De cele mai multe ori companiile care aplică pentru a-și finanța proiectele cu fonduri europene sunt puțin conștiente de modul în care anumite aspecte vitale devin factori de succes esențiali pentru obținenerea finanțărilor nerambursabile dorite. Pentru a veni în ajutorul aplicanților care acum iau în considerare acest demers pentru prima oară sau a celor cu ceva mai multă experiență cu aceste tipuri de proiecte, am sintetizat aici elementele pe care le considerăm ca fiind cele mai importante.

    1. Disponibilitatea unei surse de cofinanțare

Chiar dacă pe majoritatea liniilor de finanțare nu se mai cere dovadă cofinanțării la momentul depunerii proiectului ci înainte de a semna contractul de finanțare, este absolut vital pentru solicitant să știe fie că are o sursă proprie de cofinanțare (de exemplu profit nerepartizat) sau o sursă atrasă (de exemplu bancă, IFN).

Înainte de a semna contractul de finanțare, solicitantul trebuie fie să aibă în cont suma necesară cofinanțării (un IFN poate acorda împrumuturi pe termen scurt, la un cost relativ mare), fie să prezinte un contract de credit. Ulterior, după ce a semnat contractul de finanțare, beneficiarul poate utiliza creditul de la bancă sau poate discuta cu potențiali furnizori să accepte să încaseze în termen de 60-90 zile de la livrarea echipamentelor, când beneficiarul încasează de la Autoritatea Contractantă.

2. Terenul intravilan, liber de sarcini și pe care să existe un drept real

Situația terenului la momentul depunerii proiectului este un aspect foarte important. În primul rând, aplicantul trebuie să aibă un drept real asupra terenului, să aibă minim un drept de superficie pe 10 ani sau concesiune de la o autoritate publică; pe baza unui contract de închiriere nu mai este posibil să construiască, date fiind schimbările aduse Legii 50/1991.

Terenul nu poate fi ipotecat, trebuie să fie liber de sarcini și trebuie să fie intravilan. Un teren pentru care se solicită PUZ (Plan Urbanistic Zonal) prin Certificatul de urbanism nu este eligibil, căci un PUZ durează minim 6 luni, iar fără PUZ nu se primește Decizia de la Mediu, un alt document obligatoriu la depunere.

3. Studiu de fezabilitate corect întocmit, conform HG 907/2017

Pentru un proiect ce vizează construcții solicitantul trebuie să depună un studiu de fezabilitate conform HG 907/2014. În acest caz este extrem de important ca arhitectul să aibă în portofoliu lucrări similare. De exemplu dacă se dorește să se finanțeze un hotel, respectivul arhitect să fi proiectat minim 2-3 hoteluri. Este foarte important să își asume un termen de livrare a documentației și un termen pentru obținerea avizelor, întrucât sunt linii de finanțare, cum este și cazul POR 2.2 sau Schema de ajutor de Stat (HG 807/2014), unde se aplică principiul primul venit, primul servit. De preferat ar fi ca studiul de fezabilitate și întreaga documentație să fie pregătite la momentul deschiderii sesiunii pentru a fi doar încărcate în MYSMIS-POR sau depuse pe format hârtie, în cazul schemelor de ajutor de stat.

4. Grilele de conformitate administrativă și de punctaj

Este absolut vital ca aplicantul să știe din start ce documente trebuie să pregătească și să le facă din timp, în termenele agreate cu consultantul, pentru ca acesta să finalizeze planul de afaceri și cererea de finanțare înainte de deschiderea sesiunii. Este esențial ca solicitatnul să furnizeze documentele din timp, alocând o persoană dedicată pentru proiect și organizând minim două ședințe intermediare pentru a verifica statusul proiectului.

Este vital să nu lipsească documente solicitate ca obligatorii căci în caz contrar, proiectul este respins din start. În pasul următor este important să știe ce punctaj optim pot atinge; de obicei sunt punctați indicatorii pe anul fiscal anterior, cei prognozați, dar și experiența firmei în domeniul pentru care solicită finanțare.

În loc de concluzie

Toți cei patru factori de succes menționați aici sunt extrem de relevanți pentru companiile care au proiecte de investiții de minim 1,5 mil euro în intervalul 2020-2023 și care pot primi maxim 70% nerambursabil pe POR 2.2. Grantul este de minim 1 mil euro și maxim 5 mil euro. București și Ilfov sunt excluse de la finanțare, iar Regiunea Vest primește maxim 55% nerambursabil. Proiectele se aprobă după principiul “PRIMUL VENIT, PRIMUL SERVIT”, iar companiile care primesc minim 75 puncte intră direct la contractare.

Companiile care doresc să afle dacă sunt eligibile pot trimite codul unic de înregistrare (CUI) al firmei și un rezumat al proiectului de investiții prin email la roxana.mircea@fonduri-europene.tel, sau pot suna la 0755.046.434.

Autor: Roxana Mircea, Managing Partner, REI Finance Advisors

* * *

Despre REI Finance

REI FINANCE ADVISORS este o companie specializată în elaborarea şi implementarea proiectelor de investiții atât pe fonduri europene cât și pe scheme de ajutor de stat. Suntem alături de clienții noștri și îi ajutăm să identifice cele mai bune soluții pentru proiectele lor. Cu o experiență de peste 10 ani în acest domeniu, specialiștii noștri cunosc foarte bune mecanismele fondurilor nerambursabile, ale gestiunii eficiente a relației cu autoritățile publice și au acces o rețea puternică de contacte în domeniul financiar. Aflați mai multe despre echipa și serviciile REI Finance pe www.reigrup.ro.

Autor: Alina Făniță, CEO PKF Finconta

Transformare din temelii sau schimbare pas cu pas? Când timpul nu mai are răbdare cu directorii generali îi pune în situația de a alege prima variantă. Când însă conducerea companiei este atentă la schimbările din mediul de operare, schimbarea pas cu pas este cea mai bună soluție.

Schimbări se întâmplă permanent sub ochii decidenților. Apar tehnologii și aplicații care cresc eficiența, companii care construiesc modele de business inovative, reglementări care modifică regulile jocului, consumatori cu nevoi redefinite. Pe acest fundal, răspunsul factorilor de conducere la transformări trebuie să fie sincron cu acestea, iar adaptările continue. Factorii care ajută la cultivarea unei culturi deschise spre ameliorarea proceselor sunt următorii:

1. Sprijinul liderilor – Susținerea venită din partea liderilor pentru îmbunătățirea continuă este vitală. Fără sprijinul acestora orice inițiativă este sufocată din fașă. Liderii trebuie să arate care sunt acele comportamente esențiale pe care le așteaptă de la colegi dacă vor ca acestea să fie replicate.

Inspirarea sentimentului încrederii că oricine poate contribui la adaptarea continuă a proceselor contează. Conceperea unui proces care să încurajeze inițiativele de îmbunătățire, inclusiv o analiză rapidă a fezabilității lor și decizia de implementare dau agilitate operațională. Recunoașterea inițiativelor care au fost implementate cu succes este bine să fie cunoscută și chiar recompensată.

2. Responsabilizarea angajaților – O îmbunătățire de proces solicită fiecărui individ, echipe sau companii timp și dispoziție mentală pentru așa ceva. Prin consecințele pe care le creează problemele abat atenția de la adevărata cauză care le-a generat. Prin urmare, implementarea schimbării e bine să fie făcută după ce s-a identificat cauza rădăcină a problemei care a stat în calea îmbunătățirii.

Întrebarea „de ce” adresată de 5 ori celui care semnalează disfuncționalități de operare îl ajută să identifice cauza rădăcina și îl responsabilizează ca s-o găsescă. Identificarea cauzei rădăcina reprezintă jumătate din soluția de îmbunătățire. Stă în puterea fiecărui angajat să găsescă soluția, s-o valideze cu ceilalți și, împreună, s-o implementeze.

3. Constanța scopului de îmbunătățire– Îmbunătățirea nu trebuie să fie o activitatea care se suspendă imediat ce problema a fost rezolvată. Aceasta e bine să fie o preocupare constantă a tuturor echipelor. Reflexul de a reveni la vechile practici este foarte probabil dacă schimbarea generată nu este practicată cu consecvență și dacă căutarea de noi soluții încetează. Departe de a fi un management al inițiativelor, îmbunătățirea este un exercițiu de fiecare zi în toată compania.
4. Gândirea pe termen lung – Centrați pe rezultatele lunare sau trimestriale, managerilor le este foarte greu să prioritizeze îmbunătățiri care aduc rezultate pe termen lung. Drept urmare îmbunătățirea nu este doar despre gândirea orientată în această direcție ci și despre acțiunea care o însoțește. Conducerea companiei este bine să aibă o perpectivă cât mai bună asupra nevoii de a face îmbunătățiri și să permită neatingerea periodică a indicatorilor de performanță tocmai cu scopul de a consolida creșterea pe termen lung. Este cazul investițiilor în retehnologizare, în pregătirea oamenilor și regândirea proceselor.

Așadar dacă organizațiile vor să implementeze cu succes îmbunătățirea proceselor, liderii trebuie să înțeleagă și să susțină aceste procese, să-și responsabilizeze angajații, să arate angajamentul constant în urmărirea scopului de îmbunătățire și să gândească îmbunătățirea pe termen lung. Numai așa se determină nivelul de susținere al proiectelor de îmbunătățire, se identifica părțile implicate, crește acceptanța acestora, și se determină ariile de impact ale proiectelor de îmbunătățire în business.

Cultura organizațională deschisă spre îmbunătățirea proceselor are în vedere angajații. Prin creșterea responsabilității acestora, învățarea continuă și dezvoltarea profesională, prin implicarea angajaților și recompensarea performanțelor lor în mediul intern, o companie se proiectează drept un partener de încredere centrat pe experiența clienților în mediul extern.

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Prima generație de responsabili cu protecția datelor cu caracter personal, data protection officer, a susținut examenul de absolvire în data de 19 octombrie la București în fața comisiei de examinare. Aceștia au finalizat programul de formare profesională organizat PwC România împreună cu societatea de avocatură D&B David și Baias, cu sprijinul Academiei PwC.

A doua generație este programată vineri, 9 noiembrie 2018, pentru examenul de absolvire în urma căruia participanții vor dobândi certificate de absolvire emise de Ministerului Muncii și Justiției Sociale și de Ministerului Educației Naționale.

Cursul a fost susținut de formatori cu experiență în aplicarea practică a principiilor Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) și de experți în securitate cibernetică. Materialele prezentate în cadrul cursului îmbină pregătirea teoretică cu cea practică și ating atât aspecte de natură juridică, cât și tehnică.

De-a lungul celor două sesiuni de pregătire care au avut loc până la acest moment participanții au fost ajutați să înțeleagă noțiunile și principiile cu care operează Regulamentul General de Protecție a Datelor. Un accent deosebit a fost pus pe latura practică a activității specifice unui responsabil cu protecția datelor.

„Iată-ne la finalul celei de-a doua sesiuni a cursului și în fața perspectivei de a organiza lunar câte o astfel de sesiune. Succesul de până acum se datorează modului pragmatic și aprofundat în care am înțeles să abordăm formarea participanților. Am acordat prioritate situațiilor practice asociate poziției de DPO și am împărtășit din experiența noastră acumulată în cele peste 50 de proiecte legate de implementarea prevederilor Regulamentului General de Protecție a Datelor”, a declarat Manuela Guia, Partener, Liderul echipei dedicate domeniului protecției datelor cu caracter personal din cadrul D&B David și Baias.

„Suntem încântați că putem vorbi deja de două generații de cursanți pregătiți de către echipele noastre de specialiști. Poziția de responsabil cu protecția datelor cu caracter personal are atât valențe tehnice cât și de cunoaștere și aplicare a legislației în acest domeniu. Acesta este motivul pentru care viitorii specialiști în acest domeniu vor fi un element deosebit de important în orice organizație. Dacă ar fi să numesc o caracteristică a viitorului DPO, aceea ar fi abilitatea de a lucra cu concepte tehnice și juridice, în același timp, dar și să reușească implementarea unor proceduri din ambele domenii astfel încât informațiile cu care lucrează organizațiile să fie în permanentă siguranță” a declarat Mircea Bozga, Partener, Liderul departamentului de Risk Assurance, PwC România.

Cursul a fost susținut, din partea D&B David și Baias, de către Cătălina Ilie și Daniel Vinerean, avocați seniori, specializați în domeniul protecției datelor cu caracter personal. Secțiunea tehnică a cursului a fost predată de Robert Stoicescu, Senior Manager, PwC România și Alin Raicu, Manager, PwC România, amândoi specializați în securitate informatică.

PwC Romania a programat următoarea sesiune a cursului pentru data de 19 noiembrie 2018. Absolvenții vor primi în urma cursului certificate de absolvire emise de Ministerul Muncii şi Justiției Sociale şi a Ministerului Educației Naționale.

Mai multe detalii privind cursul de responsabil cu protecția datelor organizat de PwC România şi D&B David și Baias sunt disponibile în secțiunea de aici a Academiei PwC.

Despre D&B David și Baias

D&B David și Baias este societatea de avocatură afiliată PwC în România și este parte din rețeaua internațională PwC Legal, care cuprinde 3000 de avocați în 90 de țări. Echipa D&B David și Baias este alcătuită din 50 de avocați (dintre care 4 parteneri) și acordă consultanță și asistență juridică societăților locale și multinaționale în domenii precum: fuziuni, achiziții și restructurări, societăți comerciale și grupuri de societăți, proprietăți imobiliare, concurență și ajutoare de stat, servicii financiare și piețe de capital, relații de muncă și resurse umane, proprietate intelectuală, protecția consumatorului și a datelor cu caracter personal, litigii fiscale și comerciale.

Mai multe informații pe www.david-baias.ro.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Profesia de Facility Manager continuă să evolueze în din ce în ce mai multe direcții. Schimbări globale – tehnologice și economice – influențează domeniul de Facility Management în mai multe moduri. Pentru a satisface cererea, managerii care se ocupă de acestea trebuie să-și modifice sau să-și adapteze strategiile conform cu aceste tendințe.

1. Workplace management

Companiile sunt interesate și implementează tot mai multe soluții alternative și metode noi pentru gestionarea spațiului de lucru, pe de o parte pentru a-și promova identitatea corporativă și pe de altă parte pentru a crea un mediu de lucru mai eficient. Flexibilitatea, agilitatea, inovația și productivitatea sunt doar câțiva factori de care se ține cont în noul mediu de business. Spațiul de lucru tradițional va deveni în curând o alternativă pentru cel actual. Pentru Facility Manageri acest lucru va atrage de la sine folosirea unor aplicații specializate/dedicate pentru Workplace Management, care va aloca spațiile de lucru către utilizatori. Această abordare va asigura în prima fază o ocupare eficientă a clădirii, urmând ca pe viitor să determine chiar modul în care va fi construită o clădire și, implicit, designul acesteia.

2. Sănătate și wellbeing

În următorii 10 ani o atenție sporită va fi acordată sănătății la locul de muncă. Ne vom confruntă cu o creștere a numărului afecțiunilor sau îmbolnăvirilor datorate stresului acumulat la locul de muncă, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială. Digitalizarea va contribui semnificativ la eliberarea oamenilor de sarcinile de rutină, repetitive, prin creșterea capacității mașinilor de a completa sau înlocui factorul uman. Statistic, în Europa, în acest moment, peste 30% din veniturile serviciilor de Facility Management integrate vin din sectorul de sănătate publică. Prin urmare tendința va duce la proiectarea și construirea de clădiri care să promoveze un stil de viață mai confortabil și mai productiv în viitor.

3. Sustenabilitate

Încălzirea globală este și va fi una dintre cele mai mari provocări în domeniul sustenabilității în următorii ani, pe termen mediu și lung. Pentru a deveni mai eficiente din punct de vedere al emisiilor de carbon și a reducerii consumului de energie, țările lumii vor fi nevoite să-și restructureze economiile și infrastructura. Aceste provocări au și vor avea un impact major și consecințe crescute în industria serviciilor de Facility Management. Ele vor afecta atât procesele și procedurile legate de mentenanță dar mai ales design-ul clădirilor.

4. Trenduri demografice

Atragerea, recrutarea și retenția de forță de muncă este și va fi în continuare o provocare pentru toate tipurile de organizații. Aceste procese vor deveni cu atât mai complexe cu cât factorii ce țin de motivarea oamenilor din generații diferite și niveluri diferite de vârstă, vor fi din ce în ce mai diferiți. Pentru Facility Manageri cea mai mare provocare va fi să identifice și să înțeleagă factorii motivaționali pentru fiecare grupă de vârstă și apoi să aibă cunoștințele, disponibilitatea și flexibilitatea de a răspunde așteptărilor acestora.

5. Evoluția tehnologică

Facility Managerii deja încorporează multe tehnologii inovative cu scopul de a crește productivitatea, de a reduce costurile sau pur și simplu pentru a reduce sau elimina riscul erorii umane în exploatarea echipamentelor, toate acestea cu scopul creșterii calității serviciilor. Termenii următori vor deveni tot mai folosiți în sfera de activitate a Facility Management-ului: smart buildings, smart wi-fi, IoT, tehnologia blockchain, realitate virtuală, inteligență artificială.

Facility Managerii trebuie să includă în setul lor de competențe nu doar pe cele legate de gestionarea proprietățiilor, ci să participe pe deplin la nivelul strategiei corporative. Clădirile și alte proprietăți trebuie să fie proiectate, construite și gestionate astfel încât să completeze brandul organizațiilor, să sprijine cultura corporativă și să contribuie la o valoare mai mare a comunităților pe care le deservesc. De aceea proiectantul, dezvoltatorul și facility managerul trebuie să colaboreze permanent ca să furnizeze această valoare strategică atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Acum și în viitor, accentul va fi pus pe maximizarea utilizării și a caracterului practic – ambele corelate orice nouă abordare care oferă o mai mare rentabilitate a investițiilor.

Autor: Alexandru Miculaș, Head of Facility Management Services FMS

* * *

Despre compania Facilities Management Services

Fondatorul companiei, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând  peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la crearea acestei firme prin care clienții beneficiază  de un furnizor național de produse și serviciide operare, întreținere si administrare  bazate pe un model de business inovativ și tehnologii noi. Echipa companiei FMS este constituită din personal cu experiență de peste 15 ani în facility management și asistență tehnică. Serviciile tehnice ale companiei includ: mentenanță tehnică a clădirilor, monitorizarea si tratarea apei în circuite închise, management și eficiență energentică, mentenanțăși lucrări electrice. Compania oferă și servicii non-tehnice de curățenie, deszăpezire, DDD, peisagistică și concierge. Aflați mai multe despre noi pe: www.tfms.ro.

Este vorba despre Ordinul președintelui ANAF nr. 1960/2018, care împiedica majoritatea societăților fără depozit propriu care comercializează în sistem angro produse energetice petroliere să mai funcționeze pe piața relevantă.

Echipa de avocați specializată în litigii fiscale a Radu și Asociații SPRL, condusă de Emanuel Băncilă, a asistat cu succes, în fața Curții de Apel Timișoara, o importantă societate care comercializează în sistem angro produse energetice, obținând suspendarea executării Ordinului președintelui ANAF nr. 1960/2018.

În data de 10 august 2018, a fost publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul președintelui ANAF nr. 1960/2018 („OPANAF nr. 1960/2018”), prin care a fost modificată procedura de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice, ca urmare a modificării Ordinului președintelui ANAF nr. 1849/2016.

Modificarea operată prin OPANAF nr. 1960/2018 impune operatorilor economici care comercializează angro produse energetice condiția deținerii de spații de depozitare pentru a putea obține atestatul care le permite funcționarea. Sub imperiul vechii reglementări, operatorii economici puteau obține atestatul de comercializare, chiar dacă nu dețineau spații de depozitare.

De asemenea, atestatele emise în mod legal, conform vechii reglementări își pierdeau valabilitatea începând cu data de 9 noiembrie 2018. Astfel, prin noua condiție impusă, OPANAF nr. 1960/2018 conduce la eliminarea de pe piață a operatorilor economici care nu dețin spații de depozitare și sunt împiedicați, în acest mod, să mai obțină atestatul care le permite comercializarea de produse energetice.

Avocații Radu și Asociații SPRL au solicitat Curții de Apel Timișoara să dispună suspendarea executării OPANAF nr. 1960/2018, întrucât actul administrativ normativ a fost emis în mod nelegal, în lipsa unui aviz al Consiliului Concurenței care era necesar, întrucât condiția impusă conduce la distorsionarea concurenței pe piața relevantă prin eliminarea de pe piață a operatorilor economici care nu dețin spații de depozitare.

Totodată, actul administrativ normativ încalcă unele dintre principiile fundamentale înscrise în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și anume principiul liberei circulații a mărfurilor și a serviciilor – deoarece poate bloca accesul pe piața internă a operatorilor economici care nu dețin spații de depozitare.

Nu în ultimul rând, actul administrativ normativ încalcă Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care reglementează libertatea de a desfășura o activitate comercială, iar măsura dispusă încalcă principiul proporționalității, reglementat în mod distinct de aceeași Cartă.

Soluția Curții de Apel Timișoara prezintă importanță, în principal, pentru că împiedică aplicarea noii proceduri de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice față de societatea reclamantă și asigură menținerea valabilității atestatului emis acesteia în mod legal, conform vechii reglementări.

Foarte important, se impune a fi precizat că soluția Curții de Apel Timișoara de suspendare a executării OPANAF nr. 1960/2018 nu își produce efectele asupra tuturor operatorilor economici afectați de dispozițiile actului administrativ normativ, ci numai asupra acelora care au obținut o soluție favorabilă de suspendare.

Surprinzătoare a fost apărarea autorităților fiscale, în sensul că cererea de suspendare a executării unui act administrativ normativ este inadmisibilă. Cu alte cuvinte, în opinia autorităților fiscale contribuabilul nu are la dispoziție un remediu legal pentru suspendarea dispozițiilor unui act administrativ normativ care îi provoacă un prejudiciu, fiind obligat să apeleze doar la acțiunea în anulare reglementată de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care, în practică, este soluționată în mod definitiv după un interval de peste 4 ani.

Din echipa de avocați condusă de Emanuel Băncilă (Partener) au făcut parte și Alex Slujitoru (Managing Associate), Alexandru Oană (Senior Associate) și Andrada Barbu (Senior Associate).

***

Radu și Asociații SPRL este singura casă de avocatură din România selectatăîn topul celor mai bune cinci firme de avocaturăîn cadrul premiilor “European Tax Awards 2018”, la categoriile: “European Tax Innovator Firm of the Year” și “European Tax Policy Firm of the Year”, recunoscându-se astfel contribuția sa atât la îmbunătățirea cadrului legislativ procedural-fiscal, cât și la dezvoltarea și implementarea unor soluții inovatoare pentru contribuabili (soluții implementate în premieră doar de către Radu și Asociații SPRL). Nu întâmplător, suntem prima casă de avocatură românească nominalizată în 2017 la premiul European Tax Disputes Firm of the Year, acordat de aceeași prestigioasă revistă – International Tax Review.

România, economie, creștere, 2017. Guvern, creștere salarii și pensii. Scădere investiții publice. Comisie Europeană, revizuire negativă creștere 2018. Guvern, comunicare către populație, creștere fără precedent. Creștere importuri. Populație, creștere consum. Banca Națională, limită grad îndatorare populație. Indice ROBOR creștere. Creștere prețuri și dobânzi. Depreciere leu, curs de schimb volatil. Intervenție repetată BNR. Lipsa forță de muncă, productivitate scăzută, creștere costuri, companii pesimiste. Cam asta este schița evoluției economice în România ultimilor 2 ani.

Dincolo de carnavalesc, interpretare, nuanțe, afinități ideologice și frământări sociale, decidenții companiilor din România au fost întrebați ce preconizează să se întâmple în 2018. Părerea lor, exprimată în a doua parte a anului, a fost sintetizată în studiul Evoluția afacerilor din România 2018, realizat de compania Valoria. Indicatorii despre care directorii generali au fost întrebați privesc evoluția cifrei de afaceri, profitului, investițiilor, numărului de angajați, salariilor și principalelor provocări și oportunități.

Afaceri pe creștere în 2018

La cercetarea realizată în a doua parte a anului 12% dintre directorii generali, față de 8% anterior spun că vor avea o creștere a cifrei de afaceri a companiei de peste 30%. Crește de asemenea de la 7% la 16% procentul directorilor generali care se așteaptă la o scădere a cifrei de afaceri a companiei lor în acest an. Totuși cei mai mulți directori generali (26%-27%), atât în prima parte cât și în a doua parte a anului preconizează cifre de afaceri mai mari cu 5%-10%.

Profitul se conservă sau scade

Previziunile privind evoluția profitului din a doua jumătate a anului 2018 sunt mai pesimiste decât cele de la începutul anului. Deși 20% dintre directorii generali (față de 13% anterior) se așteaptă ca profitul lor să crească cu 10%-20% în acest an, vedem scăderi de 14pp și 2pp pe palierele 1%-5% și 5%-10%. De asemenea crește de la 9% la 19% procentul directorilor generali care spun că profitul companiilor pe care le conduc va fi mai mic în acest an față de anul trecut.

Investițiile se reduc sau se amână

Conform rezultatelor cercetării, în al doilea semestru din 2018, 29% dintre directorii generali spun că nu vor crește investițiile, față de 27% în primul semestru. Chiar dacă 48% dintre decidenți vor să își crească investițiile cu 1%-10% față de 37% anterior, doar 11% dintre companii spun că vor crește investițiile cu 10% până la peste 20% în semestrul al doilea din 2018, comparativ cu 19% la începutul anului, și încă mai puțini (7%) vor crește investițiile peste 30% în semestrul al doilea, comparativ cu 11% în primul semetru.

Numărul de angajați e greu de crescut

La ediția din a doua jumătate a anului 2018, 46% dintre directorii generali spun că nu se așteaptă la nici o creștere a numărului de angajați în acest an față de 25% la începutul anului. În același timp, doar 41% dintre companii față de 66% anterior spun că se așteaptă ca personalul lor să crească în acest an. Mai mult, 13% dintre companii se așteaptă acum ca numărul lor de angajați să scadă, față de 9% la începutul anului.

Salariile cresc, dar nu și productivitatea

Dacă la începutul anului 2018, 16% dintre directorii generali spuneau că nu vor face creșteri salariale, în semestrul al doilea procentul acestora este de 25%. Crește cu 3pp procentul decidenților care spun că măresc salariile cu 1%-5% în 2018, față de semestrul anterior, însă scade procentul directorilor generali care se așteaptă ca salariile să crească cu 5%-10% (-9pp) și al celor care se așteaptă la creșteri salariale de 10%-20% (-7pp). În condițiile în care productivitatea și competitivitatea sunt provocări majore pentru mediul de afaceri autohton, creșterile salariale se adaugă la lista de probleme pe care le au de rezolvat echipele de management ale companiilor.

Top 5 provocări și oportunități în viziunea directorilor generali

Cele mai importante provocări pentru companii, conform răspunsurilor date de directorii generali la cercetarea din a doua parte a anului 2018, sunt următoarele: lipsa forței de muncă (61% vs 59%), creșterea productivității (48% vs 37%), creșterea costurilor (41% vs 21%), motivarea salariaților (37% vs 25%) și schimbările din domeniul fiscal (21% vs 62%).

Cele mai importante oportunități pentru companii, menționate de directorii generali pentru a doua parte a anului 2018, sunt următoarele: creșterea economică (60% vs 72%), creșterea consumului (69%), creșterea exporturilor și deschiderea altor piețe (45% vs 52%), digitalizarea și oportunitățile din online (40% vs 41%) și accesarea fondurilor europene și a finanțărilor pentru IMM-uri (29% vs 36%).

Guvern, taxe, accize, reglementare drastică. Companii, reducere investiții, pierdere încredere în viitor. Economie, frână de la viteza 7% la 4% creștere. Șoc pasageri și alți participanți la trafic de ce frânat. Șoc şofer, poate defecțiune la motor, nu el vinovat. Euro-polițist rău care nu lasă șofer să conducă. Pasageri care întreabă șofer dacă știe să conducă. Unde mergem oare?

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Concepută inițial pentru marile companii, guvernanța corporativă pare că se referă doar la acestea. Că se aplică doar companiilor listate cu scopul protecției drepturilor acționarilor și factorilor implicați. Că datorită guvernaței corporative se oferă un cadru de monitorizare a activității managementului și că scopul este să încurajeze obținerea de rezultate tot mai bune. Dar acest concept se referă și la companiile antreprenoriale mici și mijlocii. Chiar dacă în cazul acestora de multe ori managementul este realizat de proprietarii companiei și acțiunile sunt deținute de membrii familiei, guvernanța corporativă este de o binevenită relevanță.

În companiile unde proprietarii sunt și directori executivi, managementul și exercitarea dreptului de proprietate sunt aliniate, dar interesul poate să nu coincidă cu toți factorii interesați. Acolo unde nu toții membrii familiei sunt implicați în conducerea afacerii, activarea mecanismelor de protecție a drepturilor lor este necesară.

Din acest punct de vedere adaptarea guvernanței corporative la dimensiunea și nivelul de maturitate al companiei antreprenoriale este de ajutor. Deoarece guvernanța corporativă stabilește rolul fiecărui membru al familiei în cadrul afacerii, structurează nevoia de dezvoltare prin raportarea la generațiile viitoare care vor prelua afacerea, definește rolul, structura și componența conducerii și stabilește impactul managerilor cu senioritate asupra afacerii și nevoia unui plan de succesiune.

Beneficiile adoptării guvernanței corporative pentru IMM-uri

International Finance Corporation arată că beneficiile care rezultă din adoptarea guvernanței corporative și adaptarea acesteia la afacerile antreprenoriale mici și mijlocii sunt următoarele:

• Mai puține conflicte între membrii familiei sau alți acționari implicați în conducerea companiei și cei care nu sunt implicați
• Protecție mai mare la fraudă, delapidare sau costuri financiare generate de un control intern slab
• Accesul mai facil la creditare și la generarea unei creșteri mai rapide a afacerii

Importanța reîmprospătării componenței Consiliului Director

Consiliul Director este o componentă importantă a guvernanței corporative în companiile mari, dar este la fel importantă și în companiile mici și mijlocii. Prin cooptarea în această structură de decizie a directorilor externi compania accesează competențe, experiență și comportamente de management corecte. În plus, beneficiază și de o rețea de contacte ce depășește limitele contactelor și expertiza proprietarilor.

Reîmprospătarea consiliului director cu membri externi deschide perspectiva cu privire la clienți, furnizori sau factori de reglementare și oferă un punct de vedere și o analiză mai obiectivă cu privire la strategie, măsurarea performanței și îmbunătățirea proceselor.

Cercetările arată o creștere slabă a companiilor care au un Consiliu Director prea stabil și o componență formată din membri cu succese limitate. În schimb, companiile cu directori externi în Consiliul Director au tendința să crească mai repede, mai ales prin achiziționarea altor companii. Directorii externi au contacte pe care le pot folosi când doresc să facă achiziții, sunt mai bine conectați la realitățile pieței și au informații la zi despre industrie.

În concluzie

Fondatorii au un rol decisiv până la un anumit nivel de creștere al companiei peste care nu pot să treacă cu mentalitatea care i-a ajutat să ajungă până acolo. Ajung să fie obosiți de schimbările pieței și să perpetueze rețeta care le-a adus succes. Modelul de business devine depășit și apare criza de creștere. În momentele de criză, guvernanță corporativă este de ajutor deoarece permite infuzarea de noi idei, deschiderea de noi perspective și oferă răspunsuri cu ajutorul cutiei de rezonanță asigurate de existența directorilor externi.

Companiile din ziua de azi nu funcționează într-un mediu static, ci într-unul care evoluează în permanență. De aceea este necesar ca și fondatorii companiilor antreprenoriale să își ridice perspectiva pentru a observa pertinent dezvoltarea afacerii lor. Adoptarea guvernanței corporative îi plasează într-un punct de observație ce privilegiază luarea deciziilor celor mai avantajoase pentru compania și familia lor. 

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

• Cele 99 de IPO-uri de pe piețele europene au strâns 9,3 miliarde de Euro în trimestrul al doilea din 2018, ceea ce face ca sumele atrase de pe burse în prima jumătate din 2018 să totalizeze 21,8 miliarde de euro, cu 5% mai mult decât în perioada similară din 2017;
• Au fost mai puține IPO-uri lansate în trimestrul al doilea din 2018, volumele fiind mai reduse cu 7%, iar valorile acestora cu 43% mai reduse comparativ cu perioada similară a anului trecut;

Piața europeană a ofertelor publice inițiale (IPO) a finalizat prima jumătate din 2018 cu venituri totale de 21,8 miliarde de euro din 168 de IPO-uri. Cifrele marchează o creștere de 5% în ceea ce privește sumele atrase de pe burse și de 4% în privința listărilor realizate, comparativ cu perioada similară din 2017, când 161 de IPO-uri au atras 20,8 miliarde de euro. Această creștere față de perioada similară a anului trecut se datorează în mare parte evoluțiilor din primul trimestru din 2018, când valoarea IPO-urilor europene a fost impulsionată de cele două mari listări înregistrate pe Deutsche Borse, divizia Healthineers a Siemens și divizia DWS Group a Deutsche Bank.

În trimestrul al doilea din 2018 activitatea de IPO a fost mai redusă la nivel european, cele 99 de IPO-uri colectând sume totale de 9,3 miliarde de euro. Acest lucru se traduce într-o scădere de 43% în ceea ce privește sumele atrase și de 7% ca număr de IPO-uri lansate, comparativ cu aceeași perioadă din 2017, când 106 IPO-uri au atras 16,2 miliarde de euro.

În Europa continentală, piețele de capital scandinave continuă să fie active în privința listărilor derulate având 24 de IPO-uri care au atras 1,8 miliarde de euro în acest al doilea trimestru. Cel mai mare IPO din regiune a fost Kojamo, o companie finlandeză cu afaceri în domeniul imobiliar. Cel mai mare IPO al trimestrului a fost Ceva Logistics care a atras 1,1 miliarde de euro pe bursa SIX Swiss Exchange, ceea ce reprezintă 12% din valoarea totală a IPO-urilor din trimestrul al doilea și a fost singurul mega IPO al trimestrului.

„Prima jumătate a anului s-a finalizat cu o creștere a sumelor colectate în urma IPO-urilor cu 5%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în principal datorită mega IPO-urilor din primul trimestru. Din cauza potențialului război comercial dintre Statele Unite ale Americii și partenerii săi, dar și a negocierilor pentru Brexit volatilitatea își poate face simțită prezența pe piețele bursiere, îngreunând eventualele listări anunțate în Europa. În ciuda unui trimestru doi mai discret și a situației politice și economice curente, piețele sunt în continuare deschise și se efectuează tranzacții. Prețurile de listare vor rămâne, cel mai probabil, o provocare, în timp ce investitorii sunt tot mai selectivi. Acestea fiind spuse, ne așteptăm să asistăm la o creștere a volumelor listărilor în cea de-a doua parte a anului”, spune Sorin Petre, Partener, Servicii evaluare și analiză economică, PwC România.

În trimestrul al doilea, London Stock Exchange a rămas prima piață de capital din Europa, atât din punct de vedere al volumului cât și a valorii IPO-urilor anunțate. Sumele colectate de 2,5 miliarde de lire sterline din cele 25 de listări sunt cu 25% mai mari comparativ cu cele din trimestrul al doilea de anul trecut, când 24 de IPO-uri au atras 2 de miliarde de lire sterline.

În ciuda incertitudinilor din jurul negocierilor pentru Brexit, Londra a arătat că este în continuare capabilă să atragă listări transfrontaliere. Două dintre cele mai mari cinci IPO-uri din trimestrul doi au fost lansate la Londra. Astfel, Avast plc din Cehia și Vivo Energy, o companie cu afaceri pe piețele din Africa, au atras 692 de milioane de lire sterline, respectiv 603 milioane de lire sterline.

Sectorul tehnologiei a dominat IPO-urile anunțate în Marea Britanie și deține o pondere de 40% din fondurile atrase în trimestrul doi. În Marea Britanie a fost lansat al treilea cel mai mare IPO al trimestrului, Avast plc, dar și cele ale companiilor de jocuri electronice Codemasters Group și Team 17, care au atras 185 de milioane de lire sterline, respectiv 108 milioane de lire sterline. Team 17 s-a listat pe piața secundară, AIM a London Stock Exchange.

„Putem caracteriza prima jumătate de an pe Bursa de Valori București drept una efervescentă, în condițiile în care indicele care include dividendele, BET-TR, a crescut cu 11% la finalul primelor șase luni. În același timp, furnizorul global de indici MCSI a revizuit pozitiv o parte dintre criteriile de accesibilitate  ale României transmițând un semnal pozitiv atât investitorilor cât și potențialilor investitori. În acest context, ne așteptăm ca partea a doua a anului să mențină această traiectorie pozitivă, mai ales în condițiile în care la jumătatea lunii iulie pe Bursa de Valori București intră la tranzacționare 12 certificate emise de Erste Group Bank AG. Considerăm că semnalele primite până acum de pe piața de capital de la București sunt încurajatoare atât pentru investitori, cât mai ales pentru companiile care sunt tranzacționate pe Bursă”, spune Ileana Guțu, Senior Manager, Departamentul de Evaluare și analiză economică, PwC România.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

• Aplicațiile blockchain ar putea schimba complet modul în care lumea gestionează resursele de mediu, contribuind la o dezvoltare sustenabilă și la crearea de valoare.
• Această oportunitate rămâne în mare măsură neexploatată de investitori, dezvoltatori de aplicații și guverne, având în vedere că majoritatea proiectelor blockchain sunt orientate spre domenii precum fintech și lanțuri de aprovizionare.
• Noi platforme globale sunt necesare pentru a stimula dezvoltarea unui ecosistem blockchain responsabil în locul proiectelor specifice.

Studiul Building blockchains for a better planet realizat de PwC pentru Forumul Economic Mondial și lansat la Summitul Mondial pentru Acțiune Climatică, identifică mai mult de 65 de moduri prin care tehnologia blockchain poate fi aplicată în gestionarea celor mai presante provocări de mediu la nivel global. Raportul face parte din proiectul A patra Revoluție Industrială și analizează modul în care noile platforme globale ar putea ajuta la dezvoltarea de ecosisteme blockchain responsabile.

Aceste noi modalități prin care tehnologia blockchain poate ajuta la rezolvarea provocărilor de mediu variază de la descentralizarea gestionării resurselor naturale precum energia și apa, la crearea unor lanțuri de aprovizionare mai transparente care să conducă la un grad mai mare de sustenabilitate și să asigure noi mecanisme pentru a obține sumele considerabile, estimate la mii de miliarde de dolari, de care va fi nevoie pentru a genera o creștere economică durabilă, cu emisii reduse de carbon.

Soluțiile bazate pe tehnologia blockchain sunt explorate în prezent pentru a îmbunătăți gradul de sustenabilitate al lanțurilor de aprovizionare care au potențialul de a ajuta la depășirea activităților ilegale. Aceasta poate fi folosită, de exemplu, în a transparentiza traseul capturii de pește oceanic până ajunge la clientul final, sau pentru a urmări parcursul, pe lanțul de aprovizionare, al unor mărfuri precum uleiul de palmier, carnea de vită sau soia, din fermă până la consumatorul final. Acest nivel de transparență este vital pentru a ajuta consumatorii să ia decizii informate, pentru actualizarea practicilor lanțurilor de aprovizionare și noi practici de guvernanță. Tehnologia blockchain ar putea, de exemplu, să fie utilizată pentru a sprijini modele inovatoare de a da drepturi de folosință pentru anumite resurse către anumite comunități sau pescari.

Conform raportului, acestea, precum și alte oportunități, au rămas neexplorate într-o foarte mare măsură de către dezvoltatorii de aplicații, investitori și guverne. Acestea reprezintă o oportunitate de a debloca și monetiza valoarea care, în acest moment, este specifică sistemelor de mediu.

“Mediul de afaceri și investitorii s-au concentrat cu preponderență asupra aplicațiilor blockchain menite să transforme domeniul financiar și comerțul. Există, de asemenea și oportunități pentru a valorifica această tehnologie emergentă pentru a proteja mediul înconjurător – de la lanțuri de aprovizionare transparente, curate și etice, la stimularea consumului și producției sustenabile sau consolidarea tranziției către sisteme descentralizate de apă, mobilitate și energie bazată pe conținut redus de dioxid de carbon”, a declarat Ionuț Sas, Partener, lider al echipei de servicii de consultanță fiscală pentru sectorul de tehnologie, media și telecom, PwC România.

“Este important ca orice actor, care se gândește la dezvoltarea sau posibilitatea de a investi în aplicarea tehnologiei blockchain pentru mediu, să facă un pas înapoi și să își pună trei întrebări esențiale: va rezolva tehnologia blockchain problema actuală, pot fi gestionate în mod acceptabil riscurile și a fost construit ecosistemul potrivit pentru toate părțile implicate?”, a adăugat Sas.

În condițiile în care tehnologia blockchain este valorificată în mod corect, aceasta are un potențial semnificativ de a stimula tranziția către soluții descentralizate, mai sigure, cu o posibilitate mai mare de a conserva resursele și de a mobiliza comunitățile.

“Dacă istoria ne-a învățat ceva, trebuie să reținem că aceste schimbări cu potențial de transformare nu vor avea loc automat. Acestea vor avea nevoie de colaborarea diverselor  părți interesate provenind din domenii diferite – de la industriile de tehnologie la factorii decizionali. În plus, vor avea nevoie să fie sprijinite de platforme noi care pot susține părțile interesate să avanseze nu numai în aplicarea tehnologiei, dar și în schimbarea sistemelor care le vor permite să aibă efecte imediate”, a spus Dominic Waughray, Coordonatorul Centrului Global pentru Bunuri de larg Consum din cadrul Forumului Economic Mondial.

Raportul Building block(chain)s for a better planet este parte a unei serii de studii din cadrul proiectului A patra Revoluție Industrială pentru Pământ , derulat în colaborare cu Centrul pentru A patra Revoluție Industrială din cadrul Forumului Economic Mondial.

Raportul este disponibil aici: aici.

Despre raport:

1. Raportul Building block(chain)s for a better planet este publicat de către Inițiativa privind modelarea viitorul mediului și securitatea resurselor naturale din cadrul Forumului Economic Mondial în parteneriat cu PwC și Standford Woods Institute for the Environment. Realizarea sa a fost posibilă cu sprijin financiar din partea Fundației MAVA. Acesta face parte dintr-o serie de rapoarte din cadrul proiectului A Patra Revoluție Industrială pentru Pământ, derulat în colaborare cu Centrul pentru a patra revoluție industrială din cadrul Forumului Economic Mondial.

1. Prin asumarea rolului de a îmbunătăți viața la nivel global, Forumul Economic Mondial este Organizația Internațională pentru cooperarea dintre sectorul public și cel privat. Forumul implică cei mai importanți lideri politici, ai mediului de afaceri și alți lideri ai societății pentru a modela agendele la nivel global, regional sau la nivel de industrie. (www.weforum.org).

1. Conform, unui studiu global realizat recent de PwC pe tema viziunii mediului de afaceri cu privire la activitatea tehnologiei blockchain, 84% dintre executivii intervievați au declarat  că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain, în timp ce 15% au deja astfel de proiecte în funcțiune. Un sfert dintre executivii intervievați au precizat că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot, în timp ce 15% au proiecte deja operaționale. Aproximativ o treime (32%) susțin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare. Studiul a evaluat opiniile a 600 de executivi din 15 state pe tema dezvoltării tehnologiei blockchain și viziunii lor privind potențialul său. Raportul este disponibil aici: pwc.com/blockchainsurvey.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Corina Dimitriu și Carmen Spiridon sunt noii Parteneri Asociați ai EY România, în cadrul departamentului de Audit.

Corina Dimitriu s-a alăturat echipei EY România la sfârșitul lunii septembrie. Corina are 22 de ani de experiență în domeniul auditului financiar, al contabilității, managementului de proiect și al controalelor interne, precum și expunere la diverse culturi organizaționale.

De asemenea, Corina are cunoștințe aprofundate privind auditarea situațiilor financiare întocmite în conformitate cu standardele financiare naționale și internaționale, pentru companii care operează într-o gamă largă de industrii, respectiv comerțul cu amănuntul, FMCG, industria prelucrătoare, imobiliare, telecomunicații, petrol și gaze și construcții. De-a lungul timpului, a fost implicatăîn auditul centrelor de servicii ale unor mari companii multinaționale, precum și în misiuni de audit non-financiar.

Carmen Spiridon ocupă, începând cu luna octombrie, poziția de Partener Asociat în cadrul departamentului de Audit, după un parcurs de 14 ani în cadrul companiei.

În 2004 s-a alăturat echipei EY România ca Auditor Junior, și-a continuat creșterea profesională în rolul de manager în 2009 și în rolul de Partener Asociat în acest an. Experiența acumulată vizează livrarea de servicii către importanți clienți, atât români, cât și internaționali, concentrându-se pe auditări de întreprinderi mari care acoperă angajamentele legale, IFRS, US GAAP și German GAAP.

La nivel intern, Carmen este frecvent implicată ca formator în cadrul sesiunilor de instruire a echipei pe diverse metodologii, precum și în seminarii privind IFRS și legislația statală.

“Le felicit pe colegele mele – Corina și Carmen – pentru această reușită profesională. Extinderea echipei noastre executive reflectă atât parcursul lor profesional de excepţie, cât și evoluția pozitivă a serviciilor pe care le oferim clienților noștri”, spune Alexandru Lupea, Liderul Departamentului de Audit al EY România.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.