PwC România anunță extinderea echipei de consultanță specializată în tehnologie și transformare digitală prin recrutarea unui nou Partener în cadrul departamentului de consultanță în afaceri și management.

Cu o experiență de peste 20 de ani în managementul unora dintre cele mai mari companii din domeniul tehnologiei informației, Gabriel Voicilă vine să consolideze practica de consultanță de management a PwC România.

“Activitatea noastră de consultanță în materie de tehnologie se dezvoltă rapid, pe măsură ce am introdus noi produse și servicii menite să ajute clienții noștri să navigheze cu succes provocările puse de transformarea digitală. Fie că vorbim despre servicii de RPA, de utilizarea comercială a dronelor și a aplicațiilor de analiză de Big Data, de implementarea de sisteme SAP sau de servicii de securitate informatică, aceste activități cunosc creșteri semnificative de la un an la altul și au o pondere tot mai mare în cifra de afaceri a PwC în România. Pentru a susține această creștere am simțit nevoia completării echipei noastre cu un consultant reputat precum Gabriel, care cunoaște în profunzime piața tehnologiei informației din România” a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

”Am convingerea că experiența, abilitățile și cunoștințele dobândite de-a lungul carierei sale sunt elemente importante care ne vor ajuta să contribuim cu soluții inovative  la proiectele de transformare digitală derulate în sprijinul clienților noștri. Îi urez bun venit lui Gabriel în familia PwC și mult succes în proiectele viitoare!”, a adăugat Ionuț Simion.

Gabriel Voicilă este licențiat al Universității Politehnice București și posedă un Executive MBA absolvit la Universitatea din Sheffield.

„Mă simt onorat să mă alătur unei echipe prestigioase de profesioniști, așa cum este echipa de consultanță a PwC. Tehnologiile digitale transformă radical felul în care companiile operează și se dezvoltă. Sunt încrezător că, prin experiența dobândită, voi contribui la oferirea unor soluții creative pentru clienții PwC pentru a se adapta la această adevărată revoluție industrială 4.0”, a declarat Gabriel Voicilă.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în societate și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Domeniul de Facility Management (FM) acoperă o varietate mare de servicii. În funcție de profilul și diversitatea cererii clientului acestea pot varia de la servicii ad-hoc, la servicii integrate ce includ totalitatea gamei serviciilor de FM.

Serviciile de Soft Facilities Management generează ambianță plăcută și diferențiere

Alături de serviciile de operare și mentenanță tehnică a echipamentelor și infrastructurii spațiilor construite (hard FM), serviciile non-tehnice (soft FM) asigură ambianța plăcută și un mediu de siguranță pentru personalul care își desfășoară activitatea în spațiile amenajate.

Fie că ne referim la serviciile de curățenie, dezinsecție, deratizare, peisagistică sau protecție și pază, oamenii sunt elementul definitoriu în asigurarea unei prestații de calitate. Un procent de 70%-80% din costurile acestor servicii este alocat personalului de execuție și de supervizarea activităților.

Comunicarea crează clienților experiența excelentă de livrare a serviciilor

Instruirea permanentă a angajaților, evaluările periodice ale activităților contractate, preocuparea permanentă de identificare a unor noi soluții pentru serviciile prestate asigură un cadru de control și confort pentru beneficiarii spațiilor amenajate.

O comunicare adecvată cu clientul, sincronizarea răspunsurilor la solicitări, exprimarea clară și concretă, cunoașterea și înțelegerea corectă a cererilor enunțate de acesta și apoi punerea la dispoziție de mijloace și metode realiste de acțiune, asigură dezvoltarea unui parteneriat durabil bazat pe încredere și profesionalism în livrarea serviciilor non-tehnice.

Serviciile de Soft FM presupun o permanentă comunicare cu beneficiarii finali

Calitatea acestor servicii este marcată de percepția asupra acestora venită de la beneficiarii finali. Dacă luăm ca exemplu serviciile de amenajare a spațiului verde sau de curățare a suprafețelor vitrate, știm că rezultatul acestor activități poate fi afectat de factori de mediu, factori materiali sau umani.

O analiză concretă din partea clientului a acțiunilor desfășurate de furnizorul de servicii non-tehnice poate fi realizată în mod corect având la bază un plan al operațiilor și comunicarea variabilelor posibile. Cuantificarea rezultatelor poate fi realizată cu subiectivism, însă informarea în timp real a unui status al lucrărilor care este de interes pentru client poate elimina neconformități sau situații nepredictibile.

Fidelizarea clienților se face numai prin colaborare deschisă și profesionalism

Astfel, dincolo de materialele, echipamentele și ustensilele utilizate, modul de abordare și de comunicare verbală sau non-verbală are un rol esențial în fidelizarea clientului și în plasarea companiei prestatoare ca “top of mind” în planul mental al beneficiarului.

Conform rezultatelor ”Barometrului centrării pe client în companiile din România” realizat de Valoria, deși pentru 75% dintre companii cunoașterea nevoilor consumatorilor este pe primul loc, experiența consumatorilor este relevantă doar pentru 18% dintre companii. Doar 42% dintre companiile respondente spun că oferă training angajaților pentru înțelegerea abordării centrate pe client, însă numai 33% operaționalizează valorile centrate pe client ale organizației.

Pentru că înțelegem importanța acestor elemente, diferențierea calității serviciilor non-tehnice pe piața din România este preocuparea permanentă a managementului FMS. Investim în oameni și pentru oameni pentru a onora promisiunile făcute.

Autor: Georgia Popescu, Soft Services Manager, Facilities Management Services

* * *

Despre compania Facilities Management Services

Fondatorul companiei, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la crearea acestei firme prin care clienții beneficiază de un furnizor național de produse și servicii de operare, întreținere si administrare bazate pe un model de business inovativ și tehnologii noi. Echipa companiei FMS este constituită din personal cu experiență de peste 15 ani în facility management și asistență tehnică. Serviciile tehnice ale companiei includ: mentenanță tehnică a clădirilor, monitorizarea şi tratarea apei în circuite închise, management și eficiență energentică, mentenanță și lucrări electrice. Compania oferă și servicii non-tehnice de curățenie, deszăpezire, DDD, peisagistică și concierge. Aflați mai multe despre noi pe: www.tfms.ro.

1,3 mii de miliarde de euro ar putea fi eliberate din bilanțurile companiilor listate la nivel global, în situația în care acestea iau măsuri pentru eficientizarea capitalului de lucru, arată cel mai nou raport Navigating Uncertainty: 2018 Annual Global Working Capital Study realizat de PwC.

Documentul arată faptul că această eliberare de fonduri ar fi suficientă pentru ca firmele globale să-și sporească investițiile de capital cu 55%, fără a fi nevoie să acceseze fonduri suplimentare sau să pună presiune pe fluxul de numerar.

În ciuda faptului că, anul trecut, pentru prima dată după 2014, situația capitalului de lucru s-a îmbunătățit, companiile globale se vor confrunta pe viitor cu probleme ce țin de disponibilitatea numerarului, într-un climat de finanțare din ce în ce mai dificil.

Raportul evidențiază trei provocări pentru performanța financiară:

• În timp ce veniturile companiilor sunt în creștere cu 10% față de anul anterior, rata de conversie a numerarului a scăzut cu 6%, indicând faptul că devine mult mai dificilă conversia veniturilor în numerar.
• O rată anuală de 3,6% în ceea ce privește scăderea cheltuielilor de capital sugerează faptul că organizațiile alocă mai puțin numerar pentru investiții, ceea ce ridică potențiale amenințări pentru perspectivele lor de dezvoltare pe termen lung.

• Politica monetară actuală din ce în ce mai strictă, ca și incertitudinile asupra comerțului global, duc la creșterea costului numerarului pentru companii.

Capitalul de lucru este cea mai ieftină sursă de numerar, de aceea companiile trebuie să optimizeze performanța acestuia, astfel încât să mențină un flux de numerar operațional și să elibereze fonduri pe care să le poată investi, în condițiile unei piețe volatile.

O strategie pe care raportul o propune este finanțarea prin intermediul lanțurilor de distribuție, pe care organizațiile le pot folosi pentru a genera mai multă lichiditate din partea furnizorilor, pentru a oferi stabilitate lanțurilor de distribuție și a eficientiza plățile, ajungând astfel să maximizeze capitalul de lucru. Cu toate acestea, programe de acest gen sunt orientate către furnizori mai stabili financiar și care au cel mai mare impact la nivelurile cele mai acceptabile de risc pentru finanțatori. Aceștia din urmă, de regulă, ignoră furnizorii mai mici, care au nevoie mai mare de astfel de programe:

• 77% dintre companiile mici și mijlocii își primesc cu întârziere banii de la marile corporații.

• Peste o treime dintre companiile mici și mijlocii cheltuiesc importante resurse financiare și de timp pentru a recupera banii datorați de marile corporații.

„Eficientizarea fluxurilor de numerar este deosebit de importantă în special pentru companiile care nu au rezerve foarte mari de numerar, mai ales în condițiile în care se dorește evitarea împrumuturilor pentru cheltuieli curente. Atunci când resursele de numerar sunt considerabile, intervine nevoia de a folosi respectivii bani pentru dezvoltare sau pentru proiecte care aduc valoare adăugată mare companiei și un avantaj competitiv în piață”, spune Monica Biota, Partener, Servicii de audit, PwC România.

Prin extinderea opțiunilor de finanțare prin intermediul lanțurilor de distribuție către companiile mici și mijlocii, acestea pot fi ajutate să aibă acces la numerar în condiții competitive și să beneficieze de un flux de numerar mai predictibil.

„În contextul incertitudinilor actuale, companiile trebuie să se concentreze pe ceea ce ele pot controla. Capitalul de lucru și, în mod deosebit, inventarul și creanțele, reprezintă oportunități semnificative pentru companii de a-și maximiza fluxul de numerar operațional”, spune Monica Movileanu, Partener, Servicii de Audit și consultanță contabilă și financiară, PwC România.

Raportul complet este disponibil aici.

Despre raport

1. Raportul analizează performanța a 14.694 de companii globale, cu venituri care totalizează 37,5 mii de miliarde.
2. Echipa PwC care a realizat acest raport a analizat performanța capitalului de lucru al respectivelor companii din punct de vedere al creanțelor, datoriilor și inventarului pe o perioadă de cinci ani.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Performanța economică a unei țări este bazată pe servicii. În cele mai competitive țări din Uniunea Europeană, economia serviciilor revendică rolul de lider. Dezvoltarea serviciilor este un deziderat și pentru România, dacă vrea să fie o economie competitivă. Prin urmare, evoluția acestui sector este foarte importantă și, de aceea, o monitorizare a dezvoltării acestuia este necesară și utilă.

Politicile publice de susținere a dezvoltării acestui sector, evoluția tehnologică, creșterea venitului per capita, schimbarea comportamentelor de cumpărare și a cerințelor privind experiența consumatorilor influențează creșterea cifrei de a faceri, profitului sau investițiilor în sectorul serviciilor.

În România, studiul Evoluția afacerilor în 2018 din semestrul doi, scoate în evidență care sunt perspectivele de creștere ale companiilor din sectorul serviciilor profesionale prin compararea rezultatelor cu cele din primul semestru după cum urmează:

• Cifra de afaceri– 25% dintre companii în semestrul al doilea din 2018, comparativ cu 26% în primul semestru, spun că cifra de afaceri le va crește cu +10% – +30%, în același timp 18% vs. 28% spun că vor avea o creștere de +5% – +10% și 17 % vs. 12% pe intervalul +1% – +5%. Astfel, în semestrul al doilea din 2018 se observă o temperare a creșterii comparativ cu primul semestru, consolidată de aşteptarea celor 7% dintre companii care spun că cifra lor de afaceri va stagna în acest an și de cele 32% care spun că aceasta va scădea în 2018, față de numai 9% cât spuneam la începutul anului. 

• Profitul – Situația perspectivei rezervate asupra evoluției cifrei de afaceri se repetă la scala mai mare în cazul profitului pentru companiile din servicii în semestrul doi din 2018. Cea mai mare diferenţă negativă de creștere estimată a profitului este pe intervalul +1%-+5%, de la 34% în semestrul 1 la 21% în semestrul 2, urmată de scăderea de la 24% la 18% pe intervalul 5%-10% de creştere a profitului. Excepția de la această tendință negativă de creştere o reprezintă companiile care estimează o creştere a profitului pe intervalul +10% – +20% de la 14% în primul semestru la 18% în al cel de-al doilea. Mai mult, 21% dintre companiile respondente spun că se așteaptă la o scădere a profitului în 2018 față de 10% în primul semetru.

• Investițiile – Investițiile în sectorul serviciilor se aliniază evoluției cifrei de afaceri și profitului previzionate pentru semestrul unul din 2018. Pe intervalul de creștere +10% – +20% vedem cea mai mare scădere a investițiilor de 10% (de la 17% în semestrul unu la 7% în semestrul doi) și cu 8% scade procentul companiilor care spun că profitul lor va crește cu +1% – +5% în acest an (de la 33% în semestrul unu la 25% în semestrul doi). Se crește numărul companiilor care opresc investițiile în acest an de la 16% în semestrul unu la 25% în semestrul doi.

• Numărul angajaților – Comparativ cu semestrul unu, în semestrul doi numărul companiilor din sectorul serviciilor care spun că vor avea cu +5% – +10% mai mulți angajați scade de la 17% în semestrul unu la 4% în semestrul doi. Procentul companiilor care spun că vor crește numărul de angajați cu +1% – +5% scade de asemenea de la 34% la 29% în semestrul doi, iar numărul companiilor care mențin același număr de angajați ca anul trecut crește de la 24% la 39%, în timp ce 18% dintre companii spun că preconizează o scădere a numărului de angajați în semestrul doi, față de 12% în semestrul 1.

• Evoluția salariilor – În semestrul doi, cu mici diferențe salariile se mențin la acelați nivel cu estimările de creștere din primul semestru. Excepție fac companiile de pe intervalul +1% – +5% care înregistrează o scădere de la 31% în primul semestru la 20% în semestrul doi. De asemenea în semestrul doi, 32% dintre companiile de servicii spun că nu vor modifica salariile față de 22% care erau de aceeași părere în primul semestru.

• Provocări și oportunități – Cele mai importante provocări pentru companiile din industria serviciilor profesionale a anului 2018 sunt: lipsa forței de muncă specializate (57%), creșterea productivității (33%), motivarea salariaților (30%) și creșterea costurilor (29%). Cele mai importante oportunități menționate de companiile din servicii profesionale sunt: creșterea economică (65%), creșterea consumului (62%), creșterea exporturilor și deschiderea altor piețe (45%), digitalizarea și oportunitățile din online (45%) și accesarea fondurilor europene și a finanțărilor pentru IMM-uri (38%).

Previziunile relevate de studiul Evoluția afacerilor în România în semestrul al doilea arată că în acest moment perspectiva dezoltării sectorului serviciilor este rezervată. Aspirația ca economia României să se bazeze pe servicii cu valoare adăugată ridicată comparativ cu țările UE este încă o țintă îndepărtată. Atingerea acestui obiectiv depinde de intrarea sectorului serviciilor pe harta de interes a celor care fac designul politicilor publice. Susținerea acestui sector se demonstrează și prin sprijinirea inițiativelor antreprenoriale relevante din acest domeniu. Un mediu antreprenorial puternic în domeniul serviciilor conduce la o economie performantă.

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, față de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului inițial pe acest an și față de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare.

Astfel, proiectul de rectificare bugetară are în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei.

S-au asigurat fonduri suplimentare:

Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E și 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului;

Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap;

Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe;

Ministerului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei;

Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat;

Bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ;

Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat: se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei;

Bugetului Asigurărilor pentru Șomaj: se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei;

Diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene la: Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Proiectul de rectificare a fost realizat în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale și poate fi consultat pe site-ul MFP la rubrica Transparență decizională.

După aproape 2 ani de la implicarea în proiect, echipa de avocați ai D&B David și Baias specializați în litigii administrative și achiziții publice a obținut o soluție definitivă într-un proiect de achiziție de muniții cu o valoare maximă estimată de aproximativ 2,5 milioane Euro.

În cauză, autoritatea contractantă a organizat o procedură internă de achiziție publică, pe baza unui regulament propriu, invocând exceptarea de la art. 22 lit. a) din O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, în sensul în care ordonanța nu se aplică în situația în care există riscul divulgării unor informații fundamentale de securitate ale statului roman. Clientul D&B David și Baias, unul dintre furnizorii principali de arme, muniții și alte produse militare pentru instituțiile armate ale României, cu experiență de peste 12 ani în participarea la procedurile de achiziție de astfel de produse, a contestat actele autorității contractante din această procedură în fața Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).

Consiliul a anulat procedura de achiziție, reținând, în esență, că nu-i este permis autorității contractante să se prevaleze de exceptarea de la legislația privind achizițiile publice prin simpla invocare a calității sale de autoritate contractantă cu atribuții speciale și specializate, prin raportare la domeniul în care își derulează activitatea sau a unui interes fundamental de securitate, autorității revenindu-i sarcina probei cu privire la existența unui astfel de interes și cu privire la destinația specific militară a produselor achiziționate. De asemenea, s-a reținut că nu orice achiziție făcută de o autoritate contractantă cu atribuții militare are o destinație specific militară care să permită invocarea art. 346 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE) pentru simplul fapt că autoritatea are atribuții militare, informațiile ce trebuie protejate vizând produsele ce urmează a fi achiziționate, iar nu organizatoarea procedurii.

Decizia Consiliului a fost atacată cu plângere de către autoritatea contractantă, însă Curtea de Apel București a respins recent calea de atac, menținând definitiv ca legală și temeinică Decizia C.N.S.C.

’’Soluțiile mai sus-menționate sunt în ton cu evoluția favorabilă a jurisprudenței în materia achizițiilor publice atât la nivel administrativ-jurisdicțional, cât și la nivelul instanțelor de judecată. Acestea sunt deopotrivă importante și utile și sperăm să transmită autorităților contractante un mesaj foarte clar în sensul necesității respectării cu strictețe a normelor dreptului european și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind achizițiile publice” a declarat Dan Dascălu, Avocat Partener, Liderul echipei de litigii,  D&B David și Baias.

“Am construit apărarea pe baza reperelor jurisprudențiale stabilite de CJUE cu privire la interpretarea noțiunilor referitoare la interesele fundamentale de securitate ale statelor membre și cerințele legitime de interes național. Am evidențiat, de asemenea, aspecte legate de necesitatea, proporționalitatea și sarcina probei în cazul recurgerii la o derogare de la prevederile Directivei 2009/81/CE, în conformitate cu art. 346 din TFUE, acordând eficiență sporită celor 3 comunicări emise de Comisia Europeană relevante în acest domeniu”, a declarat Amelia Teis, Avocat Senior Coordonator în cadrul D&B David și Baias.

Echipa implicată în acest proiect a fost formată din Amelia Teis, Avocat Senior Coordonator, Ioana Cercel, Avocat Senior, Ștefan Mihărtescu, Avocat Colaborator, și Maria Babu, Avocat Junior, sub coordonarea lui Dan Dascălu, Avocat Partener.

Despre D&B David și Baias

D&B David și Baias este societatea de avocatură afiliată PwC în România și este parte din rețeaua internațională PwC Legal, care cuprinde 2000 de avocați în 75 de țări. Echipa D&B David si Baias este alcătuită din 50 de avocați (dintre care 4 parteneri) și acordă consultanță și asistență juridică societăților locale și multinaționale în domenii precum: fuziuni, achiziţii şi restructurări, societăţi comerciale şi grupuri de societăţi, proprietăţi imobiliare, concurenţă şi ajutoare de stat, servicii financiare şi pieţe de capital, relaţii de muncă şi resurse umane, proprietate intelectuală, protecţia consumatorului şi a datelor cu caracter personal, litigii fiscale şi comerciale. Mai multe informații pe www.david-baias.ro.

De cele mai multe ori companiile care aplică pentru a-și finanța proiectele cu fonduri europene sunt puțin conștiente de modul în care anumite aspecte vitale devin factori de succes esențiali pentru obținenerea finanțărilor nerambursabile dorite. Pentru a veni în ajutorul aplicanților care acum iau în considerare acest demers pentru prima oară sau a celor cu ceva mai multă experiență cu aceste tipuri de proiecte, am sintetizat aici elementele pe care le considerăm ca fiind cele mai importante.

    1. Disponibilitatea unei surse de cofinanțare

Chiar dacă pe majoritatea liniilor de finanțare nu se mai cere dovadă cofinanțării la momentul depunerii proiectului ci înainte de a semna contractul de finanțare, este absolut vital pentru solicitant să știe fie că are o sursă proprie de cofinanțare (de exemplu profit nerepartizat) sau o sursă atrasă (de exemplu bancă, IFN).

Înainte de a semna contractul de finanțare, solicitantul trebuie fie să aibă în cont suma necesară cofinanțării (un IFN poate acorda împrumuturi pe termen scurt, la un cost relativ mare), fie să prezinte un contract de credit. Ulterior, după ce a semnat contractul de finanțare, beneficiarul poate utiliza creditul de la bancă sau poate discuta cu potențiali furnizori să accepte să încaseze în termen de 60-90 zile de la livrarea echipamentelor, când beneficiarul încasează de la Autoritatea Contractantă.

2. Terenul intravilan, liber de sarcini și pe care să existe un drept real

Situația terenului la momentul depunerii proiectului este un aspect foarte important. În primul rând, aplicantul trebuie să aibă un drept real asupra terenului, să aibă minim un drept de superficie pe 10 ani sau concesiune de la o autoritate publică; pe baza unui contract de închiriere nu mai este posibil să construiască, date fiind schimbările aduse Legii 50/1991.

Terenul nu poate fi ipotecat, trebuie să fie liber de sarcini și trebuie să fie intravilan. Un teren pentru care se solicită PUZ (Plan Urbanistic Zonal) prin Certificatul de urbanism nu este eligibil, căci un PUZ durează minim 6 luni, iar fără PUZ nu se primește Decizia de la Mediu, un alt document obligatoriu la depunere.

3. Studiu de fezabilitate corect întocmit, conform HG 907/2017

Pentru un proiect ce vizează construcții solicitantul trebuie să depună un studiu de fezabilitate conform HG 907/2014. În acest caz este extrem de important ca arhitectul să aibă în portofoliu lucrări similare. De exemplu dacă se dorește să se finanțeze un hotel, respectivul arhitect să fi proiectat minim 2-3 hoteluri. Este foarte important să își asume un termen de livrare a documentației și un termen pentru obținerea avizelor, întrucât sunt linii de finanțare, cum este și cazul POR 2.2 sau Schema de ajutor de Stat (HG 807/2014), unde se aplică principiul primul venit, primul servit. De preferat ar fi ca studiul de fezabilitate și întreaga documentație să fie pregătite la momentul deschiderii sesiunii pentru a fi doar încărcate în MYSMIS-POR sau depuse pe format hârtie, în cazul schemelor de ajutor de stat.

4. Grilele de conformitate administrativă și de punctaj

Este absolut vital ca aplicantul să știe din start ce documente trebuie să pregătească și să le facă din timp, în termenele agreate cu consultantul, pentru ca acesta să finalizeze planul de afaceri și cererea de finanțare înainte de deschiderea sesiunii. Este esențial ca solicitatnul să furnizeze documentele din timp, alocând o persoană dedicată pentru proiect și organizând minim două ședințe intermediare pentru a verifica statusul proiectului.

Este vital să nu lipsească documente solicitate ca obligatorii căci în caz contrar, proiectul este respins din start. În pasul următor este important să știe ce punctaj optim pot atinge; de obicei sunt punctați indicatorii pe anul fiscal anterior, cei prognozați, dar și experiența firmei în domeniul pentru care solicită finanțare.

În loc de concluzie

Toți cei patru factori de succes menționați aici sunt extrem de relevanți pentru companiile care au proiecte de investiții de minim 1,5 mil euro în intervalul 2020-2023 și care pot primi maxim 70% nerambursabil pe POR 2.2. Grantul este de minim 1 mil euro și maxim 5 mil euro. București și Ilfov sunt excluse de la finanțare, iar Regiunea Vest primește maxim 55% nerambursabil. Proiectele se aprobă după principiul “PRIMUL VENIT, PRIMUL SERVIT”, iar companiile care primesc minim 75 puncte intră direct la contractare.

Companiile care doresc să afle dacă sunt eligibile pot trimite codul unic de înregistrare (CUI) al firmei și un rezumat al proiectului de investiții prin email la roxana.mircea@fonduri-europene.tel, sau pot suna la 0755.046.434.

Autor: Roxana Mircea, Managing Partner, REI Finance Advisors

* * *

Despre REI Finance

REI FINANCE ADVISORS este o companie specializată în elaborarea şi implementarea proiectelor de investiții atât pe fonduri europene cât și pe scheme de ajutor de stat. Suntem alături de clienții noștri și îi ajutăm să identifice cele mai bune soluții pentru proiectele lor. Cu o experiență de peste 10 ani în acest domeniu, specialiștii noștri cunosc foarte bune mecanismele fondurilor nerambursabile, ale gestiunii eficiente a relației cu autoritățile publice și au acces o rețea puternică de contacte în domeniul financiar. Aflați mai multe despre echipa și serviciile REI Finance pe www.reigrup.ro.

Autor: Alina Făniță, CEO PKF Finconta

Transformare din temelii sau schimbare pas cu pas? Când timpul nu mai are răbdare cu directorii generali îi pune în situația de a alege prima variantă. Când însă conducerea companiei este atentă la schimbările din mediul de operare, schimbarea pas cu pas este cea mai bună soluție.

Schimbări se întâmplă permanent sub ochii decidenților. Apar tehnologii și aplicații care cresc eficiența, companii care construiesc modele de business inovative, reglementări care modifică regulile jocului, consumatori cu nevoi redefinite. Pe acest fundal, răspunsul factorilor de conducere la transformări trebuie să fie sincron cu acestea, iar adaptările continue. Factorii care ajută la cultivarea unei culturi deschise spre ameliorarea proceselor sunt următorii:

1. Sprijinul liderilor – Susținerea venită din partea liderilor pentru îmbunătățirea continuă este vitală. Fără sprijinul acestora orice inițiativă este sufocată din fașă. Liderii trebuie să arate care sunt acele comportamente esențiale pe care le așteaptă de la colegi dacă vor ca acestea să fie replicate.

Inspirarea sentimentului încrederii că oricine poate contribui la adaptarea continuă a proceselor contează. Conceperea unui proces care să încurajeze inițiativele de îmbunătățire, inclusiv o analiză rapidă a fezabilității lor și decizia de implementare dau agilitate operațională. Recunoașterea inițiativelor care au fost implementate cu succes este bine să fie cunoscută și chiar recompensată.

2. Responsabilizarea angajaților – O îmbunătățire de proces solicită fiecărui individ, echipe sau companii timp și dispoziție mentală pentru așa ceva. Prin consecințele pe care le creează problemele abat atenția de la adevărata cauză care le-a generat. Prin urmare, implementarea schimbării e bine să fie făcută după ce s-a identificat cauza rădăcină a problemei care a stat în calea îmbunătățirii.

Întrebarea „de ce” adresată de 5 ori celui care semnalează disfuncționalități de operare îl ajută să identifice cauza rădăcina și îl responsabilizează ca s-o găsescă. Identificarea cauzei rădăcina reprezintă jumătate din soluția de îmbunătățire. Stă în puterea fiecărui angajat să găsescă soluția, s-o valideze cu ceilalți și, împreună, s-o implementeze.

3. Constanța scopului de îmbunătățire– Îmbunătățirea nu trebuie să fie o activitatea care se suspendă imediat ce problema a fost rezolvată. Aceasta e bine să fie o preocupare constantă a tuturor echipelor. Reflexul de a reveni la vechile practici este foarte probabil dacă schimbarea generată nu este practicată cu consecvență și dacă căutarea de noi soluții încetează. Departe de a fi un management al inițiativelor, îmbunătățirea este un exercițiu de fiecare zi în toată compania.
4. Gândirea pe termen lung – Centrați pe rezultatele lunare sau trimestriale, managerilor le este foarte greu să prioritizeze îmbunătățiri care aduc rezultate pe termen lung. Drept urmare îmbunătățirea nu este doar despre gândirea orientată în această direcție ci și despre acțiunea care o însoțește. Conducerea companiei este bine să aibă o perpectivă cât mai bună asupra nevoii de a face îmbunătățiri și să permită neatingerea periodică a indicatorilor de performanță tocmai cu scopul de a consolida creșterea pe termen lung. Este cazul investițiilor în retehnologizare, în pregătirea oamenilor și regândirea proceselor.

Așadar dacă organizațiile vor să implementeze cu succes îmbunătățirea proceselor, liderii trebuie să înțeleagă și să susțină aceste procese, să-și responsabilizeze angajații, să arate angajamentul constant în urmărirea scopului de îmbunătățire și să gândească îmbunătățirea pe termen lung. Numai așa se determină nivelul de susținere al proiectelor de îmbunătățire, se identifica părțile implicate, crește acceptanța acestora, și se determină ariile de impact ale proiectelor de îmbunătățire în business.

Cultura organizațională deschisă spre îmbunătățirea proceselor are în vedere angajații. Prin creșterea responsabilității acestora, învățarea continuă și dezvoltarea profesională, prin implicarea angajaților și recompensarea performanțelor lor în mediul intern, o companie se proiectează drept un partener de încredere centrat pe experiența clienților în mediul extern.

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Prima generație de responsabili cu protecția datelor cu caracter personal, data protection officer, a susținut examenul de absolvire în data de 19 octombrie la București în fața comisiei de examinare. Aceștia au finalizat programul de formare profesională organizat PwC România împreună cu societatea de avocatură D&B David și Baias, cu sprijinul Academiei PwC.

A doua generație este programată vineri, 9 noiembrie 2018, pentru examenul de absolvire în urma căruia participanții vor dobândi certificate de absolvire emise de Ministerului Muncii și Justiției Sociale și de Ministerului Educației Naționale.

Cursul a fost susținut de formatori cu experiență în aplicarea practică a principiilor Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) și de experți în securitate cibernetică. Materialele prezentate în cadrul cursului îmbină pregătirea teoretică cu cea practică și ating atât aspecte de natură juridică, cât și tehnică.

De-a lungul celor două sesiuni de pregătire care au avut loc până la acest moment participanții au fost ajutați să înțeleagă noțiunile și principiile cu care operează Regulamentul General de Protecție a Datelor. Un accent deosebit a fost pus pe latura practică a activității specifice unui responsabil cu protecția datelor.

„Iată-ne la finalul celei de-a doua sesiuni a cursului și în fața perspectivei de a organiza lunar câte o astfel de sesiune. Succesul de până acum se datorează modului pragmatic și aprofundat în care am înțeles să abordăm formarea participanților. Am acordat prioritate situațiilor practice asociate poziției de DPO și am împărtășit din experiența noastră acumulată în cele peste 50 de proiecte legate de implementarea prevederilor Regulamentului General de Protecție a Datelor”, a declarat Manuela Guia, Partener, Liderul echipei dedicate domeniului protecției datelor cu caracter personal din cadrul D&B David și Baias.

„Suntem încântați că putem vorbi deja de două generații de cursanți pregătiți de către echipele noastre de specialiști. Poziția de responsabil cu protecția datelor cu caracter personal are atât valențe tehnice cât și de cunoaștere și aplicare a legislației în acest domeniu. Acesta este motivul pentru care viitorii specialiști în acest domeniu vor fi un element deosebit de important în orice organizație. Dacă ar fi să numesc o caracteristică a viitorului DPO, aceea ar fi abilitatea de a lucra cu concepte tehnice și juridice, în același timp, dar și să reușească implementarea unor proceduri din ambele domenii astfel încât informațiile cu care lucrează organizațiile să fie în permanentă siguranță” a declarat Mircea Bozga, Partener, Liderul departamentului de Risk Assurance, PwC România.

Cursul a fost susținut, din partea D&B David și Baias, de către Cătălina Ilie și Daniel Vinerean, avocați seniori, specializați în domeniul protecției datelor cu caracter personal. Secțiunea tehnică a cursului a fost predată de Robert Stoicescu, Senior Manager, PwC România și Alin Raicu, Manager, PwC România, amândoi specializați în securitate informatică.

PwC Romania a programat următoarea sesiune a cursului pentru data de 19 noiembrie 2018. Absolvenții vor primi în urma cursului certificate de absolvire emise de Ministerul Muncii şi Justiției Sociale şi a Ministerului Educației Naționale.

Mai multe detalii privind cursul de responsabil cu protecția datelor organizat de PwC România şi D&B David și Baias sunt disponibile în secțiunea de aici a Academiei PwC.

Despre D&B David și Baias

D&B David și Baias este societatea de avocatură afiliată PwC în România și este parte din rețeaua internațională PwC Legal, care cuprinde 3000 de avocați în 90 de țări. Echipa D&B David și Baias este alcătuită din 50 de avocați (dintre care 4 parteneri) și acordă consultanță și asistență juridică societăților locale și multinaționale în domenii precum: fuziuni, achiziții și restructurări, societăți comerciale și grupuri de societăți, proprietăți imobiliare, concurență și ajutoare de stat, servicii financiare și piețe de capital, relații de muncă și resurse umane, proprietate intelectuală, protecția consumatorului și a datelor cu caracter personal, litigii fiscale și comerciale.

Mai multe informații pe www.david-baias.ro.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Profesia de Facility Manager continuă să evolueze în din ce în ce mai multe direcții. Schimbări globale – tehnologice și economice – influențează domeniul de Facility Management în mai multe moduri. Pentru a satisface cererea, managerii care se ocupă de acestea trebuie să-și modifice sau să-și adapteze strategiile conform cu aceste tendințe.

1. Workplace management

Companiile sunt interesate și implementează tot mai multe soluții alternative și metode noi pentru gestionarea spațiului de lucru, pe de o parte pentru a-și promova identitatea corporativă și pe de altă parte pentru a crea un mediu de lucru mai eficient. Flexibilitatea, agilitatea, inovația și productivitatea sunt doar câțiva factori de care se ține cont în noul mediu de business. Spațiul de lucru tradițional va deveni în curând o alternativă pentru cel actual. Pentru Facility Manageri acest lucru va atrage de la sine folosirea unor aplicații specializate/dedicate pentru Workplace Management, care va aloca spațiile de lucru către utilizatori. Această abordare va asigura în prima fază o ocupare eficientă a clădirii, urmând ca pe viitor să determine chiar modul în care va fi construită o clădire și, implicit, designul acesteia.

2. Sănătate și wellbeing

În următorii 10 ani o atenție sporită va fi acordată sănătății la locul de muncă. Ne vom confruntă cu o creștere a numărului afecțiunilor sau îmbolnăvirilor datorate stresului acumulat la locul de muncă, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială. Digitalizarea va contribui semnificativ la eliberarea oamenilor de sarcinile de rutină, repetitive, prin creșterea capacității mașinilor de a completa sau înlocui factorul uman. Statistic, în Europa, în acest moment, peste 30% din veniturile serviciilor de Facility Management integrate vin din sectorul de sănătate publică. Prin urmare tendința va duce la proiectarea și construirea de clădiri care să promoveze un stil de viață mai confortabil și mai productiv în viitor.

3. Sustenabilitate

Încălzirea globală este și va fi una dintre cele mai mari provocări în domeniul sustenabilității în următorii ani, pe termen mediu și lung. Pentru a deveni mai eficiente din punct de vedere al emisiilor de carbon și a reducerii consumului de energie, țările lumii vor fi nevoite să-și restructureze economiile și infrastructura. Aceste provocări au și vor avea un impact major și consecințe crescute în industria serviciilor de Facility Management. Ele vor afecta atât procesele și procedurile legate de mentenanță dar mai ales design-ul clădirilor.

4. Trenduri demografice

Atragerea, recrutarea și retenția de forță de muncă este și va fi în continuare o provocare pentru toate tipurile de organizații. Aceste procese vor deveni cu atât mai complexe cu cât factorii ce țin de motivarea oamenilor din generații diferite și niveluri diferite de vârstă, vor fi din ce în ce mai diferiți. Pentru Facility Manageri cea mai mare provocare va fi să identifice și să înțeleagă factorii motivaționali pentru fiecare grupă de vârstă și apoi să aibă cunoștințele, disponibilitatea și flexibilitatea de a răspunde așteptărilor acestora.

5. Evoluția tehnologică

Facility Managerii deja încorporează multe tehnologii inovative cu scopul de a crește productivitatea, de a reduce costurile sau pur și simplu pentru a reduce sau elimina riscul erorii umane în exploatarea echipamentelor, toate acestea cu scopul creșterii calității serviciilor. Termenii următori vor deveni tot mai folosiți în sfera de activitate a Facility Management-ului: smart buildings, smart wi-fi, IoT, tehnologia blockchain, realitate virtuală, inteligență artificială.

Facility Managerii trebuie să includă în setul lor de competențe nu doar pe cele legate de gestionarea proprietățiilor, ci să participe pe deplin la nivelul strategiei corporative. Clădirile și alte proprietăți trebuie să fie proiectate, construite și gestionate astfel încât să completeze brandul organizațiilor, să sprijine cultura corporativă și să contribuie la o valoare mai mare a comunităților pe care le deservesc. De aceea proiectantul, dezvoltatorul și facility managerul trebuie să colaboreze permanent ca să furnizeze această valoare strategică atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Acum și în viitor, accentul va fi pus pe maximizarea utilizării și a caracterului practic – ambele corelate orice nouă abordare care oferă o mai mare rentabilitate a investițiilor.

Autor: Alexandru Miculaș, Head of Facility Management Services FMS

* * *

Despre compania Facilities Management Services

Fondatorul companiei, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând  peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la crearea acestei firme prin care clienții beneficiază  de un furnizor național de produse și serviciide operare, întreținere si administrare  bazate pe un model de business inovativ și tehnologii noi. Echipa companiei FMS este constituită din personal cu experiență de peste 15 ani în facility management și asistență tehnică. Serviciile tehnice ale companiei includ: mentenanță tehnică a clădirilor, monitorizarea si tratarea apei în circuite închise, management și eficiență energentică, mentenanțăși lucrări electrice. Compania oferă și servicii non-tehnice de curățenie, deszăpezire, DDD, peisagistică și concierge. Aflați mai multe despre noi pe: www.tfms.ro.