Este vorba despre Ordinul președintelui ANAF nr. 1960/2018, care împiedica majoritatea societăților fără depozit propriu care comercializează în sistem angro produse energetice petroliere să mai funcționeze pe piața relevantă.

Echipa de avocați specializată în litigii fiscale a Radu și Asociații SPRL, condusă de Emanuel Băncilă, a asistat cu succes, în fața Curții de Apel Timișoara, o importantă societate care comercializează în sistem angro produse energetice, obținând suspendarea executării Ordinului președintelui ANAF nr. 1960/2018.

În data de 10 august 2018, a fost publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul președintelui ANAF nr. 1960/2018 („OPANAF nr. 1960/2018”), prin care a fost modificată procedura de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice, ca urmare a modificării Ordinului președintelui ANAF nr. 1849/2016.

Modificarea operată prin OPANAF nr. 1960/2018 impune operatorilor economici care comercializează angro produse energetice condiția deținerii de spații de depozitare pentru a putea obține atestatul care le permite funcționarea. Sub imperiul vechii reglementări, operatorii economici puteau obține atestatul de comercializare, chiar dacă nu dețineau spații de depozitare.

De asemenea, atestatele emise în mod legal, conform vechii reglementări își pierdeau valabilitatea începând cu data de 9 noiembrie 2018. Astfel, prin noua condiție impusă, OPANAF nr. 1960/2018 conduce la eliminarea de pe piață a operatorilor economici care nu dețin spații de depozitare și sunt împiedicați, în acest mod, să mai obțină atestatul care le permite comercializarea de produse energetice.

Avocații Radu și Asociații SPRL au solicitat Curții de Apel Timișoara să dispună suspendarea executării OPANAF nr. 1960/2018, întrucât actul administrativ normativ a fost emis în mod nelegal, în lipsa unui aviz al Consiliului Concurenței care era necesar, întrucât condiția impusă conduce la distorsionarea concurenței pe piața relevantă prin eliminarea de pe piață a operatorilor economici care nu dețin spații de depozitare.

Totodată, actul administrativ normativ încalcă unele dintre principiile fundamentale înscrise în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și anume principiul liberei circulații a mărfurilor și a serviciilor – deoarece poate bloca accesul pe piața internă a operatorilor economici care nu dețin spații de depozitare.

Nu în ultimul rând, actul administrativ normativ încalcă Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care reglementează libertatea de a desfășura o activitate comercială, iar măsura dispusă încalcă principiul proporționalității, reglementat în mod distinct de aceeași Cartă.

Soluția Curții de Apel Timișoara prezintă importanță, în principal, pentru că împiedică aplicarea noii proceduri de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice față de societatea reclamantă și asigură menținerea valabilității atestatului emis acesteia în mod legal, conform vechii reglementări.

Foarte important, se impune a fi precizat că soluția Curții de Apel Timișoara de suspendare a executării OPANAF nr. 1960/2018 nu își produce efectele asupra tuturor operatorilor economici afectați de dispozițiile actului administrativ normativ, ci numai asupra acelora care au obținut o soluție favorabilă de suspendare.

Surprinzătoare a fost apărarea autorităților fiscale, în sensul că cererea de suspendare a executării unui act administrativ normativ este inadmisibilă. Cu alte cuvinte, în opinia autorităților fiscale contribuabilul nu are la dispoziție un remediu legal pentru suspendarea dispozițiilor unui act administrativ normativ care îi provoacă un prejudiciu, fiind obligat să apeleze doar la acțiunea în anulare reglementată de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care, în practică, este soluționată în mod definitiv după un interval de peste 4 ani.

Din echipa de avocați condusă de Emanuel Băncilă (Partener) au făcut parte și Alex Slujitoru (Managing Associate), Alexandru Oană (Senior Associate) și Andrada Barbu (Senior Associate).

***

Radu și Asociații SPRL este singura casă de avocatură din România selectatăîn topul celor mai bune cinci firme de avocaturăîn cadrul premiilor “European Tax Awards 2018”, la categoriile: “European Tax Innovator Firm of the Year” și “European Tax Policy Firm of the Year”, recunoscându-se astfel contribuția sa atât la îmbunătățirea cadrului legislativ procedural-fiscal, cât și la dezvoltarea și implementarea unor soluții inovatoare pentru contribuabili (soluții implementate în premieră doar de către Radu și Asociații SPRL). Nu întâmplător, suntem prima casă de avocatură românească nominalizată în 2017 la premiul European Tax Disputes Firm of the Year, acordat de aceeași prestigioasă revistă – International Tax Review.

România, economie, creștere, 2017. Guvern, creștere salarii și pensii. Scădere investiții publice. Comisie Europeană, revizuire negativă creștere 2018. Guvern, comunicare către populație, creștere fără precedent. Creștere importuri. Populație, creștere consum. Banca Națională, limită grad îndatorare populație. Indice ROBOR creștere. Creștere prețuri și dobânzi. Depreciere leu, curs de schimb volatil. Intervenție repetată BNR. Lipsa forță de muncă, productivitate scăzută, creștere costuri, companii pesimiste. Cam asta este schița evoluției economice în România ultimilor 2 ani.

Dincolo de carnavalesc, interpretare, nuanțe, afinități ideologice și frământări sociale, decidenții companiilor din România au fost întrebați ce preconizează să se întâmple în 2018. Părerea lor, exprimată în a doua parte a anului, a fost sintetizată în studiul Evoluția afacerilor din România 2018, realizat de compania Valoria. Indicatorii despre care directorii generali au fost întrebați privesc evoluția cifrei de afaceri, profitului, investițiilor, numărului de angajați, salariilor și principalelor provocări și oportunități.

Afaceri pe creștere în 2018

La cercetarea realizată în a doua parte a anului 12% dintre directorii generali, față de 8% anterior spun că vor avea o creștere a cifrei de afaceri a companiei de peste 30%. Crește de asemenea de la 7% la 16% procentul directorilor generali care se așteaptă la o scădere a cifrei de afaceri a companiei lor în acest an. Totuși cei mai mulți directori generali (26%-27%), atât în prima parte cât și în a doua parte a anului preconizează cifre de afaceri mai mari cu 5%-10%.

Profitul se conservă sau scade

Previziunile privind evoluția profitului din a doua jumătate a anului 2018 sunt mai pesimiste decât cele de la începutul anului. Deși 20% dintre directorii generali (față de 13% anterior) se așteaptă ca profitul lor să crească cu 10%-20% în acest an, vedem scăderi de 14pp și 2pp pe palierele 1%-5% și 5%-10%. De asemenea crește de la 9% la 19% procentul directorilor generali care spun că profitul companiilor pe care le conduc va fi mai mic în acest an față de anul trecut.

Investițiile se reduc sau se amână

Conform rezultatelor cercetării, în al doilea semestru din 2018, 29% dintre directorii generali spun că nu vor crește investițiile, față de 27% în primul semestru. Chiar dacă 48% dintre decidenți vor să își crească investițiile cu 1%-10% față de 37% anterior, doar 11% dintre companii spun că vor crește investițiile cu 10% până la peste 20% în semestrul al doilea din 2018, comparativ cu 19% la începutul anului, și încă mai puțini (7%) vor crește investițiile peste 30% în semestrul al doilea, comparativ cu 11% în primul semetru.

Numărul de angajați e greu de crescut

La ediția din a doua jumătate a anului 2018, 46% dintre directorii generali spun că nu se așteaptă la nici o creștere a numărului de angajați în acest an față de 25% la începutul anului. În același timp, doar 41% dintre companii față de 66% anterior spun că se așteaptă ca personalul lor să crească în acest an. Mai mult, 13% dintre companii se așteaptă acum ca numărul lor de angajați să scadă, față de 9% la începutul anului.

Salariile cresc, dar nu și productivitatea

Dacă la începutul anului 2018, 16% dintre directorii generali spuneau că nu vor face creșteri salariale, în semestrul al doilea procentul acestora este de 25%. Crește cu 3pp procentul decidenților care spun că măresc salariile cu 1%-5% în 2018, față de semestrul anterior, însă scade procentul directorilor generali care se așteaptă ca salariile să crească cu 5%-10% (-9pp) și al celor care se așteaptă la creșteri salariale de 10%-20% (-7pp). În condițiile în care productivitatea și competitivitatea sunt provocări majore pentru mediul de afaceri autohton, creșterile salariale se adaugă la lista de probleme pe care le au de rezolvat echipele de management ale companiilor.

Top 5 provocări și oportunități în viziunea directorilor generali

Cele mai importante provocări pentru companii, conform răspunsurilor date de directorii generali la cercetarea din a doua parte a anului 2018, sunt următoarele: lipsa forței de muncă (61% vs 59%), creșterea productivității (48% vs 37%), creșterea costurilor (41% vs 21%), motivarea salariaților (37% vs 25%) și schimbările din domeniul fiscal (21% vs 62%).

Cele mai importante oportunități pentru companii, menționate de directorii generali pentru a doua parte a anului 2018, sunt următoarele: creșterea economică (60% vs 72%), creșterea consumului (69%), creșterea exporturilor și deschiderea altor piețe (45% vs 52%), digitalizarea și oportunitățile din online (40% vs 41%) și accesarea fondurilor europene și a finanțărilor pentru IMM-uri (29% vs 36%).

Guvern, taxe, accize, reglementare drastică. Companii, reducere investiții, pierdere încredere în viitor. Economie, frână de la viteza 7% la 4% creștere. Șoc pasageri și alți participanți la trafic de ce frânat. Șoc şofer, poate defecțiune la motor, nu el vinovat. Euro-polițist rău care nu lasă șofer să conducă. Pasageri care întreabă șofer dacă știe să conducă. Unde mergem oare?

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Concepută inițial pentru marile companii, guvernanța corporativă pare că se referă doar la acestea. Că se aplică doar companiilor listate cu scopul protecției drepturilor acționarilor și factorilor implicați. Că datorită guvernaței corporative se oferă un cadru de monitorizare a activității managementului și că scopul este să încurajeze obținerea de rezultate tot mai bune. Dar acest concept se referă și la companiile antreprenoriale mici și mijlocii. Chiar dacă în cazul acestora de multe ori managementul este realizat de proprietarii companiei și acțiunile sunt deținute de membrii familiei, guvernanța corporativă este de o binevenită relevanță.

În companiile unde proprietarii sunt și directori executivi, managementul și exercitarea dreptului de proprietate sunt aliniate, dar interesul poate să nu coincidă cu toți factorii interesați. Acolo unde nu toții membrii familiei sunt implicați în conducerea afacerii, activarea mecanismelor de protecție a drepturilor lor este necesară.

Din acest punct de vedere adaptarea guvernanței corporative la dimensiunea și nivelul de maturitate al companiei antreprenoriale este de ajutor. Deoarece guvernanța corporativă stabilește rolul fiecărui membru al familiei în cadrul afacerii, structurează nevoia de dezvoltare prin raportarea la generațiile viitoare care vor prelua afacerea, definește rolul, structura și componența conducerii și stabilește impactul managerilor cu senioritate asupra afacerii și nevoia unui plan de succesiune.

Beneficiile adoptării guvernanței corporative pentru IMM-uri

International Finance Corporation arată că beneficiile care rezultă din adoptarea guvernanței corporative și adaptarea acesteia la afacerile antreprenoriale mici și mijlocii sunt următoarele:

• Mai puține conflicte între membrii familiei sau alți acționari implicați în conducerea companiei și cei care nu sunt implicați
• Protecție mai mare la fraudă, delapidare sau costuri financiare generate de un control intern slab
• Accesul mai facil la creditare și la generarea unei creșteri mai rapide a afacerii

Importanța reîmprospătării componenței Consiliului Director

Consiliul Director este o componentă importantă a guvernanței corporative în companiile mari, dar este la fel importantă și în companiile mici și mijlocii. Prin cooptarea în această structură de decizie a directorilor externi compania accesează competențe, experiență și comportamente de management corecte. În plus, beneficiază și de o rețea de contacte ce depășește limitele contactelor și expertiza proprietarilor.

Reîmprospătarea consiliului director cu membri externi deschide perspectiva cu privire la clienți, furnizori sau factori de reglementare și oferă un punct de vedere și o analiză mai obiectivă cu privire la strategie, măsurarea performanței și îmbunătățirea proceselor.

Cercetările arată o creștere slabă a companiilor care au un Consiliu Director prea stabil și o componență formată din membri cu succese limitate. În schimb, companiile cu directori externi în Consiliul Director au tendința să crească mai repede, mai ales prin achiziționarea altor companii. Directorii externi au contacte pe care le pot folosi când doresc să facă achiziții, sunt mai bine conectați la realitățile pieței și au informații la zi despre industrie.

În concluzie

Fondatorii au un rol decisiv până la un anumit nivel de creștere al companiei peste care nu pot să treacă cu mentalitatea care i-a ajutat să ajungă până acolo. Ajung să fie obosiți de schimbările pieței și să perpetueze rețeta care le-a adus succes. Modelul de business devine depășit și apare criza de creștere. În momentele de criză, guvernanță corporativă este de ajutor deoarece permite infuzarea de noi idei, deschiderea de noi perspective și oferă răspunsuri cu ajutorul cutiei de rezonanță asigurate de existența directorilor externi.

Companiile din ziua de azi nu funcționează într-un mediu static, ci într-unul care evoluează în permanență. De aceea este necesar ca și fondatorii companiilor antreprenoriale să își ridice perspectiva pentru a observa pertinent dezvoltarea afacerii lor. Adoptarea guvernanței corporative îi plasează într-un punct de observație ce privilegiază luarea deciziilor celor mai avantajoase pentru compania și familia lor. 

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

• Cele 99 de IPO-uri de pe piețele europene au strâns 9,3 miliarde de Euro în trimestrul al doilea din 2018, ceea ce face ca sumele atrase de pe burse în prima jumătate din 2018 să totalizeze 21,8 miliarde de euro, cu 5% mai mult decât în perioada similară din 2017;
• Au fost mai puține IPO-uri lansate în trimestrul al doilea din 2018, volumele fiind mai reduse cu 7%, iar valorile acestora cu 43% mai reduse comparativ cu perioada similară a anului trecut;

Piața europeană a ofertelor publice inițiale (IPO) a finalizat prima jumătate din 2018 cu venituri totale de 21,8 miliarde de euro din 168 de IPO-uri. Cifrele marchează o creștere de 5% în ceea ce privește sumele atrase de pe burse și de 4% în privința listărilor realizate, comparativ cu perioada similară din 2017, când 161 de IPO-uri au atras 20,8 miliarde de euro. Această creștere față de perioada similară a anului trecut se datorează în mare parte evoluțiilor din primul trimestru din 2018, când valoarea IPO-urilor europene a fost impulsionată de cele două mari listări înregistrate pe Deutsche Borse, divizia Healthineers a Siemens și divizia DWS Group a Deutsche Bank.

În trimestrul al doilea din 2018 activitatea de IPO a fost mai redusă la nivel european, cele 99 de IPO-uri colectând sume totale de 9,3 miliarde de euro. Acest lucru se traduce într-o scădere de 43% în ceea ce privește sumele atrase și de 7% ca număr de IPO-uri lansate, comparativ cu aceeași perioadă din 2017, când 106 IPO-uri au atras 16,2 miliarde de euro.

În Europa continentală, piețele de capital scandinave continuă să fie active în privința listărilor derulate având 24 de IPO-uri care au atras 1,8 miliarde de euro în acest al doilea trimestru. Cel mai mare IPO din regiune a fost Kojamo, o companie finlandeză cu afaceri în domeniul imobiliar. Cel mai mare IPO al trimestrului a fost Ceva Logistics care a atras 1,1 miliarde de euro pe bursa SIX Swiss Exchange, ceea ce reprezintă 12% din valoarea totală a IPO-urilor din trimestrul al doilea și a fost singurul mega IPO al trimestrului.

„Prima jumătate a anului s-a finalizat cu o creștere a sumelor colectate în urma IPO-urilor cu 5%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în principal datorită mega IPO-urilor din primul trimestru. Din cauza potențialului război comercial dintre Statele Unite ale Americii și partenerii săi, dar și a negocierilor pentru Brexit volatilitatea își poate face simțită prezența pe piețele bursiere, îngreunând eventualele listări anunțate în Europa. În ciuda unui trimestru doi mai discret și a situației politice și economice curente, piețele sunt în continuare deschise și se efectuează tranzacții. Prețurile de listare vor rămâne, cel mai probabil, o provocare, în timp ce investitorii sunt tot mai selectivi. Acestea fiind spuse, ne așteptăm să asistăm la o creștere a volumelor listărilor în cea de-a doua parte a anului”, spune Sorin Petre, Partener, Servicii evaluare și analiză economică, PwC România.

În trimestrul al doilea, London Stock Exchange a rămas prima piață de capital din Europa, atât din punct de vedere al volumului cât și a valorii IPO-urilor anunțate. Sumele colectate de 2,5 miliarde de lire sterline din cele 25 de listări sunt cu 25% mai mari comparativ cu cele din trimestrul al doilea de anul trecut, când 24 de IPO-uri au atras 2 de miliarde de lire sterline.

În ciuda incertitudinilor din jurul negocierilor pentru Brexit, Londra a arătat că este în continuare capabilă să atragă listări transfrontaliere. Două dintre cele mai mari cinci IPO-uri din trimestrul doi au fost lansate la Londra. Astfel, Avast plc din Cehia și Vivo Energy, o companie cu afaceri pe piețele din Africa, au atras 692 de milioane de lire sterline, respectiv 603 milioane de lire sterline.

Sectorul tehnologiei a dominat IPO-urile anunțate în Marea Britanie și deține o pondere de 40% din fondurile atrase în trimestrul doi. În Marea Britanie a fost lansat al treilea cel mai mare IPO al trimestrului, Avast plc, dar și cele ale companiilor de jocuri electronice Codemasters Group și Team 17, care au atras 185 de milioane de lire sterline, respectiv 108 milioane de lire sterline. Team 17 s-a listat pe piața secundară, AIM a London Stock Exchange.

„Putem caracteriza prima jumătate de an pe Bursa de Valori București drept una efervescentă, în condițiile în care indicele care include dividendele, BET-TR, a crescut cu 11% la finalul primelor șase luni. În același timp, furnizorul global de indici MCSI a revizuit pozitiv o parte dintre criteriile de accesibilitate  ale României transmițând un semnal pozitiv atât investitorilor cât și potențialilor investitori. În acest context, ne așteptăm ca partea a doua a anului să mențină această traiectorie pozitivă, mai ales în condițiile în care la jumătatea lunii iulie pe Bursa de Valori București intră la tranzacționare 12 certificate emise de Erste Group Bank AG. Considerăm că semnalele primite până acum de pe piața de capital de la București sunt încurajatoare atât pentru investitori, cât mai ales pentru companiile care sunt tranzacționate pe Bursă”, spune Ileana Guțu, Senior Manager, Departamentul de Evaluare și analiză economică, PwC România.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

• Aplicațiile blockchain ar putea schimba complet modul în care lumea gestionează resursele de mediu, contribuind la o dezvoltare sustenabilă și la crearea de valoare.
• Această oportunitate rămâne în mare măsură neexploatată de investitori, dezvoltatori de aplicații și guverne, având în vedere că majoritatea proiectelor blockchain sunt orientate spre domenii precum fintech și lanțuri de aprovizionare.
• Noi platforme globale sunt necesare pentru a stimula dezvoltarea unui ecosistem blockchain responsabil în locul proiectelor specifice.

Studiul Building blockchains for a better planet realizat de PwC pentru Forumul Economic Mondial și lansat la Summitul Mondial pentru Acțiune Climatică, identifică mai mult de 65 de moduri prin care tehnologia blockchain poate fi aplicată în gestionarea celor mai presante provocări de mediu la nivel global. Raportul face parte din proiectul A patra Revoluție Industrială și analizează modul în care noile platforme globale ar putea ajuta la dezvoltarea de ecosisteme blockchain responsabile.

Aceste noi modalități prin care tehnologia blockchain poate ajuta la rezolvarea provocărilor de mediu variază de la descentralizarea gestionării resurselor naturale precum energia și apa, la crearea unor lanțuri de aprovizionare mai transparente care să conducă la un grad mai mare de sustenabilitate și să asigure noi mecanisme pentru a obține sumele considerabile, estimate la mii de miliarde de dolari, de care va fi nevoie pentru a genera o creștere economică durabilă, cu emisii reduse de carbon.

Soluțiile bazate pe tehnologia blockchain sunt explorate în prezent pentru a îmbunătăți gradul de sustenabilitate al lanțurilor de aprovizionare care au potențialul de a ajuta la depășirea activităților ilegale. Aceasta poate fi folosită, de exemplu, în a transparentiza traseul capturii de pește oceanic până ajunge la clientul final, sau pentru a urmări parcursul, pe lanțul de aprovizionare, al unor mărfuri precum uleiul de palmier, carnea de vită sau soia, din fermă până la consumatorul final. Acest nivel de transparență este vital pentru a ajuta consumatorii să ia decizii informate, pentru actualizarea practicilor lanțurilor de aprovizionare și noi practici de guvernanță. Tehnologia blockchain ar putea, de exemplu, să fie utilizată pentru a sprijini modele inovatoare de a da drepturi de folosință pentru anumite resurse către anumite comunități sau pescari.

Conform raportului, acestea, precum și alte oportunități, au rămas neexplorate într-o foarte mare măsură de către dezvoltatorii de aplicații, investitori și guverne. Acestea reprezintă o oportunitate de a debloca și monetiza valoarea care, în acest moment, este specifică sistemelor de mediu.

“Mediul de afaceri și investitorii s-au concentrat cu preponderență asupra aplicațiilor blockchain menite să transforme domeniul financiar și comerțul. Există, de asemenea și oportunități pentru a valorifica această tehnologie emergentă pentru a proteja mediul înconjurător – de la lanțuri de aprovizionare transparente, curate și etice, la stimularea consumului și producției sustenabile sau consolidarea tranziției către sisteme descentralizate de apă, mobilitate și energie bazată pe conținut redus de dioxid de carbon”, a declarat Ionuț Sas, Partener, lider al echipei de servicii de consultanță fiscală pentru sectorul de tehnologie, media și telecom, PwC România.

“Este important ca orice actor, care se gândește la dezvoltarea sau posibilitatea de a investi în aplicarea tehnologiei blockchain pentru mediu, să facă un pas înapoi și să își pună trei întrebări esențiale: va rezolva tehnologia blockchain problema actuală, pot fi gestionate în mod acceptabil riscurile și a fost construit ecosistemul potrivit pentru toate părțile implicate?”, a adăugat Sas.

În condițiile în care tehnologia blockchain este valorificată în mod corect, aceasta are un potențial semnificativ de a stimula tranziția către soluții descentralizate, mai sigure, cu o posibilitate mai mare de a conserva resursele și de a mobiliza comunitățile.

“Dacă istoria ne-a învățat ceva, trebuie să reținem că aceste schimbări cu potențial de transformare nu vor avea loc automat. Acestea vor avea nevoie de colaborarea diverselor  părți interesate provenind din domenii diferite – de la industriile de tehnologie la factorii decizionali. În plus, vor avea nevoie să fie sprijinite de platforme noi care pot susține părțile interesate să avanseze nu numai în aplicarea tehnologiei, dar și în schimbarea sistemelor care le vor permite să aibă efecte imediate”, a spus Dominic Waughray, Coordonatorul Centrului Global pentru Bunuri de larg Consum din cadrul Forumului Economic Mondial.

Raportul Building block(chain)s for a better planet este parte a unei serii de studii din cadrul proiectului A patra Revoluție Industrială pentru Pământ , derulat în colaborare cu Centrul pentru A patra Revoluție Industrială din cadrul Forumului Economic Mondial.

Raportul este disponibil aici: aici.

Despre raport:

1. Raportul Building block(chain)s for a better planet este publicat de către Inițiativa privind modelarea viitorul mediului și securitatea resurselor naturale din cadrul Forumului Economic Mondial în parteneriat cu PwC și Standford Woods Institute for the Environment. Realizarea sa a fost posibilă cu sprijin financiar din partea Fundației MAVA. Acesta face parte dintr-o serie de rapoarte din cadrul proiectului A Patra Revoluție Industrială pentru Pământ, derulat în colaborare cu Centrul pentru a patra revoluție industrială din cadrul Forumului Economic Mondial.

1. Prin asumarea rolului de a îmbunătăți viața la nivel global, Forumul Economic Mondial este Organizația Internațională pentru cooperarea dintre sectorul public și cel privat. Forumul implică cei mai importanți lideri politici, ai mediului de afaceri și alți lideri ai societății pentru a modela agendele la nivel global, regional sau la nivel de industrie. (www.weforum.org).

1. Conform, unui studiu global realizat recent de PwC pe tema viziunii mediului de afaceri cu privire la activitatea tehnologiei blockchain, 84% dintre executivii intervievați au declarat  că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain, în timp ce 15% au deja astfel de proiecte în funcțiune. Un sfert dintre executivii intervievați au precizat că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot, în timp ce 15% au proiecte deja operaționale. Aproximativ o treime (32%) susțin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare. Studiul a evaluat opiniile a 600 de executivi din 15 state pe tema dezvoltării tehnologiei blockchain și viziunii lor privind potențialul său. Raportul este disponibil aici: pwc.com/blockchainsurvey.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Corina Dimitriu și Carmen Spiridon sunt noii Parteneri Asociați ai EY România, în cadrul departamentului de Audit.

Corina Dimitriu s-a alăturat echipei EY România la sfârșitul lunii septembrie. Corina are 22 de ani de experiență în domeniul auditului financiar, al contabilității, managementului de proiect și al controalelor interne, precum și expunere la diverse culturi organizaționale.

De asemenea, Corina are cunoștințe aprofundate privind auditarea situațiilor financiare întocmite în conformitate cu standardele financiare naționale și internaționale, pentru companii care operează într-o gamă largă de industrii, respectiv comerțul cu amănuntul, FMCG, industria prelucrătoare, imobiliare, telecomunicații, petrol și gaze și construcții. De-a lungul timpului, a fost implicatăîn auditul centrelor de servicii ale unor mari companii multinaționale, precum și în misiuni de audit non-financiar.

Carmen Spiridon ocupă, începând cu luna octombrie, poziția de Partener Asociat în cadrul departamentului de Audit, după un parcurs de 14 ani în cadrul companiei.

În 2004 s-a alăturat echipei EY România ca Auditor Junior, și-a continuat creșterea profesională în rolul de manager în 2009 și în rolul de Partener Asociat în acest an. Experiența acumulată vizează livrarea de servicii către importanți clienți, atât români, cât și internaționali, concentrându-se pe auditări de întreprinderi mari care acoperă angajamentele legale, IFRS, US GAAP și German GAAP.

La nivel intern, Carmen este frecvent implicată ca formator în cadrul sesiunilor de instruire a echipei pe diverse metodologii, precum și în seminarii privind IFRS și legislația statală.

“Le felicit pe colegele mele – Corina și Carmen – pentru această reușită profesională. Extinderea echipei noastre executive reflectă atât parcursul lor profesional de excepţie, cât și evoluția pozitivă a serviciilor pe care le oferim clienților noștri”, spune Alexandru Lupea, Liderul Departamentului de Audit al EY România.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Coaching – una dintre cele mai impredictibile meserii din lume. Coaching – una dintre cele mai “riscante” joburi din lume pentru amândoi: coach și coachee. Coaching – una dintre cele mai pline de împlinire activități din lume.

Coaching-ul este despre respectul pentru celălălt. Acum aproape 10 ani, Aoki-san, coach în Tokyo, îmi spunea la un pahar de vin: “pentru a putea vedea măreția din ceilalți, trebuie să fim modești.” Din poziția de coach, noi nu putem face nimic pentru cei pe care îi ”antrenăm”, dacă aceștia nu vor.

Să presupunem că este vorba de top și middle manageri din companie: nu contează cât de mult își dorește sponsorul programului de coaching să-și schimbe managerii – acest lucru nu este posibil. Nu acesta este scopul coachingului. Coachee și coach pot lucra împreună să stabilească obiectivele. Au nevoie să rețină însă ceva important: decât să îți dorești TOTUL, mai bine îți dorești CEVA. CEVA e mai mult decât TOTUL. Pentru că, în coaching, TOTUL riscă să ajungă NIMIC.

În plus, febra coachingului a prins și piața românească de ceva vreme, iar febra aceasta a făcut ca, din păcate, să fie mistificate perspectivele acestui instrument în privința dezvoltării oamenilor. Astfel că, fără a face ceva pentru ei înșiși sau fără a ști ce să facă pentru a crește impactul propriului stil de conducere, unii lideri apelează la coachi externi cu o rugăminte: “Te rog, repară-mi managerii!”

Multă lume știe, coachingul nu este pentru a repara, coachingul este pentru dezvoltare. Și, totuși, într-una din zile un posibil client îți spune direct: “Te rog, repară-i!”

Ce opțiuni ai?

Evident că poți spune NU; uneori, a fi asertiv este o modalitate foarte bună de exprimare de sine și de întărire a încrederii în forțele proprii. Dar asta nu va rezolva situația. Care nici măcar nu are legătură cu tine. Să presupunem că vrei să spui DA, fie pentru că e o situație provocatoare, fie pentru că este o misiune pe care vrei să ți-o asumi.

Ce faci mai departe?

Primul pas este să clarifici cine sunt clienții și care este scopul lor legat de programul de coaching: unul plătește, altul utilizează serviciile de coaching. Nu uita niciodată clientul care plătește. Următoarele întrebări sunt cheie pentru  o bună relație cu acest sponsor:

• Să presupunem că acest program de “Repară-i” este unul de succes: cum îți vei da seama de asta? Ce va fi diferit după aceea? (întrebări foarte utile în stabilirea obiectivelor)
• Ce vei face tu diferit după aceea? (se referă la susținerea pe care o oferă sponsorul eforturilor coachee-ului pentru a avea rezultate care durează).
• Ce altceva vrei să menționezi? (se referă la întrebările de mai sus, iar răspunsurile sunt cumva legate de opinii și/sau convingeri pe care sponsorul le expune des. Dar “ce altceva” îl apropie de lucruri la care nu s-a gândit până atunci, uneori chiar de soluții la problemele sale.

Dacă mutăm atenția către clientul utilizator al programului, coachee, dacă acesta nu știe de ce are nevoie de coaching (iar în programele “Repară-i” aceasta este o constantă), este bine să întrebi:

• Dragă coachee, te rog să îmi spui ce te aduce pe TINE în această discuție? Ce speri să fie diferit – mai bine – pentru TINE ca rezultat al coachingului? (acestea ajută la recontextualizarea situației de la “șeful meu vrea să facă ceva cu mine” către “vreau să fac ceva pentru mine”)
• Sponsorul programului vrea să investească pentru că tu să te bucuri de avantajele coachingului. Care sunt aspectele pe care crezi că le apreciază la tine de a luat această decizie? Ce speră sponsorul să obții că urmare a acestui program?  (creează o platformă de încredere și ajută la eliminarea unei posibile percepții că totul este negru).
• Ce altceva? (ajută la explorarea lucrurilor dincolo de ceea ce este coacheeul conștient. Este vorba de a ajunge la reacții de genul “La asta nu m-a gândit până acum” sau “Aveam o perspectivă diferită până acum; sunt puțin derutat”).

După ce clarifici relația cu cele două tipuri de clienți, ai nevoie să știi cum se va derula procesul: direct cu coachee-ul și fără implicarea sponsorului sau va fi un proces în trei. În plus, ai nevoie să fii conștient de cele trei provocări ale coachingului din programele de tip “Repară-i”! Despre toate acestea, în partea a doua a articolului.

Autor: George Agafiței, Strategy Designer & Innovation Catalyst, Certificate Associate Emergenetics®

* * *

Despre autor

George Agafiței are o experiență de peste 20 de ani în susținerea dezvoltării potențialului oamenilor, inițial ca angajat în companii mari (BRD, ProTV, Arthur Andersen) și apoi, din 2006, pe cont propriu ca freelancer. George Agafiței are o educație formală în psihologie și administrarea afacerii, cu accent pe dezvoltarea leadershipului și a modelelor de afaceri. În plus, a parcurs diverse stagii de pregătire în România, Elveția și Olanda. Este acreditat în utilizarea profilului Emergenetics® și a simulării de afaceri DiG (Discovery/Innovation/Growth).

Despre Valoria

Valoria Business Solutions este o companie de consultanță, training, și coaching. Misiunea companiei este aceea de a transforma în valoare potențialul echipelor și organizațiilor. Competența, încrederea, inovația și pasiunea sunt valorile pe care le susținem prin tot ceea ce facem. Credem în oameni și în aspirația lor de împlinire personală și profesională și în dorința lor de a-și accelera potențialul. Aflați mai multe despre noi pe: www.valoria.ro.

PwC România anunță promovarea lui Sergiu Ștefea în poziția de coordonator al practicii de audit a biroului regional din Timișoara.

Sergiu are o experiență de peste 7 ani în auditarea situațiilor financiare întocmite în conformitate cu normele valabile pentru piața din România, Statele Unite (US GAAP), IFRS și alte politici de raportate de grup. Sergiu a participat într-un schimb de experiență de 3 ani în cadrul biroului PwC din New York (SUA) unde și-a perfecționat cunoștințele în US GAAP și controale SOX. Sergiu este absolvent al Facultății de Economie și Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

„Mă onorează și mă obligă în același timp această promovare. Consider că echipele alături de care am lucrat în trecut sunt cele care m-au ajutat să ajung până aici. Îmi doresc în continuare ca proiectele pe care voi lucra împreună cu echipa mea să aibă un impact pozitiv asupra clienților noștri, ajutând la creșterea încrederii în calitatea informației financiare a acestora. Sper să reușesc ca din această poziție să am o contribuție semnificativă asupra dezvoltării afacerilor, atât pentru clienții noștri cât și pentru firmă”, spune Sergiu Ștefea, Manager, coordonatorul practicii de audit a biroului PwC din Timișoara.

„Această promovare este dovada efortului susținut, a dedicării și implicării de care Sergiu a dat dovadă de-a lungul timpului. Practica noastră de audit din Timișoara a avut întotdeauna rezultate foarte bune, iar acest lucru se datorează în principal profesioniștilor din cadrul acestui birou. Îi urez mult succes lui Sergiu în această nouă poziție și sunt convinsă de faptul că împreună cu echipa sa vor continua să se ridice la înălțimea așteptărilor clienților noștri”, a spus Monica Biota, Partener, coordonator al biroului PwC din Timișoara.

Biroul PwC din Timișoara oferă servicii de audit, taxe și consultanță în afaceri pentru clienții din zona de vest a țării.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro. 

În anul 2018, salariile din mediul privat au crescut ușor peste nivelurile planificate. Salariile la nivel național au crescut în medie cu 6,4%, față de ajustarea planificată (5,7%), potrivit celei de-a 20-a ediții a studiului salarial și beneficii PayWell, realizat de PwC România.

Creșteri salariale peste media pieței s-au produs în industrie (8,9%) și în retail (6,7%). În același timp, sectorul bancar (5,4%), leasing-ul (4,6%) și industria farmaceutică (4,8%) înregistrează creșteri mai mici decât media, dar depășesc totuși procentele bugetate anterior.

În ceea ce privește categoriile de personal, cele mai mari creșteri ale salariilor au fost înregistrate de muncitori/operatori (calificați și necalificați) – 7,7%. Dintre toate categoriile de personal analizate, nivelurile de conducere au avut cele mai mici creșteri ale salariilor, puțin sub 6%.

Comparativ cu edițiile anterioare ale studiului PayWell, creșterile salariale păstrează o traiectorie ascendentă. Creșterea medie a fost de 3,7% în 2016 și de 5,1% în 2017. Toate sectoarele analizate au înregistrat creșteri mai mari decât în 2017. Cu toate acestea, sectorul bancar se evidențiază cu o rată de creștere mai mult decât dublă față de 2017 (5,4% în 2018, față de 2,1%).

Ritmul accelerat de creștere salarială este determinat și de fluctuația ridicată a personalului. Rata medie a fluctuației de personal (plecări voluntare) a fost de 17,4% în 2018, cu aproape 4 puncte procentuale mai mare decât în 2017.

„Creșterile salariale peste medie reprezintă unul dintre stimulentele utilizate de companii pentru a atenua problema deficitului forței de muncă. În plus, vedem o creștere semnificativă a salariilor lucrătorilor din producție și din sectorul hotelier, în timp ce sectoarele de retail și cel bancar rămân în urmă ca nivel de evoluție salarială. Problemele cu care se confruntă în prezent piața forței de muncă din România au cauze mai profunde și sunt potențate de emigrație și lipsa corelării dintre sistemul de educație și cerințele economiei“, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanță fiscală și Juridică, PwC România.

În ceea ce privește planurile pentru anul 2019, companiile estimează o creștere mai mică, în medie de 4,6%. Acestea au planificat o majorare cu 6,5% a salariilor pentru personalul implicat în producție, în timp ce pentru restul categoriilor de personal creșterea nu va fi mai mare de 5% anul viitor.

În ceea ce privește modificările privind transferul de contribuții sociale, aproximativ două treimi dintre companiile participante la studiu (63%) au majorat deja salariul brut, în timp ce 20% au utilizat mecanismul de compensare prin bonus. Doar 17% dintre companiile private au avut o abordare mixtă, ceea ce înseamnă că au crescut salariul brut pentru unele posturi, în timp ce pentru alte poziții compensarea s-a făcut prin oferirea de bonus.

„Deficitul forței de muncă pune presiune pe angajatori pentru a găsi și alte metode, în afara salariului, de a-și motiva atât proprii angajați, cât și de a atrage potențiali angajați. Este o cursă a flexibilității companiilor în a reuși să devină cât mai atractive, în contextul în care, atât dinamica pieței forței de muncă, cât și dorințele și nevoile generațiilor noi de angajați sunt tot mai diverse”, spune Ionuț Sas, Partener, Departamentul de Consultanță fiscală și Juridică, PwC România.

Pe lângă salarii, puțin peste jumătate dintre companii (53%) oferă bonusuri fixe angajaților cu diverse ocazii. Companiile care activează în sectorul industrial și în retail conduc în clasamentul bonusurilor fixe, 68% și respectiv 73% dintre acestea oferă un bonus fix. Alte sectoare tind să prefere bonusuri legate de performanță, ca supliment la salarii.

În 2018, numărul de companii orientate să ofere beneficii cu impact asupra echilibrului între serviciu și viața personală este mai mare decât în 2017. În acest sens, 55% dintre companii au program de lucru flexibil, jumătate dintre organizații implică angajații lor în activități de responsabilitate socială (CSR), în timp ce 26% oferă abonamente la biblioteci online de cărți. Acesta este modul în care companiile răspund cerințelor angajaților pentru a asigura retenția personalului.

“Companiile din mediul privat sunt din ce în ce mai mult sub presiunea pieței muncii. Scăderea personalului calificat disponibil la toate nivelurile, în special pentru categoria de muncitori, la care se adaugă concurența din sectorul public, devenit atractiv în urma creșterilor salariale, au adus capitalul uman și bugetele aferente acestuia pe lista de priorități a oamenilor de afaceri. Deoarece piața forței de muncă va deveni din ce în ce mai competitivă, managerii și departamentele de resurse umane trebuie să investească în programe de creștere a productivității pentru a-și putea susține planurile de dezvoltare, dovedind creativitate în ceea ce privește atragerea și retenția personalului, precum și pentru crearea competențelor necesare în rândul angajaților prin programe proprii“, a spus Oana Munteanu, Lider al Departamentului de Consultanță în resurse umane, PwC România.

Despre PayWell

PwC a realizat studiul în perioada ianuarie-august 2018. Raportul analizează 97 de companii din sectoarele bancar, leasing, farmaceutice, produse industriale, retail și hoteluri. Participarea la studiu presupune furnizarea de informații privind nivelurile salariale și politicile de compensații și beneficii din cadrul organizațiilor intervievate.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Fiecare an aduce direcții noi de evoluție pentru marketingul digital. Unele dintre acestea sunt confirmate de tendințele pe termen mediu sau lung, altele se derulează foarte repede și se pierd pe parcurs. Ceea ce este clar este faptul că mult din ceea ce ține de marketingul digital a ajuns la un nivel avansat de profesionalizare. Nu mai poți activa în acest domeniu fără să cunoști platformele, tehnologia, indicatorii, mecanismele și algoritmii.

Dincolo de faptul că marketingul digital este tot mai dinamic, acesta este tot mai prezent în strategiile companiilor. Importanța sa pentru afacerile mari sau mici va crește în următorii ani, dar următoarele tendințe vor influența cu siguranță marketingul digital în 2019.

1. Video marketingul rămâne tedința #1

Pentru al patrulea an la rând aceasta este cea mai importantă tendință din marketing-ul digital. Vedem din ce în ce mai mult că majoritatea oamenilor preferă să vizioneze un video decât să citească un post pe blog. Chiar și în România, vedem cum brandurile publică videoclipuri de la evenimente live și vor să ne arate ce se întâmplă în companie prin conținutul video inclus în demersurile de employer branding. Cu toate acestea, video marketingul reușește doar dacă oferă ceea ce doresc, caută și apreciază cei din publicurile țintă. Potrivit HubSpot, includerea unui videoclip într-un email mărește rata de răspuns cu 200-300%, iar includerea pe un landing page crește rata de conversie cu 80%. Anul viitor, feedurile video live vor continua să explodeze, însă diferențierea reală va fi dată de originalitatea lor.

2. Publicitatea programată este o tendință în creștere

De mai mult de trei ani vedem o creștere susținută a publicității programate. Tehnologia aceasta este foarte apreciată de marketeri, care știu că, astfel, pot folosi mult mai eficient bugetele de publicitate digitală. În România, campaniile programatice cresc ca frecvență și valoare. Brandurile investesc publicitatea programată și vor continua să facă acest lucru. Afișajul digital este pe cale să devină, și acesta, 100% programabil. Dar ceea ce este cu adevărat interesant este modul în care media tradițională urmează exemplul și dezvoltă procese prin care să poată aplica mecanicile din publicitatea programată, transferându-le într-un mod adaptat specificului lor.

3. Vocea devine instrumentul de căutare în marketing

Numeroase surse estimează că, până în 2020, jumătate din toate interogările de căutare vor fi bazate pe voce. Iată de ce marketerii și brandurile încep să fie interesați de această tendință. Tehnologia de recunoaștere a vocii ajută consumatorii de orice vărstă să facă comod căutări privind produsele sau serviciile de care au nevoie. Potențialul pe care îl deschide această tehnologie nu numai pentru vanzări ci și pentru partea de relații clienți, asistență la cumpărare, asistență post-vânzare, etc, este uriaș. Deocamdată, majoritatea căutărilor vocale se bazează pe utilitate – oamenii o folosesc cel mai mult atunci când au mâinile ocupate sau, când conduc. În România o altă limitare este dată de dezvoltarea tehnologiei pentru limba română. Dar, pe măsură ce tehnologia avansează, consumatorii vor deveni mai obișnuiți să folosească căutările vocale.

4. Realitatea virtuală și realitatea augmentată

Jocurile ar putea fi modul în oamenii înțeleg cel mai adesea ce sunt realitatea virtuală și cea augmentată (VR și AR), dar există și o oportunitate extraordinară pentru branduri ca să utilizeze aceste tehnologii pentru a îmbunătăți experiența clienților. IKEA, de exemplu, în anul 2016 a lansat IKEA Virtual Reality Kitchen, o aplicație de VR pentru cumpărături prin care utilizatorii pot experimenta în realitatea virturală aspectul unei bucătării personalizate. Multe alte branduri mari, precum Volvo, Adidas, Coca-Cola, McDonald’s au experimentat cu realitatea virtuală oferind noi experiențe clienților. În România, firmele de IT au făcut aplicații care permit noilor angajați sau candidaților să facă un tur virtual al birourilor firmei. Potențialul acestor aplicații pentru toate etapele din ciclul de dezvoltare a unui brand de produs rămâne uriaș. De aceea sperăm să vedem din ce în ce mai multe campanii sau activări care să includă aceste tehnologii, mai ales în retail și FMCG.

5. Inteligența artificială și machine learning

Ne dorim ca și în România brandurile să urmeze tendința globală și să înceapă să experimenteze cu aplicații bazate pe inteligența artificială și machine learning. De la chatboți la automatizarea proceselor de marketing, aceste tehnologii își găsesc aplicații prin care să aducă satisfacție clienților. Prin intermediul acestor tehnologii marketingul centrat pe client va trece la un nou nivel. Deoarece folosirea acestor tehnologii permite o analiză mai bună a comportamentelor de cumpărare și crearea un profil îmbunătățit al clienților, brandurile le vor folosi pentru a crea strategii de personalizare. Brandurile din România care vor ști să profite de capitalul uman excelent pe care îl au firmele de IT de aici, de creativitatea și cunoștințele inginerilor programatori de aici, vor putea avansa rapid în capitalizarea pe această tendință la costuri absolut rezonabile. Condiția necesară și suficientă este să aibă o viziune de business care să includă coerent aceste tehnologii în strategie de centrare pe client.

Pentru a fi competitiv și eficient este vital ca specialistul în digital marketing să țină pasul cu tendințele, să cunoască ultimele apariții în domeniu, să reușească să identifice oportunitățile și să găsească soluții la provocările pieței.

Autor: Gabriela Streza, Business Development Director, Valoria

* * *

Despre autor

Gabriela Streza are peste 15 ani de experiență în echipe de marketing și business development ale unor mari companii multinaționale și afaceri de familie din România, lideri în domeniile lor de activitate.Gabriela a absolvit Universitatea Politehnică din București și are o expertiză solidă în marketing, comunicare și business development dobândită în decursul a sute de proiecte gestionate cu succes în carieră. Gabriela are de asemenea o vastă cunoaștere a relațiilor publice și a comunicării profesionale cu înaltă calificare în comunicări interpersonale, organizații și management de evenimente pentru a genera conștientizarea brandului companiei și a dezvoltarii de business.În ultimii ani a coordonat proiecte complexe de marketing și business development care au implicat antreprenori români, asociații non-profit și companii multinaționale.

Despre Valoria

Valoria Business Solutions este o companie de consultanță,training, și coaching. Misiunea companiei este aceea de a transforma în valoare potențialul echipelor și organizațiilor. Competența, încrederea, inovația și pasiunea sunt valorile pe care le susținem prin tot ceea ce facem. Credem în oameni și în aspirația lor de împlinire personală și profesională și în dorința lor de a-și accelera potențialul. Aflați mai multe despre noi pe: www.valoria.ro.