Pentru România, încurajarea conformării voluntare a contribuabililor ar putea fi una dintre soluţiile creşterii veniturilor bugetare. Aceasta este una dintre concluziile Conferinţei PwC – „Schimbarea paradigmei impozitării persoanelor fizice din România”, desfăşurată astăzi la Bucureşti. În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie.

„Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

„În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

„Trebuie spus că în toate statele membre UE, impozitul pe salarii se reţine la sursă de către angajatori. Acelaşi sistem există şi în Statele Unite pentru veniturile din salarii şi pensii. Trecerea de la sistemul reţinerii la sursă la un sistem de declarare anuală a veniturilor presupune o schimbare profundă de mentalitate şi de proceduri fiscale, atât pentru contribuabili, care vor trebui să calculeze pe tot parcursul anului cât anume din venituri pot cheltui şi cât trebuie să păstreze pentru plata impozitului anului, dar şi pentru autorităţile fiscale, care vor fi puse în faţa unui efort administrativ considerabil pentru a gestiona volumul ridicat de informaţii presupus de noul sistem”, a mai precizat  Mihaela Mitroi.

În 18 ţări din Uniunea Europeană nu există conceptul de unitate familială pentru scopuri fiscale, iar acolo unde este definită clar în legislaţie în general rămâne la latitudinea contribuabililor dacă se înregistrează în scopuri fiscale individual sau la nivel de familie. La fel şi în Statele Unite, contribuabilii pot alege modul în care se înregistrează pentru scopuri fiscale, individual sau ca familie.

„Trecerea la noul sistem de impozitare va presupune câteva provocări majore din punct de vedere al procedurii fiscale, începând chiar cu necesitatea definirii foarte clare a termenului de gospodărie, inexistent până acum în legislaţia civilă din România şi cu stabilirea corespunzătoare a regimului său juridic. De asemenea, va trebui lămurit cum va funcţiona sistemul propus de angajare a câtorva mii de consultanţi fiscali plătiţi de stat, dar care să fie în slujba contribuabililor, mai ales faţă de inerentul conflict de interese care poate să apară, inclusiv prin raportare la modul de alocare a răspunderii fiscale între aceste două categorii de persoane. În fine, rămâne de văzut cum intenţionează statul să verifice aplicarea în practică a noului sistem de impozitare, care implică apariţia unui număr semnificativ mai mare de subiecte impozabile care, în mod normal, ar trebui supuse controlului fiscal, date fiind limitele curente de ordin administrativ ale activităţii de inspecţie fiscală”, a declarat la rândul său Dan Dascălu, Partener, D&B David şi Baias.

„Toate aceste chestiuni credem că necesită o analiză aprofundată a problemelor şi, înaintea trecerii la noul sistem, s-ar impune derularea unor ample consultări cu specialiştii români din mediul de afaceri, mediul universitar, societatea civilă, instanţele de judecată şi chiar cu specialişti străini, pentru a înţelege cum anume funcţionează asemenea instituţii fiscale în alte ţări”, a adăugat Dan Dascălu.

Conferinţa „Schimbarea paradigmei impozitării persoanelor fizice din România” este parte a misiunii asumate de PwC la nivel global de a contribui la rezolvarea unor probleme importante pentru societate.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Achiziția activelor SAB Miller, în valoare de 700 milioane USD, a fost cea mai mare tranzacție care a avut loc în România anul trecut, conform EY Romania M&A Barometer. Pe locul doi se situează achiziția KMG International, în valoare de 680 milioane USD, iar pe trei –  achiziția lanțului de magazine Profi (564 milioane USD).

Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România, declară:

 „Achiziția Profi a reprezentat cea mai mare tranzacție făcută de un fond de private equity în România. Anul acesta, e posibil ca sectorul financiar să facă primele tranzacții semnificative cu băncile grecești. În rest, activitatea de M&A va fi similară cu cea de anul trecut – sectorul bunurilor de consum își va continua dezvoltarea și va exista o consolidare a sectorului serviciilor medicale.”

În 2016, valoarea pieței de fuziuni și achiziții din România a fost 3,54 miliarde USD (în scădere cu 3% față de 2015), iar numărul tranzacțiilor a fost 113, în scădere cu 8% față de 2015. În schimb,

s-a înregistrat o creștere a tranzacțiilor interne, cumulând 41% din numărul total, față de 35% în 2015. Valoarea medie a tranzacțiilor de sub 100 milioane USD a fost 24 milioane USD.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost cel de producție (cu 20 de tranzacții), sectorul serviciilor (cu 12 tranzacții), urmate de IT și cel alimentar și de băuturi (cu câte 11 tranzacții fiecare).

Comparativ cu 2015, când predominanți au fost investitorii din SUA, cei mai importanți investitori străini au fost europeni (Germania – 12 tranzacții, Franța – 7 tranzacții, Polonia – 5 tranzacții). Doar 3 din tranzacțiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziționat ţinte externe.

Majoritatea covârșitoare a investitorilor au fost strategici (81%), numărul tranzacțiilor efectuate de aceștia fiind similar cu cel din 2015 (83%).

Specialiștii EY România au oferit consultanță pentru patru tranzacții din Top 10: SAB Miller, Profi, Albalact și Shopping City Sibiu. Echipa departamentului de asistență în tranzacții e condusă de Florin Vasilică, împreună cu directorii executivi Liliana Bușoiu, Ioana Mihai și Horiana Istodor.

„Comparativ cu anii anteriori, tranzacțiile în care EY România a fost implicată în 2016 au avut un grad ridicat de succes și s-au încheiat într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă că vânzătorii şi cumpărătorii au fost motivaţi să încheie tranzacţia și evaluarea a fost adecvată pentru ambele părţi.

În 2017, în afară de sectorul bancar, continuă să fie active domeniile unde s-a observat tendința consolidărilor şi în 2016. În investiţiile imobiliare, interesul se îndreaptă cu precădere către centre comerciale şi birouri, prin fodurile de investiţii imobiliare prezente în piaţă (NEPI, Globalworth şi GTC/Lonestar), dar există și semne de reviriment timid pe zona rezidenţială. Serviciile medicale vor fi active datorită celor doi jucători privaţi (Medlife şi Regina Maria), care vor continua creşterea afacerilor şi prin achiziții. În sectorul retail, este de aşteptat ca achiziţia Profi de către Mid Europa Partners să genereze consolidări în sector.

Nu vor rămâne mai prejos sectoarele care au generat şi până acum fuziuni şi achiziţii: domeniul produselor de consum (în principal sectorul produselor alimentare şi al băuturilor) şi cel al produselor industriale diverse (pentru auto, construcţii, energie etc.), dar şi al serviciilor pentru companii cu o componentă IT (integratori, dezvoltatori).

O altă tendinţă a ultimilor ani sunt investițiile româneşti în afara ţării, în special în regiunea imediat adiacentă. Există jucători locali – unii pentru prima dată – care se uită la ţinte din afara României”, spune Liliana Bușoiu, director executiv, EY România.

Recenta intensificare a activității economice în rândul economiilor avansate ale grupului G7 a atras atenția decidenților de politici economice şi monetare de la nivel global – în special a celor care s-au reunit la Washington în cadrul întâlnirii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internațional.

Este însă justificat acest optimism? Și, mai important, poate fi susținută această creștere? În ultimul raport Global Economy Watch, economiștii PwC își îndreaptă atenția asupra economiilor avansate – și îndeamnă companiile private să contribuie la creșterea ratelor de productivitate.

Economiștii PwC arată că există date concludente care indică o ușoară accelerare a creșterii economice în cadrul grupului G7 la 1,7% pe an în ultimul trimestru al anului 2016. Ritmul mediu de creștere după criză este de 1,8% (a se vedea Graficul 1). Mai mult, ceea ce alimentează acest optimist este caracterul general al redresării în rândul economiilor G7, așa cum indică variația ratelor de creștere între țări, care este cea mai mică din ultimii 20 de ani.

G7 = SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii.

Economiștii PwC au identificat trei motive pentru această schimbare:

• În primul rând, menținerea unei politici monetare favorabile în cadrul G7 și, în special, în Zona Euro, în pofida creșterii treptate a ratelor dobânzilor în SUA, de la cel mai scăzut nivel istoric.
• În al doilea rând, guvernele încep să cheltuiască mai mult, unele punând în aplicare planuri de investiții în infrastructură.
• În al treilea rând, creșterea graduală a cererii în rândul marilor piețe emergente (grupul E7), determinată pe de o parte de stimulentele fiscale acordate în China, precum și de o redresare a activității economice în Brazilia. Acest lucru este coroborat cu datele recente privind comerțul, care arată că importurile piețelor emergente continuă să crească față de anul precedent.

În mod obișnuit, guvernele își asumă sarcina de a impulsiona productivitatea prin reforme asupra întregii economii. De exemplu, ele pot impulsiona proiecte de investiții publice mari sau pot investi mai mult în educație.

„Noi credem însă că mediul de afaceri are un rol la fel de important, mai ales dintr-o perspectivă de la nivel microeconomic”, adaugă Barret Kupelian. „Adoptarea celor mai bune practici în materie de management, de exemplu, ar putea avea un impact asupra ratelor de productivitate naționale dacă sunt implementate în rândul cât mai multor companii.”

„Ținta de creștere economică pentru țara noastră în acest an este ambițioasă şi printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru a îndeplini acest obiectiv, politicile publice ar trebui să vizeze îmbunătățirea productivității pe termen lung, de exemplu prin investiții crescute în îmbunătățirea infrastructurii şi a calității sistemelor de învățământ şi sănătate. E necesar ca România să evite greșelile anterioare crizei şi să continue politicile macroeconomice prudente din ultimii ani”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați ultima ediție a Global Economy Watch accesând site-ul www.pwc.com/GEW.

Execuția bugetului general consolidat pe primele trei luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 1,52 miliarde lei, reprezentând 0,19% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat, care însumează 59,53 miliarde lei și reprezintă 7,3% din PIB, au fost cu 7,1% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri față de anul precedent la colectarea impozitului pe salarii și venit (+15,8%), contribuțiilor sociale (+14,8%), impozitului pe comerț exterior și tranzacții internaționale (+18,2%) și a veniturilor din capital (+12,7).

Colectarea altor impozite și taxe pe bunuri și servicii a crescut cu 60,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește colectarea TVA, s-a înregistrat o scădere cu 9,1% față de primele trei luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de la 24% la 20%, măsură care a produs efecte din februarie 2016. Totodată, din februarie 2017 încep să se resimtă și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%. Cu toate acestea, colectarea TVA au crescut cu 2,5% în februarie 2017 față de februarie 2016, și cu 8,9% în martie 2017 comparativ cu martie 2016.

De asemenea, față de anul precedent s-au înregistrat creșteri de 21,2% la impozitele şi taxele pe proprietate virate de administrațiile locale la bugetul de stat. Au fost alocați 2,9 miliarde lei, din care 2,7 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii, care vor fi decontați din sumele primite de la Uniunea Europeană.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 58 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 10,4% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar cheltuielile de personal au crescut cu 16,4%, ca urmare a majorărilor salariale acordate angajaților din sănătate și educație din administrația locală și din instituțiile publice de spectacole sau concerte.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,7%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie până la 917,5 lei, majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție șa.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 3,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, diminuările înregistrându-se la bugetul de stat (2,6%), și la nivelul administrațiilor locale (2,5%).

Subvențiile sunt în creștere cu 114,0% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea majoră provenind de la subvențiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli. Pentru investiții au fost alocați 1,7 miliarde de lei, respectiv 0,2% din PIB, care includ cheltuieli de capital şi programe de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.

Agenția de rating a menținut calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung și cel de P-3 pentru datoria pe termen scurt, modificând perspectiva la stabilă, similar cu nivelul acordat de către celelalte agenții de rating – Standard & Poor’s, Fitch și JCRA.

”Creșterea economică sustenabilă, îmbunătățirea cadrului instituțional și continuarea reformelor structurale, precum și nivelul scăzut al datoriei publice, vor contribui la îmbunătățirea în viitor a ratingului de țară”, a afirmat Viorel ȘTEFAN, ministrul finanțelor publice.

• 55% dintre consumatori sunt dispuși să înlocuiască medicii cu inteligența artificială (IA) și roboți
• Această disponibilitate de a accepta roboţii şi inteligenţa artificială în intervenţiile medicale variază foarte mult, de la 39% în Marea Britanie la 94% în Nigeria
• Accesibilitatea și precizia sunt principalele beneficii, iar încrederea și elementul uman sunt principalele provocări
• Raportul evidențiază şi următorii pași necesari pentru reprezentanții guvernelor, mediului de afaceri și ai celui medical

Vor înlocui inteligența artificială (IA) și robotica oamenii în medicină? Nu încă, dar sistemul medical se schimbă, iar consumatorul este pregătit. Potrivit unui studiu PwC, majoritatea consumatorilor sunt dispuși să primească îngrijire prin intermediul acestor tehnologii avansate, care au potențialul de a transforma serviciile de asistență medicală într-unele mai bune, mai rapide și mai accesibile pentru toți.

Rezultatele sunt prezentate în cadrul raportului PwC –What doctor? Why AI and robotics will define New Health – realizat pe baza unui sondaj efectuat pe un eșantion de peste 11.000 de persoane din 12 țări din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Mai mult de jumătate dintre respondenți (55%) au spus că sunt dispuși să apeleze la tehnologii informatice avansate sau la roboți cu inteligență artificială, care pot răspunde la întrebări legate de starea de sănătate, efectua teste, pune un diagnostic și recomanda tratamente.

Cele trei concluzii principale care au reieșit în urma acestui sondaj sunt:

• Oamenii sunt tot mai dispuși să apeleze la servicii furnizate prin intermediul inteligenței artificiale și roboților, dacă asta presupune un acces mai facil la servicii de sănătate;
• Viteza şi precizia cu care se stabilește un diagnostic şi tratamentul corespunzător sunt factori esențiali care impulsionează această disponibilitate a pacienţilor;
• Încrederea în tehnologie este vitală pentru utilizarea şi adoptarea ei la scară largă; „elementul uman“ rămâne însă o componentă cheie a experienței consumatorului în domeniul medical.

Piețele emergente sunt cele mai deschise la perspectiva adoptării tehnologiei în serviciile de asistență medicală. Analizând toate întrebările de pe tot parcursul studiului, s-a observat un anumit tipar între economiile dezvoltate şi cele emergente. Oamenii din țările cu un sistem medical bine definit, și, prin urmare, mai puțin flexibil (cum sunt cele din Marea Britanie și din Europa de Nord-Vest), au fost dispuși să interacționeze cu un furnizor de asistență medicală non-uman, dar mai puțin decât cei din țările emergente, unde sistemul de servicii medicale este încă în formare.

Figura 1: Procentul de respondenți care doresc/nu doresc să apeleze la servicii bazate pe IA şi robotică pentru nevoile lor medicale (pe țară)

Sondajul a constatat că, inclusiv în sala de operație, între jumătate şi până la 73% din totalul respondenților ar fi dispuși să lase un robot să efectueze o procedură chirurgicală minoră în locul unui medic. Respondenții din Nigeria, Turcia și Africa de Sud au fost cei mai dispuși să sufere o intervenție chirurgicală minoră efectuată de roboți (73%, 66% și respectiv 62%), iar cei din Marea Britanie cei mai puțin dispuși (36%).

Poate deloc surprinzător, situația se schimbă radical atunci când vine vorba despre o intervenție chirurgicală majoră, cum ar fi înlocuirea unei articulații a genunchiului sau șoldului, îndepărtarea unei tumori, sau intervenții chirurgicale pe cord. Chiar și așa, un procent semnificativ de respondenți sunt dispuși să se supună unei intervenții chirurgicale majore efectuate de un robot: variind de la 69%, în Nigeria, la 40% în Țările de Jos și 27% în Marea Britanie.

Sondajul a explorat de asemenea factorii cheie care stau la baza disponibilității sau refuzului unei persoane de a apela la o procedură sau la un serviciu medical bazat pe IA sau roboți. Accesul mai facil și mai rapid la serviciile de sănătate (36%) și viteza și acuratețea diagnosticului (33%) sunt principalii factori motivatori, iar lipsa de încredere în capacitatea roboților de a lua decizii (47%) și lipsa elementului uman (41%) sunt principalele cauze ale reticenței lor. Deși procentele au variat între țări, aceste două principale avantaje și dezavantaje au fost citate în această ordine în toate țările, cu excepția Arabiei Saudite și Qatarului, unde respondenții au considerat lipsa elementului uman drept cel mai mare dezavantaj.

„Fie că ne place sau nu, inteligenţa artificială și robotica sunt viitorul serviciilor medicale. Scopul final al acestui demers îl reprezintă accesul la servicii medicale de calitate şi convenabile pentru toți pacienţii. Avantajele economice și sociale care pot fi obținute prin integrarea IA și roboților în sistemele existente de servicii medicale şi, ulterior, dezvoltarea unor noi modele de asistență medicală pe baza acestor tehnologii, sunt enorme“, a declarat Monica Biota, Partener, Servicii de Audit, Liderul Echipei de Servicii Integrate pentru Industria Farmaceutică şi de Servicii Medicale, PwC România.

Următorii pași pentru reprezentanții guvernamentali, ai mediului de afaceri și ai celui medical:

• Guvernele trebuie să implementeze standarde de calitate și un cadru de reglementare obligatoriu pentru întreg sectorul de sănătate, precum și stimulentele adecvate pentru adoptarea unor noi tehnologii.
• Practicienii din domeniul medical trebuie să înțeleagă modul în care IA și roboții pot lucra pentru și cu ei într-un cadru medical, precum și pe tot parcursul eco-sistemului de sănătate, și să fie deschiși în fața schimbării.
• Pacienții trebuie să se obișnuiască cu IA și roboții și să descopere beneficiile pe care le pot oferi.
• Sectorul privat care dezvoltă IA şi roboți trebuie să găsească soluții pentru a rezolva principala problemă dintre cerere şi resurse cu care se confruntă fiecare sistem de sănătate. În esență, prin furnizarea de soluții bazate pe IA și roboți, sectorul privat poate schimba în mod pozitiv sistemul medical.
• Factorii de decizie din cadrul instituțiilor medicale trebuie să evalueze succesul și eficiența noilor tehnologii, să acorde prioritate și să se concentreze asupra nevoilor şi cerințelor consumatorilor.

„Este evident că oamenii sunt tot mai dispuși să adopte noile tehnologii, cum ar fi IA și robotica în adresarea nevoilor lor medicale. Însă reprezentanții guvernamentali, ai mediului de afaceri şi celui medical trebuie să-şi schimbe radical perspectiva asupra modului în care sunt oferite serviciile de sănătate cetățenilor. Trebuie să analizăm foarte atent strategia noastră de implementare a noilor tehnologii în diverse părți ale lumii. Vor exista provocări pentru noi toți“, a adăugat Ruxandra Târlescu, Senior Manager, Consultanţă Fiscală, membru al echipei integrate de servicii pentru sectorul farmaceutic şi cel medical, PwC România.

Sondajul a fost realizat în noiembrie 2016 de către YouGov, principalul furnizor de servicii de cercetare calitativă și cantitativă din lume. 11,086 de persoane din 12 țări au participat la un sondaj on-line, inclusiv:

• eșantioane reprezentative la nivel național din Belgia, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Turcia și Marea Britanie
• eșantioane reprezentative din mediul urban din Nigeria, Qatar, Arabia Saudită, Africa de Sud, și Emiratele Arabe Unite

Pentru a descărca raportul, accesați vă rugăm http://pwc.to/2ncSFRZ

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Lipseşte cultura mentorării

Există convingerea că şcoală are răspuns la toate problemele vieţii sociale extinse. Învăţăm matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, logică, psihologie şi alte materii incluse în programa şcolară. Numai că existenţa acestora şi existenţa unor mecanisme de învăţare nu garantează, ulterior, de exemplu, productivitatea şi eficiența.

De aceste aspecte ne dăm seama cel mai des când începem să lucrăm. De ce atunci? Pentru că, dat fiind caracterul aplicat de la slujba, în mult mai mare măsură aceşti doi indicatori ghidează mediul de afaceri decât şcoala.

În absenţa productivităţii şi eficienţei asimilate în şcoală, liderii organizaţiilor ajung să le înveţe de multe ori prin experienţă directă sau prin mentorat. Şi nu numai că nu învaţă la şcoală despre aceste concepte şi multe altele, dar nu învaţă cum să mentoreze la rândul lor prin conlucrarea cu colegii.

De este important mentoratul

Mentoratul este important pentru că încearcă să echilibreze şi să dezvolte ponderea laturii practice a formării iniţiale. În mediul de business, prin mentorat, liderii sprijină cu experienţa lor formarea altor lideri, a altor profesionişti şi antreprenori. Sigur există mai multe tipuri de mentorat în funcţie de etapa de dezvoltare a fiecărui om sau profesionist potrivit Harvard Business Review.

Ce este interesant, însă, este că nu numai cei mentorati au de câştigat din mentorat dar şi liderii-mentori. Potrivit Wall Street Journal, în SUA, cu scopul iniţierii directorilor de top din companii în cele mai noi tehnologii, aceştia fac echipa cu colegii mai tineri şi trec printr-un proces de învăţare care se numeşte reverse mentoring.

S-ar putea spune că dincolo de avantajele pe care le are tehnologia această îi încapsulează pe lideri şi că nevoia acestora de mentori se suspendă. De fapt hiper-conectarea prin reţele de tip LinkedIn şi accesarea opţiunii de following întreţine şi subliniază nevoia liderilor de modele şi de mentori. Spaţiile virtual doar diversifică modalitatea de interacţiune dar nu anulează nevoia de mentorat şi de faţă către faţă.

Beneficiile aduse de mentorat

Potrivit unui studiu realizat de Harward Business Review, directorii companiilor caută nu numai să mentoreze dar să fie şi mentorati. Dincolo de iniţiative de tip reverse mentoring, aceştia se consultă la rândul lor cu veterani de top în afaceri din afară companiei lor. Potrivit studiului, din cei 45 de CEO aflaţi într-un program formal de mentorat, 71% sunt siguri că performanţa companiei s-a îmbunătăţit ca urmare a mentoratului.

Din generaţia Y (cei născuţi între 1982 şi 1993), 94% dintre respondenţii la studiul Deloitte Millennial Survey consideră că au primit sfaturi bune de la mentorii lor. Potrivit studiului, această ghidare a crescut şi retenţia angajaţilor, 68% dintre angajaţii care au lucrat cel puţin 5 ani în cadrul aceleaşi companii au avut mentori, în timp ce doar 32% nu au avut mentori. Oricât s-ar putea spune că mentoratul este rămăşiţa unui tip de pedagogie învechită, se pare că ea răspunde nevoii de feed-back direct şi personalizat al acestei generaţii.

Rezultatele cercetărilor indică faptul că mentoratul coerent şi continuu al angajaţilor de pe toate nivelurile ierarhice şi al antreprenorilor poate fi o forţă motivaţională cheie pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri.

Pentru că mentoratul susţine evoluţia culturii de business prin contribuţia la formarea unor modele de cooperare, de învăţare şi ghidare reciprocă a celor implicaţi. Mentoratul face posibil transferul de cunoştinţe şi experienţe şi ajută la creşterea unei noi generaţii de oameni de afaceri.

Paşi pentru implementarea eficientă a unui program de mentorat în companie

1. Identificarea direcţiei strategice cu care se va alinia programul de mentorat
2. Pregătirea / alocarea unui manager pentru programul de mentorat care să fie entuziasmat de rolul lui şi de transformările pe care le va crea programul
3. Organizarea de cursuri pentru angajaţii companiei care vor avea rolul de mentori prin care să îşi antreneze competenţele de mentoring
4. Oferirea unui mediu organizaţional propice pentru dezvoltarea relaţiei de mentorat
5. Facilitatea accesului la materiale cu cele mai bune practici de mentorat
6. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor sesiunilor de mentorat şi a întregului program
7. Evoluţia dinamică a programului cu ajutorul tehnologiei şi pe baza experienţei acumulate

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la o companie din Big4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat că vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Într-o speţă recentă soluționată de Înalta Curte de Casaţie şi Justitie privind un concern german, o echipă de avocați specializați în drept fiscal a D&B David şi Baias, formată din Dan Dascălu (Partener), Mihai Boian (Avocat Senior) și Luiza Apostoiu (Avocat Asociat), a obținut o soluţie de admitere a unei cereri de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești definitive. Aceasta a fost formulată în baza motivului de revizuire prevăzut de art. 21 alin. 2) din Legea nr. 554/2004, constând în încălcarea principiului priorității dreptului european.

Astfel, prin decizia civilă ce a făcut obiectul revizuirii, instanța de recurs s-a fundamentat exclusiv pe interpretarea dispozițiilor dreptului național (în speță, art. 117 lit. h) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal), conform cărora sunt scutite de la plata impozitului cu reținere la sursă, cu respectarea condițiilor prevăzute de textul legal menționat, „dividendele plătite de o persoană juridică română […], unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene”, concluzionând că intră sub incidența acestei scutiri doar dividendele plătite prin operațiuni monetare.

Cererea de revizuire formulată de avocații D&B David şi Baias a fost întemeiată pe încălcarea Directivei 90/435/CEE ale cărei dispoziții au făcut obiectul transpunerii în dreptul național prin adoptarea art.117 lit.h) din Codul fiscal şi care, atunci când scutește de plata impozitului prin reținere la sursa dividendele care îndeplinesc cerințele impuse de textul directivei, utilizează conceptul de ”distribuire” de dividende, iar nu de „plată” a lor, așa cum o face textul legii naționale.

“Această decizie se înscrie în soluțiile de referință ale Înaltei Curți, reflectând preocuparea manifestată atât la nivelul instanței supreme, cât şi la nivelul altor instanțe naționale,  pentru respectarea prevederilor dreptului european, chiar şi atunci când aceasta vine în contradicțiile cu legislaţia fiscală naţională. În plus, soluția din cauză este cu atât mai remarcabilă cu cât Înalta Curte a aplicat direct dreptul european, fără a mai aștepta o interpretare a acestuia de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Așteptăm cu mare interes motivarea instanței supreme, urmând să revenim cu detalii la momentul redactării deciziei de revizuire”, a precizat Dan Dascălu.

Despre D&B David şi Baias

D&B David si Baias este societatea de avocați corespondentă a PwC Romania, având în prezent peste 40 de avocați şi fiind integrată în rețeaua societăților de avocați corespondente PwC, care cuprinde mai mult de 2.000 de avocați în 75 de jurisdicții din întreaga lume. Echipa de litigii a D&B David si Baias este condusă de Dan Dascălu (Avocat Partener) şi este formata din 16 avocați, iar activitatea sa a fost recunoscută în mod constant de-a lungul timpului de către diferitele cataloage internaționale de profil. Echipa D&B David şi Baias condusă de Dan Dascălu este singura din România plasată în 2017 pe poziţia 1 la Secţiunea Taxe a publicaţiilor Legal 500 şi Chambers, în timp ce Dan Dascălu este situat pe poziţia 1  la categoria avocaţilor de  fiscalitate a catalogului Chambers (singura publicaţie cu o asemenea clasificare). De asemenea, aceeaşi echipă este inclusă în clasamentul de litigii Legal 500 pe poziţia 3, iar liderul său este inclus pe poziţia a 5-a.