• 65% dintre consumatorii de energie știu cum să înceapă să facă alegeri sustenabile în domeniul energiei, dar 70% au declarat că nu doresc să investească mai mult timp sau mai mulți bani în acest sens

• Consumatorii nu percep beneficiile propriilor eforturi, în condițiile în care sistemul este deficitar în materie de accesibilitate a prețurilor, acces și atractivitate
• Companiile din energie ar putea elimina decalajul dintre interesul consumatorilor prin implicarea și mobilizarea fiecărui participant din piață

Acțiunile întreprinse de consumatori vor fi un factor critic pentru succesul tranziției energetice. Deși consumatorii de energie sunt mai interesați ca niciodată de sustenabilitate și de potențialul unui viitor energetic verde, 70% au declarat că nu doresc să investească mai mult timp sau mai mulți bani pentru a întreprinde demersuri în acest sens. Oboseala începe să se instaleze în rândul consumatorilor, ceea ce afectează încrederea și provoacă stagnare, potrivit concluziilor din studiul EY Energy transition consumer insights.

Mihai Drăghici, Partener, Consultanță, EY România: „Ne aflăm într-un moment crucial al tranziției energetice, în care acțiunile consumatorilor sunt determinante pentru succesul nostru. În ciuda interesului tot mai mare pentru sustenabilitate, oboseala consumatorilor încetinește progresul. Furnizorii de energie trebuie să reducă decalajul dintre interesul consumatorilor și acțiune, oferind sprijin și soluții. Împreună, putem să ne exercităm rolul în România și să accelerăm către un viitor energetic mai echitabil, mai verde și mai bun”.

Consumatorii își pierd încrederea în „cei trei A” ai energiei

Într-un interval de trei ani, EY a chestionat 100.000 de consumatori casnici de energie din 21 de piețe, iar cele mai recente date arată că aceștia sunt mai puțin optimiști decât în urmă cu un an în ceea ce privește viitorul lor energetic. Mulți spun că sistemul energetic pur și simplu nu performează sub cele trei aspecte fundamentale ale interacțiunii cu acesta: accesibilitatea prețurilor, accesul la energie și atractivitate. Numai 30% dintre consumatori sunt optimiști că energia pe care o utilizează va rămâne accesibilă ca preț și 72% au declarat că nu pot face față unei majorări cu 10% a facturilor. Mai mult, cu toate că 26% dintre consumatori au o bună înțelegere a unor termeni precum energie regenerabilă și sustenabilitate, acest procent nu a crescut în ultimii trei ani.

Rezultatele studiului mai arată că există o mare diversitate în rândul consumatorilor și că aceștia sunt adeseori iraționali, fiind motivați de o gamă largă de valori în privinţa energiei. Crearea „atractivității” înseamnă înțelegerea motivațiilor complicate ale comportamentului uman. 77% dintre respondenți doresc ca furnizorul lor de energie să ofere opțiuni de furnizare a energiei la costuri mici împreună cu produse și servicii premium. În plus, 67% doresc soluții energetice personalizate și 18% dintre consumatori ar adopta produse și servicii noi, dacă ar fi mai ușor să le achiziționeze și să le pună în funcțiune.

Autori:

• Mihai Petre, Director, Comerţ Internaţional, EY România
• Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerţ Internaţional, EY România
• Adriana Nedelescu, Senior Consultant, Comerţ Internaţional, EY România

Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (Carbon Borders Adjustment Mechanism – CBAM) a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2023, iar prima raportare pentru trimestrul IV din 2023 a avut ca termen data de 31 ianuarie 2024. Pe ultima sută de metri, Comisia Europeană a venit cu o amânare de 30 de zile, pentru companiile care au întâmpinat dificultăți (tehnice) la întocmirea și depunerea raportării și nu au reușit să se încadreze în termenul prevăzut.

Potrivit comunicatului oficial al CE, pentru Raportul CBAM, începând cu 1 februarie 2024 este disponibilă o nouă funcționalitate în baza de date electronică de raportare, Registrul tranzitoriu CBAM. Aceasta permite declaranților solicitarea amânării depunerii, prin care aceștia obțin 30 de zile suplimentare pentru a depune raportul CBAM.

Pentru că au fost înregistrate dificultăți tehnice care au împiedicat companiile să depună raportul la timp, nu se vor impune sancțiuni declaranților care au întâmpinat dificultăți în transmiterea primului raport CBAM sau înainte de deschiderea unei proceduri de corecție, ceea ce va permite corectarea eventualelor inexactități din raportul depus.

În primele trei rapoarte trimestriale (până la 31 iulie 2024) se vor putea cuprinde emisiile încorporate pe baza unor valori implicite puse deja la dispoziție de către Comisia Europeană.  Categoriile de produse care fac obiectul Regulamentului CBAM sunt cimentul, îngrășămintele, fierul și oțelul, aluminiul, electricitatea, hidrogenul. Este de avut în vedere că pot fi subiect de raportare produse cât mai diverse din aceste șase categorii, precum argile caolinitice, acid azotic, acizi sulfonitrici, tuburi sau țevi, șuruburi, construcții și părți de construcții.

Recomandări pentru conformare în pregătirea și depunerea raportului CBAM:

• Analizați și aplicați cu atenție reglementările legislative în raportarea CBAM, prevăzute în documentele și ghidurile oficiale emise de autoritățile competente pentru a înțelege exact cerințele de raportare.
• Colectați datele relevante referitoare la emisiile de carbon asociate produselor importate de companie prin contactarea furnizorului sau producătorului produselor respective.
• Verificați cu atenție datele pe care le utilizați în raport, astfel încât acestea să fie cât mai exacte și actualizate. Totul, pentru a evita erorile care ar putea afecta credibilitatea raportării.
• Asigurați-vă că toate afirmațiile din raport sunt bine documentate și există argumente solide în spatele acestora.
• Respectați termenele limită stabilite pentru depunere. Este important să alocați timp pentru eventuale revizuiri și ajustări înainte de termenul limită şi să evitați astfel penalizările pentru nedeclarare.

Raportările trimestriale CBAM conțin date care se referă la cantitatea și tipul de produse importate care intră sub incidența CBAM, țara de origine a acestora, nivelul emisiilor de carbon asociate producției lor – emisii directe, emisiile indirecte (de ex., de la energia electrică provenită de la terți), prețul carbonului plătit într-o țară de origine pentru emisiile încorporate în mărfurile importate, precum și alte date suplimentare în funcție de categoria produsului importat.

Autor: Filip Justin Cucu, Junior Tax Consultant, Biriș Goran SPARL

Pe finalul anului 2023, plafoanele în numerar au fost subiectul unor modificări succesive, care au generat confuzie în rândul companiilor, în condițiile în care, prin Legea nr. 296/2023, Guvernul a încercat să micșoreze semnificativ valoarea lor, revenind ulterior asupra acestora prin OUG nr. 115/2023. În prezent, majoritatea plafoanelor în numerar și-au păstrat valorile aplicate timp de mulți ani, însă există și câteva modificări importante.

OUG nr. 115/2023, publicată în 15 decembrie, stabilește că vor putea efectua plăți din avansuri spre decontare în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană. În schimb, primirile ori restituirile de împrumuturi sau alte finanțări efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică în relația cu persoanele fizice se vor efectua, indiferent de natura și destinația acestora, doar prin instrumente de plată fără numerar.

Pentru entitățile care nu respectă această obligație, amenda este de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei.

Reamintim cu această ocazie că, pentru restul plafoanelor, valorile se păstrează așa cum au fost ele aplicate și în trecut: pentru plățile efectuate către magazinele de tipul cash and carry, plafonul zilnic total este de 10.000 lei, pentru încasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry plafonul zilnic este de 10.000 lei/persoană juridică (și celelalte categorii asimilate) în timp ce pentru încasări de la o persoană juridică, PFA, II, IF, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică, plafonul zilnic permis este de 5.000 de lei/persoană juridică (și celelalte categorii asimilate).

Sunt, de asemenea, interzise în continuare încasările și plățile fragmentate de la/către o persoană, pentru operațiunile de încasări/plăți în numerar prevăzute mai sus, cu o valoare mai mare decât plafonul prevăzut, precum și fragmentarea tranzacțiilor reprezentând cesiuni de creanțe sau alte drepturi, dividende.

Tot în categoria practicilor interzise intră și fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare decât plafonul prevăzut. Excepție de la aceste prevederi fac doar livrările de bunuri și prestările de servicii care se efectuează cu plata în rate, dar numai dacă sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare care să menționeze această modalitate de plată.

Noi reguli și pentru numerarul din casierie

În contextul în care modificările aduse plafoanelor erau extrem de limitative OUG nr. 115/2023 a corectat o lacună a Legii nr. 296/2023 prin care erau limitate semnificativ sumele de numerar în casieriile magazinelor mari. Astfel, noile reguli prevăd o excepție de la plafonul de 50.000 lei pentru magazinele de mari dimensiuni (supermagazine și hipermagazine), precum și pentru cele de tip cash and carry, așa cum sunt definite de OG nr. 99/2000, în sensul în care acesta este crescut la 500.000 lei.

Actul normativ definește „supermagazinele” și „hipermagazinele” care pot aplica plafonul de 500.000 de lei în acest fel:

• Supermagazin – structură de vânzare cu suprafața medie sau mare între 1.000 m2 și 2.500 m2, utilizată pentru comerț specializat ori nespecializat, care comercializează mărfuri alimentare și/sau nealimentare, având drept caracteristici autoservirea și plata mărfurilor la casele de marcat amplasate la ieșire.
• Hipermagazin – structură de vânzare cu amănuntul, cu suprafața de peste 2.500 m2, utilizată pentru comerț specializat și/sau nespecializat, care comercializează mărfuri alimentare și/sau nealimentare, având drept caracteristici: prezența tuturor raioanelor, inclusiv a celor cu vânzători, case de marcat amplasate la ieșirea din fluxul de autoservire, sector de alimentație publică reprezentat prin una sau mai multe săli de consumație, amplasarea in zonele periferice ale orașului, în centrele comerciale ori în parcurile comerciale.

De asemenea, OUG nr. 115/2023 vine și cu o importantă clarificare, menționând că, dacă o societate înregistrează mai multe puncte de lucru sau sedii permanente unde sunt înființate casierii, analiza plafoanelor se va face individual, pentru fiecare casierie în parte.

Sumele excedentare plafoanelor trebuie depuse obligatoriu în conturile bancare

Noul cadru legal obligă societățile să facă analiza numerarului disponibil în casierii la finalul fiecărei zile, iar sumele care depășesc plafoanele zilnice trebuie depuse în conturile bancare în termen de cel mult două zile lucrătoare. 

Depășirea plafoanelor este permisă numai în situații punctate în mod specific de legislație, atunci când sumele suplimentare sunt  aferente plății salariilor și a altor drepturi de personal, precum și a altor operațiuni cu persoane fizice. Dar chiar și în aceste situații, există niște limitări temporale suplimentare – sumele în discuție pot exista în casierie, peste plafoanele zilnice, numai pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.

• 44% din membrii consiliilor de administrație ale companiilor de servicii financiare europene numiți în 2023 au fost femei, în scădere de la 51% în 2022
• 59% din membrii consiliilor de administrație numiți în 2023 aveau experiență în funcții de conducere superioară, dar numai 38% dintre aceștia au fost femei, în scădere de la 47% în 2022
• 31% din firme încă raportează o reprezentare mai mică de 40% a femeilor în consiliile de administrație, acestea deținând cele mai înalte funcții* doar în cazul a 29% dintre firme
• 36% din membrii consiliilor de administrație numiți anul trecut aveau experiență politică, în scădere de la 41% în 2022, 27% experiență în industria tehnologiilor, în creștere de la 22%, și 22% experiență/abilități în domeniul ESG/sustenabilității, în scădere de la 23%

Numărul femeilor desemnate membri în consiliile de administrație ale celor mai mari companii de servicii financiare europene a scăzut cu șapte puncte procentuale față de anul anterior, potrivit celui mai recent studiu EY European Financial Services Boardroom Monitor, care a relevat că 44% dintre toate persoanele numite anul trecut au fost femei, în scădere de la 51% în 2022.

Cu toate că femeile sunt reprezentate în consiliile de administrație ale tuturor firmelor de servicii financiare europene monitorizate, actuala distribuție pe genuri la nivelul tuturor firmelor este de 57% bărbați și 43% femei (în scădere de la 58% și, respectiv, 42% în 2022), în timp ce 31% dintre firmele de servicii financiare europene cotate la bursă încă raportează o reprezentare a femeilor în consiliile de administrație mai mică de 40%. Acesta este sub nivelul necesar până în 2026, pentru conformarea cu Directiva Comisiei Europene privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăților, care impune tuturor companiilor din statele membre UE ca femeile să dețină 40% dintre posturile de administratori neexecutivi sau 33% din toate posturile administrative.

Experiența în funcții de conducere superioară, la mare căutare în consiliile de administrație din Europa

Experiența în funcții de conducere superioară a reprezentat principalul criteriu pentru recrutarea de noi membri în consiliile de administrație în 2023. Pentru al doilea an consecutiv, 59% dintre persoanele numite anul trecut aveau experiență actuală sau anterioară în echipe de conducere superioară. Cu toate acestea, dintre administratorii cu experiență în funcții de conducere superioară numiți în 2023, numai 38% au fost femei, în scădere de la 47% în 2022.

În cadrul consiliilor de administrație din sectorul european al serviciilor financiare, membrii femei prezintă o probabilitate mai mică decât omologii lor bărbații de a avea experiență în funcții de conducere superioară sau de a deține o poziție de conducere în consiliu. Puțin peste jumătate (51%) dintre femeile administrator au experiență în cadrul unei echipe de conducere superioară, în timp ce 64% dintre bărbații administratori au o astfel de experiență. Din totalul segmentului monitorizat, funcțiile de conducere din consiliile de administrație (definite, în conformitate cu modificările propuse de FCA la normele de listare din Regatul Unit pdf), ca fiind cele de președinte, director general, membru independent de rang superior al consiliului de administrație (Senior Independent Director) sau director financiar doar 29% sunt deținute de femei în companiile financiare europene cotate la bursă.

Răzvan Pîrnac, Director, Financial Services Risk Management, EY România: “Boardroom-ul bancar românesc a atins ținta de 33% reprezentare feminină pentru toți membrii consiliilor de administrație, în condițiile în care, în decembrie 2023, împărțirea pe sexe a consiliilor de administrație ale primelor cinci bănci din România a fost de 39% femei și 61% bărbați. Un procent similar a fost înregistrat și în decembrie 2022. Cu toate acestea, ponderea reprezentării femeilor în consiliile de administrație ale băncilor din România este sub ponderea de 43% din UE”.

Cele mai căutate abilități în rândul administratorilor

Datele din studiul EY Boardroom Monitor relevă că 14% din membrii consiliilor de administrație ale firmelor de servicii financiare europene au plecat din funcție în 2023, în timp ce noile numiri înregistrează un procent de 11%, mai mic decât cel al plecărilor.

Cu toate acestea, firmele de servicii financiare au profitat de noile numiri pentru a aprofunda experiența și seturile de abilități în domeniul politic, al tehnologiilor și al sustenabilității la nivelul consiliilor de administrație. Dintre administratorii desemnați în 2023, 36% aduc experiență politică (în scădere de la 41% în 2022), 27% au experiență profesională în sectorul tehnologic (în creștere de la 22% în 2022) și 22% au experiență profesională în domeniul sustenabilități sau ESG (în scădere de la 23% în 2022).

Și în cazul noilor numiri există o probabilitate mai mare ca aceștia să aibă mai multe cunoștințe și experiență în domeniul sustenabilității, tehnologiei și politicii decât administratorii existenți. Dintre toți membrii consiliilor de administrație, 15% au experiență în domeniul sustenabilității, 18% au experiență în domeniul tehnologic, iar 33% au experiență politică.

În ultimul an, o proporție mai mare de femei administrator au adus experiență în domeniul tehnologic (33%) și ESG (27%) în comparație cu omologii lor bărbați, dintre care 23% au experiență în domeniul tehnologic și 18% au experiență în domeniul ESG sau al sustenabilității.

Autori:

• Raluca Teodorescu – Avocat, Managing Associate – Băncilă, Diaconu și Asociații
• Iulian Creangă – Avocat, Senior Associate – Băncilă, Diaconu și Asociații

Regimul prosumatorului reprezintă un subiect de interes major la nivel național, atât pentru sectorul privat, cât și pentru sectorul public, aspect care se reflectă și în creșterea numărului de prosumatori în ultima perioadă. Astfel, conform datelor oferite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, începând cu ianuarie 2022 şi până în iunie 2023, numărul prosumatorilor a crescut de la 13.874 la 77.638, iar puterea instalată a acestora de la 88 MW, la 973 de MW, estimându-se 1.500 MW la finalul anului 2023.

În susținerea ritmului de dezvoltare accelerat, în data de 25 noiembrie 2023 a fost trimis spre promulgare Proiectul de Lege cu nr. 605/2023 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere creșterea interesului în această direcție, considerăm că este oportună intervenția legiuitorului pentru clarificarea și completarea legislației privind prosumatorii.

Cu toate acestea, până în prezent, Proiectul de Lege nu a fost promulgat de Președintele României. Astfel, forma finală a Proiectul de Lege este încă în discuție, ca urmare a unei cereri de reexaminare formulate de către Președintele României, în urma căreia Proiectul de Lege s-a întors în Parlament spre dezbatere.

Forma proiectului de lege

Proiectul de lege propune o serie de schimbări majore, inclusiv:

• Mărirea limitei capacității puterii instalate a centralelor electrice pentru care se pot aplica mecanismele de compensare cantitativă și regularizare financiară:
• de la 200kW (actual), la 400 kW pentru compensarea cantitativă;
• de la 400kW (actual), la 900 kW pentru regularizarea financiară.
• Creșterea puterii instalate pentru care prosumatorii sunt exonerați de responsabilitatea în materie de echilibrare de la 400 kW (actual), până la 900 kW;
• Modificarea definiției prosumatorului prin introducerea expresă a mecanismului de compensare financiară ca modalitate de decontare a excedentului de energie electrică produsă la locul de producere cu energia electrică consumată din rețea pentru alte locuri de consum, dacă:
• serviciul de furnizare este prestat de același furnizor;
• locurile de consum și/sau de producere și consum sunt racordate la rețeaua electrică a aceluiași operator de distribuție;
• Introducerea dreptului de a opta între aplicarea mecanismului de compensare cantitativă și cel al regularizării financiare pentru prosumatorii care dețin centrale electrice din surse regenerabile, cu o putere instalată de cel mult 400 kW pe o perioadă de cel puțin 6 luni;
• Eliminarea perioadei de 24 luni în care prosumatorul poate folosi energia produsă, dar neutilizată.

Pentru aducerea la îndeplinire a noilor modificări, proiectul de lege prevede obligația ANRE de a modifica și completa Metodologia de stabilire a regulilor de comercializare a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum aparținând prosumatorilor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a proiectului de lege.

Prin normele sale tranzitorii, proiectul de lege mai prevede și aplicarea sa imediată în cadrul contractelor dintre prosumatori și furnizori aflate deja în derulare.

Cererea de reexaminare a Președintelui României

În data de 12 decembrie 2023, a fost înaintată către Senatul României cererea de reexaminare a Președintelui României, înregistrată cu nr. L504/13.12.2023.

Printre motivele cererii de reexaminare se numără:

• Necesitatea corelării modificărilor propuse cu dispozițiile legale în vigoare. Corelarea ar trebui să privească atât normele care reglementează sectorul energetic, cât și cele care reglementează alte sectoare, precum fiscal și financiar;
• Implicațiile referitoare la principiul securității raporturilor juridice în situația aplicării noilor modificări și pentru prosumatorii care beneficiază deja de facilitățile existente;

Cu titlu de exemplu, în situația în care un prosumator cu puterea instalată de 350 kW care beneficiază, în prezent, de mecanismul de regularizare financiară ar putea beneficia de mecanismul de compensare cantitativă, fără alte formalități, după intrarea în vigoare a proiectului de lege în forma în care a fost transmis spre promulgare.

• Existența unor potențiale bariere de acces al prosumatorilor la piața de energie electrică în situația decontării energiei electrice consumate de prosumatori la alte locuri de consum;

Astfel, în contextul în care furnizorii sunt cei care gestionează relația cu operatorii de distribuție pentru locurile de consum ale prosumatorilor, aceștia pot limita accesul prosumatorilor la piața de energie electrică.

• Depășirea limitelor impuse de Uniunea Europeană prin Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și Consiliului, care prevede că statele membre pot acorda derogări de la responsabilitatea de echilibrare în ceea ce privește instalațiile de producere de energie electrică din surse regenerabile cu o putere instalată mai mică de 400 de kW (în prezent), urmând ca, de la 1 ianuarie 2026, să se reducă la 200 kW.

Astfel, până la alinierea Proiectului de Lege cu solicitările Cererii de Reexaminare și publicarea versiunii finale în Monitorul Oficial, viitorul regim juridic al prosumatorilor rămâne încă incert, prevederile proiectului de lege nefiind aplicabile.

Autori:

• Florin Neagoe, Manager, PwC România
• Elena Zaharia, Senior Consultant, PwC România
• Rareș Stănescu, Director, PwC România

Transportul internațional rutier de bunuri a fost inclus în sfera de aplicare a obligațiilor în materie de RO e-Transport prin Ordonanța de Urgență nr. 115/2023. Sunt vizate de această extindere a obligațiilor atât operațiunile vamale de import – export, cât și deplasările intracomunitare (achiziții, respectiv livrări intracomunitare).

Astfel, operatorii economici trebuie să se conformeze, pe de-o parte, cu obligațiile în materie de e-Transport existente în ceea ce privește transportul pe teritoriul național al bunurilor cu risc fiscal ridicat, iar pe de altă parte, cu noile obligații ce vizează transportul internațional rutier de bunuri.

Obligațiile în domeniul RO e-Transport au avut ca scop inițial monitorizarea transporturilor rutiere pe teritoriul național a bunurilor cu risc fiscal ridicat prevăzute de Ordinul ANAF nr. 802/2022. ANAF vizează – printr-un proiect de Ordin – să extindă această listă a bunurilor cu risc fiscal ridicat, așa cum am menționat și într-un articol anterior. 

În altă ordine de idei, obligația obținerii codului UIT intervine și pentru transportul internațional rutier de bunuri revine următorilor operatori economici:

• destinatarului înscris în declarația vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declarația vamală de export, în cazul bunurilor care fac obiectul operațiunilor de import sau export, după caz;
• beneficiarului din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri;
• furnizorului din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;
• depozitarului, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide de bunuri.

Legislația adoptată recent în materie de RO e-Transport privind transportul internațional rutier de bunuri nu limitează în prezent aplicabilitatea acestor obligații la anumite categorii de bunuri și nici nu condiționează masa mijloacelor de transport a bunurilor ori valoarea sau greutatea acestora, așa cum este în prezent cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat. În acest sens, există posibilitatea ca autoritățile fiscale să adopte în viitorul apropiat prevederi legislative care să detalieze și aceste aspecte.

Nu în ultimul rand, o altă modificare importantă adusă de Ordonanță de Urgență nr. 115/2023  vizează obligația transportatorilor de a echipa vehiculul de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații. În acest sens, conducătorul mijlocului de transport are obligația să pornească dispozitivul de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național și să îl țină în funcțiune până la locul de livrare declarat pe teritoriul național sau după părăsirea teritoriului național.

Neconformarea cu noile obligații privind RO e-transport pentru transportul rutier internațional de bunuri atrage aplicarea unor amenzi de pana la 100.000 lei, precum și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate. Sancțiunile aferente nerespectării noilor obligații privind transportul internațional rutier de bunuri se vor aplica de la 1 iulie 2024.

Operatorii economici supuși noilor reglementări eTransport au nevoie de resurse interne suplimentare pentru automatizarea procesului sau pot folosi soluții existente. PwC România a dezvoltat soluția e-Transport, o platformă preconfigurată care automatizează procesele necesare raportării în sistemul Ro e-Transport și care facilitează conformarea cu obligațiile legale mult mai rapid, mai simplu și mai puțin costisitor. Fiind integrată cu soluțiile de business ale companiilor și direct conectată la sistemul informatic al ANAF, soluția e-Transport colectează, validează și agregă datele din sistemele utilizatorilor și ale partenerilor lor de afaceri cu scopul de a genera codul UIT și managementul acestuia.

Autori:

• Matei Dimoftache, Partener, Duncea, Ștefănescu & Asociații
• Florina Voicu, Senior Associate, Duncea, Ștefănescu & Asociații

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1110 /
11.12.2023 a fost publicat Ordinul 225 / 2023 privind
informarea consumatorilor de către operatorii
economici care desfăşoară activitate în mediul online
(„Ordin 225 / 2023”).

Noile obligații aduse de Ordinul 225 / 2023 sunt aplicabile
următorilor operatori economici:
(i) celor care desfăşoară activitatea de
comercializare/ prestare de servicii în mediul
online; sau
(ii) celor care administrează sau sunt prezenţi pe
pagini de vânzări, preluare comenzi online şi/sau
publicitate la produse şi/sau servicii, servicii
turistice, de comercializare de pachete turistice
sau bilete de avion, inclusiv e-commerce – comerţ
electronic.

Operatorii economici sunt obligați să informeze
consumatorii cu privire la condiţiile de legalitate
ale activității desfășurate, prin afişarea tuturor
informaţiilor în baza cărora funcţionează, respectiv:

• denumirea persoanei juridice;
• cod unic de înregistrare;
• numărul din registrul persoanelor juridice
  corespunzător, din care să rezulte obiectul /
  obiectele de activitate;
• adresa sediului şi/sau a punctului de lucru unde
  îşi desfăşoară efectiv activitatea;
• seria şi numărul tuturor autorizaţiilor, avizelor,
  atestatelor, certificatelor, licenţelor necesare
  desfăşurării activităţii, precum şi emitentul
  acestora.

Ordinul 225 / 2023 prevede că documentele ce conțin
informațiile de mai sus trebuie plasate în câmpul vizual al
consumatorului, la primul contact cu prezentarea
operatorului economic, înainte de a lansa comanda,
astfel încât informaţiile să fie uşor de identificat.

De asemenea, respectivele documentele nu trebuie să
fie ascunse de alte materiale scrise, fotografice sau
disponibile în urma căutării.

! Operatorii economici care refuză afişarea
informaţiilor cu privire la legalitatea activităţii
desfăşurate vor fi delistaţi de pe pagina de vânzări, la
solicitarea ANPC.

Ordinul 225 / 2023 va intra în vigoare în data de
25.01.2024.

• 25% dintre cumpărători intenționează să achiziționeze autovehicule online, în creștere de la 18% în 2021
• 61% preferă să facă achiziția în reprezentanță, în creștere de la 54% în 2021
• Reprezentanțele vor avea în continuare un rol important în convingerea „scepticilor în privința vehiculelor electrice”

Cumpărătorii de autovehicule sunt mai predispuși ca niciodată să efectueze achiziția online, 25% dintre respondenți intenționând să facă acest lucru prin intermediul website-urilor producătorilor sau al website-urilor terțe. În același timp, și preferința de a efectua o achiziție la o reprezentanță a crescut la 61%, restul respondenților spunând că sunt indeciși.

Potrivit datelor din cel mai recent studiu EY Mobility Consumer Index (MCI), în cadrul căruia au fost intervievați 15.000 de consumatori, din 20 de țări, folosirea instrumentelor online prealabile achiziției și pentru documentare continuă să crească în popularitate. 87% dintre respondenți au declarat că utilizează instrumente online pentru a se informa înainte de a cumpăra un vehicul. Reprezentanțele rămân, totuși, un element important al procesului, 66% dintre respondenți declarând că doresc să interacționeze fizic cu autovehiculul la o reprezentanță și 61% spunând că vor să finalizeze achiziția acolo, un procentaj care a crescut constant de la 54% în 2021.

Randy Miller, lider EY Global Advanced Manufacturing & Mobility, a declarat: „Știm de mult timp că modul în care oamenii achiziționează autovehicule se modifică, iar acest lucru este confirmat de creșterea accentuată a preferinței pentru achiziția online din ultimii doi ani. Totuși, în pofida digitalizării procesului de achiziție a autovehiculelor, rolul reprezentanțelor rămâne important pentru majoritatea consumatorilor. Oamenii caută încă interacțiunea umană și doresc să vadă fizic autovehiculul în cadrul procesului de achiziție. Vor să lovească roțile cu piciorul, vor să interacționeze cu autovehiculul pe care îl vor cumpăra și vor să privească pe cineva în ochi atunci când îi strâng mâna și preiau cheile.

S-a vorbit mult despre dispariția reprezentanțelor, dar vestitorii sfârșitului acestora pare că s-au grăbit. De fapt, asistăm la o tranziție către o abordare hibridă. Cumpărătorii vor să utilizeze instrumente online, care să îi ajute să își rafineze căutarea și să înțeleagă întregul tablou al achiziției, dar, atunci când este vorba de interacțiunea cu autovehiculul, de semnarea actelor și de finalizarea vânzării, reprezentanțele rămân opțiunea preferată”.

Convingerea scepticilor în privința vehiculelor electrice

Datele arată și faptul că reprezentanțele sunt esențiale în tranziția către vehiculele electrice, deoarece consumatorii cu profil de „sceptici în privința vehiculelor electrice” sunt utilizatori fideli ai reprezentanțelor, chiar și în etapa de prevânzare din procesul de achiziție, 67% dintre respondenți spunând că se vor documenta prin intermediul unui agent de vânzări la o reprezentanță (medie generală de 50%) și 75% că doresc să interacționeze fizic cu autovehiculul, înainte de a îl cumpăra (medie generală de 66%).

Randy Miller a adăugat: „Pentru unii cumpărători, trecerea de la un motor pe benzină clasic, la un vehicul electric reprezintă un salt mare. Știm din datele noastre că există o serie de motive pentru acest lucru: de la preocupări legate de autonomie, la probleme legate de încărcare și până la costuri. Prin urmare, educarea este vitală pentru a ajuta la atenuarea acestor îngrijorări și, având în vedere că majoritatea scepticilor în privința vehiculelor electrice preferă să apeleze la reprezentanțe, aici este locul în care va trebui să se facă cel mai mult această educare. Interacțiunile directe la reprezentanțe vor permite agenților de vânzări să își adapteze abordarea la preocupările și preferințele individuale ale fiecărui sceptic. Dacă producătorii doresc să capteze această piață și să îi convingă să cumpere vehicule electrice, reprezentanța va rămâne o parte esențială a procesului de cumpărare, de la început până la sfârșit”.

Autor: Alina Moldovan, Managing Partner la Firon Bar-Nir

În efortul de a se asigura că profiturile întreprinderilor multinaționale sunt impozitate acolo unde se desfășoară activități economice generatoare de profit și unde se creează valoare și de a pune capăt practicilor fiscale ale întreprinderilor multinaționale care le permit să transfere profiturile către jurisdicții în care acestea sunt supuse unei impozitări zero sau foarte scăzute, dar și de a evita efectele negative asupra întreprinderilor multinaționale mai mici de pe piața internă, UE a adoptat în 2022 Directiva nr. 2523/2022 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni în Uniune. Prin urmare, în vederea alinierii la reglementările europene, Senatul României a adoptat marți, 5 decembrie 2023, proiectul de lege privind impozitul minim global de 15%, care ar urma să fie plătit de grupurile multinaționale și naționale mari începând cu anul 2024. Proiectul a fost deja publicat în Monitorul Oficial, astfel încât să producă efecte începând cu 1 ianuarie 2024 (termenul obligatoriu de transpunere era finalul anului curent).

Astfel impozitul pe profit efectiv, de minim 15%, se va aplica entităților constitutive cu sediul în România, membre ale unui grup de întreprinderi multinaționale sau ale unui grup național de mari dimensiuni, care realizează un venit anual cel puțin egal cu echivalentul în Lei al sumei de 750,000,000 Euro, înregistrat în situațiile financiare consolidate ale societății-mamă finale, din cel puțin 2 dintre cele 4 exerciții financiare anterioare celui de referință (adică, spre exemplu în cel puțin doi ani din perioada 2020 – 2023, pentru început). Echivalentul în Lei va fi calculat pe baza cursului de schimb mediu, stabilit pe baza cursurilor zilnice comunicate de Banca Centrală Europeană pentru luna decembrie a anului calendaristic anterior anului de referință. Sunt excluse de la plata acestui impozit minim global mai multe categorii de entități, printre care entitățile guvernamentale, organizațiile internaționale, organizațiile non-profit, fondurile de pensii etc. precum și societățile dintr-un grup care înregistrează în România o cifră de afaceri mai mică de zece milioane de Euro și un profit contabil mai mic de un milion de Euro.

În România, cota standard de impozit pe profit este de 16%, însă rata efectivă a acestuia este de multe ori diluată ca urmare a multiplelor facilități fiscale acordate pe diverse criterii (cum ar fi deducerea pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, creditul fiscal din sponsorizare sau creditul fiscal pentru achiziționarea caselor de marcat). Astfel, multinaționalele care au o rată efectivă de impozitare a profitului mai mică de 15% în România vor contribui la bugetul național cu diferența până la acest prag.

Noul act normativ cuprinde trimiteri la documente specifice emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în aplicarea Directivei UE 2523/2022 și presupune prelucrarea într-un timp scurt a unui volum relativ mare de informații pe care atât autoritățile cât și contribuabilii trebuie să le furnizeze dar și să și le însușească.

Provocarea majoră – regulile fiscale sunt complexe iar stabilirea impozitului minim global pleacă de la profitul contabil din situațiile financiare consolidate – va fi pentru companiile multinaționale care trebuie să jongleze cu regulile aplicabile la nivel european dar și cu cele aplicabile la nivel național în statele în care dețin filiale, cu noul mod de calcul al impozitului, cu adaptarea sistemelor fiscale la noile reguli, cu eventuale obligații declarative noi, cu nevoia sporită de colaborare între departamentele financiare, fiscale, de prețuri de transfer, vamă, pentru a asigura raportările și stabilirea corectă a bazei de impozitare individuale și consolidate, reconcilierea situațiilor fiscale și financiare și, în consecință, să răzbată din acest hățiș legislativ pentru a asigura predictibilitatea fiscală la nivel de grup.

Impozitul minim global, adică Legea 431/2023 se va aplica începând cu anul fiscal 2024, primul termen de raportare fiind însă la 18 luni de la finele anului 2024, iar regulile de aplicare și calcul vor fi stabilite printr-o lege separată de Codul fiscal.

• 84% dintre profesioniștii în prețuri de transfer semnalează riscul dublei impozitări din cauza reformelor fiscale globale 
• 75% menționează ca principale provocări sistemele neunitare și utilizarea ineficientă a tehnologiei
• Creșterea riscurilor impune nevoia de certitudine în materie de prețuri de transfer

Reformele fiscale de la nivel global, utilizarea ineficientă a tehnologiei și incertitudinea economică pun o presiune semnificativă asupra capacității companiilor de a asuma prețuri de transfer, potrivit ediției 2024 a studiului EY International Tax and Transfer Pricing Survey.

Prețurile de transfer reprezintă o funcție fiscală esențială pentru organizațiile din întreaga lume, prin care se gestionează tranzacțiile interne ale companiilor, printre care plățile transfrontaliere între filiale, închirierea de imobile și licențele de proprietate intelectuală (PI).

Companiile respondente preconizează că ne aflăm la debutul unei perioade de instabilitate a cotelor de impozitare efective, favorizată de anumiți factori, printre care se numără modificarea lanțurilor de aprovizionare, reformele fiscale globale și inflația.

Studiul, realizat la nivel mondial, în 47 de jurisdicții, în rândul a 1.000 de profesioniști în prețuri de transfer și al altor actori interesați, a constatat că 84% dintre respondenți spun că se confruntă cu un risc moderat sau semnificativ de dublă impozitare ca urmare a reformelor fiscale globale, iar 72% dintre aceștia au declarat că impozitele minime globale vor avea un impact moderat sau semnificativ asupra politicilor lor privind prețurile de transfer. Se dublează nevoia de a avea un grad avansat de certitudine în prețuri de transfer.

Adrian Rus, EY România Transfer Pricing Leader: „Cele mai recente modificări introduse în reglementările fiscale românești ca parte a reformei fiscale globale vor schimba probabil modul în care companiile gândesc cu privire la certitudinea prețurilor de transfer și la cerințele lor operaționale de TP. Având în vedere numărul deja crescut de cazuri de controverse privind prețurile de transfer în România, este probabil ca numărul companiilor care iau în considerare obținerea certitudinii prin intermediul APA-urilor[1] încheiate cu autoritățile fiscale române să crească și mai mult în perioada următoare. De asemenea, eficacitatea programelor de soluționare a litigiilor – cum ar fi procedurile de acord reciproc – va fi pusă la încercare, deoarece numărul companiilor care se confruntă cu riscuri de dublă impunere ca urmare a inițiativelor din cadrul primului și celui de-al doilea pilon BEPS[2] va crește.”

Factori externi cu impact asupra strategiilor privind prețurile de transfer

Cascada presiunilor externe cu impact asupra deciziilor de business în general complică responsabilitățile liderilor funcției de prețuri de transfer. Dintre cei intervievați, 77% au declarat că inflația va avea un impact moderat sau semnificativ asupra politicilor lor privind prețurile de transfer în următorii trei ani, în timp ce 51% au declarat că majorarea ratelor dobânzii a afectat prețul datoriei intragrup pe termen mediu și lung.

Modificările aduse lanțurilor de aprovizionare și angajamentele față de obiectivele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) ridică probleme suplimentare. 28% dintre respondenți și-au modificat politica privind prețurile de transfer pentru a reflecta politicile ESG, iar 42% au declarat că organizațiile lor și-au mutat producția în altă jurisdicție în ultimii trei ani din cauza problemelor geopolitice. Mai bine de șase din zece respondenți (62%) anticipează că modificarea lanțurilor de aprovizionare va avea un impact moderat sau semnificativ asupra politicii privind prețurile de transfer și în următorii trei ani.

Adoptarea tehnologiilor emergente pentru a stimula valoarea strategică

75% dintre respondenți au declarat că utilizarea ineficientă a tehnologiei reprezintă prima sau a doua cea mai mare problemă cu care se confruntă, în timp ce 67% au considerat „calitatea slabă a datelor” drept prima sau a doua cea mai mare problemă cu care se confruntă. Interesant este faptul că 73% au declarat că investițiile în tehnologii operaționale mai sofisticate în domeniul prețurilor de transfer ar duce la o îmbunătățire moderată sau semnificativă a gestionării riscurilor, iar 88% au spus că se așteaptă ca tehnologiile în domeniul prețurilor de transfer să aducă economii pentru organizația lor în următorii trei ani.

Creșterea riscurilor impune nevoia de certitudine în materie de prețuri de transfer

Studiul a relevat o creștere spectaculoasă a numărului de companii care apelează la acorduri prealabile referitoare la prețuri (APP), care permit întreprinderilor să negocieze condițiile tranzacțiilor intragrup cu autoritățile de administrare fiscală pentru perioade multianuale înainte de depunerea declarațiilor fiscale, pentru a crea un mai mare grad de certitudine în ceea ce privește pozițiile lor de prețuri de transfer și mai multă valoare în contextul inițiativelor privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS 2.0): 61% și 59% dintre respondenți au declarat că APP-urile bilaterale și, respectiv, multilaterale vor fi „foarte utile”, în creștere de la 34% și, respectiv, 30%, în 2021. În plus, 59% dintre respondenți au spus că APP-urile unilaterale vor fi „foarte utile” pentru gestionarea controverselor legate de prețurile de transfer în următorii trei ani, mai mult decât dublu față de 29% în 2021.

În ultimă instanță, politicile privind prețurile de transfer sunt susținute de fapte și date comerciale. Actualul peisaj al schimbărilor legislative și fiscale îi va determina pe profesioniștii din domeniul fiscal și al prețurilor de transfer să adopte un rol mai proactiv în colaborarea cu managementul companiei pentru a obține mai multă certitudine în ceea ce privește aspectele legate de prețurile de transfer și pentru a reacționa din timp la perturbările economice și geopolitice.

[1] APA – Asset Purchase Agreement – este un acord între un cumpărător și un vânzător care finalizează termenii și condițiile legate de cumpărarea și vânzarea activelor unei companii

[2] Base Erosion and Profit Shifting – erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor – reglementare internațională în prețurile de transfer