Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 916/2016 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2016 a operatorilor economici a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 05/07/2016.

Ordinul aprobă sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2016 a operatorilor economici. Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2014 se aplică persoanelor cărora le sunt incidente Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014 și societăţilor cărora le sunt aplicabile Reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice nr. 1.286/2012, care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de RON 220.000.

Raportările contabile menţionate mai sus se depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 16 august 2016.

Studiu EY: Investițiile străine directe în Europa au ajuns la un maxim istoric în 2015. Cum va afecta Brexit-ul atractivitatea continentului?

• 54% din proiectele de investiţii străine directe (ISD) provin chiar din Europa
• Marea Britanie, Germania și Franța au fost destinațiile preferate pentru ISD
• România se situează pe locul 6 în Europa după numărul de locuri de muncă nou create prin ISD

Investiţiile străine directe (ISD) în Europa au atins un maxim istoric, cu un număr de 5.083 de proiecte ISD în 2015 (o creştere anuală de 14%), generând 217.666 de noi locuri de muncă (și o creştere de 17%), conform studiului EY: European attractiveness survey 2016.

Europa de Vest continuă să fie cea mai atrăgătoare destinaţie pentru investiții străine directe din Europa, cumulând 77% din toate proiectele ISD. Marea Britanie, Germania şi Franţa dețin împreună puţin peste jumătate (51%) din proiectele ISD înregistrate în întreg spaţiul european.

În ceea ce privește locurile de muncă nou create, Europa Centrală şi de Est (CEE) a generat jumătate (50%) din numărul total de locuri de muncă, în contextul în care această regiune a atras 69% din numărul de proiecte ISD din sectorul de producție. România se situează pe locul 6 în Europa după numărul de locuri de muncă nou create prin ISD, cu peste 12.000 de job-uri create în 2015, marcând o creștere de 17% față de anul anterior.

Cu toate acestea, în pofida unui an 2015 pozitiv pentru investiţiile ISD în Europa, provocările de natură geopolitică și macroeconomică atașate Brexit-ului au potențialul de a afecta intențiile de investiții în viitorul apropiat.

Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România, explică:

“În ciuda unui mediu de afaceri incert şi a unei game largi de riscuri geopolitice, investitorii au văzut în continuare Europa ca pe o locaţie relativ sigură. Punctele forte ale Europei constau în infrastructura digitală şi logistică, în forţa de muncă calificată şi într-un mediu stabil din punct de vedere al legilor şi reglementărilor.

Totuși, decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană ne aduce pe un teritoriu necunoscut. Este pentru prima dată când un stat membru părăsește uniunea, astfel că impactul și consecințele directe sunt greu de anticipat. Companiile vor fi nevoite să activeze planurile pentru situații neprevăzute la care au lucrat în ultimele luni, demarând totodată și ajustarea planurilor pe termen lung.

Impactul economic pentru viitorul apropiat se va resimți asupra încrederii și așteptărilor investitorilor. Incertitudinea privind viitorul relațiilor comerciale dintre UK şi UE va încetini investițiile în anumite industrii, atât în regat, cât și pe continent. Afluxul de capital către Marea Britanie este posibil să scadă, lira sterlină va rămâne într-o poziție mai slabă, iar activitatea de IPO şi M&A va încetini de asemenea. Un lucru este însă cert: schimbările majore legate de comerț, piața muncii și politici publice nu vor avea loc peste noapte. În consecință, companiile au răgazul de face deja planuri pe termen lung pentru a întâmpina toate aceste provocări.”

Cine investește în Europa?                                           

Proiectele intra-europene au continuat să domine activitatea ISD, cu 2.751 de investiţii near-shore reprezentând 54% din numărul total de proiecte şi cu 108.543 de locuri de muncă nou create. Din afara Europei, Statele Unite conduc în topul investiţiilor străine directe în Europa – 1.193 proiecte ISD şi 58.437 de locuri de muncă nou create – şi este principala ţară de la nivel global care investeşte în Europa. În sectorul financiar şi al serviciilor pentru afaceri, Statele Unite au generat 558 de proiecte şi 22.425 de noi locuri de muncă.

Asia și-a intensificat de asemenea activitatea în Europa, cu 735 de proiecte ISD şi 37.215 de locuri noi de muncă generate în 2015. China este cel mai mare investitor asiatic din Europa, cu 238 de proiecte (creştere de +2%) şi 8.917 de noi locuri de muncă.

Londra: cel mai atractiv oraș pentru investiții în Europa în 2015

Londra metropolitană se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane, din punct de vedere al numărului de proiecte ISD atrase în 2015 – deținând 406 din cele 1.065 de proiecte ISD din Marea Britanie – urmată de zona metropolitană Paris, cu 159 proiecte ISD. Munchen-ul şi regiunea Bavaria din Germania s-au evidențiat ca zonele urbane cu cea mai rapidă creştere pentru investitori în 2015, cu o creştere de 134% faţă de anul anterior, urmată de Berlin.

În ceea ce privește sentimentul investitorilor, Londra a fost din nou considerată cel mai atrăgător oraş european, urmat de Paris – care şi-a îmbunătăţit în mod remarcabil atractivitatea cu 14% faţă de anul anterior. Conform declarațiilor investitorilor, Top 10 oraşe preferate pentru investiţii FDI include trei oraşe germane – Berlin, Frankfurt şi Munchen – precum şi două oraşe spaniole – Barcelona şi Madrid. Roma apare ca nou intrat în Top 10 oraşe în acest an, cu o creştere de 5% a atractivităţii pentru ISD față de anul trecut.

„O bună parte din discuția privind Brexit-ul se axează pe viitorul statut al Londrei, ca important centru financiar european. Este puțin probabil ca baza legală pe care operează sectorul financiar din Londra să se schimbe fundamental, ea fiind construită pe însăși legislația UE. În cazul puțin probabil în care orașul nu va păstra echivalența cu cadrul legislativ al uniunii, Dublin pare a fi principala destinație pentru companiile de servicii financiare care doresc să își păstreze accesul la Piața Unică. Capitala Irlandei reprezintă în acest moment una dintre cele mai atractive alternative pentru Londra, datorită infrastructurii, legislației europene, dar și limbii vorbite la nivel local”, adaugă Bogdan Ion.

Analiza pe sectoare

Atractivitatea sectorului de producţie european rămâne intactă, atrăgând 49% din proiectele ISD şi 62% din locurile de muncă nou create. În cadrul sectorului de productie, creşterea ISD a fost înregistrată în Polonia (117 proiecte, +34%), Turcia (105 proiecte, +52%), Ungaria (69 proiecte, +103%), Serbia (51 proiecte, +76%) şi România (51 proiecte, +21%).

Germania a luat locul Marii Britanii ca destinaţia cea mai atractivă pentru proiecte de transport şi comunicaţii (81 proiecte, +72%), în vreme ce Marea Britanie a surclasat Germania în termeni de destinaţie preferată pentru proiecte de retail şi turism (43 proiecte, +26%) în anul 2015. Sectorul auto a alimentat creşterea din zona de producţie în Ungaria şi Polonia, în vreme ce producţia de maşini şi echipamente a dominat investiţiile în Turcia, Serbia şi România.

Competiția din piață determină companiile să își construiască o reputație puternică

McGuireWoods Romania, în parteneriat cu Sfera Business, a lansat studiul Cum comunică strategic companiile din România? în cadrul unei dezbateri care a reunit profesioniști responsabili de comunicare strategică, afaceri publice și guvernamentale din companii de renume. Rezultatele studiului evidențiază faptul că 73% dintre companii, indiferent de mărimea veniturilor, ar externaliza activitatea de comunicare strategică și pe cea de public affairs & government relations (PA&GR ) pentru a obține expertiza consultanților.

Managementul reputației

În România, managementul reputației, înțeles drept notorietatea companiei, are o importanță majoră. Totuși, veniturile obţinute determină nivelul de instituționalizare a funcțiilor de comunicare strategică, afaceri publice şi guvernamentale. 89% dintre companiile care au venituri de peste 100 milioane euro au un departament de comunicare strategică, spre deosebire de 33% dintre companiile cu venituri de până la 1 milion euro.

58% dintre companiile respondente spun că au o strategie de comunicare formală, iar 16% spun că au o astfel de strategie însă nu este una formalizată. La celălalt capăt al spectrului de răspunsuri 19% dintre companii spun că plănuiesc să își definească o strategie de comunicare, dar 4% nu au și nici nu planifică definirea unei strategii în acest sens.

Rezultatele studiului arată şi o legătură directă între mărimea companiei, veniturile ei şi probabilitatea de avea o strategie de comunicare. Astfel, pe măsură ce firmele cresc,  acestea acordă o importanță secundară comunicării (33% dintre companiile cu venituri între 1-10 milioane euro au o strategie de comunicare), dar odată ce ating pragul de 50 milioane euro, își reiau focusul pe comunicare. În ceea ce privește funcția de PA&GR, 54% dintre companiile cu venituri între 10 și peste 100 milioane euro au un departament dedicat acestor activități şi doar 30% dintre cele cu venituri sub 10 milioane euro.

„Studiul nostru, aflat acum la prima ediție, își propune să identifice tendințele din comunicarea strategică, afacerile publice și relațiile guvernamentale care sunt relevante pentru mediul de business românesc”, a declarat Elena Badea, Partner, Sfera Business. “Ne dorim să punem la dispoziția profesioniştilor din domeniu, dar și a executivilor de top, un set relevant de informații care să le faciliteze înțelegerea modului în care companiile din diverse industrii din România evoluează de la an la an în comunicarea strategică. Aceste informaţii sunt utile și în construirea relației cu clienții și cu toate celelalte audiențe relevante, într-un mediu de afaceri din ce în ce mai mult centrat pe comunicare”, a adăugat Elena Badea.

Strategia de business

Pentru 74% dintre companii strategia de comunicare este parte integrantă a strategiei de business. Numai o strategie de comunicare aliniată cu valorile și obiectivele strategice ale afacerii va genera, pe de o parte încredere și implicare în interior, iar pe de altă parte credibilitate și notorietate în exteriorul organizației.

Pentru 48% dintre companiile românești audiența principală în comunicarea externă sunt clienții. Urmează publicul în general cu 19%, comunitatea din care face parte compania cu 17%, jurnaliștii cu 8% și autoritățile cu 4% din totalul de răspunsuri.

Studiul confirmă şi faptul că firmele înţeleg beneficiile aduse de profesioniştii în comunicare şi/sau afaceri publice şi guvernamentale. Astfel, aceştia sunt implicați în planificarea strategică în 45% dintre cazuri, iar în 32% dintre cazuri implicarea lor este parțială. De asemenea, în 45% dintre companiile respondente activitatea de comunicare strategică este separată de cea de Public Affairs & Government Relations.

„Ne-am propus să măsurăm câteva aspecte cheie ce caracterizează funcțiile de comunicare strategică și pe cea corelată de Public Affairs & Government Relations pentru a aduce în prim plan modul în care companiile românești privesc aceste două activităţi. Credem că este momentul ca toate companiile, de la cele aflate la început de drum, până la cele medii și mari, să includă comunicarea ca dimensiune strategică în cadrul viziunii și planului lor de business. Numai astfel vor putea fi competitive și vor putea răspunde cerințelor generațiilor viitoare de clienți și parteneri de afaceri – începând cu cei din generația Y”, a declarat Nadia Crișan, Senior Vice President și Managing Director McGuireWoods Consulting.

Despre studiu

Studiul Cum comunică strategic companiile din România? are la bază un chestionar aplicat în perioada 24 februarie – 9 aprilie 2016. În raport se analizează răspunsurile obținute prin aplicarea chestionarului online alcătuit din 24 de întrebări de la 141 de respondenţi, dintre care 26% executivi de top și 34% specialiști în marketing și comunicare din mediul local de business. Companiile care au răspuns la chestionar sunt 38% firme românești, 50% firme străine și 12% companii cu capital mixt. 35% dintre companiile respondente au înregistrat în anul 2015 venituri de peste 100 milioane euro, 11% au avut venituri de 50-100 milioane euro, 12% de 10-50 milioane euro și 24% de 1-10 milioane euro.

Despre  McGuireWoods Consulting

Fondată în anul 1998, McGuireWoods Consulting LLC este o companie de Public Affairs care oferă clienților săi servicii integrate de relații guvernamentale, comunicare strategică și de dezvoltare a afacerilor. McGuireWoods Consulting este o subsidiară a McGuireWoods LLP, o firmă de avocatură internațională, cu peste 1000 de avocați. Din 2010, McGuireWoods Consulting se clasează în top 20 între cele 1900 de firme de relaţii guvernamentale din Washington DC, conform raportului anual editat de National Law Journal. Pentru mai multe informații, vizitați pagina web a McGuireWoods Consulting: www.mcguirewoodsconsulting.com.

Despre Sfera Business

Sfera Business este o companie de training și consultanță înființată în anul 2010. Suntem o firmă de training și consultanță axată pe oferirea de soluții integrate în vânzări, management și relații cu clienții. Lucrăm alături de clienții noștri pentru a găsi soluții practice prin care ei să obțină creșterea dorită. Lucrăm întotdeauna personalizat pornind de la nevoile clientului. Fiecare program este dedicat unei singure companii. Înțelegem rapid provocările de business și ne asigurăm că obținem rezultate conforme cu așteptările managementului. Descoperiți mai multe detalii despre noi și echipa noastră pe www.sferabusiness.ro.

PIB-ul real din Zona Euro per oră lucrată – un indicator al productivităţii muncii – a înregistrat o rată de creştere de aproximativ 2% în ultimii 3 ani înainte de 2015. Iar la o privire mai atentă cifrele arată că:

Irlanda a fost cea mai performantă în această perioadă, cu o creştere a productivităţii muncii de aproximativ 7% pe parcursul perioadei.

Economiile mari precum cea a Olandei, Franţei şi Germaniei au devenit mai productive, în linie cu media grupului. În vreme ce economiile periferice precum cea a Portugaliei şi Greciei nu au reuşit  să-şi sporească semnificativ nivelurile productivităţii muncii în pofida reformelor implementate în decursul perioadei.

Totuşi, evoluţiile la nivel sectorial au fost mixte. Analizele PwC arată că în mai multe economii din Zona Euro, productivitatea în sectorul industriei prelucrătoare a crescut într-un ritm relativ alert.

„Acest fapt este de înţeles, întrucât majoritatea produselor industriale sunt comercializabile şi prin urmare expuse forţelor competiţiei, iar toate acestea motivează companiile să devină mai eficiente într-o perioada mai scurtă de timp. De asemenea, noile tehnologii automatizate tind să fie adoptate din ce în ce mai repede în industria prelucrătoare – deşi ele pot fi de asemenea adoptate în serviciile de rutină”, a declarat Richard Boxshall, Economist Senior al PwC.

„Există totuşi şi câteve cazuri excepţionale  – precum Irlanda, de exemplu, unde rata de creştere de două cifre a productivităţii în industria prelucrătoare poate fi explicată prin prisma unei industrii farmaceutice foarte eficiente, care însumează aproximativ un sfert din totalul bunurilor exportate”, a adăugat Boxshall.

Dar ce se întâmplă cu restul economiei? În jur de trei sferturi din capacitatea economică a Zonei Euro şi din totalul orelor lucrate sunt înregistrate în sectorul serviciilor; ceea ce îi acordă cea mai mare influenţă asupra productivităţii muncii la nivelul întregii economii. Cifrele de mai sus arată că, exceptând Grecia, creşterea productivităţii muncii la nivelul serviciilor rămâne în urma celei din industria prelucrătoare.

„Credem că există două principale explicaţii pentru această tendinţă. În primul rând, spre deosebire de piaţa bunurilor, UE trebuie să depună încă multe eforturi pentru consolidarea Pieţei Unice pentru servicii. O posibilă explicaţie pentru acest fapt ar putea fi aceea că mediul de afaceri se ajustează mai lent forţelor competitive decât ar face-o într-un regim mai liber, ceea ce conduce la o creştere mai înceată a productivităţii”, a mai precizat Boxshall

„În al doilea rând, există câteva cauze specifice sectorului care ar putea explica această tendinţă. De exemplu, mare parte din sectorul serviciilor se bazează destul de mult pe forţa de muncă şi are mai puţin de câştigat de pe urma progresului tehnologic şi mecanizării. În plus, industria serviciilor financiare a fost supusă unor reglementări mai dure după criză. Acestea pot fi justificate prin prisma asigurării unei elasticităţi şi reducerii riscurilor sistemice asupra economiei, dar pot avea şi unele efecte adverse asupra productivităţii prin restricţionarea activităţilor sau descurajarea inovării”, adăugă acesta.

Economia Zonei Euro o depăşeşte pe cea a SUA

În acelaşi  timp, cifrele arată că economia Zonei Euro a crescut mai rapid decât cea a SUA în primul trimestru al anului 2016. Totuşi, analizele PwC reliefează că recuperarea economiei – şi într-o măsură mai mare, a pieţei muncii – a fost inegală. De exemplu, nivelul ratelor de şomaj în Zona Euro, în acest stadiu al redresării, este cel mai ridicat înregistrat vreodată în comparaţie cu perioadele de redresare trecute.

„Credem că principala cauză a acestei variaţii în evoluţia economiei este de natură structurală şi legată de diferenţele care există între piaţa muncii, cea de capital şi a produselor, în fiecare dintre economiile Zonei Euro. În schimb, recuperarea care se înregistrează în prezent în Zona Euro a acordat decidenţilor politici şansa să implementeze reforme şi să reducă unele dintre aceste disparităţi”, a conchis Boxshall.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi ediţia de luna aceasta a Global Economy Watch disponibilă la www.pwc.com/GEW.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2016 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Ministerul Finanțelor Publice lansează pe 11 iulie emisiunea de titluri de stat pentru populație – Fidelis Centenar, cu scadență în 2018, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire.

Valoarea totală a emisiunii este de 100 de milioane de lei, iar prețul unui titlu de stat, de 100 de lei. Acesta poate fi achiziționat, în perioada 11 – 29 iulie 2016, la o dobânda anuală de 2,15%. Dobânda și câștigurile de capital realizate din deținerea și tranzacționarea titlurilor emise de statul român prin Ministerul Finanțelor Publice sunt venituri neimpozabile.

Pot deveni investitori toate persoanele fizice rezidente și nerezidente în vârstă de peste 18 ani. Cei interesați pot cumpăra maximum 1.000 de titluri de stat. Acestea pot fi achiziționate, fără costuri, de la cele patru bănci intermediare: BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania.

În procesul de subscriere, cumpărătorii titlurilor de stat pot opta între a deschide un cont bancar, oferi datele contului bancar personal sau pot subscrie cu numerar.

După închiderea perioadei de subscripție, Ministerul Finanțelor Publice va stabili suma care urmează a fi contractata, aceasta putând fi mai mare, egală sau mai mică decât cea anunțată inițial, de 100 milioane de lei, în funcție de volumul de titluri de stat subscrise.

Titlurile de stat vor fi admise și, ulterior, tranzacționate pe Bursa de Valori București. Deținătorii titlurilor de stat le pot tranzacționa la prețurile cotate în mod transparent la BVB.

Prețul titlurilor de stat poate fluctua pe bursă, în funcție de condițiile de piață, valoarea acestora putând fi mai mare, egala sau mai mica decât cea nominală de 100 lei.

La scadență va fi organizată o loterie aniversară cu 100 de premii în valoarea de câte 1.000 de lei. Un investitor poate câștiga un singur premiu, indiferent de numărul de titluri deținute.

Emisiunea face parte din demersurile Ministerului Finanțelor Publice de creștere a gradului de educație financiară a populației și de diversificare a ofertei de instrumente de economisire pentru populație.

Conform unui comunicat de presă al Ministerului Finanţelor Publice, în legătură cu informațiile referitoare la despăgubirile deponenţilor CEC care dețin librete de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 lei vechi) sau librete de economii la vedere, se fac următoarele precizări:

Libretele de economii și câștiguri în autoturisme au fost emise în baza unui act normativ, clauzele nefiind supuse negocierii.

Libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 lei vechi) NU le sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr.156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la “Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A.”.

Precizăm că prin modificările aduse O.U.G. nr. 156/2007, prin Legea nr. 9/2014 și respectiv prin Legea nr. 19/2016, sunt vizate doar persoanele care au efectuat depozite la CEC în vederea achiziţionării de autoturisme.

Date de backgroud:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 156/2007, privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, “Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A. precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare –B.R.D. – S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economiii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A. , îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial.”

În înţelesul ordonanţei de urgenţă, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial, sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri.

Legea nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor aduce schimbări importante în domeniul măsurilor de protecție socială acordate pe perioada suspendării activității profesionale a părintelui.

Potrivit estimărilor Ministerului Muncii^[1], numărul de beneficiari ai indemnizației pentru creșterea copiilor va crește de la 138.700, în prezent la 140.000, iar aproximativ 78.000 de persoane aflate în prezent în plata indemnizației vor beneficia de indemnizația minimă majorată de la 600 lei la 1.062 lei. De asemenea, circa 5.500 de persoane care primesc în prezent indemnizația maximă vor beneficia de eliminarea plafonului maxim al indemnizației.

Pentru 52.000 de persoane aflate în plată cuantumul indemnizației va rămâne neschimbat, iar aproape 4.000 de persoane vor beneficia și de flexibilizarea condiției de eligibilitate prin luarea în considerare a perioadei de 12 luni din ultimii 2 ani anteriori nașterii copilului. În plus, stimulentul de inserție se va majora pentru 39.000 de persoane aflate în plata acestuia, în condițiile în care perioada de acordare a stimulentului de inserție se va prelungi pentru aproximativ 2.000 de persoane.

Nicoleta Gheorghe, Senior Associate în cadrul Radu și Asociații | EY Law consideră că aceste modificări legislative au fost așteptate cu interes de familiile din România cu venituri peste medie.

Conform noilor prevederi legale, începând cu data de 1 iulie 2016, persoanele care, în ultimii 2 ani, anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii, venituri asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului.

Astfel, modificările majore se referă la:

1. Majorarea limitei minime a indemnizației lunare pentru creșterea copiilor, de la 600 lei la 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară, respectiv, 1.062 lei prin raportare la cuantumul salariului minim de 1.250 lei, în vigoare de la data de 1 mai 2016;
2. Eliminarea limitelor maxime ale indemnizației pentru creșterea copilului, în valoare de 3.400 lei (pentru situația în care părinții optau pentru concediul de creștere a copilului în vârstă de până la un an) și, respectiv, de 1.200 lei (pentru situația în care părinții optau pentru concediul de creștere a copilului în vârstă de până la doi ani);
3. Majorarea cuantumului stimulentului de inserție, de la 500 lei la 531 lei, prin raportarea sa la indemnizația minimă pentru creșterea copiilor (50% din indemnizația minimă) și
4. Prelungirea perioadei de acordare a stimulentului de inserție cu un an (până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap).

În data de 22 iunie 2016 și, respectiv, 24 iunie 2016, s-au publicat în Monitorul Oficial normele metodologice^[2] de aplicare a modificărilor aduse de Legea 66/2016 precum și instrucțiunile^[3] de aplicare a noii legi în cazul părinților care la 1 iulie 2016 beneficiau de indemnizație pentru creșterea copilului, concediu fără plată sau stimulent de inserție, conform vechilor reglementări.

Astfel, de noile prevederi se vor putea bucura începând cu data de 1 iulie 2016 și următoarele categorii de persoane:

1. Persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an sau în perioada în care beneficiază de plata stimulentului de inserție, precum și cele aflate în concediu fără plată pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, în cazul în care doresc să își modifice opțiunea și să solicite prelungirea sau reîntoarcerea în concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Modificarea opțiunii se realizează ca urmare a depunerii la agenția teritorială competentă^[4] a unei cereri și a actelor doveditoare privind suspendarea realizării de venituri supuse impozitului, pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Persoanele care se află în perioada în care beneficiază de plata stimulentului de inserție și în concediu fără plată vor depune cererea până la data de 1 august 2016, inclusiv. În caz contrar, modificarea opțiunii se va face de la data depunerii cererii și nu de la 1 iulie 2016. Părinții care se află în concediul pentru creșterea copilului până la vârsta de un an vor depune cererea cu cel puțin 30 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, dar nu mai devreme de 1 iulie 2016.

Indemnizația pentru creșterea copilului va fi acordată în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, dar nu mai puțin de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

2. Persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani

Pentru această categorie, modificarea cuantumului indemnizației lunare se face din oficiu în baza informațiilor existente la nivelul agențiilor teritoriale prin aplicarea procentului de 85% asupra bazei de calcul avute în vedere la stabilirea dreptului înainte de intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 66/2016. Astfel, indemnizația lunară va fi recalculată, acolo unde este necesar, prin eliminarea plafonului de 1.200 lei și va reprezenta 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, dar nu mai puțin de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

3. Persoanele aflate în plata stimulentului de inserție, indiferent de opțiunea de concediu exprimată inițial, și care nu solicită reluarea concediului de creștere copil până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani

Această categorie va beneficia din oficiu de prelungirea perioadei de acordare a stimulentului până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap.

De asemenea, noile reglementări înlătură o serie de cerințe care restricționau accesul persoanelor îndreptățite la prestațiile sociale, stabilite prin OUG 111/2010 și include anumite reguli menite să simplifice procedura de acordare a indemnizației pentru creșterea copiilor, printre care menționăm: (i) eliminarea condiției achitării impozitelor și taxelor locale pentru bunurile pe care le dețin în proprietate pentru menținerea dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului; (ii) înlăturarea obligației de a depune documente justificative în copie legalizată, fiind suficientă depunerea unor copii simple și prezentarea spre confruntare a documentelor originale; (iii) posibilitatea transmiterii documentelor în format electronic precum și certificarea documentelor prin folosirea semnăturii electronice

[1] Comunicat al Guvernului României, din data de 22 iunie 2016 – http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/guvernul-simplifica-de-la-1-iulie-procedurile-de-acordare-a-indemnizatiei-i-concediului-pentru-cre-terea-copilului

[2] HG nr. 449/2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010, publicată în Monitorul Oficial al României. nr. 473, din data de 22 iunie 2016

[3] Ordinul nr. 1099/2016 privind aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a prevederilor art. III alin. (1), din Legea nr. 66/2016, pentru modificarea și completarea OUG 111/2010, privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicat în Monitorul Oficial al României. nr. 474, din data de 24 iunie 2016.

[4] Agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București.

Despre EY Law

Radu și Asociații SPRL este firma de avocatură corespondentă EY în România și face parte din EY Law, o rețea globală de societăți de avocatură cu aproximativ 1.600 de specialiști în 73 de țări. Echipa este formată din 28 de avocați împărțită în două arii principale de activitate: activitatea de consultanță juridică coordonată de Dragoș Radu, partener, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu și unul dintre cei mai cunoscuți avocați de pe piața românească în domenii precum fuziuni și achiziții, tranzacții imobiliare, privatizări, și activitatea de litigii și controverse fiscale coordonată de Emanuel Băncilă, director executiv, cu o experiență de peste 15 ani în acest domeniu care a reușit în ultimii ani să atingă pentru clienții săi cel mai mare procentaj de succes în obținerea suspendării deciziilor de impunere emise de autoritățile fiscale.

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat un Proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi. Acesta stabilește modalitatea de plată a despăgubirilor în cazul producerii daunei totale pentru autoturismele achiziționate prin Program și de utilizare a sumelor rezultate din valorificarea autoturismului avariat. Măsura clarifică atât cazurile în care Ministerul Finanțelor Publice a plătit finanțatorului suma rezultată din executarea garanției, precum și pe cele în care valoarea despăgubirilor, înainte de depunerea de finanțator la F.N.G.C.I.M.M. a cererii de plată, acoperă integral sau doar parțial soldul finanțării garantate restante.

În primul trimestru din 2016, a fost înregistrat primul caz de daună totală a unui autoturism achiziționat prin Program, pentru care nu a fost solicitată executarea garanției de stat.

Atât instituția de credit, cât și beneficiarul i-au solicitat Ministerului Finanțelor Publice acordul pentru folosirea sumei primite ca despăgubire pentru daună totală, în vederea stingerii creanței datorate de beneficiar. Ministerul Finanțelor Publice nu și-a putut da acordul, pentru că nu exista această posibilitate în Normele de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2014.

Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi este un program guvernamental care are ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unui autoturism nou, prin contractarea de credite garantate de stat.

• Unul din trei antreprenori români are ca model un om de afaceri străin
• Antreprenorii sunt mai bine văzuți de societatea românească

Antreprenorii români percep o îmbunătățire vizibilă a modului în care societatea susține inițiativa privată și antreprenoriatul. Astfel, percepția negativă față de antreprenori a scăzut de la 59% în 2014, la 46% în 2015 și 35% în 2016, conform Barometrului antreprenoriatului românesc 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Schimbarea de percepție din ultimii ani poate fi pusă pe seama creșterii exponențiale a vizibilității antreprenorilor în mass media, prin expunerea poveștilor lor de succes, fie că a fost vorba despre antreprenori cu afaceri mature sau start-up-uri. Acest tip de expunere este unul dintre cei mai eficienți factori de favorabilizare a societății în alegerea căii antreprenoriale. În același timp, inițiativele de sprijinire a antreprenoriatului s-au înmulțit și ele, de la hub-uri și spații comune de lucru pentru start-up-uri, până la programe de mentorat, cursuri și ateliere de antreprenoriat.

Frica de eșec este unul dintre cele mai importante obstacole pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România

În ciuda îmbunătățirii percepției față de antreprenori, frica de eșec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului în România, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale. Atunci când eşecul în afaceri are un cost foarte mare impus de societate, potenţialii antreprenori aleg cu greu această cale.

Astfel, doar 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature consideră că eșecul în afaceri este perceput pozitiv (de exemplu este un prilej de învățare sau pur și simplu nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri). Procentul celor cu percepție pozitivă relativă la eșec nu doar că a rămas mic, dar chiar a scăzut în 2016, dar pe seama antreprenorilor nehotărâți. De aceea, percepția negativă a scăzut de la 81% în ediția 2014 a Barometrului EY a antreprenoriatului românesc, la 65% în 2015 și 60% în 2016.

Punând în oglindă răspunsurile antreprenorilor maturi, cu cele ale antreprenorilor respondenți în cadrul Barometrului afacerilor de tip startup din România 2016 și cele ale studenților din Barometrul culturii și educației antreprenoriale în rândul studenților 2014, se observă că antreprenorii maturi sunt cei mai optimiști. Astfel, 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature cred că eșecul în afaceri este un prilej de învățare sau că nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri, față de 23% dintre antreprenorii de startup și 28% dintre studenți.

Unul din trei antreprenori români are ca model un om de afaceri străin

41% dintre antreprenori sunt inspirați în primul rând de un antreprenor român de succes în activitatea lor ca oameni de afaceri, dar procentele sunt foarte fragmentate între antreprenorii nominalizați. Singurul antreprenor român care se distanțează în preferințe este Ion Țiriac. Aproape unul din cinci antreprenori îl percep ca pe un model de urmat în business.

Un procent foarte mare (20%) indică faptul că nu au un antreprenor pe care să îl urmeze ca model, în timp ce 35% au ca inspirație afacerea unui om de afaceri străin. Steve Jobs și Bill Gates sunt preferații oamenilor de afaceri respondenți în cadrul Barometrului antreprenoriatului românesc 2016. Prin comparație, cei mai mulți antreprenori de startup se simt inspirați de modele de afaceri din străinătate, 46% dintre ei indicând un antreprenor străin ca inspirație pentru afacerea lui.

Barometrul antreprenoriatului românesc – ediția 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank, analizează răspunsurile a 350 oameni de afaceri. 45% dintre respondenți conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane de EUR, în timp ce alți 45% dintre respondenți se regăsesc în intervalul 1-10 milioane EUR. 10% din companii au o cifră de afaceri mai mică de 1 milion EUR. Studiul are la bază un chestionar aplicat în perioada 28 martie – 20 aprilie 2016. Studiul Barometrul antreprenoriatului românesc măsoară percepţiile antreprenorilor români în privinţa a cinci piloni fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului: accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, cultura antreprenorială, educaţia şi sprijinul coordonat oferit de asociații specializate în susţinerea antreprenoriatului.

* * *

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Potrivit unui comunicat de presă, Ministerul Finanțelor Publice urmărește cu atenție evoluția piețelor financiare la nivel european și internațional și este în contact permanent cu partenerii europeni, cu instituțiile financiare internaționale și naționale.

Pe termen scurt, asistăm la o volatilitate pe piețele financiare la nivel național, regional și internațional. Însă statul roman dispune de o rezerva substanțială în valută ce ar putea fi utilizată în scopul atenuării riscurilor determinate de creșterea costurilor de finanțare, oferind flexibilitatea redimensionării volumului emisiunilor de titluri de stat în perioada următoare, până la stabilizarea piețelor.

În același timp, România înregistrează rezultate economice solide: o creștere economică de 4,3% în primul trimestru; pe primele cinci luni înregistrăm o execuție bugetară echilibrată; datoria publică este una dintre cele mai mici din UE; datoria privată a cunoscut un trend puternic descendent la fel și creditul neguvernamental în valută. Toate acestea ne oferă un confort suplimentar și o încredere ca impactul asupra economiei românești va fi unul redus. Mai mult, un posibil impact negativ asupra creșterii economice în Uniunea Europeană poate fi compensat în plan intern prin cererea în creștere înregistrată de România.

Pe termen mediu, Ministerul Finanțelor Publice anticipează un impact moderat în ceea ce privește evoluția principalilor indicatori economici. În acest context, se impune mai mult ca oricând o politica fiscal-bugetară prudentă și o responsabilitate mai mare din punct de vedere al promovării măsurilor care ar putea afecta țintele bugetare și care ar putea amplifica temerile piețelor financiare.

Ministerul Finanțelor Publice își va concentra eforturile asupra măsurile de menținere a deficitului bugetar în țintele anunțate, eficientizării cheltuielilor publice și creșterii gradului de colectare a veniturilor, precum și asupra programelor de dezvoltare economică cu efect multiplicator în economie.

În ceea ce privește aspectele legate de funcționarea Uniunii Europene, rezultatul votului din Marea Britanie implică în continuare discuții la nivel comunitar privind modalitățile practice de gestionare a impactului BREXIT. Dezbaterile vor avea în vedere evaluarea efectelor referendumului, precum și stabilirea pașilor următori, conform prevederilor Tratatului Lisabona. România va participa activ la aceste discuții având un cuvânt important din perspectiva tuturor implicațiilor generate. Unul dintre efectele luate în calcul este și impactul asupra bugetului UE la care Marea Britanie contribuie în mod semnificativ.