Autor: Aurelia Costache – Financial Services Industry Advisory Leader, EY România

Ne confruntăm cu un ritm accelerat al schimbărilor tehnologice, cu efecte economice semnificative. Se estimează că, până în 2027, 75% din top 500 companii listate pe bursele americane vor ieși din clasament. Efectele pe piața muncii vor fi de asemenea importante: se așteaptă ca 2 miliarde de locuri de muncă să fie profund afectate în următorii 15 ani.

Companiile, industriile și angajații vor fi cu toții impactați de digitalizare și de schimbările tehnologice. Iar dacă firmele cu cea mai mare capitalizare bursieră sunt amenințate de noile tehnologii, economia românească trebuie să ia foarte în serios provocările aduse de aceste schimbări care pot pune sub semnul întrebării însăși existența pe piață a companiilor tradiționale.

La începutul secolului al XX-lea, 60% din populația ocupată a Statelor Unite lucra în agricultură. Astăzi, doar 3%. În România, numărul acestor persoane a scăzut cu 30%, în perioada1992 și 2008. Persoanele active în domeniul serviciilor, 18% la nivelul SUA și 40% în România (atât în sectorul privat, cât și public)[1], trec acum prin același tip de transformare pe care cu 100 de ani în urmă a cunoscut-o sectorul agricol. Este dificil de spus ce se va întâmpla cu acești oameni, dar știm cu siguranță că există un deficit de abilități între ce știu să facă angajații și ce caută firmele pe piața muncii.

Nu toate posturile vor fi afectate şi nu toate aceste locuri de muncă vor fi eliminate. Ca și până acum, automatizarea va înlocui şi, simultan, va completa munca umană, însă locurile de muncă care nu vor fi impactate de acest fenomen vor fi mai degrabă o excepţie de la regulă. Ne aflăm în primele etape ale acestor schimbări, este însă cert că nu doar locurile de muncă cu valoare adăugată mică vor fi impactate, dar și profesioniștii și persoanele creative.

Sectoare întregi de activitate se transformă, la rândul lor. Să ne gândim doar la efectul Airbnb[2] asupra industriei hoteliere. De asemenea, dronele şi maşinile autonome transformă sectorul logistic, iar industria agricolă trece printr-o nouă revoluție tehnologică datorită sistemelor GPS și a dronelor.

A fi companie de tehnologie sau a nu fi deloc

Din ce în ce mai multe firme din diverse sectoare ajung să se identifice în primul rând ca fiind “de tehnologie”. Această tendință se observa acum câțiva ani mai ales în sectorul media și de divertisment. În prezent, creșterea importanței software-ului în componența produselor şi serviciilor conferă un avantaj competitiv indiferent de sectorul în care activează compania.

De exemplu, industria automobilelor se schimbă radical. În trecutul recent, câţiva producători globali de automobile concurau pentru proiectarea, producţia şi vânzarea de vehicule. Astăzi, 50% din valoarea automobilelor este reprezentată de software. Până acum câțiva ani, 90% din valoarea mașinii era dată de echipamentele fizice cu care era echipată. Și în acest domeniu, ca în multe altele, status-quo-ul este amenințat de companii din tehnologie precum Alphabet și Apple.

Această tendință se poate vedea și la nivel de branduri. În 2006, top 5 branduri din lume, conform BrandZ, proveneau din cinci industrii diferite. Pe măsură însă ce revoluția digitală a avansat, brandurile din top au fost înlocuite de companii din tehnologie. În acest an, primele patru mărci în topul BrandZ sunt Google, Apple, Microsoft și Facebook.

Tăvălugul schimbărilor vine și peste companiile din România, iar modelele de business se vor schimba profund.

Uber și Airbnb sunt deja în România. Să nu uităm că ultimul nu deține niciun hotel, așa cum Uber nu deține niciun autoturism. Companiile digitale tind să se debaraseze de activele fixe, în timp ce jucătorii tradiționali sunt împovăraţi de costurile pe care le implică acestea.

Inteligenţa artificială (IA) şi robotica și-au făcut intrarea și în România. Inteligenţa artificială este deja folosită în call centere, pentru a răspunde la cerinţe de bază, şi în telefoanele inteligente, pe post de asistent personal. Împreună, inteligenţa artificială şi robotica vor combina capacitatea de a lua decizii mai bune cu capacitatea de execuţie care elimină eroarea umană.

În ciuda provocărilor, jucătorilor tradiționali le lipsește expertiza digitală la nivel de leadership pentru a reacționa eficient. Un posibil răspuns din partea companiilor românești de top este încheierea de alianțe și chiar de achiziții de startup-uri, mai agile și mai inovatoare în acest mediu foarte dinamic. 40% dintre companiile respondente în cadrul studiului global EY Capital Confidence Barometer intenționează să intre în astfel de alianțe.

De asemenea, pentru a avea o șansă în fața acestor schimbări, este nevoie ca firmele românești să susțină creativitatea și spiritul antreprenorial și intraprenorial; ca și accelerarea asimilării de abilități digitale în interiorul firmei.

Vedem acest răspuns și în rândul antreprenorilor finaliști, în acest an, în cadrul competiției EY World Entrepreneur Of The Year. Cei mai mulți dintre cei 55 de antreprenori din finala mondială au înțeles importanța inovației și răspund contextului disruptiv prin creșterea rolului acordat tehnologiei în afacerile lor.

Acest lucru se datorează noilor tehnologii care nu aduc doar provocări, ci și oportunități majore. Prin utilizarea tehnologiei, vă puteți reinventa modelul de afaceri, automatiza operațiunile, scădea semnificativ costurile, scala business-ul cu resurse limitate și înțelege mult mai bine preferințele clienților.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] La nivelul anului 2008, atât în servicii private, cât și publice, conform bazei Tempo a Institului Național de Statistică

[2] Airbnb este o companie americană înființată în 2008 care deține o platformă online prin care se pot închiria folosind telefonul mobil sau tableta, oriunde în lume, camere, apartamente, castele sau case întregi direct de la proprietar. Compania deține un serviciu de închirieri care acoperă peste 34.000 de orașe în mai mult de 191 de țări.

Ministerul Finanțelor Publice anunță încheierea proiectului „Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice”, cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, cod SMIS 34952.

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 7.878.860,00 lei.

Obiectivul general: creşterea eficienţei administrației publice centrale şi locale şi a transparenţei administrative prin punerea la dispoziţia instituţiilor publice a unor instrumente moderne, standardizate, pentru raportarea situaţiilor financiare şi publicarea informaţiilor de detaliu privind utilizarea fondurilor publice, în conformitate cu clasificaţia bugetară.

Scopul proiectului: realizarea unui set de formulare de raportare a situaţiilor financiare depuse de fiecare entitate raportoare, în format electronic, standardizat, securizat. Creșterea gradului de încredere a datelor colectate prin validări încrucisate cu date din sistem şi prin furnizarea de informaţii de încredere pentru uzul intern al MFP, al instituţiilor publice, al altor instituţii abilitate şi a publicului, atât la nivel de detaliu, cât şi consolidate pe diverse paliere. În paralel, acestea sunt utilizate pentru analize multicriteriale şi pe serii de timp, prin crearea unui sistem informatic dedicat şi integrat cu sistemul informatic al MFP.

Grupul ţintă al proiectului: Funcţionarii care lucrează în serviciile financiare din cadrul fiecărui ordonator de credite, personalul propriu din unitățile MFP teritoriale şi de la nivel central ce vor folosi direct sistemul FOREXEBUG.

Prin implementarea proiectului s-au obținut următoarele rezultate:

• Un set de formulare electronice de raportare a situaţiilor financiare dezvoltate pentru a fi utilizate de entităţile raportoare. Numărul raportărilor financiar-contabile a fost redus de la 43 de formulare în format fizic, la 15 formulare electronice, în vederea normalizării și eficientizării datelor.
• Agregarea, centralizarea, consolidarea, reconcilierea automată a datelor colectate prin intermediul formularelor electronice de raportare a situaţiilor financiare.
• Generarea automată de rapoarte de sinteză (standard si ad-hoc) în funcţie de datele colectate prin intermediul formularelor electronice de raportare a situaţiilor financiare.
• Validarea automată a datelor privind execuţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetele aprobate şi programele actualizate ale entităţilor raportoare.
• Validarea automată a datelor privind plăţile efectuate de instituţiile publice în sistemul TREZOR cu bugetele aprobate şi programele actualizate ale acestora (entităţi raportoare).
• Aplicaţie dezvoltată şi funcţională pentru controlul angajamentelor bugetare ale entităților raportoare.
• Formarea a 220 de formatori ForExeBug, instruirea a 100 de utilizatori finali, instruirea a 60 de specialişti IT.

Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 54 de luni, atât la sediul Ministerului Finanţelor Publice pentru management, cât şi la sediul DGTI-MFP din Bucureşti, pentru activităţile tehnice derulate în proiect.

Pentru mai multe informații despre Sistemul național de verificare, monitorizare, raportare și control al situațiilor financiare, angajamentelor legale și bugetelor entităților publice (FOREXEBUG) puteți accesa site-ul www.mfinante.gov.ro, secțiunea Sistemul Național de Raportare FOREXEBUG.

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă României un împrumut în valoare de 300 de milioane de euro pentru sprijinirea proiectelor de mediu în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în perioada 2014-2020.

Contactul de finanțare a fost semnat astăzi, la Luxembourg de către ministrul finanțelor publice, Anca Dragu și de Cristian Popa, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții.

“Contractul de Finanțare semnat este dovada bunei colaborări dintre Romania și BEI și a sprijinului permanent acordat de bancă pentru creșterea absorbției fondurilor europene și îndeplinirea condițiilor asumate de țara noastră prin aderarea la UE. Acordăm o mare atenție mediului înconjurător și, prin acest împrumut, vom acoperi parțial contribuția bugetului de stat la proiecte în domeniul apei și apei uzate, a managementului deșeurilor, a protejării și conservării biodiversității, refacerea ecosistemelor degradate și adaptarea la schimbările climatice”, a declarat Anca Dragu, ministrul finanțelor publice.

“Prin împrumutul BEI vor fi cofinanțate proiecte prioritare cu o valoare totală de 4,5 miliarde de euro, contribuind astfel la o mai mare utilizare a fondurilor nerambursabile acordate de UE. Operațiunea va sprijini implementarea unor proiecte relevante în vederea transpunerii Directivelor cheie ale Uniunii Europene din domeniul infrastructură de apă, apă uzată și management deșeurilor, îmbunătățind astfel protecția mediului și contribuind la dezvoltarea sustenabilă, precum şi a standardelor de viață din România. Acesta este unul dintr-o serie de proiecte la care autoritățile române lucrează împreună cu Banca Europeană de Investiții, cuprinzând transporturile, energia, dezvoltarea rurală și infrastructură publică, printr-o competitivitate sporită a serviciilor”, a declarat Cristian Popa, vicepreședintele BEI.

Finanțarea BEI se acordă sub forma unui Program de Împrumut Structural. Pe lângă proiectele de infrastructură la scară largă, împrumutul BEI poate fi, de asemenea, utilizat pentru finanțarea unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor reduse, nu s-ar fi putut califica pentru o finanțare directă din partea BEI.

Acest împrumut este o continuare a sprijinului Băncii UE pentru investițiile strategice prioritare în cadrul programelor operaționale ale Uniunii Europene în România, urmând împrumutului de cofinanțare de 1 miliard de euro, din cadrul Strategiei Naționale de Referință, pentru proiecte de transport și de mediu precum și celui de 300 de milioane euro destinat Programului Național de Dezvoltare Rurală, prevăzute în perioada de programare 2007-2013.

Programul JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) prin care s-a oferit asistență tehnică de către BEI, a contribuit la elaborarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung, selectând proiectele care vor fi implementate în cadrul acestui împrumut, garantând calitatea respectivelor proiecte.

Informații generale:

BEI este banca Uniunii Europene, instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele sale membre. Aceasta face posibilă finanțarea pe termen lung pentru investiții solide care să contribuie la obiectivele politicii UE.

De la începutul operațiunilor BEI în România, Banca a acordat împrumuturi în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro (inclusiv împrumutul semnat astăzi), reprezentând cca. 7% din PIB-ul României estimat pe 2015.

Ministerul Finanțelor Publice anunță că, în data de 27.06.2016, va efectua prima plată de dobândă în valoare de 21,50 RON/obligațiune, aferentă titlurilor de stat simbol R1706A, cod ISIN RO1517DBP010, ce au fost emise conform Prospectului de emisiune a titlurilor de stat destinate exclusiv investitorilor persoane fizice în cadrul Programului FIDELIS.

Societatea Depozitarul Central S.A. va asigura distribuirea sumelor reprezentând dobânzi către Deținătorii de titluri de stat, iar plățile vor fi realizate prin intermediul Raiffeisen Bank SA, în calitate de Agent de Plată.

Plățile de dobânzi scadente la data de 27.06.2016 se vor realiza prin următoarele modalități:

1) Plățile către Deținătorii de titluri de stat persoane fizice și juridice care la data de referință 22.06.2016 dețin titluri de stat evidențiate în conturi de instrumente financiare deschise la Participanții la sistemul Depozitarului Central (societăți de servicii de investiții financiare/instituții de credit), se realizează prin transfer bancar în conturile Participanților, prin intermediul Depozitarului Central SA și al Agentului de Plată Raiffeisen Bank SA, la data plății.

2) Plățile către Deținătorii de titluri de stat persoane fizice si juridice care la data de referință 22.06.2016 dețin titluri de stat evidențiate în conturile individuale administrate de Depozitarul Central, se realizează prin:
a) transfer bancar în conturile Deținătorilor de titluri de stat, prin intermediul Depozitarului Central SA și al Agentului de Plată Raiffeisen Bank SA, la data plății. Documentația necesară plaților prin transfer bancar în conturile Deținătorilor de titluri de stat se poate depune în original la sediul Depozitarului Central SA sau se poate transmite prin poștă la adresa Depozitarului Central SA (București, Bd. Carol I nr. 34-36, sector 2).
b) plata în numerar la ghișeele agențiilor Raiffeisen Bank numai către deținătorii de titluri de stat persoane fizice

Exemplu de calcul:

Data de plată a dobânzii: 27.06.2016
Valoarea nominală a unui titlu de stat : 1.000 lei
Perioada de dobândă: de la 25.06.2015 inclusiv, până la 24.06.2016 inclusiv
Numărul efectiv de zile din perioada de dobândă : 366 zile
Rata dobânzii : 2,15% pe an

Dobânda/titlu de stat se calculează utilizând următoarea formulă:

Dobânda = (Valoarea nominală x Rata dobânzii (%) x Număr zile acumulate) / Număr zile an curent;
Unde:
– Dobânda = valoarea Dobânzii pentru fiecare Dată de Plată a Dobânzii pentru un Titlu de stat;
– Valoare nominală = valoarea nominală a unui Titlu de stat, respectiv 1.000 lei
– Rata Dobânzii = publicată în Data Alocării
– Număr zile acumulate = numărul efectiv de zile din Perioada de Dobândă;
– Numar zile an curent = numarul efectiv de zile din Perioada de Dobândă;
– An curent = perioada de Dobânda curentă.

Dobânda aferentă fiecarui titlu de stat, plătibilă la data scadentă de 27.06.2016 este:
(1.000 lei x 2,15% x 366 zile )/366 zile = 21,50 lei/titlu de stat

În iulie, Ministerul Finanțelor Publice lansează o nouă emisiune de titluri de stat pentru populație. Aceasta marchează Centenarul Unirii și va avea scadența în anul 2018, la 100 de ani de la Marea Unire. Orice persoană fizică, de peste 18 ani, poate participa la această emisiune jubiliară prin cumpărarea de titluri de stat cu o valoare nominală de 100 de lei.

La scadență, Ministerul Finanțelor Publice va organiza o loterie aniversară prin care 100 de persoane fizice, deținători de titluri de stat ai emisiunii jubiliare, vor câștiga premii de câte 1000 de lei fiecare, indiferent de numărul de titluri deținute.

Mai multe detalii referitoare la plata dobânzilor pot fi găsite în Prospectul de emisiune a titlurilor de stat destinate exclusiv investitorilor persoane fizice în cadrul Programului FIDELIS, accesând site-ul, www.mfinante.ro, secțiunea Programul FIDELIS emisiune 2015, pe pagina de Facebook Fidelis Ministerul Finantelor Publice, sau pe website-ul Bursei de Valori Bucuresti, www.bvb.ro, pagina emisiunii cu simbol R1706A.

Managementul companiilor care activează în România percepe tot mai mult activitatea de responsabilitate socială corporativă (CSR) drept o funcție strategică, pe care o integrează în politica mai largă de sustenabilitate, arată cea de-a patra ediție a studiului Tendințe și realități CSR în România – 2016, realizat de EY România și CSRmedia.ro.

Astfel, 88% dintre companiile respondente la ediția de anul acesta spun că s-au implicat în proiecte de responsabilitate socială corporativă în 2015. Acest rezultat marchează un interes mai mare din partea companiilor de a integra activități de CSR în strategia lor de afaceri.

Deși cele două motive principale pentru care companiile s-au implicat în proiecte de CSR în 2015 au rămas: faptul că le aduce recunoaștere și vizibilitate (56%) și faptul că această activitate face parte din strategia lor de relații publice (46%), acestea sunt în scădere puternică față de 2014. În schimb, observăm creșteri semnificative ale motivațiilor de tipul: acționarii noștri cer această implicare (40%), valoarea financiară a companiei crește (25%) și suntem obligați prin politica firmei (21%). Această evoluție indică o abordare strategică, de sus în jos a activităților de CSR.

„Este un moment de referință pentru mediul de business din România, care se pregătește pentru raportarea non-financiara din 2017. Pentru prima dată în acest an, 40% dintre companii sunt motivate să se implice în activități de CSR pentru că acționarii lor cer asta, în timp ce 25% se implică pentru că aceste activități cresc valoarea financiară a companiei. Vedem așadar o evoluție a practicilor de responsabilitate socială și de sustenabilitate, care ne indică o maturizare susținută a pieței, a politicilor existente și a profesioniștilor din domeniu. Dar și mai important, vedem o nouă înțelegere strategică a acestei funcții la nivelul managementului de top al companiilor din România”, declară Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

A patra ediție a studiului Tendințe și realități CSR în România are la bază un chestionar aplicat în perioada 25 aprilie – 25 mai 2016. În raport se analizează răspunsurile a 150 de executivi de top din segmentul local de business și specialiști din domeniul CSR la 37 de întrebări.

Bugetele de CSR în România

În 2016, bugetele de CSR au stagnat într-o măsură mai mare decât în 2015 (41% față de 35%). Totuși, 47% dintre respondenți au indicat o creștere a bugetului, un sfert dintre aceștia chiar cu peste 20%. La polul opus, numai 7% dintre companiile respondente spun că bugetele lor de CSR au scăzut, iar 4% că nu au un astfel de buget.

Un sfert dintre companiile respondente dispun de un buget de CSR cuprins între 100.000 și 500.000 de Euro, în timp ce 55% se încadrează în bugete cuprinse între 5.000 și 100.000 de Euro. Totuși, 12% dintre companii au la dispoziție bugete mici, de până la 5.000 de Euro.

În 2015, 42% din bugetul de CSR al companiilor a provenit din alocări deductibile de la buget, 48% din alocări nedeductibile din bugetul companiei (față de 35% în 2014) și numai 10% din altă sursă (față de 14% în 2014).

Anul acesta, 68% dintre respondenți plasează linia de buget de CSR în departamentul de PR și Marketing (față de 59% în 2015), 12% în departamentul de HR (în scădere față de 23% în 2015), dar 13% spun că au un buget separat de dezvoltare durabilă sau CSR (față de doar 5% în 2015).

Măsurarea și raportarea activității de CSR

Studiul de anul acesta vine în contextul în care peste 700 de companii din România sunt vizate de directiva 2014/95/EU începând cu anul 2017. Astfel, puțin peste jumătate din companii (51%) spun că au discutat intern despre directiva europeană privind raportarea non-financiară și despre impactul acesteia asupra companiei. 28% dintre respondenți au constatat în urma discuțiilor că va trebui să raporteze conform acestei directive. Totuși, 33% spun că nu s-a discutat intern acest aspect, în timp ce 16% nu știu dacă astfel de consultări au avut loc.

Cu toate acestea, 64% dintre respondenți spun că măsoară impactul propriilor proiecte de CSR asupra comunității, iar 63%, în creștere față de 55% anul trecut, spun că este probabil să elaboreze un raport de CSR/dezvoltare durabilă în viitorul apropiat.

Proiecte CSR în 2015

În anul 2015, companiile au derulat în medie 12,2 proiecte de CSR, în creștere cu 40% față de anul anterior, ceea ce reflectă o granularitate mai mare a acestor inițiative. În plus, anul trecut a continuat focus-ul pe implementarea proiectelor de CSR la nivel local (59%) și la nivelul comunităților în care activează compania, în timp ce procentul companiilor care derulează proiecte la nivel național a scăzut la 42%.

Aproape jumătate dintre respondenți s-au încadrat într-un buget mediu pe proiect de până la 5.000 Euro, iar 45% dintre companii au avut la dispoziție bugete cuprinse între 5.000 și 50.000 Euro pe proiect. Totuși, companiile au contribuit în 2015 într-o măsură mai mare prin voluntariat decât în 2014 și scăzut simțitor procentul companiilor care oferă ajutor în bani, de la 80% în 2014, la 69% în 2015.

În ceea ce privește sectoarele comunității vizate de companii pentru sprijin, ele continuă să fie interesate în cea mai mare măsură de intervenția în domeniul educației (75%), în domeniul sănătății (61%), dar şi mediu (51%). Scăderea accentuată se observă la această ediție în domeniul social, de la 62% în 2014, la 48% în 2015.

Concluzionând rezultatele studiului de anul acesta, Lăcrămioara Botezatu, Project Manager CSRmedia.ro, explică: „Responsabilitatea socială trebuie privită din perspectivă strategică şi integrată în business. Orice decuplare a celor două poate genera riscuri reputaționale care afectează nu doar compania, ci și pe stakeholder-ii săi. Este timpul ca toate companiile, indiferent de structura capitalului – privat sau de stat, străin sau autohton – să își regândească abordarea faţă de implicarea în societate şi să ducă CSR-ul la nivelul următor, acela al sustenabilității. Trebuie să ieșim din zona nice to have și să trecem în cea must have”.

• Antreprenorii care pun accent pe inovație sau tehnologii disruptive angajează într-un ritm mult mai rapid față de restul antreprenorilor
• Antreprenorii estimează o creștere a forţei lor de muncă cu 9,3% în 2016

59% dintre companiile de tip antreprenorial intenționează să crească numărul salariaților în acest an, marcând un salt procentual semnificativ faţă de nivelul de 47% din 2015, conform studiului EY Global Job Creation Survey 2016. Acest procent (59%) este de peste două ori mai mare față de cel al corporaţiilor (28%) care își propun să facă angajări în acest an[1].

Sondajul EY, derulat în rândul a 2.700 de antreprenori din întreaga lume, evidențiază faptul că antreprenorii care pun accent pe tehnologii disruptive sau pe inovație fac angajări într-un ritm mult mai rapid față de restul antreprenorilor respondenți. Această cercetare a fost lansată în cadrul evenimentului EY World Entrepreneur Of The Year, care are loc în aceste zile la Monte Carlo.

În România, 71% din oamenii de afaceri, reprezentând atât companii străine, cât și cu capital românesc, respondenți la începutul anului în cadrul unui studiu EY[2], intenționau să crească numărul de angajați în 2016. 64% din totalul numărului de angajați în cadrul companiilor active lucrează în companii antreprenoriale românești, conform unei cercetări lansate anul trecut.[3]

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România: “Inovațiile tehnologice transformă industrii și modele de afaceri. Aceste evoluții rapide vor avea un impact semnificativ asupra pieței forței de muncă, asupra sistemelor educaţionale şi vor genera provocări serioase la adresa sistemelor de reglementare. În acest climat dominat de incertitudine și schimbare, antreprenorii sunt cei care văd oportunități și continuă să genereze locuri de muncă într-un ritm mai mare față de restul angajatorilor.”

Luând în considerare schimbările anticipate de pe piaţa muncii în 2016, antreprenorii estimează o creștere a forţei lor de muncă cu 9,3% și se așteaptă ca 12% dintre angajații noi să fie tineri aflați la primul loc de muncă.

Inovaţia și tehnologiile disruptive generează noi locuri de muncă

Conform studiului, cu cât o companie pune mai mult accentul pe inovație, cu atât crește numărul angajaților într-un ritm mai rapid.

Companiile antreprenoriale care generează schimbarea regulilor sectorului în care activează (companii disruptive) se așteaptă la o creștere de 18% a forței lor de muncă în 2016, ceea ce reprezintă un procent dublu faţă de cifra medie globală.

Alexandru Lupea, Partener și Strategic Growth Markets Leader, EY România: “Rezultatele studiului trag un semnal de alarmă pentru companiile care nu se concentrează pe inovaţie, schimbare sau strategii de business neconvenționale, deoarece riscă să fie depășite de jucătorii disruptivi, cei despre care studiul ne arată că urmăresc angajarea de talente care să-i ajute sa-și crească rapid afacerea.”

****

Despre EY Global Job Creation Survey 2016

EY Global Job Creation Survey 2016 a fost realizat pe baza unui eșantion de antreprenori din 12 pieţe cheie, precum şi prin intermediul informaţiilor primite de la 245 dintre cei mai dinamici antreprenori la nivel global – alumni ai programului EY Entrepreneur Of The Year. Rezultatele cumulează răspunsurile unui număr de 2.673 de antreprenori din Germania, China, India, Franţa, Brazilia, Japonia, Australia, Canada, Marea Britanie, Statele Unite, Africa Sub-Sahariană şi regiunea MENA. Cercetarea a respectat metodologia şi regulile de cercetare de piață ICC/ESOMAR.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] Conform ultimei ediţii a raportului EY Capital Confidence Barometer

[2] Studiul EY O nouă viziune a creșterii 2016

[3] Companiile antreprenoriale românești aveau 2,4 milioane de angajați în anul 2014, dintr-un total de 3,915 milioane angajați în cadrul companiilor active în România, conform cercetări realizate de Ziarul Financiar și Patronatul Serviciilor Private din România, publicată la sfârșitul anului 2016.

72% dintre directorii generali din România declară că scopul companiilor pe care le conduc este să creeze valoare pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari, iar 79% spun că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung decât pe cea imediată, arată cea mai recentă ediţie a raportului pentru România a PwC Global CEO Survey 2016. Printre părţile interesate, aşa cum sunt definite de raport, se numără: clienţii, acţionarii, angajaţii, competitorii, comunitatea locală în care companiile acţionează, mass-media, organizaţiile non-guvernamentale,  instituţiile guvernamentale şi cele de reglementare.

De asemenea, majoritatea directorilor generali din România cred că angajaţii cu abilităţi cheie preferă să lucreze pentru organizaţii ale căror valori coincid cu ale lor (54%), în vreme ce 44% dintre respondenţi consideră că talentele cheie se orientează mai degrabă către angajatorii care oferă pachetele salariale cele mai competitive.

77% dintre directorii generali anticipează că progresele tehnologice, ca mega-tendință globală, vor transformă semnificativ în următorii 5 ani așteptările pe care părțile interesate le au de la companii. Pe de altă parte, organizațiile folosesc o paletă tot mai largă de tehnologii digitale ca instrument de comunicare, relaționare si creștere a gradului de implicare a părților interesate – 91% dintre directorii executivi spun că îmbunătățesc modul în care folosesc tehnologia pentru a înțelege şi satisface cerințele părților interesate.

„Aflate sub presiunea schimbărilor tehnologice, care sporesc viteza circulaţiei informaţiei şi expun organizaţiile de afaceri în mod direct presiunilor opiniei publice, companiile sunt într-un punct de inflexiune ce presupune redefinirea modelului de afaceri. Directorii generali ai companiilor din România, în ton cu omologii lor de la nivel global, încep să pună tot mai mult accentul pe crearea de valoare pe termen lung. De altfel, 88% dintre directorii de companii sunt de părere ca în secolul XXI succesul în afaceri va însemna mai mult decât obținerea profitului financiar. Astfel, sistemul economic actual tinde spre o repunere a eticii de afaceri în centrul preocupărilor unei companii.”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partener, PwC România.

Pentru a răspunde exigenţelor tot mai diversificate, organizațiile implementează multiple schimbări în modul în care evaluează succesul şi în care comunică. 94% dintre respondenți implementează schimbări în modul în care definesc şi gestionează riscurile ca răspuns la așteptările în continuă transformare ale părților implicate, iar 89% doresc să îmbunătățească activitățile de marketing, comunicare şi dezvoltare a imaginii de brand.

83% dintre cei intervievați afirmă că forţa de muncă educată, calificată şi flexibilă reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte pentru societatea actuală, iar 73% o menționează ca fiind un domeniu prioritar în care mediul de afaceri ar trebui sa colaboreze cu autoritățile. 92% dintre ei se concentrează pe respectarea drepturilor angajaților şi asigurarea bunăstării forței de muncă, ca domeniu organizațional în care doresc sa aducă îmbunătățiri.

Directorii generali din România declară că investitorii lor sunt interesaţi în mai mare măsură de aspectele etice ale investiţiilor (52%), într-o proporţie chiar mai mare decât omologii lor globali care cred că acţionarii şi investitorii sunt interesaţi mai degrabă de venituri şi creşterea capitalului (58%).

Pentru respondenţii din România crearea de valoare pentru părţile interesate şi profitabilitatea sunt elemente interconectate. Astfel, 57% dintre respondenţi cred că crearea de valoare pentru toate părţile interesate ajută companiile lor să fie profitabile, în vreme ce 43% consideră că profitabilitatea ajută la oferirea de valoare pentru toate părţile interesate.

38% dintre directorii generali din România declară că investesc deja într-un program concret de responsabilitate socială corporativă, iar 43% spun că responsabilitatea socială corporativă stă la baza tuturor acţiunilor companiei pe care o conduc. La acest capitol însă se înregistrează o diferenţă semnificativă faţă de răspunsurile directorilor generali de la nivel global care în proporţie de 64% declară că pun responsabilitatea corporativă la baza acţiunilor companiei.

În plus, 74% dintre respondenţi arată că raportările companiei ţin cont de aspectele financiare, cât şi de cele non-financiare. În schimb, respondenţii sunt de părere că, atunci când iau o decizie de cumpărare a unor produse sau servicii, clienţii ţin cont mai degrabă de criterii precum preţul, uşurinţa procurării sau funcţionalitatea acestora (72%), decât de interesele tuturor părţilor interesate (28%).

„În contextul schimbării continue a așteptărilor părților interesate, al dezvoltării tehnologiei informaţiei şi al transformărilor rapide şi disruptive care au loc în mediul economic, organizaţiile întâmpină multiple provocări şi sunt nevoite să se adapteze din mers, mergând uneori pana la redefinirea scopului organizației şi a ariilor de activitate ale acesteia”, arată Ionuţ Simion.

Despre sondaj: Ediţia a 19-a a sondajului anual PwC Global CEO Survey a fost realizată în ultimul trimestru al anului 2015, pe baza răspunsurilor a 1409 directori de companii din 83 de ţări. La nivel regional, au fost luate 476 de interviuri în Asia-Pacific, 314 interviuri în Europa Occidentală, 170 în Europa Centrală şi de Est, 169 în America de Sud, 146 în America de Nord, 87 în Africa şi 47 în Orientul Mijlociu. În Romania, au fost realizate 82 de interviuri cu directorii generali locali.

Studiul complet PwC Romania CEO Survey poate fi descărcat accesând pagina de internet: http://www.pwc.ro/en/publication.html

Consolidarea sectorului ban­car românesc va con­ti­nua, fie sub formă de achi­ziţii de portofolii, fie de bănci, având în vedere şi fap­tul că există instituţii de cre­dit care îşi schimbă stra­tegia eu­ro­peană şi re­strâng ac­tivita­tea pe anumite pie­ţe, iar fondu­ri­le de in­ves­tiţii străine au de­venit mai intere­sate de opor­tunităţile de M&A (fuziuni şi achiziţii) din sec­torul ban­car, afirmă Da­niel Badea, managing partner al Clifford Chance Badea, una dintre cele mai mari firme de avocatură de pe piaţa locală.

„În sectorul bancar ne aşteptăm la con­tinuarea consolidării. Sunt foarte mul­te bănci al căror model local a fost afec­tat după încetinirea din 2008-2009. Şi există, de asemenea, bănci care îşi schim­bă viziunea sau strategia regională sau eu­ro­peană şi restrâng activitatea pe anu­mi­te pieţe. Consolidarea sectorului ban­car se va întâmpla fie sub formă de achi­zi­ţii de portofolii, fie sub formă de achi­zi­ţii de operaţiuni bancare întregi.“

Anii de criză economică au fost dificili pentru instituţiile de credit euro­pe­ne, care încearcă să găsească noi surse de creştere a profiturilor, afectate de evoluţia modestă a creditării în ton cu lâncezeala economiei, precum şi de noile reglementări mai dure. Unele bănci încearcă să-şi redefinească strate­gia de business, care poate determina chiar renunţarea la anumite pieţe sau anumite segmente de clienţi.

sursa: Ziarul Financiar

În vederea lansării unei noi emisiuni de titluri de stat pentru populație, ediția “CENTENAR”, în cadrul programului FIDELIS, Ministerul Finanțelor Publice a finalizat, într-o prima etapă, procesul de selectie a intermediarilor care vor asigura vânzarea și distribuția emisiunii.

Astfel, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania și Raiffeisen Bank au fost desemnate să asigure administrarea acestei emisiuni, BCR având și rolul de lead manager și agent de plată. Totodată, MFP anunță că cele patru instituții financiare nu vor percepe niciun cost persoanelor fizice pentru cumpărarea titlurilor de stat, dacă subscripția se face prin acestea.

De asemenea, pentru tranzacțiile de vânzare/cumpărare pe piața secundară prin mecanismul BVB, comisionul maxim perceput de bănci este de 0,1% din valoarea tranzacției.

Pentru stimularea unei mai bune distribuiri a emisiunii, MFP va plăti fiecărei bănci intermediare un comision de administrare de 0,2% aplicat la volumul vânzărilor de titluri de stat realizat pe piața primară de fiecare bancă în parte.

În continuare, Ministerul Finanțelor Publice va stabili, în colaborare cu băncile selectate, calendarul și strategia de promovare si lansare a emisiunii.

Data lansării și perioada de subscriere vor fi anunțate public, urmare a parcurgerii etapelor prevăzute de legislația în vigoare pentru realizarea emisunii de titluri de stat pentru persoane fizice.

Detalii suplimentare privind termenii și condițiile emisiunii pot fi accesate pe website-ul www.mfinanțe.ro, secțiunea Programul FIDELIS, ediția “Centenar” și pe pagina de Facebook dedicată programului, Ministerul Finantelor Publice – Fidelis.

Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de Unitate Națională de Coordonare a Programului de cooperare elvețiano-român, reprezentat de Attila GYÖRGY, secretar de stat, și Asociația Romania Green Building Council, în calitate de Beneficiar, reprezentată de Steven BORNCAMP, director general, au semnat în data de 2 iunie 2016 acordul de implementare “Instituționalizarea Premiului European pentru Energie în România”.

Conceptul Premiul European pentru Energie este un sistem de management al calității și de certificare pentru municipalitățile angajate în politici de energie durabilă, protecţia mediului și transport. De la amenajarea teritoriului la aprovizionarea cu energie, de la mobilitate la comunicare și cooperare, conceptul include toate măsurile de protecție pe care municipalitățile le pot lua privind energia și mediul înconjurător.

Proiectul se va derula pe o perioadă de 31 luni și are un buget total de 411.765 CHF, din care 350.000 CHF reprezintă grantul acordat de Elveția României, prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.