Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri de la bănci 520,4 mil. lei prin lansarea unor titluri cu scadenţa în 2020, la un cost de 2,26%. Conform prospectului pentru licitaţia de ieri, Trezoreria intenţiona să împrumute 500 mil. lei. În luna mai, Ministerul Finanţelor intenţionează să împrumute 3,6 mld. lei prin emisiunea de obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie, însă analiştii susţin că şi planul acesta, ca şi cel pentru luna aprilie, este ambiţios.

Trezoreria a împrumutat în primele patru luni ale anului aproximativ 18 mld. lei şi 775 mil. euro prin licitaţii cu obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie. Încă din primul trimestru a fost acoperită aproape o treime din nevoia brută de finanţare de anul acesta.

Trezoreria intenţiona să emită în aprilie titluri de stat în lei de 4,2 mld. lei, valoare asemănătoare cu cea din martie, însă în cele din urmă a împrumutat circa 3,9 mld. lei, luând în considerare inclusiv sesiunile suplimentare.

Sursa: Ziarul Financiar

Firmele de tip SRL au condus în topul firmelor nou înfiinţate în primul trimestru, cu o pondere de 70%, în timp ce PFA-urile au reprezentat 20%, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

Primele trei luni din 2016 au adus o creştere de aproape 10% a numărului de societăţi noi, la peste 32.000, acesta fiind cel mai ridicat nivel atins în ultimii patru ani.

Organizarea de tip PFA pierde încet teren în economia locală, numărul înmatriculărilor pe acest segment scăzând cu 30% în primul trimestru, la circa 6.000, faţă de peste 8.000 în primele trei luni ale anului trecut.

La data de 6 mai, au discutat la aceeași masă reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Parlamentului, ai Consiliului Concurenței, ai TVR și ai EBU.

Directorul general EBU, Ingrid Deltenre a subliniat că ”datoriile pe care televiziunea publică le are la forul european sunt istorice, iar problemele sunt sistemice. Este regretabil că a fost nevoie de o măsură extremă, descalificarea României de la Eurovision, pentru a atrage atenția autorităților române”. Ingrid Deltenre a spus că este la a treia vizită în România din februarie 2013 și din cauză că nu s-a găsit nicio soluție, conducerea EBU a luat această măsură unică în istoria forului european. Președintele Comisiei pentru cultură, artă și mass-media din Senat, Georgică Severin, a pledat pentru schimbarea legii, considerată depășită, ca soluție pentru rezolvarea problemelor TVR pe termen mediu și lung. Șefa Departamentului Juridic, Jane Vizard, a atras atenția că în acest moment este în pericol statutul TVR de membru al European Broadcasting Union. O eventuală excludere din EBU înseamnă pierderea drepturilor de difuzare pentru mai multe competiții sportive internaționale, cum ar fi Campionatele Mondiale de Fotbal din 2018 și 2022, dar și accesul la fluxul de știri externe.

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a precizat că ”Parlamentul este forul responsabil pentru televiziunea publică. Ținând cont de gravitatea situației, am considerat necesar să organizez această întâlnire cu toate părțile implicate pentru găsirea unei soluții în vederea evitării unei noi sancțiuni și mă refere la posibilitatea ca TVR să fie exclusă din EBU”.

Reprezentanții ministerului, împreună cu cei ai Consiliului Concurenței și ai EBU vor rămâne în contact, vor schimba informații și vor căuta împreună soluții în limita cadrului legal.

La finalul întâlnirii, Ingrid Deltenre a apreciat deschiderea reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice, voința pentru deblocarea situației și și-a exprimat încrederea că va fi găsită o rezolvare a situației.

Curtea Constituțională a decis: angajatorii nu vor mai putea suspenda contractul de muncă pe perioada cercetării disciplinare.

„În ziua de 5 mai 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art. 146 lit.  d) din Constituţia României şi a art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, cu următorul conținut:

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii sunt neconstituţionale.

Curtea a constatat că măsura suspendării contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, pe durata cercetării disciplinare prealabile, constituie o restrângere disproporţionată a dreptului la muncă, ocrotit de art. 41 alin. (1) din Constituţie.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Brăila – Secţia I civilă”, se arată în decizia CCR

EY România are deosebita plăcere de a vă invita la un seminar interactiv în cadrul căruia ne vom concentra asupra tendințelor și provocărilor din sfera politicilor de mobilitate a forței de muncă în context european și nu numai.

11 mai 2016

Hotel Marriott București

Sala de conferințe Brașov

La nivel european se are în vedere o mai bună monitorizare a detaşărilor transnaţionale de către autorităţile competente care să asigure egalitatea de tratament a forței de muncă şi să contribuie la combaterea practicilor neloiale şi a cazurilor de falsă detaşare.

Mai mult, Comisia Europeană are în vedere alinierea directivelor privind mobilitatea forței de muncă cu regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de asigurări sociale. Transpunerea cerinţelor europene la nivel local va avea implicații practice şi administrative mai ales pentru companiile multinaționale care au implementate programe şi politici interne aplicabile la nivel de grup cu privire la detaşările transnaţionale. În contextul noilor schimbări vom aborda și o serie de aspecte fiscale ținând cont de noile modificări aduse de Codul Fiscal începând cu luna ianuarie a acestui an.

Seminarul vă va oferi o perspectivă asupra următoarelor aspecte:

► Cadrul general aplicabil detaşărilor transnaţionale;

► Propunerile Ministerului Muncii de modificare a legislației privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale;

► Tendințe în legislaţia europeană privind detaşările transnaţionale. Posibile implicații la nivel practic şi administrativ;

► Noutăți privind impozitul pe venit şi asigurările sociale. Revizuirea programelor de “stock options”, rezidența fiscală și evitarea dublei impuneri;

► Provocări şi aspecte practice ale politicilor de mobilitate pe termen scurt.

Taxă participanţi: 300 RON / persoană

Taxă 2 sau mai mulţi participanţi: 250 RON / persoană

Taxa nu include TVA în cotă de 20%.

Înscriere: plata integrală este obligatorie înainte de data evenimentului şi poate fi efectuată prin virament bancar. De asemenea, puteţi trimite prin email sau fax formularul de înscriere completat şi instrucţiunile de plată la biroul nostru din Bucureşti, fax: (40) 21 310 7124 sau prin email la adresa maria.calugareanu@ro.ey.com

Prognoza de primăvară prevede pentru România un avans al PIB de 4,2% în 2016 (a doua cea mai mare creştere din UE după Irlanda) şi de 3,7% în 2017 (a doua cea mai mare creştere după Luxemburg). Creşterea agregată la nivelul UE este prognozată la 1,9% în 2016 şi la 2% în 2017. Documentul confirmă perspectivele de dezvoltare evidențiate în Programul de convergenţă 2016-2019, precum și posibilitatea ca România să aibă una dintre cele mai bune evoluţii economice din UE, chiar dacă incertitudinile sunt mai mari.

De asemenea, prognoza ilustrează caracterul sustenabil al creşterii economice. Începând cu acest an, CE prognozează dinamici anuale ale PIB-ului potenţial de peste 3%: 3,1% în 2016 şi cu 3,4% în 2017. O tendință confirmată și de perspectivele stabile privind piaţa muncii.

Creşterea economică se bazează atât pe consumul privat, care se va majora cu 6,9% în 2016 şi cu 5% în 2017, cât şi pe investiţii. Formarea brută de capital fix ar putea crește cu 5,5% în 2016 şi cu 6,1% în 2017.

Exportul de bunuri şi servicii se majorează în continuare semnificativ cu 4,5% anul acesta şi cu 4,8% anul viitor. Această evoluţie a exporturilor atenuează creşterea importurilor prognozată la 9,8% în 2016 şi la 7,6% în 2017. Astfel, deficitul de cont curent se menține sub pragul de 3% din PIB.

Rata inflaţiei va rămâne negativă până la jumătatea acestui an, ca urmare a reducerii TVA la alimente cu 15 puncte procentuale de la 1 iunie 2015, dar si al aplicării unei cote reduse cu 4 puncte procentuale a TVA la restul mărfurilor şi serviciilor începând cu 1 ianuarie 2016. În a doua jumătate din 2016, rata inflației va reveni la valori pozitive, astfel încât media anuală este estimată la -0,6%. Inflaţia medie pentru anul viitor creşte la 2,5%, ținând cont inclusiv de o reducere a TVA de la 20% la 19% începând cu 1 ianuarie 2017.

Pentru deficitul bugetului general consolidat, calculat după metodologia ESA, Comisia Europeană prevede îmbunătăţiri atât în 2016 (-2,8% din PIB faţă de -3,0% în Prognoza de iarnă) cât şi în 2017 (-3,4% din PIB faţă de -3,8% în Prognoza de iarnă). De asemenea, Comisia Europeană notează că principalul risc al proiecției bugetare îl reprezintă inițiativele legislative care pot conduce la creșterea cheltuielilor sau diminuarea veniturilor bugetare în contextul alegerilor locale și parlamentare din acest an.

Începând cu 1 mai 2016, Codul Vamal al Uniunii Europene și actele sale de implementare (Regulamentul Delegat și Regulamentul de aplicare al Comisiei) vor fi aplicabile în întregime în România. Apariția noului Cod Vamal reprezintă un pas important în procesul de modernizare a legislației vamale la nivelul tuturor celor 28 de state membre, prin crearea unei infrastructuri IT care să permită un acces facil  pe cale electronică, fără a mai fi necesară utilizarea formularelor pe suport de hârtie.

Specialiștii PwC au prezentat azi în cadrul unei conferințe cele mai importante modificări aduse de Codul Vamal al Uniunii Europene, prin prisma impactului acestora asupra companiilor din România şi a modului în care aceste companii vor trebui să reacționeze şi să se adapteze schimbărilor.

Alături de consultanții PwC România, la eveniment au participat şi reprezentanții Direcţiei Generale a Vămilor, precum şi liderul serviciilor de consultanţă vamală pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa din cadrul PwC – Ruud Tusveld, care a participat la discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pe marginea acestui pachet legislativ.

„Necesitatea coordonării celui mai important bloc comercial din lume, a colectării

taxelor vamale, care reprezintă aproximativ 15% din bugetul total al UE, precum şi procesarea anuală a aproximativ 280 de milioane de declarații vamale, implică un amplu proces de modernizare al autorităților vamale din cele 28 de state membre. O parte importantă a acestei modernizări o reprezintă şi vama electronică (e-customs), de la care se așteaptă o mai bună cooperare dintre vamă şi fisc, o creștere a colectării şi a luptei împotriva fraudei şi, nu în ultimul rând, un parteneriat cu operatorii de bună credinţă care să faciliteze comerţul”, a declarat Ruud Tusveld.

„Din perspectiva predictibilității şi a aplicării practice a noului pachet legislativ de bază, care în prezent are  aproximativ 1.000 de pagini, la care se vor adăuga si un număr ridicat de ordine ale ANAF care urmează să fie emise în perioada imediat următoare. Tocmai de aceea, am propus constituirea unui grup de lucru între reprezentanții mediului de afaceri şi cei ai vămii române”, a adăugat Daniel Anghel, Lider Impozite şi Taxe Indirecte, PwC Europa Centrală şi de Est.

Pe parcursul conferinței s-a abordat şi nevoia de coordonare dintre legislația privind preţurile de transfer şi cea privind valoarea în vamă, având în vedere că legea din România permite contribuabililor români angajați în tranzacții intra-grup să solicite autorităților fiscale emiterea de acorduri de preț în avans.

„În problematica preţurilor de transfer şi a valorii în vamă este important ca operatorii economici să poată beneficia de o abordare unitară, care să aibă la bază punctele de vedere exprimate de autoritatea fiscală şi cea vamală. Spre exemplu, se impune o astfel de abordare înaintea emiterii unui Acord de Preț în Avans”, a precizat Daniela Dinu, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România.

În noul Cod vamal, regimurile vamale vor fi reorganizate într-o nouă structură. Unele dispar, iar altele vor continua sub o altă denumire.  Astfel, după 1 mai 2016 va fi necesară şi o corelare a prevederilor din Codul fiscal cu noile regimuri speciale prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene.

De asemenea, noua definiție a exportatorului din legislația vamală trebuie corelată cu legislația privind TVA, întrucât operatorii din afara UE nestabiliți nu vor mai putea realiza operaţiuni de export.

„Un aspect important pe care dorim să-l aducem în atenția companiilor se referă la redevențe și drepturi de licență, care, începând cu 1 mai 2016, vor trebui să fie incluse mai des în valoarea în vamă” a declarat Lorina Dărmănescu, Senior Manager, Consultanţă Fiscală, PwC România.

„Astfel, companiile din România  trebuie să realizeze o radiografie internă prin care să stabilească modul în care aceste schimbări în materie vamală le afectează activitatea şi să se pregătească în mod corespunzător. De asemenea, având în vedere numărul mare de schimbări prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene şi actele sale de implementare,  precum şi faptul că aceste schimbări, prin natura lor, au condus la o serie de interpretări, considerăm că este necesar ca Direcţia Generală a Vămilor să reacţioneze  şi să emită clarificările necesare  care să confere operatorilor economici din România o înţelegere cât mai bună asupra noilor modificări”, a conchis Daniel Anghel.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Peste 50% dintre companiile de impact în economia românească sunt în dificultate, România aflându-se, în 2015, pe primul loc în Europa de Est după numărul de insolvențe la mia de companii active, se arată într-un studiu realizat de o companie specializată în analiză și prognoză, remis luni AGERPRES.

Deși numărul dosarelor de insolvență a scăzut în ultimii trei ani, peste 50% din companiile care intră în insolvență au raportat o pierdere dublă și o creștere a gradului de îndatorare în 2015 față de 2014. România se află pe penultimul loc în Europa de Est după numărul de companii active la 1.000 locuitori, spun specialiștii CITR.

‘Indicatorii macroeconomici au raportat o creștere în 2015, iar piața din România a fost în atenția investitorilor străini, în principal prin portofoliile de credite NPL (împrumuturi neperformante — n.r.) tranzacționate pe piață. Privind strict cantitativ, insolvențele au scăzut ca număr și există alocări de cash semnificative ale investitorilor pentru piața est-europeană. Însă economia românească este una a IMM-urilor, consolidată de puținele companii multinaționale ce susțin un număr mare de companii de talie mică și medie supraîndatorate. Raportul dintre companiile relevante și companiile aflate în dificultate și insolvență iminentă s-a menținut constant în ultimii trei ani. Problemele netratate la nivel micro nu vor conduce la un ritm predictibil și constant al creșterii economice’, atrage atenția Andrei Cionca, președinte CITR Group și CEO CITR.

Execuția bugetului general consolidat pe primele trei luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un excedent de 3 miliarde de lei, respectiv 0,4% din PIB, față de 4,9 miliarde de lei, respectiv 0,7% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2015.

1. Veniturile bugetului general consolidat în sumă de 55,6 miliarde de lei, reprezentând 7,3% din PIB, au fost cu 1,1% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+26,2%), taxa pe utilizarea bunurilor (+18,0%), accize (+6,2%)și contribuții de asigurări sociale (+5,2%).

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de aceeași perioada a anului 2015 de 1,7% întrucât au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9% aplicată de la 1 iunie 2015. Încasările dinn TVA sunt însă cu 1,9% peste nivelul prognozat aferent trimestrul I 2016, creșterea consumului compensând într-o măsură semnificativă reducerea TVA.

Încasările din contribuții de asigurări sociale la bugetul de asigurări sociale au fost mai mari cu 5,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care încasările la acest buget sunt influențate negativ de creșterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, datorită creșterii cotei de contribuții de la 5% în anul 2015, la 5,1% în anul 2016.

Menționăm, de asemenea și aplicarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care nu se mai plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuțiile de asigurări sociale aferente angajatorului din domeniul apărării naționale, ordinii publice şi securității naționale.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile nefiscale cu 15,0%, taxa pe utilizarea bunurilor cu 0,7%, în timp ce la impozite şi taxe pe proprietate s-a înregistrat o scădere de 20,4% din cauza amânării cu două luni a termenului de plată a impozitului pe proprietate. Termenul s-a extins până la 30 iunie, dată până la care se aplică o reducere de 10% la plata integrală a impozitului pe locuință, terenuri și mașini.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 52,6 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 5,0% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,1 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 8,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Acestea sunt determinate în principal de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015, respectiv 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și a personalului din sistemul public de asistență socială, 15% pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială, precum și majorarea salariului minim brut pe țară cu 75 de lei începând cu 1 iulie 2015. Menționăm că în analiza cheltuielilor de personal trebuie ținut cont de faptul că în trimestrul I 2015 s-a plătit prima tranșă aferente plăților drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești în sumă de aproximativ 1,5 miliarde lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 2,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioada a anului precedent cu 6,8% datorită, în principal, majorării cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016 și a dublării alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 4,4 miliarde lei, respectiv 0,6% din PIB, cu aproximativ 29% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.

În trei ani, proiectul Ateliere de Antreprenoriat a crescut de la 14 cursuri în 2013, la 90 astăzi şi de la 50 de cursanți la 400, prin contribuția voluntară a 132 de traineri. Cu scopul de a sprijini spiritul și competențele antreprenoriale în rândul celor care conduc un business și cu un program adaptat la etapa de dezvoltare a afacerii în care se află participanții – Scale-up sau Start-up, Atelierele au loc o dată la două săptămâni, și urmează o curriculă cu șapte teme de business.

EY România susține Atelierele de Antreprenoriat, cel mai longeviv proiect Romanian Business Leaders, încă de la lansarea lui, în 2013, fiind alături de antreprenori încă de la primele etape de dezvoltare ale afacerilor lor, mai ales în contextul lipsei unei educații antreprenoriale adecvate în România.

Conform Barometrului EY al afacerilor de tip start-up din România – 2016, în care au fost analizate răspunsurile a 301 antreprenori români de start-up, 86% dintre aceștia consideră că școala românească nu îi pregătește pe tineri pentru a deveni antreprenori. Educația precară a antreprenorilor este indicată, chiar de oamenii de afaceri, ca al treilea obstacol în dezvoltarea antreprenorială. Aceștia subliniază lipsa mentorilor și a unei educații relevante în domeniul financiar, de management, marketing și vânzări. Pe lângă proiectele externe pe care le sprijină, EY a creat inițiative proprii pentru a susține liderii de mâine ai mediului de business:

“Cunoscând în profunzime etapele de dezvoltare ale afacerilor și resursele specifice de care acestea au nevoie în fiecare dintre aceste etape, am dezvoltat inițiative pentru a oferi suport unora dintre cele mai dinamice și inovative start-up-uri. Amintesc două dintre aceste inițiative. EY Accelerating Growth și EY Startup Challenge susțin start-up-urile din tehnologie prin consiliere, mentorat și oportunități de networking și sunt ajutate să își crească baza de clienți”, spune Alexandru Lupea, Partner și Strategic Growth Market Leader, EY România.

În ediția de anul acesta a Atelierelor de Antreprenoriat, 20 de businessuri scale-up și alte 25 afaceri de tip start-up s-au alăturat în București pentru a învăța din experiența oamenilor români de business, dar și pentru a învăța de la ceilalți cursanți. La cele trei ateliere care au avut loc până acum, au vorbit antreprenori precum Sergiu Neguț, Marius Ghenea, Lucian Butnaru, Andreea Roșca sau Felix Pătrășcanu, iar mulți alții vor urma.

După ce în anul 2015 s-a realizat primul pas în extinderea Atelierelor de Seară în țară, prin ediția din Craiova, în 2016, programul este extins și a reînceput din 5 aprilie, în Craiova și, în aceeași zi, în Timișoara, cu obiectivul de a face din România un loc mai bun pentru business. Numărul mare de înscrieri – aproximativ 100 de aplicații pentru cele 50 de locuri disponibile în cele două orașe – sunt un indicator clar că programul are potențialul de a se extinde în toată țara.

“Știți TED Talks? Pentru mine, Atelierele de Antreprenoriat sunt varianta românească – în fiecare sâmbătă, la sediul RBL” – Ivan Nicolae, Ivan 781, participant Ateliere de Antreprenoriat.

„Am aflat informații noi, am învățat tehnici noi care să mă ajute în creșterea organizată și structurată pe obiectivele afacerii. Am învățat atât de la speakeri cât și de la colegi. M-am încărcat de fiecare dată cu energie și optimism și m-am bucurat de toate aplicațiile practice ale atelierelor. Mulțumesc pentru ocazia de a participa la activitățile acestei comunități și aștept cu nerăbdare noi evenimente și proiecte în care să mă implic activ” – Cosmin Neacșu, General Manager; Globetrotter, Fresh Holidays – participant la Atelierele de Antreprenoriat.

“Pentru mine a fost foarte interesant să cunosc alți antreprenori care împărtășesc aceeași mentalitate cu mine, care vor să crească oameni și vor să dezvolte companii. În urma participării la Ateliere, am început să dezvolt un nou business alături de un prieten, care a participat și el la Ateliere de Antreprenoriat” – Latif Stoica, Partener, EGO&Co – participant la Atelierele de Antreprenoriat.