Reprezentanța Comisiei Europene în România a organizat, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice, o dezbatere despre raportul de țară privind economia românească, publicat în data de 26 februarie 2016. Raportul menționează progresele înregistrate de Romania și atrage atenția privind riscurile reprezentate de măsurile fiscale și de salarizare luate în afara programului anual de bugetare. Totodată, Comisia Europeana încurajează relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asumarea unorpolitici fiscale responsabile, acestea fiind de altfel prioritățile pentru 2016 ale Semestrului european, instrumentul de coordonare la nivel european a politicilor economice naționale. În plus, săptămâna aceasta, Comisia Europeană a anunțat ieșirea României din grupul țărilor care înregistrează dezechilibre macroeconomice.

„Creșterea economică în România este sustenabilă și se bazează pe investiții. Rata investițiilor a fost printre cele mai ridicate la nivel european, ajungând la 24,9% din PIB, și ne aşteptăm să crească pe termen mediu. Suntem conştienţi că pentru menţinerea acestor tendinţe pozitive avem nevoie de continuarea și accelerarea reformelor structurale”, a declarat Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

“Remarcăm cu toții creșterea economică înregistrată de România în ultimii ani. Avem de-a face cu o situație paradoxală: România se află în topul creșterii în Uniunea Europeană, dar în același timp este și în topul sărăciei. Aceasta înseamnă că modelul de creștere nu lucrează în beneficiul cetățenilor. Comisia Europeană dorește să se asigure că evoluția economiei României este echilibrată, având drept model de competitivitate calitatea și inovarea în locul costurilor reduse cu forța de muncă”, a declarat dna Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, în deschiderea conferinței.

Conferința de lansare a Raportului de țară a oferit posibilitatea participanților de a discuta și aduna opinii asupra diferitelor aspecte menționate în document. Aceste opinii vor fi utilizate în elaborarea de către Comisia Europeana a recomandărilor specifice de țară din luna mai 2016.

Context

La evenimentul din data de 9 martie au participat dna Anca Dana Dragu, ministrul Finanțelor Publice, dna Claudia Ana Costea, ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, dl Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale, dl Cristian Ghinea, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, și dna Ioana Bivolaru, director general la Ministerul Afacerilor Externe. Comisia Europeană a fost reprezentată de d-niiServaas Deroose, director-general adjunct, și Stefan Olsson, director, precum și alți oficiali implicați în procesul de monitorizare a guvernanței economice. La dezbatere au participat și alți reprezentanți ai autorităților române, precum și ai mediului de afaceri, academic și ai societății civile.

În noiembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat Analiza anuală a creșterii, punctul de pornire al Semestrului european 2016. La finalul lunii februarie 2016 au fost publicaterapoartele de țară ce analizează politicile economice și sociale ale statelor membre.

Statele membre urmează să transmită Comisiei Europene, în aprilie, . Pe baza acestora și a rapoartelor de țară, Comisia va prezenta recomandări specifice pentru fiecare stat membru.

Pagini utile

Pagina de internet a conferinței

Studiu EY: Românii gestionează mai greu echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, însă tinerii care intră pe piaţa muncii vin cu o nouă abordare

Românii percep mai acut decât locuitorii altor țări modificările din ultimii trei ani, cu impact asupra echilibrului dintre viața personală şi cea profesională. De asemenea, ei lucrează mai multe ore suplimentare decât angajaţii din alte ţări şi beneficiază de flexibilitate la locul de muncă doar de la un anumit nivel de senioritate în sus, arată concluziile studiului „Generațiile urbane și prioritățile lor” publicat astăzi de EY România.

EY a realizat acest studiu în contextul schimbărilor rapide care au loc în întreaga lume şi a diferenţelor de abordare între generaţiile care sunt în prezent active pe piaţa muncii. Scopul acestei analize este de a înţelege modul în care generaţiile urbane din România gestionează echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, dar şi tendinţele specifice generaţiilor din România, în comparaţie cu celelalte ţări analizate de EY la nivel global. Studiul derulat de EY în România are la bază 2562 de răspunsuri la un chestionar online, provenind de la respondenți din mediul urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

„Suntem la începutul unei etape de transfer a responsabilității de la o generație la alta. Acest lucru se întâmplă, ca de fiecare dată în istorie, printr-un amplu proces de schimbare intenționată, de învățare şi de adaptare. Avem nevoie de o maturizare a relațiilor dintre generații, iar acest lucru va fi posibil doar prin exercițiul leadership-ului autentic”, spune Andreea Mihnea, Director Resurse Umane, EY România.

În ultimii 3 ani gestionarea programului vieții profesionale a devenit mai dificilă

Peste jumătate (51%) dintre respondenţi consideră că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să gestioneze echilibrul între viața personală şi cea profesională, în timp ce 26% apreciază că este mai uşor de păstrat echilibrul în prezent.

Românii percep mai acut decât restul ţărilor de la nivel global modificările din ultimii trei ani, cu impact asupra echilibrului dintre viața personală şi cea profesională. Percepție similară există în Germania, unde 49% dintre respondenţii la studiul similar derulat de EY la nivel global au spus că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să gestioneze echilibrul între viața personală şi cea profesională, urmată de Japonia (44%).

Cei care au copii au resimţit într-o măsură mai mare dificultatea gestionării echilibrului între viaţa personală şi cea profesională în ultimii trei ani – 56% dintre respondenţii care sunt părinți spun că a fost mai dificil să facă acest lucru, în comparație cu 50% dintre cei care nu au copii. Comparativ cu restul ţărilor, părinţii din România au resimțit cel mai acut dificultățile din ultimii trei ani, urmați de părinţii din Germania (54%) şi Japonia (46%).

Numărul mediu de ore lucrate pe săptămână este în creștere

Jumătate dintre respondenți susțin că numărul de ore de lucru a crescut în ultimii trei ani faţă de perioada anterioară, în timp ce doar 14% spun că numărul orelor lucrate a scăzut în această perioadă. Cel mai mult resimt creșterea numărului de ore de lucru cei din generaţia Y (52%), în timp ce jumătate dintre cei din generaţia Boomers spune că numărul orelor lucrate a rămas constant pe parcursul ultimilor trei ani.

De asemenea, peste 70% dintre respondenţii care sunt angajaţi în muncă susţin că lucrează ore suplimentare, iar 34% lucrează chiar mai mult de 46 de ore pe săptămână. Generația X şi generaţia Boomers lucrează cele mai multe ore suplimentare – peste 46 de ore pe săptămână, în timp ce cei din generaţia Y par cei mai ponderaţi în abordarea orelor suplimentare – majoritatea dintre ei (41%) lucrând până în 45 de ore pe săptămână.

86% dintre respondenții cu responsabilităţi manageriale din România spun ca lucrează ore suplimentare – aproape dublu faţă de managerii din Germania (45%) sau Marea Britanie (34%). Totuși, potrivit statisticilor Eurostat, productivitatea muncii în România e de șase ori mai mică decât media în Europa, de 7,5 ori mai mică decât în Germania și de opt ori față de Olanda.

Decizii luate în legătură cu viața personală și profesională în ultimii 3 ani

Aproape jumătate (47%) dintre respondenți şi-au schimbat locul de muncă în ultimii trei ani din motive financiare, iar o treime a decis să îşi păstreze locul de muncă în această perioadă, pe aceleaşi considerente. Cei mai stabili la locul de muncă în perioada 2012-2015 au fost cei din generaţia Boomers (61%), procentul înjumătăţind-se de la o generație la următoarea: generaţia X (36%), generaţia Y (19%).

Aproape jumătate dintre respondenții angajați în muncă au renunțat la activitățile de relaxare din motive financiare în ultimii trei ani, în timp ce 28% au amânat achiziționarea sau închirierea unei locuinţe personale, iar 14% au amânat decizia de a avea primul copil din aceleași motive. În special cei din generația Boomers au ales să renunțe la activitățile de relaxare în ultimii 3 ani (64%), generaţiile X şi Y fiind mai puţin dispuse să facă acest lucru. În schimb, 14% dintre respondenții cu vârsta între 34 şi 49 de ani au amânat decizia de a avea primul copil din motive financiare, iar 6% dintre ei pe aceea de a avea încă un copil.

Factori ce contribuie la realizarea unui echilibru între viața privată și cea profesională

Factorii cei mai importanți pentru asigurarea unui echilibru între viața privată şi cea profesională sunt respectarea normelor legale legate de recompensarea orelor suplimentare (61%), posibilitatea de a programa fără restricții zilele de concediu de odihnă (54%) şi respectarea reglementărilor privind concediul de creștere a copilului şi revenirea la locul de muncă după acest concediu (46%).

Aproape jumătate (46%) dintre respondenții angajați în muncă beneficiază însă de o formă de program flexibil, în timp ce doar 5% lucrează pe bază de proiect sau la cerere. Peste jumătate (51%) dintre respondenții care fac parte din generația Y nu beneficiază de program flexibil, deși nevoia de flexibilitate este mult mai pronunțată în rândurile acestei generații, conform numeroaselor studii derulate la nivel global.

În prezent, angajații care beneficiază în cea mai mare măsură de program flexibil sunt cei care fac parte din generația Boomers: 53% dintre ei au o formă de program flexibil, iar 7% lucrează pe bază de proiect. De asemenea, respondenții care ocupă o poziție de conducere beneficiază într-o măsură mai mare de program flexibil (53%), faţă de cei care nu sunt manageri (43%).

„Noile generații vin cu o voință puternică de a gestiona mai bine echilibrul între viața personală şi cea profesională. Este poate cea mai frumoasă promisiune pentru viitor – promisiunea unor oameni mai fericiți şi mai sănătoși, a unor relații mai armonioase în mediul de lucru şi în familie şi, cel mai important, promisiunea unei investiţii valoroase în copiii care se nasc acum”, adaugă Oana Gorbănescu, Corporate Communication Officer, EY România.

Schimbări pentru a gestiona mai bine echilibrul dintre viața personală şi profesională

Aproape 30% dintre respondenți consideră că munca este o parte importantă din identitatea lor, în timp ce pentru aproape jumătate (46%), munca reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viaţă. Cel mai mult integrează munca în identitatea personală respondenții care fac parte din generația Boomers (53%), faţă de cei din generația X (37%), respectiv Y (27%).

Peste jumătate dintre respondenți (58%) şi-au schimbat sau ar fi dispuși să îşi schimbe locul de muncă, iar 40% s-au mutat / s-ar muta în altă ţară pentru a gestiona mai bine echilibrul între viaţa personală şi cea profesională. Respondenții din generația Boomers sunt mai degrabă dispuși să se mute în altă ţară (20%) pentru a gestiona echilibrul între viaţa personală şi cea profesională decât să se mute în alt oraș din România (6%).

„Am plecat la drum cu analiza noastră pentru a înțelege diferențele între generațiile din România şi dinamica relațiilor dintre acestea. Dar am ajuns să înțelegem mai degrabă asemănările dintre ele şi să vedem teritoriul comun pe care acestea se pot întâlni pentru a lucra mai bine împreună. Doar prin colaborare, acceptare şi încredere putem construi o lume care să funcționeze mai bine şi mâine”, concluzionează Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

Ministerul Finanțelor Publice propune majorarea bugetului alocat schemei de ajutor de stat de stimulare a investițiilor cu impact major în economie de la 100 de milioane de euro anual, la 145 de milioane de euro anual, echivalent în lei, cu încadrarea în prevederile bugetare anuale aprobate.

Decizia vine în urma interesului deosebit manifestat de un număr în creștere de investitori pentru realizarea unor investiții de mare anvergură, cu importante efecte în economie, orientate spre sectoarele de activitate de vârf. Totodată, în prezent, pentru întreprinderile mari care intenționează realizarea unor astfel de investiții nu mai există un alt mecanism de finanțare la nivel național.

Ministerul Finanțelor Publice propune și modificarea mecanismului de înregistrare a proiectelor și selectare a beneficiarilor, criteriile de departajare fiind cuantificabile și transparente, stabilite pe bază de punctaj. Scopul este acela de a asigura un tratament egal întreprinderilor și eficientizarea procesului de evaluare cu încadrarea, totodată, în bugetele alocate schemei. De asemenea, este luată în calcul introducerea și clarificarea anumitor definiții și reglementări specifice în vederea corelării cu prevederile legislației europene în materie.

Menționăm că mecanisme similare de stimulare a atragerii de investiții sunt practicate de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu legislația comunitară în domeniul ajutorului de stat, și reprezintă un criteriu determinant în procesul de alegere a locațiilor pentru amplasarea viitoarelor investiții.

Ministerul Finanțelor Publice implementează, începând cu luna noiembrie 2014, schema de ajutor de stat aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.807/2014 care are ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie.

În prezent, înregistrarea cererilor de finanțare în baza schemei se realizează în sesiune continuă până la atingerea nivelului bugetului anual alocat schemei. Înregistrarea Cererilor de acord pentru finanțare a fost suspendată începând cu data de 26.06.2015 urmare a atingerii nivelului bugetului anual alocat schemei. Bilanțul la 31.12.2015 al implementării.

Pot beneficia de ajutor de stat în baza schemei instituite prin Hotărârea Guvernului nr.807/2014, întreprinderile care realizează proiecte de investiții cu o valoare totală, fără T.V.A., de minimum 10 milioane de euro.

Ajutorul de stat se acordă întreprinderilor după efectuarea totală sau parțială a cheltuielilor eligibile aprobate prin acordurile pentru finanțare, sub formă de sume nerambursabile, în limita intensității maxim admisibile conform Hărții ajutoarelor regionale pentru România valabilă pentru perioada 2014-2020.

Sunt considerate cheltuieli eligibile, costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării de active corporale și necorporale, precum și cheltuielile privind închirierea construcțiilor, aferente investiției inițiale.
Perioada de derulare a schemei este 2014-2020 pentru emiterea de acorduri pentru finanțare, respectiv 2015-2023 pentru plata ajutorului de stat.

Deschiderea următoarei sesiuni de înregistrare a cererilor de finanțare în baza schemei de ajutor de stat instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 807/2014 va fi comunicată pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice cu cel puțin 30 de zile înainte.

Proiectul de act normativ pentru modificarea schemei de ajutor de stat instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 807/2014, însoțit de Nota de fundamentare, a fost publicat pentru consultare publică pe site-ul ministerului, la secțiunea Transparență decizională – Proiecte acte normative. Toți cei interesați pot transmite eventuale propuneri, sugestii sau opinii la adresa: publicinfo@mfinante.ro.

Aprecierea dolarului, preţurile scăzute ale materiilor prime şi reducerea ritmului de creştere economică al Chinei generează ameninţări pentru unele dintre pieţele emergente majore, avertizează economiştii PwC.

Economia globală se confruntă din nou cu un cocktail periculos de riscuri, printre care reducerea ritmului de creştere al Chinei, aprecierea dolarului şi scăderea preţului materiilor prime şi al petrolului.

Însă, de această dată, pieţele emergente sunt cele care par cele mai vulnerabile, în vreme ce economiile dezvoltate încă se zbat să depăşească perioada de creştere anemică cu care se confruntă de aproape un deceniu, de la debutul crizei financiare globale, arată economiştii PwC.

După cum arată Figura 1 de mai sus, creşterea economică a încetinit în şase dintre cele mai mari şapte ţări emergente (grupul E7), în comparaţie cu anii trecuţi. Doar India a avut o creştere economică mai rapidă în 2015 decât ritmul său mediu de creştere pe termen lung. În schimb, economiile Braziliei şi Rusiei sunt în recesiune.

Care au fost factorii care au determinat această deteriorare a situaţiei economice a ţărilor emergente?

Ritmul de creştere al economiei chineze încetineşte, iar preţurile materiilor prime scad:

După ce a înregistrat rate de creştere de peste 8% între 2000 şi 2011, economia chineză a încetinit la un ritm de creştere de sub 7% anul trecut, iar economiştii PwC se aşteaptă ca acest ritm să scadă în continuare la aproape 6% în 2017.

“Deşi această tendinţă era aşteptată de ceva vreme, reducerea ritmului de creştere s-a produs mai rapid decât anticipau analiştii economici în urmă cu doi ani”, a declarat Richard Boxshall, Economist Senior, PwC.

“Acest risc de decelerare economică este în continuare prezent, în ciuda faptului că în ultima ediţie a raportului PwC Global CEO Survey, directorii generali ai companiilor din China s-au declarat mai optimişti decât omologii lor din Statele Unite cu privire la perspectivele de creştere ale veniturilor companiilor lor”, a adăugat Boxshall.

Principalul efect direct al decelerării economiei Chinei se vede deja în evoluţia comerţului international. Brazilia şi Indonezia sunt statele cele mai expuse la scăderea comenzilor venite din China. Spre exemplu, impactul direct al scăderii cu 10% a exporturilor Indoneziei către China va duce la o reducere a ritmului de creştere al ţării cu 0,2%. Reducerea ritmului de creştere al Chinei şi a comenzilor acesteia au şi un efect indirect prin scăderea preţurilor materiilor prime. Rusia, Indonezia, Brazilia şi, într-o mai mică măsură, Mexic sunt toate exportatori neţi de materii prime, prin urmare suferă din cauza scăderii preţurilor acestor produse.

Datoriile externe în valută sunt de asemenea o vulnerabilitate pentru unele economii emergente:

Aprecierea dolarului american corelată şi cu gradul de îndatorare în valuta americană reprezintă un motiv de îngrijoare pentru unele companii din pieţele emergente, pentru gospodării (şi într-o mai mică măsură pentru guverne), aşa cum se poate observa în Figura 2 de mai jos. Economiştii PwC consideră că:

• Brazilia şi Turcia sunt printre ţările considerate “foarte vulnerabile” în privinţa datoriei externe.
• Datoria externă a Chinei este însă relativ protejată de efectele aprecierii dolarului datorită faptul că datoria denominată în valută reprezintă doar o mică parte din economie, deşi unele companii chineze sunt mai expuse din acest punct de vedere.
• Indonezia, Mexic, Rusia şi India, restul de patru state dintre cele mai mari şapte economii emergente din lume, au o poziţie intermediară în privinţa expunerii la datoria denominate în dolari – chiar dacă primele trei au şi alt tip de expunere legată de preţurile materiilor prime şi de dependenţa de exporturile către China. India pare să fie într-o poziţie mai stabilă, iar în prezent pare să fie cea mai solidă dintre economiile emergente majore.

Decidenţii politici au ceva spaţiu de manevră pentru a adopta măsuri în sprijinul economiei:

Analiza PwC arată că:

• Unele dintre statele E7 au suficient spaţiu fiscal, pentru că au deficite bugetare relativ mici şi un nivel redus al datoriei publice. Chiar şi în Mexic sau Rusia, acolo unde deficitul bugetar este de peste 3% din PIB, datoria publică este mai mică de 60% din PIB. Decidenţii politici pot folosi stimulul fiscal pentru a încuraja cererea, în cazul în care ritmul creşterii economice continuă să scadă.
• Lucrurile sunt mai puţin clare în privinţa politicii monetare, atâta vreme cât inflaţia rămâne la niveluri ridicate în Brazilia, Rusia şi Turcia, dar este sub target în China. Cu toate acestea, având în vedere că nivelul dobânzilor de politică monetară este mai ridicat în statele E7 decât în economiile dezvoltate – în prezent cea mai mică dobândă dintre statele E7 este înregistrată în Mexic (3,25%) – decidenţii au spaţiu de manevră pentru a adopta măsuri de stimul monetar dacă doresc.

„Per total, perspectivele economice pe termen scurt ale economiilor emergente s-au deteriorat, deşi multe dintre acestea au în continuare un potenţial foarte bun de creştere pe termen lung. Prin urmare, recomandăm clienţilor noştri să îşi testeze planurile de afaceri din pieţele emergente în ipoteza unui scenariu de creştere mai redus în aceste state în următorii câţiva ani”, a conchis Richard Boxshall.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm accesaţi ediţia de luna aceasta a Global Economy Watch la adresa de internet www.pwc.com/gew.

Veniturile rezultate în urma ofertelor publice iniţiale au înregistrat noi recorduri în 2015 la nivel european, însă condiţiile de piaţă vor descuraja această activitate în prima jumătate a anului 2016, arată ultima ediţie a raportului PwC IPO Watch.

• Veniturile rezultate în urma ofertelor publice initiale (IPOs) din Europa au înregistrat o creştere cu 16% în 2015 faţă de anul precedent (ajungând la 57,4 miliarde de Euro) şi o valoare medie per IPO* în creştere cu 27% (de 248 de milioane de Euro);
• În schimb, veniturile din IPO au scăzut cu 16% pe piaţa londoneză sub impactul îngrijorărilor legate de rezultatul alegerilor generale din Marea Britanie, a transmiterii îngrijorărilor privind piaţa bursieră chineză şi a prăbuşirii preţului petrolului.
• Perspectivele bursei de la Londra rămân mai puţin optimiste faţă de acum un an, potrivit evaluării PwC, estimându-se că veniturile totale strânse din piaţă vor scădea în 2016.
• La Bursa de Valori Bucureşti s-au înregistrat cinci oferte publice iniţiale pe piaţa AeRO, veniturile rezultate în urma noilor listări au fost însă în scădere faţă de valoarea din 2014 înregistrată de oferta publică iniţială a Electrica (444 milioane de Euro).

Ofertele publice iniţiale planificate în următoarea perioadă la bursa din Londra conţin în continuare câteva oportunităţi atractive de investiţii, dar se aşteaptă ca în 2016 să crească numărul listărilor amânate sau anulate din cauza volatilităţii şi a condiţiilor de piaţă, arată cea mai recentă ediţie a raportului PwC IPO Watch. 61 de oferte publice iniţiale au fost amânate sau anulate în 2015 (comparativ cu doar 49 în 2014), din care 44 din cauza condiţiilor de piaţă.

“La începutul anului 2016 se resimte un adevărat îngheţ la nivelul mai tuturor pieţelor bursiere din lume – acesta fiind cu siguranţă un mediu mai complex decât a fost în 2015 şi 2014. Anul trecut la nivel european au fost înregistrate 6 oferte publice iniţiale foarte mari, care au ridicat valoarea totală a veniturilor rezulate în urma listărilor la cea mai mare cifră înregistrată după 2007”, a declarat Diana Coroabă, Partener, Liderul echipei de servicii de consultanţă fiscală pentru sectorul financiar, PwC România.

“Anul acesta mă aştept să văd un număr mai mare de companii care să îşi amâne listările, în timp ce investitorii vor continua să analizeze oportunităţile de investiţii, iar cei care îşi permit să aştepte o vor face. În acelaşi timp, mă aştept ca sumele rezultate în urma listărilor din 2016 să fie în continuare puternic influenţate de ofertele publice iniţiale majore – despre care mulţi investitori vor avea sentimentul că sunt prea mari pentru a le rata – şi vom vedea o redresare a pieţei către jumătatea acestui an. Efectul asupra Europei a posibilei paralizii a pieţei de capital din Statele Unite în aşteptarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale este greu de cuantificat în prezent, precum şi impactul scăderilor abrupte înregistrate pe bursa chineză”, precizat Diana Coroabă.

“În România, anul trecut s-au derulat cinci oferte publice iniţiale, pe segmentul de piaţă AeRo, în principal mici companii IT. Cu toate acestea, sumele strânse de pe piaţă în urma acestor listări au fost mult mai mici decât în 2014, când compania de stat Electrica a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti. Este clar că pentru dezvoltarea pieţei de capital din România este nevoie în continuare de implicarea autorităţilor publice pentru a atrage oferte publice iniţiale majore şi a se putea transforma în hub-ul financiar al Europei de Sud-Est, aşa cum ar fi de aşteptat, ţinând cont de dimensiunea economiei României în regiunea noastră. În acest sens, este mult aşteptată listarea Hidroelectrica, precum şi a altor companii de stat, aşa cum este spre exemplu Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă Fiscală şi Juridică pentru Sectorul Public, PwC România.

Numărul anual al ofertelor publice iniţiale cu o valoare de peste 1 miliard de Euro

“La momentul de bilanţ al anului 2015, listările gigant ale Aena, ABN AMRO şi Worldpay, toate strângând sume de peste 3 miliarde de Euro şi având o performanţă bună ulterior listării, au fost cele care au ţinut atenţia presei şi investitorilor. Listările mari vor fi sub lupă şi în 2016 pe piaţa londoneză, oferta publică iniţială a Clydesdale Bank fiind prima astfel de tranzacţie majoră din acest an”, a declarat Ana-Maria Butucaru, Director, Servicii de Audit pentru Sectorul Financiar, PwC România.

“Pe termen lung, investitorii se vor concentra pe companii cu o capacitate demonstrată de creştere susţinută. Atenţia se va îndrepta spre sectoarele tehnologiei şi cel financiar, însă piaţa ofertelor publice iniţiale va avea de înfruntat problemele generate de prăbuşirea preţului petrolului, creşterea ratelor dobânzilor şi menţinerea unei volatilităţi ridicate a ratelor de schimb valutar”, a conchis Ana-Maria Butucaru.

93% din liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 5% se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 2% se așteaptă la o stagnare. Dintre cei care mizează pe creștere, 41% așteaptă o evoluție semnificativ pozitivă (creștere peste 10%), în scădere totuşi faţă de 48% la începutul anului trecut.

Estimările privind creşterea profitului sunt, de asemenea, pozitive – 32%  dintre companii așteptându-se la o creştere a profitabilității cu peste 10% în 2016.

Această tendință va fi susținută în mare măsură prin investiții, având în vedere că 81% dintre respondenți afirmă că vor crește investițiile în 2016, faţă de 76% câţi planificau acest lucru la începutul lui 2015. Acestea se vor concentra pe creşterea eficienţei, extinderea pe noi segmente de piaţă și extinderea în noi piețe de desfacere, arată concluziile studiului „O nouă viziune a creşterii” publicat astăzi de EY România. Aceste investiții vor fi finanțate prin resurse proprii şi reinvestirea profitului (46%), urmate de credite bancare (34%).

Studiul EY are la bază răspunsurile a 421 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2016. 23% dintre respondenți provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 28% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 35% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane EUR și 14% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 26 ianuarie – 8 februarie 2016.

„Rezultatele de anul acesta reflectă o preocupare crescută a executivilor pentru dezvoltarea durabilă a afacerilor lor. În ciuda perspectivelor promiţătoare privind evoluţia economică a României, companiile locale operează într-un mediu de business care le aduce atât provocări cât şi oportunităţi din acest punct de vedere. De altfel, studiul nostru arată că 7 din 10 executivi consideră inovația ca fiind importantă pentru evoluția pozitivă a performanței companiei în 2016, iar 47% își propun ca, în caz de stagnare a creșterii, să transforme piața în care activează prin inovație”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Salariile cresc, la fel ca și numărul de angajați

Evoluțiile pozitive estimate pentru cifra de afaceri și profitabilitate vor fi susținute și prin creșterea numărului de angajați. În timp ce 35% dintre angajatori se așteaptă la o creștere modestă (sub 5%), 36% afirmă că vor crește numărul angajaților între 5-30% sau peste.

87% dintre companii vor crește salariile în 2016, dar 44% dintre respondenți nu estimează o creștere mai mare de 5%. Totuși, 43% au bugetat pentru 2015 o creștere a salariilor propriilor angajați între 5-20% sau chiar mai mult, faţă de 38% câţi planificau acest lucru cu un an în urmă. Companiile din IT și din industriile producătoare estimează cele mai mari rate de creștere a salariilor în anul curent.

R&D şi noile tehnologii – sectorul cu perspectivele cele mai mari de creștere

Respondenții din sectorul R&D şi noile tehnologii sunt foarte încrezători în perspectivele sectorului în care activează (50%), devansând pentru prima dată industria IT. Alți executivi optimiști peste media economiei provin din IT (36%) și turism (27%).

Cererea va continua să alimenteze creșterea

Cererea va continua să alimenteze creșterea business-urilor din România şi în 2016, conform răspunsurilor oferite în cadrul studiului O nouă viziune a creșterii. Astfel, 65% dintre executivi se așteaptă la o creștere a cererii pentru produsele și serviciilor companiei lor anul acesta, în timp ce 30% estimează o stagnare și doar 5% o tendință negativă. Evoluțiile cele mai bune le așteaptă executivii din R&D şi noile tehnologii și industria farmaceutică, în timp ce evoluții negative sunt estimate în mass media.

Costurile reduse şi încrederea în brand sunt cele mai importante avantaje competitive

În continuare, 33% dintre oamenii de afaceri consideră costurile reduse cel mai important avantaj competitiv al concurenței, în scădere semnificativă totuşi faţă de anul trecut, când 41% dintre respondenţi indicau acelaşi lucru. La o distanţă mică şi în creștere faţă de 2015, încrederea în brand este percepută de asemenea ca unul din cele mai importante avantaje competitive, de către 30% dintre respondenţi. Dacă în 2015, reducerea costurilor era primul răspuns luat în calcul de executivi la condițiile de piață, anul acesta reducerea costurilor a trecut pe locul doi (21%), fiind devansată de creşterea productivităţii (27%).

În același timp, executivii recunosc într-o măsură mai mare importanța mare a inovației în succesul companiei pe care o conduc, 74% dintre ei afirmând că inovația are un impact mare și foarte mare în această privință, faţă de 60% în 2015.

Satisfacţia clienţilor defineşte succesul pe piaţa locală

Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în 2016, cei mai importanţi trei indicatori rămân: satisfacţia clienţilor, rezultatele financiare şi cota de piaţă, cu precizarea că satisfacția clienților a crescut în importanță faţă de indicatorii financiari, fiind în acest an cel mai importat element al succesului unei companii pentru 83% dintre respondenţi. Alături de aceşti factori, 51% dintre liderii de business menţionează notorietatea mărcii (brand awareness), faţă de 41% în anul trecut.

Rețelele sociale au depășit de mult rolul unei simple socializări online între persoane private. „Să fii în rețea” nu mai este doar un trend de generație, ci tot mai mult un fenomen global. De la invitații la evenimente și vânzări de produse până la câștigarea mandatelor prezidențiale, rețelele sociale au un spectru de utilitate important.

Tot mai mult studiat în universități și mai adoptat în mediul de afaceri, acest fenomen are un impact ce merită înțeles. La EY România facem de 3 ani studiul privind Impactul rețelelor sociale asupra mediului de afaceri tocmai cu scopul de măsura acest impact.

În acest articol ne propunem să prezentăm comparativ cu ediția 2014 doar o selecție a analizei rezultatelor obținute din administrarea în perioada 3-20 noiembrie 2015 a unui chestionar de 28 de întrebări la care au răspuns 270 de reprezentanți ai unor companii importante din România.

În ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale în mediul de afaceri românesc aflăm următoarele:

• Promovarea companiei pe primul loc: În 2015, 74% dintre respondenți folosesc rețelele sociale pentru promovarea companiei și plănuiesc să le utilizeze în continuare (procent în creștere de la 58% în 2014), în timp ce 13% dintre aceștia spun că nu le utilizează, însă plănuiesc să le utilizeze în perioada următoare (procent în scădere de la 28% în 2014). Procentul celor care nu folosesc rețelele de socializare și nici nu intenționează să le folosească pentru promovarea companiei este în scădere de la 13% în 2014 la 11% în 2015.

• Facebook-ul este platforma numărul unu de comunicare în social media: Platforma „vedetă” și în 2015, în România, rămâne Facebook cu 92% în coborâre cu doar un procent față de anul anterior. La nivel global Facebook conduce clasamentul celor mai utilizate platforme cu 93%. În România o creștere semnificativă de 14% înregistrează și LinkedIn, care la nivel global este pe locul 3 cu 71%, devansat de Twitter aflat pe locul 2 cu 79%. În plan local tot o creștere de 8%, înregistrează YouTube, care la nivel global are o cotă de 55%. În România a doua cea mai mare rată de creștere o înregistrează Instagram de la 7% la 20% (36% la nivel global).

• Companiile nu au o strategie pentru social media: În 2015, 44% dintre respondenți spun că au o strategie cu privire la rețelele de socializare la nivelul echipei de marketing (vs 46% în 2014), iar 21% au această strategie integrată chiar la nivelul întregii companii (vs 19% în 2014), numai 2% o au numai la nivelul echipei comerciale (în scădere de la 7% în 2014). Pe de altă parte, procentul celor care recunosc că nu au încă o strategie cu privire la rețelele de socializare este în creștere de la 27% în 2014 la 32% în 2015.

• Rețelele de socializare sunt folosite de companii în medie de 2-3 ani: Cele mai multe companii romanești (23%) folosesc rețelele de socializare pentru activități de promovare în medie de 2-3 ani, acestea fiind urmate de 20% dintre companiile respondente care spun că utilizează social media de 1-2 ani. Nu mai puțin de 16%, însă, sunt companii care folosesc rețelele de socializare în mixul de marketing de sub un an. La celălalt capăt al scalei de măsurare sunt 22% dintre companii care spun că utilizează social media de mai mult de 4 ani.

• Firmele comunică prin social media 1-5 ore săptămânal: Comunicarea prin social media ocupă 1-5 ore din timpul săptămânal de lucru al majorității respondenților (în creștere de la 54% în 2014 la 58% în 2015). Pe palierul 6-10 ore se menține ponderea de 20%, în timp ce intervalul de 11-20 de ore a scăzut de la 16% în 2014 la 9% în 2015. Totuși palierele superioare înregistrează creșteri de 1-3%. La nivel global 33% dintre companii comunică prin rețelele sociale în medie 1-5 ore pe săptămână, 25% între 6-10 ore pe săptămână, în vreme ce 12% comunică prin social media între 11-20 de ore săptămânal.

• Frecvența de utilizare a rețelelor de socializare a scăzut semnificativ în ultimul an: În 2015 numai 36% din respondenți spun că utilizează social media zilnic, cu 5% mai puțin decât in 2014 și 13% mai puțin față de 2013. Cresc însă procentele celor care utilizează social media o dată la 2-3 zile, de la 15% în 2013 și 23% în 2014, la 28% în 2015. De asemenea crește frecvența utilizării săptămânale a comunicării prin social media, de la 22% la 23%. Zona de rezistență a celor care utilizează social media o dată la câteva luni a scăzut de la 9% în 2014 la numai 3% în 2015.

• Facebook este platforma preferată pentru sponsored ads: Rețelele sociale cele mai folosite de respondenți pentru creșterea vizibilității prin ”sponsored ads” sunt: Facebook (74%), Google (47%) și LinkedIn (30%). Se observă că pentru multe canale procentele din România sunt apropiate de cele identificate de studiul global “2015 Social Media Marketing Industry Report – How Marketers Are Using Social Media to Grow Their Businesses”.

• Departamentul de Marketing coordonează activitatea firmei în social media: Chiar dacă în scădere (de la 51% în 2014 la 46% în 2015), departamentul de marketing își menține locul în topul departamentelor care se ocupă de rețelele de socializare. Totuși un procent semnificativ de 28% spun că nu au un departament în cadrul firmei care se ocupă de comunicarea prin rețelele de socializare. Există și firme în care de această activitate se ocupă un departament special dedicat comunicării prin rețelele sociale (12%), departament de HR (7%) sau de IT (1%). Dar cel mai important aspect este că numai 12% dintre companii au un departament special dedicat comunicării prin social media.

• Firmele își administrează singure campaniile prin social media: Tot mai mulți respondenți (în creștere de la 64% în 2014 la 75% în 2015) spun că își administrează singuri campaniile pe rețelele de socializare și tot mai puțini apelează la servicii externe (în scădere de la 14% în 2014 la 6% în 2015).

• Partea de design și dezvoltare a campaniilor se externalizează: Referitor la activitățile desfășurate pe rețelele de socializare 46% dintre companii spun că externalizează partea de design și dezvoltare, 23% externalizează partea de creare de conținut, iar câte 16% externalizează cercetarea de piață și relațiile publice (PR). Partea de strategie este externalizată de numai 10% dintre companii, în timp ce analizarea statusurilor este ținută in house de nu mai puțin de 90% din firme.

• Firmele nu măsoară randamentul investițiilor în social media: În 2015, ponderea respondenților „indeciși” cu privire la măsurarea randamentului investițiilor în social media ale companiei scade (de la 52% în 2014 la 41% în 2015) în favoarea celor care sunt „total de acord” (creștere de la 6% în 2014 la 18% în 2015) și „de acord” (creștere de la 28% în 2014 la 31% în 2015). În 2015, doar 10% au răspuns că sunt în „dezacord” sau „dezacord total” în legătură cu posibilitatea companiei de a măsura randamentul investițiilor în activitățile de pe rețelele de socializare, comparativ cu 14% în 2014.

Sociosfera online personalizează relația companiilor cu utilizatorii rețelelor sociale. Pentru companii, construirea unei identități online care să-l facă pe consumator să le prefere este esențială dar nu lipsită de riscuri. Consecvența mesajului transmis, utilizarea frecventă, strategia diferențiată de comunicare pe canalele relevante și scopul măsurabil al activităților pe rețelele sociale pot genera respingerea sau acceptarea brandului. Feedback-ul consumatorilor este vital. Folosită relevant, social media ajută companiile să fie actuale.

Creşterea puternică a pieţei locale a reflectat şi evoluţia la nivel internaţional, activitatea globală de fuziuni şi achiziţii depăşind în 2015 recordul istoric anterior, stabilit în 2007. La nivel internaţional, în topul celor mai dinamice sectoare s-au aflat energia, sectorul medical și farmaceutic şi sectorul bunurilor de larg consum.

„Ultimii doi ani au fost foarte buni pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii la nivel global, pe fondul menţinerii ratelor dobânzilor la niveluri extrem de scăzute. Se estimează că anul acesta economiile dezvoltate din grupul G7 vor înregistra cea mai ridicată rată de creştere a PIB de după 2010, iar acest lucru se va traduce fără îndoială şi la nivelul pieţei de fuziuni şi achiziţii. Și pentru că perioada „banilor ieftini”, dacă îi putem spune aşa, pare a se apropia de sfârşit, ne așteptăm ca investitorii să căute randamente tot mai ridicate, uitându-se din ce în ce mai mult către oportunităţile din pieţele emergente stabile – cum sunt economiile est-europene”, a declarat Radu Stoicoviciu, Liderul Departamentului de Tranzacţii și Consultanţă pentru Management, PwC România.

În România, în 2015, cele mai multe tranzacţii s-au realizat în sectorul producţiei industriale şi în cel imobiliar, iar valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 26 de milioane de euro, activitatea de fuziuni şi achiziţii continuând să fie dominată de tranzacţii mici şi medii.

„Optimismul pieței este în creștere, într-un context economic favorabil. Mă gândesc în special la prognozele de creştere ale PIB-ului României în 2016. De asemenea, anul 2016 a început promiţător, după ce au fost anunţate mai multe tranzacţii mari precum vânzarea Albalact, a Băncii Carpatica sau a McDonald’s România, astfel încât ne așteptăm ca tendința de creștere a pieței de fuziuni și achiziții să continue în 2016, cu tranzacții atât în sectoare care au fost active și în 2015, cum sunt sectorul bancar sau cel imobiliar, cât și în alte sectoare; ne așteptăm, de exemplu, la continuarea tendinței de consolidare a pieței serviciilor medicale, precum și la o creștere a numărului de tranzacții în domeniul agricol” a precizat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias, coordonator al echipei de consultanță fiscală și juridică în tranzacții.

EY a lansat o nouă ediție a programului Accelerating Entrepreneurs, prin care oferă sprijin pentru dezvoltarea startup-urilor cu potenţial semnificativ şi ritm rapid de creştere. Programul se adresează startup-urilor centrate pe tehnologie din Europa.

Compania trebuie să înregistreze ritm ridicat de creştere, să facă dovada unei/unor runde de finanțare, unor canale de distribuţie sau a unei baze largi de clienţi, şi trebuie să fie interesată de extinderea internaţională.

Antreprenorii ce urmează a fi selectați vor beneficia de un program cuprinzător de îndrumări personalizate și oportunități de networking, incluzând:

• Participarea la evenimentul EY World Entrepreneur Of The Year, ce va avea loc la Monaco, între 7 şi 12 iunie 2016, toate cheltuielile fiind suportate de EY;
• O sesiune de 90 de minute în cadrul EY World Entrepreneur Of The Year, în care participanții îşi vor prezenta planul de afaceri unui panel de “Antrenori pentru creştere” (Growth Coaches), care le vor oferi îndrumări și consiliere de specialitate;
• Oportunitatea de a stabili relaţii de mentorat cu “Antrenorii pentru creștere” și antreprenorii prezenți la Monte Carlo, câştigători la nivel naţional ai concursului EY Entrepreneur Of The Year;
• Oportunitatea de a se întâlni şi a stabili relații de business cu antreprenori din peste 60 de ţări, care se vor reuni la Monte Carlo;
• Oportunitatea de înscriere în programul EY Vantage Program.

Câștigătorii programului vor fi selectați pe baza următoarelor criterii: potențialul de creştere al companiei; spirit antreprenorial şi leadership; viziune strategică; gândire inovatoare şi originalitate; performanţe financiare; cultura de HR.

Alexandru Lupea, Strategic Growth Markets Leader și Audit Partner, EY România declară:

„Programul EY Accelerating Entrepreneurs se axează pe identificarea liderilor de piaţă de mâine şi susținea ambiţiilor de creştere prin facilitarea accesului acestora la întâlniri cu antreprenori de top în cadrul forumului EY World Entrepreneur Of The Year ce va avea loc la Monaco în luna iunie.

Ne dorim să atragem cât mai multe startup-uri relevante românești pentru a se înscrie în program, crescând astfel șansele firmelor locale de tehnologie de a fi reprezentate la Monaco. Oportunitățile de networking și mentorat oferite de evenimentul ce se va desfășura pe parcursul a cinci zile sunt excepționale. Vor fi prezenți peste 1.200 de participanți, printre care venture capitalists, reprezentanții unora dintre cele mai importante companii din Fortune 500 și unii dintre cei mai inovatori și dinamici antreprenori din lume.

Îi așteptăm alături de noi, în delegația românească de la Monte Carlo din acest an, pe antreprenorii români cu startup-uri în tehnologie!”.

Sesiunea de înscrieri este deschisă până pe 11 martie 2016, iar aplicațiile se pot depune online la www.ey.com/aep. Pentru a se înscrie în program, candidații trebuie să fie fondatori sau CEOs ai unei companii, care oferă produse sau servicii inovatoare din domeniul tehnologiei.

Programele EY Accelerating Entrepreneurs sunt derulate şi în Asia-Pacific şi America de Nord, oferind antreprenorilor din aceste regiuni şansa de a primi pachete similare de sprijin în cadrul EY Strategic Growth Forum din Shanghai, China (11-12 mai 2016) şi al EY Strategic Growth Forum din Palm Springs, California (16-20 noiembrie 2016). Mai multe informaţii puteți găsi aici www.ey.com/aep.

Potrivit unui comunicat de presă, România a atras 1,25 miliarde de euro de pe piețele externe de capital, din care 750 de milioane de euro cu maturitate de 10 ani şi 500 de milioane de euro cu maturitate de 20 de ani.

Suma a fost obținută prin redeschiderea celor două tranșe de obligaţiuni în euro emise în octombrie 2015, la randamente în scadere: de la 2,845% la 2,55% pentru tranșa de 10 ani și de la 3,93% la 3,90% pentru tranșa de 20 ani. Astfel, au fost atinse noi minime istorice pentru cele două maturități. Emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape două ori.

„Tranzacția de astăzi reconfirmă percepția foarte bună și încrederea investitorilor în economia românească într-un context volatil de piață, caracterizat de multe incertitudini. Pe fondul unei cereri semnificative, randamentele aferente titlurilor de stat sunt în scădere atât pentru titlurile de stat emise pe piața internă, cât și pentru cele emise pe piețele externe. Aceste evoluții conduc la reducerea costurilor aferente datoriei guvernamentale odată cu extinderea maturității portofoliului de datorie”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Oferta totală a cumulat 2,3 miliarde euro provenind din 220 de ordine. Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și a tipurilor de investitori pentru ambele tranșe.

Astfel, pentru tranșa cu scadență în 2025 distribuția geografică a fost următoarea: România (23%), Marea Britanie (19%), SUA (14%), Polonia și alte țări din Centrul și Estul Europei (14%), Benelux (9%), Germania și Austria (8%), Italia (5%), Asia și Orientul Mijlociu (3%), Scandinavia (3%), alte țări (2%). În privința tipurilor de investitori, managerii de fonduri au predominat (60%), fiind urmați de bănci și bănci private (22%), fonduri de pensii și societăti de asigurare (11%), bănci centrale (5%) și alții (2%).

În tranșa scadentă în 2035, distribuția geografică a fost puțin diferită, cererea investitorilor din Germania și Austria fiind cea mai mare (22%), urmată de cea a investitorilor din Marea Britanie (18%), SUA (18%), România (17%), Benelux (7%), Franța (5%), alte țări din Europa (10%), Scandinavia (2%), Asia și alte țări (1%). Și pentru această tranșă cererea a venit predominant din partea managerilor de fonduri (56%), urmați de fondurile de pensii și asigurători (23%), bănci și bănci private (15%), bănci centrale (2%) și alții (4%).

În urma acestor redeschideri, lichiditatea ambelor tranșe a crescut considerabil, situandu-se la 2 miliarde de euro în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2025 și la 1,25 miliarde de lei în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2035.

Aceste redeschideri fac parte din planul de finanțare externă aferent anului 2016, încadrându-se în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală în vederea reducerii riscului de refinanțare.

Emisiunea a fost administrată de către Citigroup Inc, HSBC Bank PLC, Raiffeisen Bank International AG și UniCredit SpA.