Cele mai importante roluri asumate de un manager de vânzări sunt de „generator de business” și „model pentru echipa proprie”, cu 65%, respectiv 57% din răspunsuri. Acest răspuns poziționează departamentul de vânzări ca principal declanșator de business în cadrul companiei și confirmă faptul că managerul preia în mod direct acest rol.

Mai mult, 63% dintre liderii din vânzări din România consideră că relația vânzător-client a cunoscut o îmbunătățire în ultimii ani. Percepția de îmbunătățire a acestei relații poate fi pusă pe seama tendințelor de înviorare a mediului de afaceri general, așa cum arată indicatorii macroeconomici, conform analizei „Provocările unui manager de vânzări”, realizată de Sfera Business în colaborare cu EY România.

„37% dintre managerii chestionați în cadrul sondajului consideră încrederea și parteneriatul ca fiind principalii factori de diferențiere, în vreme ce doar 29% consideră orientarea către rezultate ca fiind un comportament definitoriu în decizia de cumpărare. Modul în care Managerul de vânzări gestionează cele 3 elemente, și anume livrarea rezultatelor pentru compania pe care o reprezintă, satisfacția clienților și nivelul de motivare și angajament al propriei echipe este esențial pentru buna funcționare a business-ului pe termen lung”, spune Cătălin Stancu, Managing Partner, Sfera Business.

Analiza își propune să facă o radiografie a provocărilor întâlnite de managerii de vânzări din România și are la bază răspunsurile a 161 de lideri din zona de vânzări din companii românești din diverse industrii.

În același timp, 62% din respondenți consideră că fac la locul de muncă ceea ce știu mai bine și le face plăcere. Într-un procent asemănător, managerii de vânzări consideră aproape la fel de importante obiectivele clar definite și înțelegerea rolului lor în companie. Doar în cazul a 13% din răspunsuri s-a considerat că s-a primit feedback în ultimele 6 luni pe progresul propriu și doar în 34% a apărut o ocazie de dezvoltare la locul de muncă.

În privința ariilor de responsabilitate, 45% dintre respondenți consideră misiunea de afaceri ca fiind principala responsabilitate, dar foarte aproape, cu 40%, se regăsește preocuparea pentru dezvoltarea echipei.

Îmbunătățirea competențelor echipei

Training-ul pentru îmbunătățirea abilităților/competențelor este considerat în continuare „cel mai de impact” pentru membrii organizațiilor. Acesta este urmat îndeaproape de coaching-on-the-job și de training pentru dezvoltare profesională extinsă. Conform rezultatelor, cursurile open și conferințele au impact, mai degrabă, în zona motivațională.

Astfel, un procent major de 54% consideră training-ul de abilități ca având impact ridicat și doar 5% în zona minimă de impact. 87,5% consideră trainingul în zona de dezvoltare profesională ca fiind mediu și peste mediu ca impact asupra membrilor echipei.

Peste 50% consideră coaching-on-the-job-ul ca având impact maxim. Numărul mare de răspunsuri (10, respectiv 12) din zona „nu mă pot pronunța” arată că unele organizații nu sunt familiarizate cu procesele de coaching on the job sau de mentoring. 14% consideră mentoring-ul ca având impact minim.

28% consideră participarea la evenimente ca având impact minim și un procent similar participarea la cursurile open. Numărul mare de răspunsuri din zona “nu mă pot pronunța”, pentru cursurile open, relevă o obișnuință redusă de participare la astfel de evenimente.

Nivelul de pregătire al echipei și selecția candidaților

Mai mult de jumătate (52%) consideră că nivelul general de pregătire s-a îmbunătățit, dar numai 7% considerabil. Pe de altă parte, 32% consideră că nivelul s-a deteriorat, procent similar cu al acelora care consideră că se înregistrează o evoluție negativă a relației vânzător-client.

57% dintre respondenți consideră „potențialul de dezvoltare al candidatului, dorința de îmbunătățire și gândirea pozitivă” ca principalul element de diferențiere în selecția în cadrul echipei. „Abilitățile și competențele”, aflate pe locul secund, se găsesc la o distanță foarte mare și sunt împreună cu „experiența relevantă pe o poziție similară”. Studiile universitare și postuniversitare contează într-o proporție de doar 2%.

Dincolo de salariul fix, aproape jumătate din răspunsuri au menționat bonus-urile lunare și cele anuale (49%, respectiv 48%) în categoria mijloacelor optime de motivare financiară. Acestea depășesc semnificativ comisioanele din vânzări (cu 10% mai multe răspunsuri). Totuși, comisioanele rămân importante, în special acolo unde discutăm de bunuri cu preț ridicat.

Acțiuni/arii de interes ale managerului de vânzări de succes

Monitorizarea progreselor în obiective și în dezvoltarea echipei contează într-o proporție de 43% în termeni de eficiență. Aproape unul din cinci (18%) respondenți consideră, de asemenea, că depistarea rapidă a oportunităților de business caracterizează eficiența.

La nivel de industrii, accentul se pune pe capacitatea de monitorizare a progreselor, atât în privința obiectivelor cât și în privința dezvoltării echipei. Astfel, procentul cel mai ridicat se observă la industria de servicii pentru afaceri (60%), urmată de produse de consum (56%) și de industria farmaceutică (50%).

Ca și activități care îi împiedică să fie eficienți, 45% menționează „greșeli în stabilirea corectă a priorităților”. Doar 11% consideră ședințele ca fiind „hoți de timp”, ceea ce subliniază utilitatea acestora pentru procesul de business și poziționează departamentul de vânzări într-un mediu foarte dinamic.

Cele mai importante așteptări ale clienților pentru un parteneriat reușit

Relația personală este în continuare așezată alături de maximizarea profitabilității ca importanță. Imediat după aceasta, percepția vânzătorului despre așteptările clientului este dată de relația personală. Astfel, 29% consideră importantă profitabilitatea, iar 27% consideră importantă relația personală.

37% consideră că este important sau oarecum important pentru client brandul produsului sau brandul companiei, un scor surprinzător de redus. Totuși, 37% consideră acest lucru neimportant. Există o distribuție extrem de echilibrată a „perspectivei pe termen lung”: 40% consideră acest lucru important, în timp ce 38% neimportant.

Mai multe detalii aici.

Andreea Mihnea, EY: Avem nevoie de tinerii plecaţi din ţară. Cred că au multe oportunităţi în România

Autor: Andreea Mihnea, Director HR, EY România

Schimbările profunde care au loc, nu doar în România, ci în întreaga lume necesită noi generaţii de lideri, de profesionişti care să transforme oportunităţile în valoare pentru comunităţi şi pentru societate în ansamblu. Mobilitatea fără precedent a forţei de muncă şi digitalizarea au aruncat însă companiile din întreaga lume într-un adevărat war for talent. Companiile din România încep să resimtă, la rândul lor, tot mai acut această tendinţă globală.

România este recunoscută pentru capitalul uman valoros şi accesibil. Este motivul pentru care numeroase companii au înființat aici centre de servicii pentru operaţiunile lor din întreaga lume. De cealaltă parte însă, un procent semnificativ de români cu pregătire superioară au ales să plece din ţară pentru a-şi valorifica mai bine potenţialul. Complexitatea schimbărilor din ultimul deceniu pune o presiune din ce în ce mai mare pe oameni, iar companiile au nevoie de angajaţi tot mai bine pregătiţi, mai flexibili, mai deschişi la nou, şi mai creativi. Banii nici nu mai sunt uneori parte din această ecuaţie, pentru că este din ce în ce mai greu să atragi şi să păstrezi astfel de oameni în organizaţie.

În acest context, efortul pe care îl facem pentru a recruta cei mai talentaţi absolvenţi din România nu mai este suficient. De aceea, în ultimul an ne-am îndreptat atenţia către numeroşii români foarte bine pregătiţi care au plecat din ţară şi care poate s-ar întoarce dacă ar identifica oportunităţile potrivite. Cred că România are multe astfel de oportunităţi pentru ei, de la poziţiile-cheie din domeniul serviciilor profesionale, până la alternativa antreprenoriatului, ce cunoaște o dezvoltare fără precedent la nivel local.

În paralel, aş vrea să subliniez că atât companiile multinaţionale care operează aici, cât şi cele locale, sunt foarte interesate să angajeze tineri profesionişti români, cu solide cunoştinţe aplicabile în business în acest moment. Mă refer la tinerii care excelează în domeniul în care studiază, care sunt permanent la curent cu cele mai noi fenomene şi tendinţe din economie şi care au abilităţile necesare pentru a construi relaţii profesionale bazate pe colaborare şi încredere.

EY are peste 212.000 de angajați la nivel mondial în peste 150 de țări. Numai în acest an, compania a angajat aproape 60.000 de specialiști, practic o persoană nouă la fiecare 9 minute. În România, în 2015, EY a angajat doar în septembrie 101 absolvenți de facultate – cel mai mare număr recrutat până acum de la deschiderea biroului EY în România, în 1992, şi cu 20% mai mulţi faţă de anul trecut. Numărul angajaţilor din cele 5 birouri din România şi Republica Moldova a depăşit astfel pentru prima dată 650 de persoane.

EY în top 10 angajatori vizați de tinerii români

Conform studiilor derulate de Trendence şi Catalyst, tinerii profesionişti din România pun tot mai mult accent pe beneficii non-financiare şi pe echilibrul între viaţa profesională şi cea personală în alegerea unui angajator. Conform celor două studii, Trendence Graduate Barometer şi Most Desired Employers Survey 2015, EY a urcat pentru prima dată în topul preferinţelor tinerilor, devenind cel mai dorit angajator din domeniul serviciilor profesionale pentru absolvenţii de studii superioare. EY este şi în top10 în clasamentul general al celor mai doriţi angajatori din România, conform studiului Trendence, şi este angajatorul preferat din grupul Big4 pentru absolvenţii de elită şi pentru femei, conform ambelor studii.

Respondenţii care au participat la cele două sondaje percep EY România drept compania de servicii profesionale cea mai inovativă, care oferă cele mai bune programe de formare şi care are cel mai atractiv mediu de lucru. De asemenea, EY este perceput de tinerii români drept compania din acest domeniu care angajează cei mai mulţi absolvenţi şi care are cea mai bună prezenţă la târgurile de job-uri.

Studenţii de elită care termină astăzi facultatea ştiu foarte bine ce vor – ei îşi doresc o carieră solidă şi posibilitatea de a promova într-o companie până la vârf. Vor să facă parte din organizaţii globale, unde să aibă acces la resurse şi oportunităţi pe măsura lucrurilor pe care ei şi le doresc de la viaţă. Dar îşi doresc şi flexibilitate, autonomie şi timp mai mult pentru viaţa privată. Pentru a atrage cei mai talentaţi astfel de tineri români, fie că locuiesc în ţară sau că sunt stabiliţi în afară şi vor să se întoarcă, trebuie să le oferi acele avantaje care să îi motiveze să crească personal și profesional alături de companie. Dar mai mult decât atât, trebuie să le oferi o misiune şi un set de valori relevante pentru ei în această eră a transformării.

• Investiţiile fixe totale din Zona Euro în 2016 sunt estimate să înregistreze cea mai mare creştere din 2007 încoace

Condiţiile economice din Zona Euro continuă să se îmbunătățească, stimulate inițial de consumul din 2014 și 2015 și de investiţiile de capital din Zona Euro, care vor sta la baza unei redresări constante pe termen mediu, se arată în ediţia din decembrie 2015 a prognozei EY Eurozone Forecast (EEF). Previziunile EEF estimează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,5% în 2015, urmată de o accentuare a creşterii, la 1,8% în 2016 şi 2017.

Creşterea exporturilor şi revenirea cererii interne generează presiune asupra capacitații de răspuns în mai multe sectoare, cum ar fi serviciile financiare, serviciile profesionale, turism şi agrement. În plus, relaxarea creditării şi menţinerea unor rate mai scăzute ale dobânzilor vor duce la creşterea cererii de credite în viitorul apropiat. Conform EEF, investiţiile fixe totale sunt așteptate să crească cu 2,4% în 2016 – cel mai rapid ritm de creştere din 2007 încoace – şi să se accelereze la 3,1% în 2017. Pentru anii 2018 şi 2019, investiţiile fixe totale sunt estimate să crească cu un ritm anual de 2,5%.

Cheltuielile de capital au devenit din ce în ce mai vizibile, pe măsură ce companiile și-au recăpătat încrederea în revenirea economică şi constată o îmbunătățire a profitabilității. Măsurile recente luate de BCE pentru extinderea programului de achiziţii de obligaţiuni şi reducerea dobânzilor la depozite oferă asigurări suplimentare privind costurile scăzute ale creditelor pentru perioada care urmează. Acest fapt ar trebui să stimuleze și mai mult cererea de credite în 2016 şi să susțină revenirea economică prin investiţii de capital.

Perspectivele exporturilor afectate de încetinirile creşterilor de pe pieţele emergente

Investiţiile suplimentare de capital ar trebui să completeze reformele privind creşterea competitivităţii, care au impulsionat exporturile unora dintre ţările Zonei Euro în ultimii ani. Cu toate acestea, încetinirea ritmului de creştere din pieţele emergente va afecta estimările pentru perioada următoare.  În pofida unui curs de schimb mai mic – influențat de prelungirea programului de achiziţii de active de către BCE şi de aşteptata încordare a politicii monetare din Statele Unite – şi în pofida redresării din economiile avansate, EEF se aşteaptă la o încetinire a ritmului de creştere a exporturilor de la 4,5% în 2015 la 3,7% în 2016 şi de 3,4%, anual, din 2017 până în 2019.

Veniturile din muncă vor deveni principalul motor al consumului în gospodării

Ajutat de impactul preţurilor mai mici la combustibili, consumul a fost principalul motor de creştere și de susținere a redresării economice a Zonei Euro de până acum. Privind în perspectivă, deşi EEF se aşteaptă la o revenire mai echilibrată, pe parcursul căreia cheltuielile cu investiţiile şi cele de consum vor avea contribuții relativ similare la creşterea economică, cheltuielile gospodăriilor vor rămâne cruciale.

Creşterea veniturilor din muncă va fi principalul factor care va influența creşterea cheltuielilor gospodăriilor. EEF estimează o creştere a consumului de 1,7% în 2015 şi de 1,6% în 2016, iar pe termen mediu, o creştere anuală de aproximativ 1,4%. Generarea de noi locuri de muncă şi încurajarea persoanelor inactive de a-şi căuta de lucru vor fi elemente esențiale ale prosperităţii în anii care vin. Investiţiile vor fi de ajutor din acest punct de vedere, însă va fi în continuare nevoie ca guvernele să facă mai mult pentru micşorarea costurilor asociate muncii în unele economii din Zona Euro.

Perspectivele României

Perspectivele macroeconomice ale României rămân pozitive, în pofida schimbării guvernului din luna noiembrie. Cererea internă a continuat să alimenteze creşterea în trimestrul trei, PIB-ul ridicându-se la 1,4% în acest trimetru (după ce a rămas neschimbat în trimestrul doi) şi ajungând la un nivel anual de 3,6%. Încă nu a fost efectuată o analiză separată pe componente pentru trimestrul trei, dar ne aşteptăm ca tendinţa crescătoare înregistrată în consum şi investiţii să fi continuat.

Menținerea unor creșteri reale ale veniturilor, susținute de inflaţia mică sau chiar negativă şi de o scădere treptată a şomajului, vor sprijini consumul şi în anul 2016. Reducerile de taxe şi creşterile salariale din sectorul public vor stimula şi mai mult veniturile disponibile. Exporturile nete vor continua să aibă un impact moderat asupra creşterii economice. Per ansamblu, ne aşteptăm ca PIB-ul României să crească cu 3,7% în 2015, cu puţin peste previziunea noastră din septembrie.

„Cheltuielile cu investiţiile reprezintă principalul motor de creştere, pe măsură ce guvernul va accelera rata de absorbţie a fondurilor structurale europene. Investiţiile private au cunoscut şi ele o creştere pe fondul dobânzilor mai mici la creditele corporate şi a nivelului mai mare de încredere din mediul de afaceri. De asemenea, consumul dovedeşte o rată de creştere puternică, alimentat de creşterea salariilor, de rata foarte scăzută a inflaţiei, și de reducerea semnificativă a taxei pe valoarea adăugată din iunie 2015”, declară Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

Odată cu intrarea în vigoare a altor reduceri de TVA în ianuarie 2016, creşterea consumului este aşteptată să atingă un nivel de 5,3% în 2015 şi de 5,5% în 2016. Pe măsură ce revenirea economică a Zonei Euro se va accentua, creşterile exporturilor se vor consolida, însă vor fi depășite de cele ale importurilor. În condiţiile în care revenirea economică a Zonei Euro nu își va încetini ritmul, creşterea PIB-ului va atinge 3,9% în 2016, pe fondul unei cereri interne solide şi a reducerii balanţei negative a exporturilor nete.

Cu creşteri salariale anuale, medii, de aproximativ 8% şi în condiţiile scăderii preţurilor de consum, se poate afirma că tendinţa consumului este în mod ferm pozitivă.

Puteţi consula raportul integral aici.

Economiştii PwC au analizat tendinţele în privinţa cheltuielilor de consum

Tendinţele recente în privinţa cheltuielilor de consum arată o creştere între 2 şi 4% faţă de anul trecut în termeni reali în cele mai multe economii occidentale (vezi graficul 1), ceea ce reprezintă o veste bună pentru retaileri şi companii în perspectiva apropierii sărbătorilor de iarnă.

„Cheltuielile de consum sunt fundamentale pentru companii şi pentru economii în general, iar în multe dintre statele analizate, consumul reprezintă două treimi din activitatea economică. De asemenea, consumul este principalul motor al veniturilor companiilor, ceea ce se corelează cu intenţiile de angajare ale acestora”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management, PwC România.

„În România consumul creşte cu 6-7% anual pe fondul creşterii veniturilor populaţiei şi al reducerii TVA la alimente. În condiţiile în care începând cu 1 ianuarie 2016 se va reduce şi cota standard de TVA şi vor intra în vigoare majorări salariale semnificative în sectorul public, ne aşteptăm la o creştere susţinută a consumului şi pe parcursul anului viitor. Din păcate însă, o parte a acestui consum sporit va fi satisfăcută din importuri, ceea ce s-ar putea să antreneze o majorare a deficitului balanţei comerciale şi chiar presiuni de depreciere pentru moneda naţională. România ar trebui să gestioneze cu prudenţă acest moment de accelerare a creşterii economice pentru a nu reveni la dezechilibrele macroeconomice ce au caracterizat perioada anterioară crizei financiare din 2008-2009”, a precizat Bogdan Belciu.

Potrivit economiştilor PwC, ambele motoare ale cheltuielilor de consum – venitul real disponibil şi rata de economisire – au jucat un rol în această tendinţă ascendentă. Cele mai multe dintre ţările analizate sunt într-o poziţie favorabilă în care venitul real disponibil al populaţiei a crescut, iar rata de economisire a scăzut, însă în Germania rata de economisire a crescut, în ciuda creşterii veniturilor.

Cu toate acestea, Grecia şi Italia, rămân într-o situaţie dificilă, în care veniturile au scăzut, iar consumatorii au fost nevoiţi să-şi consume din economii pentru a contrabalansa această situaţie.

În perioada următoare ne aşteptăm la o evoluţie pozitivă a consumului în cele mai multe economii dezvoltate. În schimb, unele dintre economiile emergente – precum Rusia şi Turcia (din pricina evenimentelor geopolitice) şi Brazilia (din pricina problemelor economice) – s-ar putea confrunta cu o scădere a consumului.

„În situaţia în care consumatorii vor continua să dea dovadă de largheţe în perioada următoare şi de mai puţină parcimonie, întregul sector de retail ar trebui să înregistreze vânzări foarte bune în perioada sărbătorilor de iarnă. În schimb, companiile şi retailerii din unele economii emergente care se confruntă cu incertitudini geopolitice şi economice ar trebui să implementeze planuri de contingență în situaţia în care s-ar materializa riscurile cu care economiile lor se confruntă”, a conchis Bogdan Belciu.

Povestea de succes a antreprenorului Levente Hugo Bara, CEO Supremia Grup

Autor: Mihaela Matei – Special Projects Supervising Associate, EY România

Fiecare poveste de succes este unică. Povestea Supremia Grup a început în ianuarie 2001, iar pe 22 ianuarie 2001 Levente Hugo Bara tăia deja prima factură. Foarte determinat încă de pe băncile facultății de industrie alimentară să își realizeze visele, Levente Bara avea două opțiuni la momentul absolvirii: fie să plece în Statele Unite să trăiască „visul american”, fie să rămână în România și să construiască un business.

A decis să rămână în România și să construiască cu multă muncă, viziune de business și leadership afacerea Supremia Grup. Rezultatele remarcabile i-au fost recunoscute prin acordarea titlului EY Entrepreneur Of The Year – România 2015, în cadrul ediției din acest an a programului EY Entrepreneur Of The Year.

Antreprenorul a concurat alături de alți 47 lideri de business în cadrul programului organizat de EY România și va reprezenta țara noastră în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year, unde va intra în competiție alături de antreprenori din peste 60 de țări.

Povestind despre cum a început afacerea proprie la doar 24 de ani, Levente Hugo Bara spune:

“Mi-am luat inima în dinți, aveam niște bani, dar foarte puțini, și am început cu importuri de amidon, de proteine din soia și alte ingrediente care se folosesc în industria alimentară. În 2002 am început să producem anumite ingrediente pentru industria alimentară și în 2004 am cumpărat un spațiu la Sântimbru, unde am construit prima fabrică, unde ne-am și mutat la sfârșitul lui 2005,” își amintește cu mândrie Levente Hugo Bara.

După 5 ani în noul sediu, compania s-a extins din nou, într-un sediu din Alba Iulia, cea mai mare fabrică de ingrediente alimentare din Sud-Estul Europei, rezultată în urma unei investiții de 9 milioane EUR. Dezvoltarea a continuat, iar în 2013 s-a instalat o linie nouă de mixare și ambalare care a crescut capacitatea fabricii cu 50%.

Curajul și asumarea a noi și noi riscuri au ajutat Supremia să devină jucătorul numărul unu al pieței de ingrediente alimentare din România și unul dintre jucătorii importanți la nivelul pieței europene. Azi, Supremia are 280 angajați, numărul lor triplându-se odată cu deschiderea noii fabrici, exportă pe 4 continente și achiziționează materie primă din 80 de țări. Cifra de afaceri a atins 35 milioane EUR în 2015 și reprezintă o creștere de 10% față de 2014.

Creșterea accelerată a business-ului nu a fost însă un proces fără provocări. „A fi antreprenor înseamnă a fi un luptător pentru că zilnic apar obstacole cu care trebuie să ne <<luptăm>> și să avem puterea de a merge mai departe”, spune Levente Bara.

Au fost momente, spune antreprenorul, în care a fost nevoit să se împrumute de la prieteni, dar cu investiții continue în tehnologie, personal și infrastructură și prin implicarea totală a artizanului afacerii Supremia, rezultatele au venit.

Antreprenorul din Alba Iulia nu se oprește aici și vizează obiective ambițioase. „Acum exportul reprezintă 16% din totalul cifrei de afaceri și anul acesta avem țintă 23-26% pentru export. Strategia noastră de creștere este foarte mult legată de piețele externe, ne dorim expansiune mondială și de acolo ne dorim să vină cea mai mare parte a creșterii afacerii. Bineînțeles că ne dorim să creștem și pe piața internă și să ne menținem poziția de lider pe care o deținem din 2010”, afirmă CEO-ul Supremia.

Pentru a susține această creștere, Supremia creează 3-4 produse noi în fiecare lună, prin departamentul de 15 ingineri dedicați acestei activități. De asemenea, Levente Bara are în plan construirea unui centru de inovație în valoare de 3,65 mil EUR pe o suprafață de 2000 metri pătrați, care să fie dedicat cercetării și inovării în domeniul alimentar. De notat faptul că Supremia nu este însă doar un furnizor de condimente, ci și de rețete – o veche pasiune a antreprenorului.

„Am fost un copil sărac, nu am avut sprijin decât din partea bunicilor, cât au putut și ei. Copiilor de azi le lipsește motivația, vreau să fiu un model și să arăt că se pot muta munții din loc prin muncă. Am crescut cu bunicii, ei au fost modelele mele. Vedeam cât de greu le era să susțină familia. Veneam acasă, învățam, mă jucam, dar mergeam și la sapă ca să le arăt că sunt copil bun, dar am realizat că aceea nu e viață și așa, singur, mi-am creat propriile aspirații”, spune Levente Hugo Bara.

Levente Hugo Bara a concurat alături de alți 47 de antreprenori în cadrul competiției EY Entrepreneur Of The Year – România 2015, fiind caștigătorul mareului titlu EY Entrepreneur Of The Year – România 2015. Ceilalți doi câștigători ai programului au fost Cristian Ispas, Motivation – care și-a adjudecat titlul Social Entrepreneur Of The Year și Dan Isai, Salad Box – căruia i-a fost înmânat titlul Emerging Entrepreneur Of The Year.

Agenția de rating Moody’s a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la stabilă la pozitivă și a reconfirmat rating-ul suveran la Baa3 (grad investițional).

Decizia agenției de rating reflectă progresul semnificativ înregistrat de România în corectarea dezechilibrelor macroeconomice și în reducerea vulnerabilităților economiei la șocurile externe, creând astfel premisele pentru o creștere economică solidă. De asemenea, eforturile susținute din ultimii ani în procesul de consolidare fiscală și de reducere a deficitului bugetar, dar și în stabilizarea nivelului datoriei publice guvernamentale, sunt factori cheie care au contribuit la îmbunătățirea perspectivei de rating.

Moody’s întărește prognozele oficiale și apreciază că România va cunoaște o accelerare a creșterii economice de 4,1% în anul 2016, față de 3.5% estimat pentru 2015, pe fondul unei expansiuni robuste a consumului privat și creșterii investițiilor.

Astfel, agenția subliniază că perspectivele de creștere economică pe termen mediu ale României sunt mult mai favorabile decât cele din Bulgaria, Spania, Portugalia sau Ungaria. De asemenea, nivelul datoriei publice guvernamentale a României se va menține în continuare la un nivel stabil, fiind estimat la 39.4% pentru anul 2015.

Totodată, Moody’s estimează că Romania va continua procesul de convergență cu statele membre ale Uniunii Europene cu efecte pozitive asupra întăririi capacității administrative a țării.

Studiu EY: Industriile creative generează 3% din PIB-ul global şi oferă locuri de muncă pentru 1% din populaţia globului

• Europa este a doua cea mai mare piaţă a industriilor creative din lume cu venituri de peste 700 miliarde USD şi 7,7 milioane locuri de muncă
• 7 din Top 10 cele mai vizitate muzee din lume sunt în Europa
• 30 din cele 69 „Oraşe creative” ale UNESCO sunt oraşe europene

Toate cele 11 industrii creative și culturale (Culture and Creative Industries – CCI) fac parte integrantă și joacă un rol din ce în ce mai important în economia globală. În anul 2013, acestea au generat venituri de 2.250 miliarde USD (3% din PIB-ul mondial) şi au asigurat 29,5 milioane locuri de muncă. Vânzările globale generate de aceste industrii sunt mai mari decât cele din serviciile de telecomunicații şi depășesc PIB-ul Indiei. 1% din populația activă a lumii este angajată în industriile creative, depășind populaţia Coreii de Sud, sau numărul total al locuitorilor din Paris, New York şi Londra la un loc. Acestea sunt rezultatele primului studiu care analizează 11 industrii creative la nivel global, intitulat Cultural Times, realizat de EY pentru Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi Compozitori.

“Cultura şi creativitatea reprezintă, fără îndoială, un liant care unește nu doar inimi şi suflete, ci şi întregi societăţi şi naţiuni. Într-o lume care se confruntă adesea cu fenomene disruptive şi revoluţionare – din punct de vedere economic, social, politic şi tehnologic – creativitatea şi cultura au legat istoric și natural trecutul nostru de prezent şi viitor,” spune Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY Romania.

În cadrul celor 11 industrii, două tipare ies în evidenţă:

1. Distribuţia de masă versus agilitatea de acţiune: Artele vizuale şi televiziunea sunt piesele de rezistență din acest angrenaj, deținând peste o treime din valoarea economică generată de CCI (39% din vânzări şi 35% din locurile de muncă). Cu doar 6% din angajaţi şi 4% din vânzările CCI, radioul şi sectorul jocurilor se situează pe ultimele locuri și sunt cele mai puțin dezvoltate, însă evoluează în piețe dinamice.

2. Venituri versus volum de muncă: Publicitatea, ziarele şi revistele, precum şi arhitectura reprezintă sectoarele CCI care generează cele mai mari venituri (38% din totalul vânzărilor CCI) raportate la numărul de angajaţi (doar 22% din locurile de muncă per ansamblul CCI). Pe de altă parte, cu 46% din locurile de muncă și doar 17% din venituri, muzica, filmul, artele spectacolului şi cărțile sunt cele care generează cele mai multe locuri de muncă.

Forţa de muncă din industria creativă: tânără, talentată şi cu spirit antreprenorial

Angajații din industriile creative se diferențiază de forța de muncă din alte industrii:

Sunt tineri: Activităţile creative contribuie în mod semnificativ la angajarea tinerilor. În Europa, sectoarele CCI au angajat în 2013 mai multe persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani decât oricare alt sector. În Europa Centrală şi de Est, în medie, tinerii au ocupat cu 1,3% mai multe locuri de muncă în economia creativă decât în cadrul economiei în ansamblul ei.

Au productivitate ridicată: Locurile de muncă din unele din industriile culturale și creative CCI contribuie la PIB cu mai mult decât media pe ansamblul economiei. În China, sectorul de film şi televiziune a generat în anul 2011, per angajat, o valoare adăugată cu 78% mai mare decât valoarea medie din economie, conform Oxford Economics.

Sunt independenţi şi au spirit antreprenorial: Sectoarele CCI au fost dintotdeauna fragmentate, iar activitatea creatoare a fost generată de afaceri mici şi de indivizi. Mai mult de jumătate (53%) din dezvoltatorii canadieni de jocuri spun că sunt operatori independenţi. În SUA, artiştii au o probabilitate de 3,5 ori mai mare de a fi proprii lor angajați decât în restul economiei americane.

Au un nivel ridicat de educaţie: Angajaţii din industriile creative şi culturale sunt, de obicei, mai educați decât media. În Brazilia, angajaţii CCI aveau, în anul 2010, cu 17% mai mulţi ani de pregătire decât media națională a forţei de muncă.

Piaţa europeană a industriilor culturale și creative

Europa reprezintă a doua piaţă ca mărime, cu venituri de 709 miliarde USD (32% din veniturile globale totale) şi 7,7 milioane de locuri de muncă (26% din numărul total de locuri de muncă în sectoarele CCI de la nivel global). Economia culturală a Europei îşi are rădăcinile în istorie şi continuă să fie un generator de tendinţe pe scena globală.

Economia creativă din Europa este stimulată de un puternic suport public, prin intermediul achiziţiilor, stimulentelor financiare şi fiscale, subvenţiilor şi locurilor de muncă din sectorul public. În anul 2013, guvernele din cadrul UE28 au alocat aproape 68,6 miliarde USD din cheltuielile publice serviciilor culturale. Acest larg suport public este acum ameninţat de reducerile bugetare. Înainte de criza financiară din anul 2008, cheltuielile publice cu serviciile culturale înregistrau o rată anuală de creștere de 5%; de atunci, însă, ele au scăzut cu o medie anuală de 1%. Deşi reprezintă doar 1% din cheltuiala publică, suportul guvernamental continuă să aibă un rol esențial în stimularea acestor industrii.

Punctul forte al sectoarelor CCI europene este reprezentat de concentrarea unică de instituţii de artă şi de patrimoniu. Şapte din cele mai vizitate zece muzee din lume se găsesc în Europa (de ex: trei în Paris, două în Londra) şi 30 din “Oraşele Creative” definite de UNESCO sunt europene – fapt care face din Europa o destinaţie culturală de clasă mondială, ce a atras 52% din turismul internaţional în anul 2013.

O forţă de muncă extrem de talentată în domeniul cultural

Cu o populaţie densă şi educată, o piaţă puternică pentru cultură şi o moştenire istorică unică, Europa este renumită pentru liderii corporatişti din industriile creative: Universal Music Group conduce industria muzicală, în vreme ce Endemol conduce sectorul de televiziune. Printre liderii europeni din industria de publishing se numără Pearson şi Hachette Book Group. Ubisoft şi Supercell sunt lideri în domeniul jocurilor video, iar Publicis şi WPP în advertising. De asemenea, Europa este un loc al creării şi dezvoltării de noi modele de afaceri, cum ar fi Spotify şi Deezer din domeniul serviciilor de online streaming pentru muzică.

Economia creativă şi culturală europeană este construită pe două direcţii de învăţare: o concentrare puternică de creatori şi o reţea densă de şcoli de artă şi cultură. Forţa de muncă europeană din domeniul cultural include peste 500.000 de scriitori şi peste 1 milion de compozitori de muzică şi creatori de texte.

Europa este regiunea de unde provin cei mai mulţi creatori şi dispune de o concentrare unică de şcoli şi universităţi care dezvoltă abilităţi specifice industriilor creative şi culturale. În Europa, există peste 5.500 de universităţi, şcoli pre-universitare şi şcoli post-universitare. Printre şcolile dedicate artei şi culturii se numără unele din cele mai prestigioase şcoli mondiale de arhitectură, arte interpretative, film, arte vizuale şi design.

Construirea unui mediu legislativ echitabil

Competiţia generată de nou veniţi, precum așa-numitul grup GAFA (Google, Apple, Facebook şi Amazon) şi Netflix au pus în pericol fluxurile istorice de venituri. Această competiţie a generat, totodată, modele inovatoare de venituri, cum ar fi aplicaţiile speciale şi streaming-ul. Pentru a menţine intactă forţa creativă şi culturală a Europei, cadrul legislativ al Uniunii Europene privind protecţia drepturilor de autor, precum şi cel referitor la comerţul electronic trebuie adaptat ameninţărilor reprezentate de noii actori digitali. De asemenea, este necesară susținerea afacerilor creative emergente care au fost ţinute pe loc întrucât nu reuşesc să menţină o cotă decentă de venit din conţinutul creat.

Sprijinirea afacerilor creative pentru creşterea liderilor culturali de mâine

Europa este afectată de lipsa unui număr semnificativ de companii de mărime medie în sectoarele creative. Companiilor de dimensiuni mai mici le lipsesc resursele financiare pentru a se extinde. Comisia Europeană a estimat, în cadrul unui studiu din 2013, că nevoia financiară pentru afacerile CCI europene s-ar situa între 8,7 miliarde USD şi 14,5 miliarde USD. Europa a manifestat lentoare în dezvoltarea de noi campioni digitali. Ca să rămână un pionier în cadrul revoluţiei CCI, de natură disruptivă, Europa trebuie să înveţe să creeze campioni digitali.

“Sectoarele CCI reprezintă, incontestabil, nişte piloni cu mare potential ai economiei globale, însă ei se pot dovedi fragili, dacă nu sunt îngrijiţi. Guvernele din întreaga lume încep să conştientizeze adevărata valoare economică a sectoarelor CCI, însă provocările la adresa creşterii acestora abundă. Sectoarele CCI au nevoie de o structurare mai bună, de politici de suport şi de o protecţie puternică a conţinutului creat. Pentru stimularea reală a potenţialului lor economic, este necesar să găsim unui echilibru între creaţie, acces la creaţie (distribuţie) şi grijă faţă de moştenirea culturală. Sperăm ca acest raport unic al EY să contribuie la o mai bună înţelegere a acestor provocări şi la o abordare mai eficientă pentru dezvoltarea pe termen lung a creativităţii şi culturii,” concluzionează Elena Badea.

Studiul integral EY poate fi consultat aici.

Bucureşti,  14 decembrie 2015 – Angajaţii din departamentele fiscale trebuie să-şi schimbe fundamental modul în care folosesc şi adună datele, dacă vor să facă faţă cerinţelor tot mai mari de transparenţă fiscală, reformă şi folosire a unor sisteme informatice în procesele decizionale ale companiilor.

Cel mai recent studiu PwC, Tax function of the future – Unlocking the power of data and analytics, analizează provocările cu care se confruntă departamentele fiscale în procesarea şi stocarea multitudinii de date, precum şi motivele pentru care gestionarea informaţiei cruciale pentru operaţiunile fiscale a devenit foarte importantă.

Departamentele de taxe sunt unele dintre cele mai mari consumatoare de date din organizaţii,  şi petresc peste 50% din timp pentru culegerea datelor,  în vreme ce doar 30%  este alocat pentru analiza fiscală strategică, mulţi dintre directorii fiscali declarând că este imposibil să găsească o soluţie* pentru obţinerea de date gata prelucrate pentru raportările fiscale.

Dat fiind că reforma fiscală şi transparenţa sunt prioritare pe agenda guvernelor şi pe cea a mediului de afaceri, raportul arată că mii de angajaţi din departamentele fiscale riscă să fie copleşiţi de cerinţele mari de date, cuplate cu sisteme nefuncţionale, ducând la pierderi de bani şi timp pentru organizaţiile lor.

Departamentele fiscale se confruntă cu provocarea de a culege informaţii actuale de calitate, fiind puse în situaţia de a nu putea contribui strategic la deciziile de la nivel de companie. Informaţiile fiscale se găsesc în multe locuri, cum ar fi sistemele de facturare sau platformele de vânzări şi conţin adesea detalii insuficiente, fiind nevoie de o evaluare, coroborare şi gestionare a lor pentru a le face utilizabile în scopuri fiscale.

Raportul subliniază faptul că multe dintre sarcinile privind datele ce revin departamentelor fiscale nu provin propriu-zis din probleme fiscale, ci din probleme de la nivelul companiilor. Este nevoie ca echipa de manageri fiscali să fie cea care să preia conducerea în comunicare şi facilitarea întâlnirilor cu diferite alte departamente din organizaţii, printre care tehnologia informaţiei (IT) sau financiar, care să asigure o reprezentare adecvată şi înţelegerea cerinţelor fiscale.

“Lumea afacerilor se confruntă cu realitatea multiplicării cerinţelor de prelucrare şi stocare a datelor la nivelul organizaţiilor, iar funcţia fiscală nu va fi ocolită de acest proces. Se pierde prea mult timp cu colectarea şi evaluarea ineficientă a datelor care nu sunt integrate. Este nevoie de soluţii robuste, sigure, susţinute de tehnologia potrivită pentru colectarea, verificarea şi raportarea informaţiilor fiscale”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentul de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

“Calitatea şi actualitatea datelor trebuie să se îmbunătăţească astfel încât departamentul fiscal să poată răspundă repede şi în mod credibil cerinţelor tot mai mari de transparenţă, să se poată asigura că rezultatele reflectă în mod adecvat implicaţiile fiscale ale activităţilor companiei, precum şi să poată contribui strategic la procesul decizional organizaţional”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Creşterea transparenţei şi cerinţele de raportare mai stricte atrag de la sine solicitări mai dese de date din partea autorităţilor, cărora departamentele fiscale vor trebui să le răspundă. Această nevoie va creşte pe măsura implementării unor initiative precum raportul privind Erodarea Bazei Impozabile şi Transferul Profiturilor (BEPS) al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), ce include necesitatea raportării pe fiecare jurisdicţie în parte (CbCR).

PwC estimează că departamentele fiscale îşi vor schimba fundamental modul în care folosesc şi privesc datele prin utilizarea sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii (ERP), instrumentelor de business intelligence (BI) şi reţelelor online de informaţii fiscale, pentru a oferi informaţii gata prelucrate departamentelor fiscale.

“După cum arată tranziţia de la culegerea datelor înspre analiza lor propriu-zisă ce conduce la procesul decizional, managementul fiscal presupune mai multe operaţiuni decât simple baze de date. Îmbunătăţirea modului în care datele sunt colectate şi utilizate ar putea crea o deschidere în departamentele fiscale către tehnici de analiză a datelor rareori utilizate pentru informaţiile fiscale – însă vitale în deciziile companiilor. Analiza tendinţelor, planificări pentru fuziuni şi achiziţii în funcţie de scenarii de tipul “ce-ar fi dacă”, precum şi posibilitatea de a identifica incompatibilităţi în tratamentul fiscal – toate acestea arată că funcţia fiscală a viitorului poate transforma datele în informaţii prelucrate în beneficiul companiilor”, a conchis Mihaela Mitroi.

Raportul PwC atrage atenţia asupra faptului că, în actualul context al unei lumii a informaţiei, departamentele fiscale vor fi nevoite să sporească vigilenţa în privinţa securităţii datelor, pentru a nu risca scurgerea sau publicarea unor informaţii confidenţiale.

*Tehnologia fiscală: Crearea unor active strategice, sondaj realizat  în anul 2013 de către PwC, în parteneriat cu Manufacturers Alliance for Productivity and Innovation (MAPI).

Note

1. Pentru a vedea seria de rapoarte PwC Tax Function of the Future, vă rugăm accesaţi pwc.com/taxfunctionofthefuture

Regula de principiu consacrată de art. 46 alin. (1) din legea 85/2006, respectiv art. 84 din noua lege a insolvenţei este aceea că, având în vedere situaţia de excepţie în care se află debitorul prin intrarea în procedura de insolvenţă, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitorul insolvent, sub sancţiunea nulităţii absolute, nu mai pot fi făcute decât sub controlul persoanelor abilitate să monitorizeze procedura.

Se pune problema valabilităţii unui contract de vânzare încheiat ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, în contextul incidenţei principiului validităţii aparenţei în drept. 

1) Principiile ocrotirii bunei-credinţe a terţului achizitor cu titlu oneros şi al asigurării stabilităţii circuitului civil nu înlătură nulitatea absolută în privinţa contractului de vânzare-cumpărare încheiat între societatea debitoare şi cea pârâtă, întrucât principiul ocrotirii bunei-credinţe nu este aplicabil în această ipoteză, câtă vreme nulitatea absolută vizează actul juridic principal încheiat între cele două părţi contractante, iar pârâta intimată nu are calitatea de terţ achizitor, deci de subdobânditor cu titlu oneros prin act subsecvent, ci de prim cumpărător, adevărat că sub titlu oneros. Principiul invocat de către intimată însoţeşte toate actele juridice atâta timp cât nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută, dar, odată intervenită o astfel de sancţiune, ceea ce poate salva actul juridic este excepţia ce protejează pe terţul achizitor cu titlu oneros, iar nu principiul general mai sus enunţat (C.A. Timişoara, s. com., dec. nr. 47/2008, în BCA nr. 2/2008 şi în Procedura insolvenţei, vol. II, p. 375).

2) Potrivit dispoziţiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 [art. 84 NLPI – n.n.], în afară de cazurile prevăzute la art. 49 [art. 87 NLPI – n.n.] sau de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule. Sunt exceptate de la sancţiunea nulităţii actele încheiate de debitoarea aflată în insolvenţă, autorizate de către judecătorul-sindic, respectiv actele încheiate în perioada de observaţie, în cadrul activităţilor curente, fie sub supravegherea administratorului judiciar (dacă debitoarea a solicitat reorganizarea şi nu i-a fost ridicat dreptul de administrare), fie sub conducerea administratorului judiciar (dacă debitoarei i-a fost ridicat dreptul de administrare). Dacă instanța de fond respinge acțiunea în constatarea nulității pe considerentul că a operat principiul validităţii aparenţei în drept – error communis facit ius –, regulă de drept menită să înlăture efectele nulităţii actului juridic civil încheiat într-o situaţie de eroare comună, obştească, atunci instanţa de fond a aplicat eronat dispoziţiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei [art. 84 NLPI – n.n.] la situaţia de fapt stabilită. Astfel, din simpla lectură a textului de lege menţionat, se observă că acesta nu distinge după cum actele ce intră în sfera sa de reglementare au fost încheiate după pronunţarea hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei sau în intervalul de timp dintre pronunţare şi publicarea hotărârii în Buletinul procedurilor de insolvenţă, toate aceste acte fiind nule. O asemenea distincţie nici nu ar fi justificată dacă avem în vedere scopul introducerii acestei sancţiuni, respectiv pentru a împiedica debitoarea ca, prin încheierea unor asemenea acte, să prejudicieze creditorii. Deschiderea procedurii insolvenţei este defi nită de art. 3 pct. 4 lit. b) din Legea nr. 85/2006 [art. 5 pct. 25 NLPI – n.n.] ca fiind data pronunţării sentinţei judecătorului-sindic, în cazul în care cererea de deschidere a procedurii a fost formulată de un creditor, situaţie ce se regăseşte în prezenta cauză, şi nu data publicării în Buletinul procedurilor de insolvenţă, a efectuării menţiunilor în registrul comerţului ori a comunicării hotărârii către debitoare. Pe de altă parte, Curtea a apreciat că, în cauză, nu sunt întrunite condiţiile principiului aparenţei în drept, pârâta nefăcând dovada erorii comune, invincibile, în care s-a aflat, respectiv a bunei sale-credinţe mai presus de orice îndoială. În acest sens, în doctrina juridică s-a menţionat faptul că persoana ce invocă acest principiu trebuie să fi fost într-o „eroare legitimă” în care ar fi putut să se afle orice persoană rezonabilă, în aceeaşi situaţie, sau o „eroare comună”, invincibilă. Aparenţa a fost definită ca existenţă a unor semne exterioare de natură să inducă terţilor credinţa în realitatea unor situaţii juridice, determinând, în condiţiile legii, preeminenţa acelei situaţii faţă de realitate. În cadrul elementului material al ideii de aparenţă, este necesar să nu existe nicio îndoială în privinţa bunei-credinţe a celui avantajat de ideea de aparenţă. Mai mult, aparenţa trebuie să fie în măsură, din punct de vedere psihologic, să creeze credinţa oricărui subiect de drept prudent că este vorba de legitimitatea dreptului celui cu care se doreşte să se intre într-un raport juridic, credinţă formată în baza unui riguros examen al circumstanţelor situaţiei juridice (C.A. Ploieşti, s. civ., dec. nr. 305/2011, în CAPlBJ 2011, I, p. 126 şi în BCA nr. 5/2011, p. 23).

Acesta este un extras din lucrarea „Noul Cod al insolvenţei adnotat cu doctrină, jurisprudenţă şi explicaţii”, de Viorel Terzea. Puteţi comanda cartea cu o reducere de 30% aici.

Ministrul finanțelor publice, Anca Dragu a participat, în perioada 7-8 decembrie 2015 la Bruxelles la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și la reuniuni cu reprezentanții Comisiei Europene, domnul Valdis Dombrovskis, Vicepreședinte – Comisar pentru moneda euro și dialog social și domnul Pierre Moscovici – Comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vămi.

În cadrul reuniunii ECOFIN, miniștrii au avut discuții privind cooperarea consolidată în domeniul taxei pe tranzacțiile financiare, baza comună consolidată de impozitare și au confirmat poziția comună privind flexibilitățile din Pactul de Stabilitate și Creștere agreată la nivelul Comitetului Economic și Financiar. Într-o intervenție avută în cadrul reuniunii, ministrul Anca Dragu a exprimat aprecierea pentru lucrările desfășurate până la acest moment pe marginea propunerii privind baza comună consolidată de impozitare și, totodată, a menționat că România susține reglementarea unor norme fiscale comune de determinare a bazei impozabile pentru companiile eligibile din statele membre, fără a viza consolidarea rezultatelor fiscale ale companiilor la nivelul unui grup fiscal european. De asemenea, a precizat că România nu sprijină recuperarea transfrontalieră a pierderilor, întrucât aceasta nu poate fi separată de consolidarea fiscală.

Miniștrii au agreat, în cadrul sesiunii informale, o declarație privind Uniunea bancară și finanțarea punte (bridge financing) pentru Fondul Unic de Rezoluție.

Comisia a prezentat propunerea de Regulament privind stabilirea unei Scheme europene de garantare a depozitelor, publicată în 24 noiembrie 2015. Miniștrii au agreat constituirea unui grup de lucru ad-hoc care să lucreze la finalizarea cadrului Uniunii Bancare și, în acest context, să analizeze și propunerea menționată.

Președinția a informat asupra stadiului implementării Uniunii Bancare. Ministrul Anca Dragu a anunțat finalizarea cu succes a procesului de aprobare a legislației referitoare la transpunerea Directivei privind redresarea și rezoluția bancară și a Directivei privind schemele de garantare a depozitelor.

Celelalte subiecte abordate au vizat: viitorul Codului de Conduită (impozitarea afacerilor), erodarea bazei fiscale și transferul profiturilor, pachetul privind Semestrul European 2016, statisticile Uniunii Europene și Raportul anual al Curții Europene de Conturi privind execuția bugetului UE pentru exercițiul financiar 2014.

Discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene, domnul Valdis Dombrovskis, Vice președinte – Comisar pentru moneda euro și dialog social și domnul Pierre Moscovici – Comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vămi au avut în vedere prezentarea situației economice actuale, precum și a obiectivelor Ministerului Finanțelor Publice pentru anul următor. Reprezentanții Comisiei Europene au subliniat importanța continuării reformelor structurale și necesitatea respectării exigențelor Pactului de Stabilitate și Creștere