Salariul mediu brut în mediul privat a crescut cu 8% în judeţul Timiş în 2014, aproape dublu faţă de media naţională de creştere a salariilor (4,1%), potrivit ediţiei din acest an a studiului salarial şi de beneficii PayWell România. În acelaşi timp, salariul mediu brut din Bucureşti a crescut cu aproximativ 3,4%, în vreme ce pentru judeţele din Transilvania, din Muntenia şi din estul României, salariul mediu brut a rămas la acelaşi nivel cu anul precedent.

„Dinamica salarială mai accelerată din zona de vest a ţării poate fi explicată prin doi factori. Pe de o parte, este o competiţie intensă între angajatori, majoritatea organizaţii cu activitate de producţie, care sunt orientaţi către atragerea şi motivarea unei forţe de muncă având profiluri şi specializări similare (de exemplu, ingineri sau muncitori calificaţi). La aceasta se adaugă o disponibilitate limitată a forţei de muncă, explicată printr-o rată a şomajului de 3-4% comparativ cu 7% la nivel naţional”. a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

De asemenea, studiul PwC arată că salariile angajaţilor din companii cu cifră de afaceri între 25 – 100 milioane EURO sunt mai mari cu 70% comparativ cu salariile celor din companii cu cifră de afaceri de sub 10 milioane EURO şi cu 8% comparativ cu cele din companiile cu cifră de afaceri de peste 100 milioane EURO. Diferenţele sunt similare şi din punct de vedere al numărului de angajaţi: nivelul salarial mediu in companiile cu un număr de angajaţi cuprins între 100 şi 1000 fiind mai mare cu 71% comparativ cu cele cu mai puţin de 100 de angajaţi, respectiv cu 16% comparativ cu cele cu peste 1,000 angajaţi.

„Diferenţele sunt generate de ritmul alert de creştere caracteristic, de cele mai multe ori, acestui tip de organizaţii de dimensiune medie, spre deosebire de companiile mari, care sunt într-o etapă de stabilizare sau de companiile mici, care sunt în etapa de cristalizare a business-ului. În plus, aceste companii îşi permit să plătească mai mult pentru a-şi asigura o forţă de muncă capabilă să genereze şi să le susţină creşterea”, a precizat Horaţiu Cocheci.

Grafic 1:

Grafic 2:

Despre PayWell 2014

Studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2014 analizează nivelurile salariale şi politicile de remunerare a 166 de companii din nouă sectoare economice diferite (sectorul bancar, bunuri de larg consum, produse industriale, IT&C, publicitate, leasing, farmaceutic, retail şi centrele de servicii externalizate). Studiul conţine, de asemenea, analize personalizate, în funcţie de distribuţia geografică, numărul de angajaţi şi veniturile companiilor participante. Partea calitativă a raportului PayWell conţine informaţii privitoare la politicile de remunerare ale companiilor (ex. creşterile salariale, bonusurile fixe şi variabile), precum şi analiza unui număr de peste 20 de beneficii extra-salariale oferite de către angajatori, de la maşina de companie la tichete de masă. Aria de cuprindere a studiului, multitudinea datelor furnizate şi numărul organizaţiilor participante fac din PayWell principala sursă de informaţii legate de politica de salarială şi de beneficii din România.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 184.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

O analiză realizată de PwC şi compania de monitorizare a resurselor naturale GeoTraceability arată că extremele ciclului preţurilor la cacao rămân o ameninţare semnificativă la adresa fermierilor africani, în special a celor din Africa de Vest. Producătorii de ciocolată iau însă măsuri şi compensează prin noi investiţii pentru a eficientiza producţia de cacao şi a o face sustenabilă pe termen lung.

Având în vedere că preţul la cacao în luna septembrie a urcat cu 30% peste media anului 2013, studiul avertizează că incertitudinea care planează asupra viitoarei recolte de boabe de cacao ar putea predispune piaţa la instabilitate. De asemenea, există temeri provocate de „efectul Ebola”, dacă virusul se extinde şi în Coasta de Fildeş şi Ghana, ţări unde este localizată aproape 60% din producţia mondială de cacao.

„Preţurile la cacao sunt extrem de volatile: adesea ele ating un punct maxim din cauza scăderii ofertei ca urmare a vremii nefavorabile, a epidemiilor şi a problemelor de ordin politic din ţările tropicale unde se concentrează producţia. Experienţa însă ne arată că, pe măsură ce producţia îşi revine în anii următori, preţurile scad din cauza costului scăzut al mâinii de lucru din principalele ţări producătoare din Africa de Vest şi Indonezia”, explică John Hawksworth, economistul şef al PwC.

„Preţurile la cacao s-ar putea majora în anii următori datorită creşterii constante a cererii de ciocolată şi a produselor pe bază de cacao din SUA, America Latină, Europa şi Asia care va duce la probleme de furnizare din partea unor mari ţări producătoare precum Costa de Fildeş şi Ghana.

Însă dacă aceste preţuri crescute încurajează mai multe investiţii în noile plantaţii de cacao, ceea ce va duce la o ofertă sporită, preţul boabelor ar putea din nou scădea abrupt în anii 2020, aşa cum s-a întâmplat în anii 1980 în urma creşterii vertiginoase a preţului la cacao din deceniul precedent. Atât pentru decidenţii politici cât şi pentru companiile producătoare, provocarea va consta în a reduce diferenţele dintre extremele ciclului preţului la cacao, care pot dăuna micilor fermieri ce asigură aproximativ 90% din producţia mondială de cacao”, a adăugat John Hawksworth.

Conform raportului din 2012 Cocoa Barometer, aproape 90% din totalul boabelor de cacao este produs în mici ferme de familie, iar aproximativ 20 de milioane de mici proprietari şi muncitori din mediul rural depind în mod direct de producţia de cacao pentru a se putea întreţine. Cartografierea şi colectarea datelor de la aceste ferme îi ajută pe proprietari să îşi îmbunătăţească recolta prin optimizarea randamentului agricol.

„Vârsta arborilor de cacao şi spaţiul lăsat în jurul acestora, fertilizatorii utilizaţi, precum şi schimbările din practicile agricole, toate au impact asupra producţiei şi ofertei de cacao.”, explică Mathieu Guemas de la GeoTraceability, compania care furnizează tehnologia pentru cartografierea şi monitorizarea resurselor naturale, inclusiv a celei de cacao.

„Datorită investiţiilor masive în programele de dezvoltare durabilă şi asistenţă concepute pentru creşterea a producţiei, industria producţiei de cacao îşi intensifică eforturile pentru a evita o nouă criză a boabelor de cacao. Investiţii precum cele în instruirea fermierilor şi asigurarea unor prime pentru culturile sustenabile erau realizate rar în Africa de Vest în urmă cu doar trei ani, însă acum sunt frecvente. Aceste iniţiative susţin atât fermierii, cât şi industria, în dezvoltarea unei viziuni sustenabile a practicilor agricole, pe termen lung, care să ia în considerare schimbarea condiţiilor de mediu, economice şi tehnologiei agricole”, a adăugat Guemas.

GeoTraceability, companie achiziţionată de PwC în aprilie 2014, a facilitat colectarea datelor de pe plantaţiile de cacao ale 83.000 de fermieri, de pe 114.000 hectare de teren cultivat cu arbori de cacao din Ghana, Nigeria, Ecuador, Peru şi Indonezia. Agenţiile de dezvoltare, partenerii comerciali, bursa boabelor de cacao şi procesatorii boabelor brute au un interes crescut faţă de datele furnizate pentru a putea ajunge la o înţelegere mai exactă a tendinţelor de creştere actuale şi viitoare.

Despre raport:

1. Compania GeoTraceability, achiziţionată de PwC în aprilie 2014, este specializată în monitorizarea resurselor naturale şi tehnologia adiacentă de colectare a datelor la nivel global, inclusiv pentru recolte precum boabele de cacao, cafeaua, bumbacul, nucile şi mineralele. GeoTraceability foloseşte tehnologii de colectare şi de monitorizare a datelor precum cartografierea GPS, tehnologia Geographic Information System (GIS), precum şi telefonia mobilă şi sistemele de scanare a codurilor de bare pentru urmărirea produselor de la sursă până pe rafturile magazinelor. Serviciile companiei ajută afacerile care solicită din ce în ce mai frecvent ca originea produselor să fie cunoscută, dar şi pentru înlăturarea suspiciunilor legate de securitatea resurselor naturale şi a impactului asupra mediului înconjurător. Pentru mai multe informaţii, vă rugăm accesaţi www.geotraceability.com

2. Pentru mai multe informaţii, puteţi accesa raportul ‘Cocoa price trends and prospects: an analysis for Chocolate Week’ la adresa de internet pwc-cocoa-prices-1.pdf

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii înregistrează o scădere moderată a activităţii în primul semestru al anului 2014 față de primul semestru al anului 2013, conform barometrului EY M&A Barometer România H12014, făcut public astăzi.

Spre deosebire de România, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est (CSE) au cunoscut o intensificare a activității de fuziuni şi achiziţii în primul semestru al acestui an, înregistrându-se un număr total de 629 de tranzacţii. În plus, se înregistrează o creştere semnificativă, de 35,9%, a valorii estimate a pieţei de M&A din regiunea CSE faţă de primul semestru din 2013, generată, în primul rând, de o megatranzacţie care a avut loc pe piața din Cehia în primul semestru al acestui an.

În CSE, majoritatea companiilor care au făcut obiectul tranzacţiilor au avut cumpărători din aceeaşi regiune geografică – numărul acestora cumulând 51% din totalul tranzacţiilor. De asemenea, este de evidențiat faptul că tranzacţiile au fost încheiate mai ales de investitori strategici, iar cea mai atractivă industrie pentru cumpărători a fost tehnologia informaţiei (IT). În ceea ce privește valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat industria chimică.

În România, majoritatea companiilor româneşti care au făcut obiectul unei tranzacţii au avut cumpărători din România – numărul acestora cumulând 66% din totalul tranzacţiilor. De asemenea, Barometrul evidențiază faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost tehnologia informației (IT), în timp ce, în ceea ce privește valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, cel de produse alimentare și băuturi, şi transporturi.

Profilul cumpărătorilor – strategici şi financiari
Tranzacţiile finalizate de investitorii strategici în primul trimestru din 2014 reprezintă 49% din numărul total, cu 10% mai puţin față de anul anterior.

Procentul investitorilor financiari a crescut la 51% din totalul celor prezenți pe piață, față de 41% în primul semestru din 2013, subliniind o disponibilitate mai mare a fondurilor private de investiţii de a investi în România.

Cei mai activi investitori externi
În primul semestru din 2014, dintr-un total de 19 tranzacţii efectuate de investitori externi, cele mai multe investiții au provenit, în mod egal, din Canada, Luxemburg şi Germania – fiecare cu câte 11% – în timp ce în primul trimestru al anului 2013 cei mai activi investitori externi au fost din Polonia (15%). SUA este singurul investitor cu o prezență constantă pe piața din România în ultimii doi ani, cu un nivel al investițiilor de 5% din total, în primul trimestru din 2014, faţă de 12% anul trecut.

Cele mai atractive sectoare
Sectorul IT a fost cea mai atractivă industrie (după numărul de tranzacţii), înregistrând 9 tranzacţii în primul semestru al acestui an. Acesta a fost urmat de sectorul de media şi telecomunicaţii (cu 7 tranzacţii) şi servicii (cu 7 tranzacţii).

În ceea ce privește valoarea tranzacțiilor, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, urmat de transporturi şi servicii financiar-bancare.

Principalele tendinţe cu impact asupra pieţei de fuziuni şi achiziţii
Consolidarea sectorului energetic a fost cea mai vizibilă tendinţă din piaţă, în care cea mai atractivă zonă pentru investiții a fost cea a energiilor regenerabile. Astfel, parcurile de energie fotovoltaică şi microhidrocentralele au atras jumătate din numărul de tranzacţii finalizate în primul semestru din 2014.

A doua tendinţă vine dinspre sectorul serviciilor financiar-bancare, marcând o consolidare a sectorului financiar, cu tranzacții majore în domeniul bancar şi de asigurări, dar şi alte zone, inclusiv cea de leasing.

“Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii din prima jumătate a anului 2014 a fost dominată de tranzacţii sub pragul de 20 de milioane EUR. Chiar dacă au apărut anumite tranzacţii mari în sectorul serviciilor financiare, energiei şi materialelor de construcţii, acestea urmează să se finalizeze în 2015.

Pe de altă parte, piaţa locală a tranzacţiilor de mărime medie a înregistrat semnale pozitive puternice, cu numeroase tranzacţii în sectorul TMT (tehnologie, media şi telecomunicații). Alte sectoare în care s-a observat o accelerare a activității de fuziuni și achiziții au fost: energie, transporturi şi serviciile financiare. În plus, am remarcat un semnal pozitiv și din partea cumpărătorilor prin creșterea numărului de tranzacții urmărite de către fondurile de private equity, prin noi investiții sau achiziții efectuate de companiile din portofoliu, dar și o serie de tranzacții secundare.

În ceea ce privește vânzătorii, am observat o schimbare în activitatea antreprenorilor români, cărora EY le oferă suport în mod deosebit, aceștia devenind mult mai atenți la realităţile pieţei. Drept urmare, am văzut o descreștere a așteptărilor acestora privind evaluarea companiilor, o tendință în măsură să susțină în continuare activitatea de M&A în perioada următoare,” a declarat Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului Servicii de asistenţă în tranzacţii, EY România.

****

Despre Barometrul EY privind piaţa de fuziuni şi achiziţii din România – 2014
Barometrul EY este un rezumat şi o analiză a informaţiilor făcute publice şi identificate în baze de date reputate.
Activităţile de fuziuni şi achiziţii şi datele cuprinse în barometru includ informaţii privind tranzacţiile de tip privat-privat şi exclud: achiziţii de pachete minoritare de acţiuni sub 15%, răscumpărarea de acţiuni deţinute de acţionarii minoritari sau de către acţionarii majoritari, tranzacţii imobiliare (cu excepţia cazului în care vânzatorul şi/sau cumpărătorul a fost o companie imobiliară sau un fond imobiliar), tranzacţii de pe piaţa de capital (cu excepţia tranzacţiilor care au dus la o schimbare a controlului), achiziţii de licenţe, contracte de asociere în participaţiune, investiţiile greenfield, IPO-uri, privatizări, tranzacţii care includ active din mai multe ţări (valoarea acestor tranzacţii a fost ignorată pentru fiecare ţară, dar numărul acestora a fost luat în considerare), reorganizări interne.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este “Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

– Medicii devin factori de influenţă mai puţin importanţi în deciziile de achiziţii legate de tehnologia medicală

– Veniturile realizate de companiile listate de tehnologie medicală şi biotehnologie din SUA şi Europa au totalizat 336,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat în iunie 2014

În pofida provocărilor comerciale continue de pe parcursul anului 2013, performanţele globale ale industriei de tehnologie medicală și biotehnologie rămân constante, păstrându-și nivelele relativ scăzute de creştere din ultimii ani. Dar, în timp ce industria se confruntă cu presiunea exercitată de piață și de autorităţile de reglementare, o nouă provocare amenință perspectivele de creștere: standardizarea, conform studiului anual EY, Pulse of the industry: differentiating differently.

Pentru a înțelege rolul pe care îl joacă standardizarea în prezent dar și asupra evoluției industriei MedTech, EY a derulat un sondaj în rândul a 162 de achizitori americani şi europeni din domeniul sănătăţii publice de pe patru pieţe importante din punct de vedere al tehnologiei medicale: Statele Unite, Marea Britanie, Germania şi Spania. Rezultatele sondajului indică faptul că multe produse de tehnologie medicală și biotehnologie sunt evaluate în primul rând pe baza prețului, în lipsa unor argumente mai bune în privinţa valorii adăugate din punctul de vedere al contribuției la rezultatele terapiilor medicale sau la eficientizarea costurilor actului medical.

Glen Giovannetti, Global Life Sciences Leader, EY, declară:

“Pe măsură ce deciziile legate de achiziţii devin tot mai centralizate, iar puterea de influenţă trece de la personalul medical la administratorii şi managerii de spitale, reperele obişnuite privind achiziţionarea unui dispozitiv – brand, calitate şi design – devin tot mai puţin importante, preţul devenind astfel principalul diferențiator. Pentru a-și diferenția semnificativ oferta, companiile vor fi nevoite să dezvolte şi să promoveze produse care pot demonstra că sunt eficiente, îmbunătăţesc rezultatul terapiilor aplicate pacienţilor şi, în același timp, reduc costurile asociate acestor servicii.”

Raportul EY din acest an abordează, în același timp, subiectele legate de performanţele financiare ale companiilor, finanţări şi tendinţele legate de activitatea de tranzacționare şi impactul tranzacțiilor asupra modelelor de business din sectorul tehnologiei medicale, inclusiv reducerea riscului de standardizare.

Schimbarea profilului clienților şi evoluția priorităților în industrie

Un număr copleșitor de mare de respondenţi subliniază faptul că preţul rămâne principalul criteriu în decizia de achiziţie de tehnologie medicală, 77% dintre aceştia menționând preţul ca fiind un factor prioritar atât în prezent cât şi în viitorul imediat. Cu toate acestea, pentru următorii trei ani, respondenţii se aşteaptă ca măsurile simple de reducere a costurilor să devină mai puţin importante. În schimb, anticipează că iniţiativele de reformare a domeniului sănătăţii concentrate pe valoare şi rezultate vor deveni mult mai importante. Dintre cei şase indicatori de presiune oferiţi respondenţilor ca variante de răspuns, valoarea produselor şi rezultatele generate au înregistrat cea mai mare creştere procentuală, marcând un salt de la 13 % între momentul actual şi o perspectivă de trei ani.

Între timp, respondenţii se aşteaptă ca medicii practicieni să aibă mult mai puțină influență asupra deciziei de achiziție în următorii trei ani, situându-se la același nivel cu alți factori de decizie din departamentul financiar sau cel de achiziții. Rugaţi să selecteze cei mai importanţi trei factori care influențează procesul de decizie în achiziţia de echipamente medicale din prezent, comparativ cu situația de peste trei ani, respondenţii au indicat o scădere de la 55% la 27%, într-un orizont de trei ani, a factorului “Preferinţa medicului pentru un anume echipament”, precum şi o scădere de la 32% la 22% a factorului “Design prietenos cu utilizatorul”.

Pe de altă parte, măsurile care vizează creşterea valorii produselor şi îmbunătățirea rezultatelor acestora vor deveni factori de influenţă mult mai importanţi asupra deciziei de achiziţie. “Date care demonstrează rezultatele clinice” a fost selectat ca fiind principalul factor în decizia de achiziţie, în prezent de către 51% dintre respondenţi şi de către 62% peste trei ani. Acordurile de partajare a riscurilor legate de achiziţii vor marca o creștere estimată de la 6% în prezent la 25% peste trei ani.

Performanţele financiare rămân constante

Profitând de îmbunătățirea climatului financiar din domeniul îngrijirii sănătății şi de redresarea semnificativă a capitalizării pieţei, companiile de tehnologie medicală au înregistrat creşteri modeste ale veniturilor în anul financiar încheiat în iunie 2014, simultan cu îmbunăţirea situaţiei lichidităţilor şi activitatea de fuziunil şi achiziţii direcționată către consolidarea portofoliilor de produse şi servicii.

Rezultatele financiare cheie evidenţiate în raport:

►    Creşteri ale veniturilor: Veniturile realizate de companiile listate de tehnologie medicală și biotehnologie din Statele Unite şi Europa au totalizat 336,2 miliarde de USD în 2013, o creştere de 4% faţă de anul precedent, cu mult sub ratele de creştere înregistrate înainte de criză.

►    Avântul ofertelor publice inițiale (IPOuri): În cursul celor douăsprezece luni încheiate în iunie 2014, companiile din industria de tehnologie medicală au avut parte de una dintre cele mai favorabile ferestre de oportunitate pentru lansarea de IPO-uri. 31 de companii au fost listate pe piaţa de capital în Statele Unite şi Europa în acest interval de timp, reuşind să acumuleze un capital de 1,5 miliarde USD, o creştere de 600% faţă de perioada anterioară.

►    Finanţările rămân puternice: companiile de tehnologie medicală și biotehnologie au atras finanţări de 27,3 miliarde de USD în perioada iunie 2013 – iunie 2014, 71% dintre aceste finanţări provenind din tranzacţionarea datoriilor. În timp ce cifrele indică o scădere de 14% faţă de anul anterior, marchează cea de-a doua mare creștere de capital din 2008 până în prezent. Companile din SUA au atras cea mai mare parte din totalul finațărilor, în valoare de 22,2 miliarde de USD. Finanțările de tip venture capital au rămas constante, totalizând 4,4 miliarde de USD, comparativ cu 4,2 miliarde USD în anul anterior, o parte din ele fiind datorate creşterii investiţiilor de tip corporate venture capital şi a celor venite din zona investitorilor strategici.

Patrick Flochel, lider european EY științele vieții și lider global sectorul farmaceutic, declară:

“În timp ce industria MedTech continuă să demonstreze că are capacitate de adaptare, rezultatele studiului nostru oferă noi dovezi privind faptul că regulile tradiţionale ale competiției devin mai puţin relevante și obligă companiile să implementeze strategii noi pentru a obține un succes durabil. Chiar dacă strategiile alese de fiecare firmă în parte vor fi diferite, companiile vor fi nevoite să descopere noi căi de a demonstra că produsele lor ajută furnizorii de servicii medicale să atingă standarde de îngrijire a sănătăţii de cea mai înaltă calitate şi să-şi crească cota de piaţă, excluzând costurile din această ecuație.”

****

Despre studiu:

Companiile de tehnică medicală şi biotehnologie (medtech) sunt definite în cadrul acestui studiu drept acele companii care au ca principală activitate designul şi fabricarea de echipamente medicale şi consumabile şi care îşi au sediul în Statele Unite sau Europa. În cadrul studiului, datele şi analizele aferente pieţei din Israel au fost incluse în piaţa europeană şi orice grupare între date din S.U.A. şi Europa apare menţionată în studiu drept “la nivel mondial”. În sens mai larg, definiţia include producătorii de dispozitive medicale şi de diagnosticare, furnizorii de soluţii tehnice pentru furnizorii de medicamente, dar exclude distribuitorii şi companiile care livrează servicii, cum ar fi organizaţiile sub-contractate axate pe cercetare şi organizaţiile sub-contractate producătoare. Toate companiile listate de medtech au fost clasificate ca aparţinând uneia din cele cinci mari categorii de produse: Imagistică, Diagnostic ne-imagistic, Cercetare şi alte echipamente, Dispozitive terapeutice şi altele.

Sondajul a fost derulat în luna august 2014, în rândul a 162 de respondenţi – 71 din Statele Unite, 33 din Marea Britanie şi Germania, şi 25 din Spania. Dintre aceştia, 85 deţineau funcții în clinici medicale (şef departament cardiologie, şef de departament etc) şi 77 aveau un rol administrativ sau managerial (în achiziţii, în lanţul de aprovizionare etc.). 

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este “Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

• Afacerile de familie rămân un segment economic dinamic şi stabil;
• Competiţia este însă mai intensă, presiunea asupra preţurilor este în creştere, iar viteza schimbărilor se accelerează;
• În cele mai multe cazuri succesiunea nu este planificată, doar 16% dintre afacerile de familie având un plan de succesiune detaliat; 

74% dintre afacerile de familie din România declară că au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri în ultimul an financiar, însă antreprenorii din ţara noastră sunt mai precauţi decât omologii lor la nivel global în ceea ce priveşte viitorul, ei fiind preocupaţi mai ales de situaţia economică generală şi de înăsprirea competiţiei, arată rezultatele celei mai recente ediţii ale sondajului global PwC Family Business Survey.

62% dintre respondenţii români se aşteaptă la o creştere constantă a afacerii lor în următorii cinci ani, iar alţi 13% mizează pe o creştere rapidă şi agresivă. Nevoia de continuă inovare, instabilitatea pieţei, atragerea personalului cu abilităţi cheie, competiţia acerbă şi globalizarea accentuată sunt menţionate ca fiind cele mai importante provocări pentru afacerile de familie din România.

Pentru a continua să crească, afacerile de familie trebuie să se adapteze mai repede, să inoveze mai devreme şi să-şi profesionalizeze felul în care îşi desfăşoară operaţiunile. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile celui de-al şaptelea sondaj bienal PwC pe un eşantion global de 2.378 proprietari şi directori de afaceri de familie din peste 40 de ţări, inclusiv România.

Raportul, intitulat Up close and professional: the family factor, arată că, în ciuda mediului economic dificil, îngreunat de lipsa de forţă de muncă talentată, de dificultăţile legate de inovaţie şi guvernanţa corporativă, afacerile de familie rămân dinamice şi adaptabile. Astfel, afacerile de familie reprezintă 70-90% din PIB-ul global şi sunt un barometru al sănătăţii economiei.

 O concluzie interesantă a ediţiei din acest an este că nevoia de profesionalizare a afacerii devine din ce în ce mai mult o problemă centrală a afacerilor de familie, agravată şi de presiunea acerbă asupra preţurilor, creşterea costurilor şi de mega tendinţele care schimbă faţa economiei globale. În ediţia din 2012 această nevoie a fost foarte puţin menţionată, dar anul acesta 40% dintre respondenţi au considerat că profesionalizarea va fi una dintre provocările principale în următorii cinci ani. Aceasta trebuie însoţită şi de o „profesionalizare” a raporturilor familiei cu compania.

„Este clar că au apărut noi provocări la orizont pentru afacerile de familie: contextul economic este mai dificil, competiţia mai agresivă, presiunea asupra preţurilor este în creştere, iar schimbările se produc cu o viteză din ce în ce mai mare. Cu toate acestea, afacerile antreprenoriale dau dovadă de rezistenţă şi de capacitate de adaptare, ele fiind fundamentul unei creşteri economice sănătoase. Totuşi, există o dinamică a familiei (family factor) care poate avea un impact major asupra companiei, impact care pare să fie ignorat de către cei mai mulţi respondenţi” a declarat Alexandru Medelean, Liderul echipei de servicii integrate pentru antreprenori şi afaceri de familie din cadrul PwC România.

Mai competitive, mai volatile

În general, afacerile de familie la nivel global sunt în formă relativ bună, 65% dintre ele înregistrând creştere în ultimele 12 luni, iar 70% aşteptându-se să crească constant în următorii cinci ani. 15% caută să îşi dezvolte afacerea în mod agresiv, comparativ cu 12% în 2012. Aceste ambiţii de creştere agresivă sunt mai pronunţate în China (57%), Orientul Mijlociu (40%) şi India (40%).

Cu toate acestea, numărul respondenţilor neîncrezători în abilităţile lor de recrutare a personalului calificat în următoarele 12 luni a crescut de la 43% în 2012 la 49% astăzi. Iar procentajul celor care identifică situaţia economică generală ca provocarea principală în anul care urmează a crescut uşor de la 60% în 2012 la 63% în 2014.

Pragmatismul câştigă în faţa sentimentelor

Afacerile de familie au devenit mult mai pragmatice faţă de sondajul realizat în 2012. Priorităţile pe care le menţionează sunt continuitatea afacerii şi creşterea profitabilităţii. Acestea sunt urmate de factorii care influențează direct aceste obiective, în timp ce subiectele legate de familie şi de comunitate sunt plasate mai jos în ierarhia priorităţilor.

Cu doi ani în urmă, 70% dintre cei chestionaţi aveau un simţ puternic al responsabilităţii faţă de iniţiativele comunităţii locale; procentajul acestora a scăzut la 59% anul acesta.

„Afacerile de familie care au răspuns la sondajul global al PwC consideră că şi-au îndeplinit ‘responsabilitatea’ faţă de comunitatea locală prin protejarea locurilor de muncă pe timpul recesiunii. Acum proprietarii şi managerii afacerilor de familie aşteaptă din partea guvernelor să-şi îndeplinească promisiunile legate de îmbunătăţirea infrastructurii, reducerea birocraţiei şi pregătirea unei forţe de muncă mai bine specializată”, a adăugat Ionuţ Simion, Partener, Lider servicii de consultanţă fiscală pentru antreprenori şi afaceri de familie, PwC România.

Diversificare pentru supravieţuire?

Din sondajul global din acest an mai rezultă şi că 68% dintre afacerile de familie sunt implicate în export, vânzările din străinătate reprezentând aproximativ un sfert din cifra de afaceri a respondenţilor. Aproape trei sferturi dintre cei chestionaţi se aşteaptă să exporte în următorii cinci ani şi sunt de părere că aceste exporturi vor reprezenta mai mult de o treime din totalul vânzărilor. Cei mai avizi exportatori sunt cei care caută o creştere agresivă a afacerii, care au cifra de afaceri de peste 100 milioane dolari şi care provin din industria producătoare sau agricultură. Din punct de vedere geografic, cei mai ambiţioşi sunt cei din Europa de Est, ţările BRIC şi cvartetul „MINT” compus din Mexic, Indonezia, Nigeria şi Turcia.

Puţine afaceri se aşteaptă însă să exporte către un număr simţitor mai mare de ţări, majoritatea având tendinţa de a se limita la ţările învecinate sau cele cu care au o limbă şi cultură asemănătoare.

“Acest lucru arată că le lipsesc fie competenţele, fie încrederea pentru a pătrunde pe noi pieţe. Multe ar avea probabil nevoie să angajeze personal talentat din exterior pentru a reduce diferenţele, iar dacă nu o fac ar putea să rateze multe oportunităţi de creştere” spune Mihai Aniţa, Partener, Lider servicii de audit pentru antreprenori şi afaceri de familie, PwC România.

Imperativul digital

În ediţia de anul acesta a PwC Global CEO Survey, sondaj realizat în rândul directorilor de companii, 81% dintre respondenţi au menţionat avansul tehnologic drept una dintre cele trei mega tendinţe globale cu cel mai mare potenţial de a le transforma activitatea în următorii cinci ani. În mod similar, şi afacerile de familie recunosc impactul în creştere al tehnologiei digitale, 79% dintre respondenţii PwC Family Business Survey plasând-o printre primele trei mega tendinţe.

Un procentaj ridicat (72%) dintre respondenţi sunt de acord că trebuie să îşi adapteze modul în care operează în exteriorul companiei şi să se organizeze corespunzător în interiorul ei pentru a optimiza exploatarea oportunităţilor din sfera digitală şi pentru a evita să fie înghiţiţi de concurenţii mai avansaţi. Cele mai mari procentaje pentru înţelegerea potenţialului comercial al sferei digitale au fost înregistrate în rândul respondenţilor din pieţele emergente din România (80%), China (77%), Kenya, India şi Malaiezia (toate 69%). Cel mai mic procentaj a fost înregistrat în Irlanda (45%), Marea Britanie (45%) şi Canada (38%).

Profesionalizarea afacerii

Profesionalizarea afacerii de familie înseamnă structurarea şi disciplinarea viziunii şi canalizarea energiei caracteristice acestui tip de companii antreprenoriale. Aceasta le va ajuta în inovaţie, diversificarea mai eficientă a ramurilor de activitate, creşterea exporturilor şi dezvoltarea mai rapidă.

„Profesionalizarea” familiei

Profesionalizarea afacerii în sine nu este însă suficientă şi trebuie însoţită de o abordare la fel de riguroasă a raporturilor de familie. Aceasta înseamnă, de exemplu, stabilirea unor proceduri care să reglementeze modul în care familia interacţionează cu afacerea – inclusiv stabilirea unei infrastructuri a procesului decizional şi a canalelor formale de comunicare. Acestea se vor dovedi esenţiale în situaţii tensionate sau conflictuale. Pe scurt, este vorba despre protejarea interesului familiei şi garantarea supravieţuirii firmei.

 Succesul succesiunii

O abordare profesională este cea mai importantă în cazul succesiunilor. Mult prea multe afaceri de familie încă nu au realizat cât potenţial distructiv are acest aspect. 53% dintre respondenţi afirmă că au planuri de succesiune pentru unele funcţii de conducere, chiar dacă nu pentru toate, însă doar 30% dintre aceste planuri sunt documentate în mod corespunzător. Doar 16% declară că au proceduri de succesiune detaliate.

„Un plan care nu este pus pe hârtie nu este un plan, este doar o idee. Aceasta este o problemă de care afacerile de familie trebuie să se ocupe cu aceeaşi seriozitate şi energie cu care se ocupă şi de profesionalizarea altor aspecte ale afacerii. Fără aceste planuri, toată afacerea este supusă riscului”, a adăugat Ionuţ Simion. 

Despre raport:

1. Sondajul PwC din 2014 în rândul afacerilor de familie a luat în considerare companiile de familie cu o cifră de afaceri mai mare de 5 milioane de dolari din peste 4o de ţări. Interviurile cu 2.378 proprietari de afaceri de familie şi directori executivi au avut loc între 29 aprilie şi 29 august 2014. Valoarea totală însumată a cifrei de afaceri a companiilor acoperite de prezentul raport depăşeşte 500 de miliarde de dolari.

2. Concluziile sondajului global al PwC în rândul afacerilor de familie, Up close and professional: the family factor, pot fi descărcate de la adresa www.pwc.com/familybusinesssurvey.

3. Mai multe informaţii privind răspunsurile antreprenorilor din ţara noastră vor fi date publicităţii în perioada următoare, în cadrul unui raport asupra principalelor rezultate pentru România.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

– Se estimează o creştere de 0,9% a PIB-ului în 2014 în Zona Euro, evitându-se stagnarea

– Perspective diferite de creștere: Spania şi Germania își consolidează economiile, în timp ce Italia şi Franţa rămân în urmă

– Se aşteaptă o creştere a investiţiilor de 2,4% în 2015 şi de 2,8% în 2016, pe fondul redresării economice şi a îmbunătățirii nivelului de încredere a consumatorilor

– Nivelul scăzut al inflaţiei se va menține până în 2015, riscul de deflaţie nu a dispărut

Revenirea Zonei Euro începe să se facă simțită treptat după stagnarea din primele şase luni ale anului, se arată în raportul de toamnă EY Eurozone Forecast (EEF).

 Conform raportului, PIB-ul Zonei Euro va creşte cu 0,9% în acest an, urmat de o creştere de 1,5% în 2015 şi de 1,7% în 2016.

După doi ani de scăderi, se înregistrează o binevenită revenire, însă ritmul de creştere se va situa mult sub ritmul mediu de dinainte de criză de 2,3% pe an, înregistrat în perioada 1997 – 2007.

Privind aspectele pozitive, şomajul din Zona Euro şi-a întrerupt creşterea. Deşi este aşteptată o scădere ușoară a ratei şomajului, de la nivelul actual de 11,4% la 10,9% până la sfârşitul lui 2016, o astfel de evoluţie va contribui la creșterea încrederii consumatorilor. Mai mult, revenirea moderată a venitului real disponibil, care este estimat să crească cu 1% în 2015 şi cu 1,4% în 2016, ar putea genera creșterea cheltuielilor de consum.

Semne încurajatoare vin și ca rezultat al însănătoşirii constante a sectorului financiar, prognoza EY punctând o relaxare a condiţiilor de creditare și o creștere a sprijinului acordat companiilor, ca urmare a programului operaţional de refinanţare pe termen lung elaborat de Banca Central Europeană. În acest context, la care se adaugă consolidarea modestă a activităţii economice şi slăbirea monedei Euro, deflaţia ar putea fi evitată. Cu toate acestea, Zona Euro va trece printr-o perioadă prelungită de scădere a inflaţiei, date fiind continua disponibilitate a forţei de muncă şi a presiunii de reducere a gradului de îndatorare în rândul companiilor, gospodăriilor și în sectorul public.

Investiţiile – noul motor al redresării Zonei Euro

Primele semne ale redresării economice au fost impulsionate de îmbunătățirea activității comerciale, dar un rol import în perioada care urmează îl va juca cererea internă. Recenta depreciere a monedei Euro va avea un impact pozitiv asupra exportatorilor, în special asupra celor din economiile mai puţin competitive, iar exporturile sunt estimate să crească cu aproximativ 3% în 2014, atingând 4,1% în 2015 şi 4,3% în 2016.

Îmbunătăţirea mediului comercial, cât şi îmbunătăţirea accesului la finanţare vor permite firmelor să îşi crească nivelul de cheltuieli cu investiţiile. Conform EEF, creşterea cheltuielilor de capital va atinge creşteri semnificative, de 2,4% în 2015 şi 2,8% în 2016, faţă de 1,3% în 2014. Prin urmare, e de așteptat ca, în 2014, contribuţia investiţiilor la creşterea economică să fie mai mare, după ce a fost puternic negativă în 2013, urmând să se mențină constantă în 2015 şi 2016.

Cu toate acestea, revenirea investiţiilor va înregistra un ritm mai scăzut decât în alte perioade post-recesiune, cauzele fiind nivelurile ridicate ale datoriilor companiilor, creșterea costurilor reale ale împrumuturilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi fragmentarea financiară încă mare.

Cheltuielile de consum încep să ia avânt

Conform previziunilor EEF, consumul va înregistra un trend ascendent şi va deveni un motor important de creştere în 2015 şi 2016, cu un ritm aproape dublu faţă de 2014.

 Consumatorii încep să îşi recapete încrederea, iar scăderea ratei şomajului va fi un factor pozitiv pentru stimularea consumului. Creşterea veniturilor şi şomajul în scădere ar putea determina consumatorii să renunţe la economisire în favoarea consumului.

Un impact pozitiv asupra cheltuielilor efectuate de gospodării l-ar putea avea și îmbunătățirea condițiilor din zona creditelor de consum, așteptată ca răspuns la implementarea programului operaţional al Băncii Centrale Europene (BCE) de refinanţare pe termen lung, conform unui sondaj realizat de BCE în iunie. Per ansamblu, se estimează ca aceşti factori să contribuie la o creştere a consumului de 1,4% în 2015 şi de 1,5% în 2016, faţă de doar 0,8% în acest an.

“În România, cererea internă este de aşteptat să devină principalul motor de creştere în acest an. Creşterile salariale şi nivelul foarte scăzut al inflaţiei vor întări puterea de cumpărare a consumatorilor, în vreme ce creşterea continuă a exporturilor – după vârful de anul trecut – ar trebui să încurajeze companiile să îşi mărească investiţiile după nivelurile slabe înregistrate din 2012 până în prezent. În acest context, pentru România, EY Eurozone Forecast estimează o creştere de 2,3% a PIB-ului în 2014, urmată de o creştere de 3,6% în 2015,” declară Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova.

***

Despre EY Eurozone Forecast

Prognozele şi analizele cuprinse în EY Eurozone Forecast au la bază modele ale Băncii Centrale Europene pentru economia Zonei Euro. Aceste modele sunt dezvoltate pe baza unor teorii şi tehnici economice de vârf folosite de BCE pentru a realiza prognozele sale trimestriale în privinţa Zonei Euro.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este „Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

– Creştere semnificativă a numărului de companii globale care intenționează să realizeze tranzacții în următoarele 12 luni

– Tranzacţiile de dimensiuni medii vor genera următorul val de fuziuni şi achiziţii

– Creșterea numărului de tranzacții care urmează să fie finalizate; se așteaptă o dublare a activității M&A în următoarele şase luni

– Stabilitatea economică şi volatilitatea scăzută a evaluărilor stimulează apetitul pentru fuziuni şi achiziţii după cinci ani de stagnare

40% dintre companii intenționează să facă achiziții în următoarele 12 luni – cel mai mare procent din ultimii trei ani, conform celui de-al unsprezecelea studiu bi-anual EY, Global Capital Confidence Barometer. Studiul are la bază un sondaj derulat în rândul a peste 1600 de directori de top din peste 60 de ţări.

Îmbunătățirea condițiilor de piață şi creșterea numărului de tranzacții care urmează să fie finalizate ar putea marca o revenire a pieței globale de fuziuni şi achiziţii la volumele şi valorile de dinainte de 2006, după cinci ani de stagnare.

 În timp ce anul 2014 s-a remarcat prin mega tranzacții cu mare vizibilitate în piață, Barometrul EY indică faptul că şi tranzacțiile de dimensiuni medii vor juca un rol important în creșterea pieței de M&A în acest an.

 Aproape două treimi (60%) dintre respondenţi se aşteaptă ca volumul tranzacţiilor să continue să crească în următoarele 12 luni – chiar şi după un an 2014 pozitiv pentru activitatea de fuziuni și achiziții.

“Barometrul nostru precedent anunța valul de mega tranzacţii la care am fost martori în 2014. Aceste tranzacții de multe miliarde de dolari au un efect de cascadă asupra pieţei de fuziuni şi achiziţii. Au crescut gradul de încredere în piaţă şi au declanșat activitatea de tranzacționare și la niveluri mai coborâte de tranzacţionare“, a declarat Pip McCrostie, EY Global Vice Chair, Servicii de asistenţă în tranzacţii.

Perspective de creștere a pieței de fuziuni şi achiziţii, pe măsură ce stabilitatea economică oferă cadrul de materializare a intenţiilor de cumpărare

Numărul de tranzacții ce urmează să fie finalizate reprezintă cel mai relevant indicator al activităţii din perioada următoare. Iar creşterea acestui număr a înregistrat o remarcabilă creștere, de 30% din aprilie 2014. În plus, două treimi (66%) dintre directorii de top se aşteaptă ca numărul tranzacțiilor să atingă un nivel mult mai mare în următorul an – cu un procent mai mult decât dublu faţă de cel estimat cu şase luni în urmă.

O altă caracteristică a pieței privind sentimentul investitorilor față de activitatea de tranzacționare este intensificarea ofertelor de cumpărare ostile și nesolicitate, menționate de peste jumătate dintre respondenţi (53%).

Activitatea de pe piaţa de M&A este, în același timp, susținută de nivelul ridicat de încredere al oamenilor de afaceri în climatul macroeconomic global. Procentul executivilor care cred că economia globală este stabilă aproape s-a dublat în decurs de un an (de la 24% la 44%). Problemele geopolitice rămân pe mai departe cel mai mare motiv de îngrijorare pentru 37% dintre executivi – în creştere faţă de nivelul de 30% înregistrat acum şase luni. Cu toate acestea, această îngrijorare este contrabalansată de o creștere a optimismului privind câștigurile corporative (de la 43% la 77% în decurs de 12 luni) şi a încrederii în stabilitatea pe termen scurt a pieţei (de la 21% la 64% în decurs de 12 luni).

Stabilitatea prețurilor activelor, alături de creşterea nivelului de încredere în mediul economic global creează un context favorabil intensificării activității pieţei de fuziuni şi achiziţii. După mai mulți ani de volatilitate a pieței, această stabilitate în creştere conferă o mai mare siguranţă companiilor în ceea ce privește planificarea strategică – deşi directorii executivi vor continua să monitorizeze îndeaproape desfășurarea evenimentelor geopolitice.

Avântul tranzacțiilor de dimensiuni medii – motorul de creștere al pieței de M&A

Piaţa fuziunilor şi achiziţiilor din 2014 a fost marcată până acum de mega tranzacţii iar contextul continuă să rămână favorabil achiziţiilor de mari dimensiuni. Însă, creşterea pieței de M&A în următorul an este așteptată din zona tranzacţiilor de dimensiuni medii, conform răspunsurilor oamenilor de afaceri chestionați care au declarat că se gândesc să încheie tranzacții cu valori de 250 milioane de USD sau mai mici. O schimbare majoră la nivelul interesului investitorilor.

Majoritatea companiilor se concentrează pe achiziţii în zonele lor principale de business, căutând să-şi mărească cota de piaţă, să-și gestioneze mai eficient costurile şi să-şi îmbunătăţească marjele. Cum eficienţa în zona costurilor este imperativă pentru marea majoritate a companiilor, planificarea activității de fuziuni şi achiziţii va lua în considerare achiziţiile care vor putea să completeze modelul de business existent.

Managementul eficient al costurilor rămâne pe mai departe o componentă esențială în definirea strategiilor de creștere organică și anorganică. Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) susţin că reducerea costurilor a fost ridicată la rang de prioritate pe agenda consiliilor de administraţie ca rezultat al intensificării activismului acţionarilor. Astfel, concentrarea pe costuri va direcționa activitatea de M&A a companiilor spre consolidarea activității principale de business.

În vreme ce majoritatea companiilor își concentrează achizițiile pe segmentul principal de business, mai mult de o treime dintre respondenţi (37%) continuă să se aştepte la încheierea de tranzacţii de natură transformaţională, corporaţiile americane deținând primul loc în această privință. Astfel, la polul de sus al pieței de fuziuni şi achiziţii vom continua să asistăm la încheierea de mega tranzacții, dar, în același timp, ne așteptăm la o creștere a activității pieței medii de fuziuni și achiziții.

Destinaţiile şi sectoarele atractive pentru tranzacții

Sentimenulul investitorilor față de pieţele mature şi cele emergente rămâne echilibrat. Conform Barometrului EY, Statele Unite, Marea Britanie, China, Japonia, India şi Australia vor reprezenta principalele țări de provenienţă a cumpărătorilor. În timp ce Brazilia, China, India, Marea Britanie şi Statele Unite ocupă primele cinci locuri în topul destinațiilor atractive pentru investiții.

Sectoarele cele mai atractive pentru achiziţii sunt: auto, tehnologie, industria farmaceutică, telecomunicaţiile şi produsele de larg consum.

După ani de contracții și stagnări ale pieței, activitatea din zona tranzacţiilor la nivel global pare să revină la nivelurile de dinainte de criza economică. Tranzacţiile de natură tranformaţională care au generat titluri de primă pagină în 2014 vor continua. Cu toate astea, următorul capitol al activității de M&A ar putea fi acaparat de avântul tranzacțiilor de dimensiuni medii.

Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului Servicii de asistenţă în tranzacţii, EY România, comentează: “În ceea ce privește piața românească, tranzacțiile mari mult așteptate nu s-au materializat încă, dar au apărut anumite tranzacții mari în domeniul energiei și materialelor de construcții, tranzacții care urmează să se finalizeze în 2015.

Cu toate acestea, piața locală a companiilor de mărime medie a înregistrat semnale pozitive puternice, cu mai multe tranzacții în sectorul serviciilor financiare, atât bănci cât și portofolii bancare, inclusiv portofolii considerabile de credite neperformante, dar care au garanții. Un alt semn pozitiv este creșterea numărului de tranzacții urmărite de către fondurile de Private Equity, prin noi investiții sau achiziții efectuate de companiile din portofoliu, dar și o serie de tranzacții secundare. Alte sectoare care se bucură de un interes semnificativ sunt producția industrială (cu un accent în special pe companii exportatoare) și produsele de consum (atât în ceea ce privește rețelele de magazine cât și produsele cu mărci recunoscute).

 Antreprenorii locali, cărora EY le oferă suport în mod deosebit, au devenit, de asemenea, mai atenți la realitățile pieței. Ca urmare, am văzut așteptările acestora în descreștere cu privire la evaluarea companiilor atunci când vizează un exit, dar, în același timp, o deschidere mai mare către achiziții locale, o tendință pe care o vedem continuând și în perioada următoare.”

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este “Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Ministerul Finanţelor Publice a aprobat în data de 10 octombrie 2014 alocarea suplimentară către băncile comerciale incluse în Programul Prima Casa a unei sume de 135,5 milioane lei în vederea creşterii plafonului general de garantare, ceea ce va permite acordarea de garanţii în continuare pentru toate tipurile de locuinţe.

Până la sfârşitul lunii octombrie 2014, Ministerul Finanţelor Publice va iniţia o Hotărâre de Guvern în care va fi prevazută suplimentarea plafonului cu valoarea necesară pentru acoperirea tuturor solicitărilor care vor fi înregistrate până la finalul anului 2014 în cadrul Programului Prima Casă.

Aceste acţiuni au în vedere buna funcţionare în continuare a Programului Prima Casă, atât până la finalul anului 2014, cât şi pe parcursul anilor viitori.

Sursa: www.mfinante.ro

• Comerţul dintre ţările emergente se estimează că va creşte cu aproximativ 6% pe an până în 2030, aproape dublul ratei medii globale de creştere;
• Ţările asiatice vor fi, cel mai probabil, actorii principali ai comerţului global;
• Experţii PwC se aşteaptă la consolidarea poziţiei Chinei ca cel mai important centru global comercial de mărfuri. 

Volumul comerţului global de mărfuri va fi aproape dublu, atingând 18 mii de miliarde dolari până în anul 2030, conform unei analize realizate de economiştii PwC.

De asemenea, proiecţiile arată că va avea loc o repoziţionare a „principalilor actori” pe scena comercială globală, statele asiatice devenind chiar şi mai importante din punct de vedere comercial.

Decidenţii politici se vor întruni la sfârşitul lunii la Washington DC pentru a evalua perspectivele globale de creştere economică. În prezent, acestea sunt mai puţin optimiste decât la începutul anului, fapt ce se datorează în principal unor evenimente singulare din SUA (iarna deosebit de lungă şi de grea) şi datelor de creştere dezamăgitoare din Japonia şi din zona Euro.

Însă în ciuda acestor sincope pe termen scurt în creşterea economică globală, comerţul mondial de mărfuri se dovedeşte a fi o poveste de succes privit în perspectivă: din 1980 şi până în prezent volumul comerţului global a crescut de cinci ori – în timp ce PIB-ul global a crescut „doar” de trei ori.

“Unul dintre factorii de succes pe termen lung ai globalizării a fost întărirea fluxurilor comerciale mondiale. Acest trend este o veste bună pentru afaceri, în special pentru acelea care au caracter global. Acestea au capacitatea de a amortiza o scădere de pe piaţa de acasă prin creşterea eforturilor de vânzare pe pieţele străine. Şi aşa cum am observat în ultimii cinci ani, creşterea exporturilor a ajutat România să depăşească perioada de recesiune”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC România.

Economiştii PwC estimează că volumul total al comerţului global de mărfuri va continua să crească de la aproximativ 10,3 mii de miliarde dolari în 2013 la aproape 18 mii de miliarde dolari în 2030 (la valoarea constantă a dolarului din 2013). Jumătate din această creştere (3,9 mii de miliarde de dolari) se va datora comerţului dintre pieţele avansate şi emergente.

„Proiecţia noastră de creştere reală a volumului de schimburi de mărfuri, care se situează în jurul a 3,3% pe an, sugerează că un important vector al creşterii economice globale din această perioadă va fi comerţul. România poate beneficia de pe urma acestei creşteri prognozate a comerţului global prin valorificarea avantajelor care decurg din poziţia sa geografică favorabilă, pentru a deveni poarta estică de acces a Uniunii Europene. Dar pentru a-şi valorifica acest potenţial, România are nevoie de un climat fiscal si vamal atrăgător şi de investiţii continue în infrastructura de transport”, a adăugat Daniel Anghel.

Analiştii preconizează că, până în 2030, China va fi figura printre cele mai importante rute globale de comerţ datorită faptului că, pe măsură ce se îmbogăţesc, consumatorii vor cumpăra şi mai multe bunuri de import, în timp ce ţara va rămâne un jucător cheie în industria manufacturieră – chiar dacă va avansa înspre bunuri de export de o mai mare valoare (vezi Tabelul 1, mai jos).

u păstrează poziţia; s creşte; t scade; g intrare nouă

Notă: Pentru crearea acestui tabel, am eliminate rutele comerciale intra-europene (cu excepţia primelor patru cele mai mari economii europene), precum şi rutele SUA-Canada şi China-Hong Kong.

Analiza PwC indică intrarea comerţului global într-o nouă fază în următoarele două decenii, comerţul dintre ţările emergente crescând cu aproximativ 6% pe an. Astfel, până în 2030:

• Ruta comercială China-India va creşte şi poate deveni a 7-a din lume;
• Ţările bogate în resurse precum Brazilia, Australia sau Arabia Saudită vor profita de pe urma apetitului Chinei pentru resurse naturale şi îşi vor întări relaţiile comerciale cu aceasta;
• Legăturile comerciale dintre China şi alte economii din Asia de Sud Est (de ex. Indonezia) se vor intensifica pe măsură ce companiile chineze vor căuta să profite de mâna de lucru relativ ieftină de pe aceste pieţe.

China îşi va întări cel mai probabil poziţia de centru comercial global de mărfuri. Proiecţiile arată că avansul Chinei faţă de SUA va creşte, o dovadă în plus a mutării centrului de putere economică de la vest la est.

Pe de altă parte, ascensiunea Asiei de Sud Est ca şi centru al comerţului global va trebui să fie acompaniată de investiţii majore în infrastructură, în special în cea de transport, pentru a uşura mişcarea bunurilor pe piaţă.

Despre raport:

Analiza PwC se bazează pe o actualizare a unui raport anterior (Future of world trade: Top 25 sea and air freight routes in 2030). Estimările PwC se bazează pe următoarele ipoteze:

• Ratele de creştere a PIB-urilor naţionale sunt acelea previzionate de FMI în raportul World Economic Outlook şi în proiecţiile PwC din raportul World in 2050.
• Fluxurile comerciale se bazează pe raportul dintre exporturile de bunuri/PIB, care a fost calculat în funcţie de ratele pe termen lung, şi
• previzionarea evoluţiei exporturilor fiecărei ţări în acea perioadă a fost realizată folosind o medie ponderată a cererii actuale şi viitoare, în funcţie de creşterea PIB-ului.

Analiza include pe 29 economii majore selectate pe baza dimensiunii lor actuale (PIB) şi a ratei de creştere previzionate a fluxurilor lor comericale.

Ediţia din octombrie a Global Economy Watch a PwC poate fi accesată la adresa www.pwc.com/gew

Despre PwC

 Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 184.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.