Studiul PwC privind Impactul Plăţilor Electronice în Economie prezintă 10 măsuri economice ce pot conduce la creşterea veniturilor bugetare şi pot reduce economia gri. Raportul, elaborat în perioada septembrie-noiembrie 2014, analizează experienţa altor state care au implementat măsuri de limitare a plăţilor în numerar, corelate cu iniţiative de dezvoltare şi extindere a infrastructurii necesare plăţilor electronice.

Conform studiului PwC, pachetul de 10 măsuri care s-ar putea adopta şi în România ar putea genera, în anumite condiţii, o reducere a ponderii economiei gri din PIB cu până la 9,9% într-un interval de timp de 7 ani, ceea ce reprezintă aproximativ 14 miliarde de euro, care ar intra în circuitul economiei fiscalizate, susţinând dezvoltarea economică.

Măsurile prezentate vin în contextul în care România are una dintre cele mai mari economii gri din UE, de 28,4% din PIB, faţă de o medie a UE de 18,8% şi 24,4% media statelor din Europa Centrală şi de Est (România aflându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană şi fiind „depăşită” în acest sens doar de Bulgaria), la care se adaugă şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor ca pondere în PIB, 29% pentru anul 2012 comparativ cu 49% in Danemarca, 47% Franţa sau 39% în Ungaria. În ceea ce priveşte gradul de colectare al TVA, Romania este pe ultimul loc între statele membre ale UE, colectând în 2012 doar 56% din suma potenţială, în comparaţie cu un grad de colectare de 95% in Olanda şi Finlanda, sau 91% in Slovenia, media europeana fiind de 81%.

 „Plăţile în numerar reprezintă un factor favorizant al economiei gri, întrucât sunt imposibil de urmărit în ceea ce priveşte raportarea achiziţiilor şi vânzărilor efectuate, precum şi remunerarea forţei de muncă. Ponderea numerarului în circulaţie în România rămâne semnificativă, în ultimii cinci ani ea depăşind 60% din PIB, respectiv de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona Euro, în timp ce ponderea plăţilor cu cardul este de doar 4,4% din PIB, adică de peste 3 ori mai mică decât media UE şi de peste 4 ori mai mică decât media ţărilor din vestul Europei”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă în Afaceri şi Management, PwC România.

În acest context, studiul PwC indică un grad mare de corelare între numărul tranzacțiilor electronice şi dimensiunea economiei gri. S-a constatat astfel că țările care înregistrează un număr ridicat de plăți electronice, precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda au şi o pondere mai mică a economiei gri în PIB, în timp ce în Bulgaria, Romania şi Grecia, ţări cu cele mai puţine tranzacţii electronice, economia gri are o pondere foarte mare.

„Inițiativele de stimulare a plăţilor electronice favorizează fiscalizarea economiei gri şi conduc la creșterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor, respectiv a veniturilor încasate la bugetul consolidat de stat, ceea ce ar permite autorităţilor să realizeze o reducere a fiscalității pe termen lung. În plus, o mai bună fiscalizare a economiei va contribui la crearea unui mediu de afaceri concurențial şi sănătos în România, stimulând dezvoltarea susținută cu efecte reale în creșterea nivelului de trai al populației”, a adăugat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC România.

 Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Ministerul Finanțelor Publice a postat pe site, la rubrica Transparență decizională, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital.

Sursa: www.mfinante.ro

Ministerul Finanțelor Publice a postat pe site, la rubrica Transparență decizională, proiectul de lege privind administratorii de fonduri de investiţii alternative. Proiectul de act normativ transpune în legislația națională directiva care are scopul să realizeze la nivelul Uniunii Europene un cadru juridic armonizat pentru autorizarea şi supravegherea administratorilor de fonduri de investiţii alternative (AFIA). 
Directiva europeană reglementează activitatea tuturor administratorilor de fonduri de investiţii alternative, altele decât organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), care distribuie titluri de participare în special către investitorii profesionali, stabilind cerinţe de autorizare, cerinţe de capital, cerinţe operaţionale privind managementul riscului şi al lichidităţii, cerinţe organizatorice, inclusiv privind evaluarea activelor din portofoliul FIA, cerinţe privind depozitarea, cerinţe privind posibilitatea delegării funcţiilor AFIA, cerinţe privind transparenţa.

Sursa: www.mfinante.ro

Creşterea economică din Zona Euro rămâne foarte slabă şi este puţin probabil ca Germania să intervină pentru a impulsiona economia, explică experţii PwC în ultimul raport lunar Global Economy Watch.

În urma crizei financiare, Zona Euro s-a bazat pe Germania pentru accelerarea ratei de creştere, însă, în absenţa revigorării economiilor Franţei şi Italiei – precum şi a economiilor periferice din Zona Euro – dependenţa excesivă de evoluţia economiei germane devine problematică.

Aceasta deoarece:

• în pofida ratelor de creştere destul de ridicate din ultimii ani din Germania, Zona Euro nu a reuşit să treacă începând din 2011 peste pragul de creştere economică anuală de 1%, ceea ce face ca nivelul PIB să rămână sub nivelul atins înainte de criza financiară (vezi Graficul 1, mai jos); şi
• Germania a încetinit la rândul său în ultima perioadă şi se confruntă cu provocări pe termen lung din punct de vedere demografic şi economic, care, începând cu anul 2020, ar putea să îi reducă rata de creştere potenţială.

Grafic 1: Volumul PIB din Zona Euro este mai redus în prezent decât la începutul anului 2012 şi încă nu a atins nivelul de dinainte de criză

Sursa: Datastream

 Potrivit estimărilor PwC, Zona Euro nu va ajunge la nivelul PIB real de dinainte de criză decât în 2016. Germania şi Franţa au depăşit deja PIB-ul anterior crizei, însă în cazul Italiei, la ritmul actual de creştere acest lucru nu se va întâmpla până în 2023.

Experţii PwC au redus proiecţia de creştere a PIB-ului Germaniei de la 1,5% la 1,2% pentru 2014 şi de la 1,6% la 1,2% pentru 2015 (vezi Tabelul 1).

„Există semnale clare că şocurile externe – în special situaţia din Ucraina – au afectat perspectivele de creştere ale Germaniei pe termen scurt”, apreciază Richard Boxshall, economistul şef al PwC. 

Tabelul 1: Principalele proiecţii de creştere reală a PIB (%) 

Indicatorul de Percepţie Economică al Centrului pentru Cercetare Economică Europeană (ZEW), de exemplu, este pe pantă descendentă începând cu luna iulie a acestui an, iar în luna octombrie a înregistrat o valoare negativă pentru prima dată după noiembrie 2012. Se aşteaptă ca aceasta să aibă repercusiuni asupra creşterii PIB din al treilea trimestru, care va fi anunţată pe 14 noiembrie.

Economiștii PwC sunt de părere că, pe termen lung, Germania trebuie să treacă peste trei mari provocări pentru a menţine o creştere economică robustă:

• Situaţia demografică nefavorabilă: populaţia activă din Germania va scădea cu 8 milioane de persoane între 2010 şi 2030;
• Raportul scăzut între investiţii şi PIB, rata investiţiilor publice fiind sub cea a altor mari economii europene; şi
• Productivitatea muncii scăzută în sectorul serviciilor în comparaţie cu cea din Franţa şi Marea Britanie – aceasta este însă compensată prin excelenţa recunoscută la nivel internaţional în producţia industrială.

Între timp, celelalte economii majore din Zona Euro nu sunt pregătite să joace un rol semnificativ în găsirea unui stimulent pentru creşterea economică. Italia a intrat pentru a treia oară în recesiune din 2008 (deşi există aşteptări de creştere modestă în 2015); Franţa a stagnat în primele două trimestre ale 2014 şi, în lipsa unor reforme semnificative pe piaţa muncii şi a producţiei, perspectivele sale de creştere rămân modeste. 

Despre raport:

Pentru mai multe informaţii, puteţi accesa ediţia din luna noiembrie a raportului PwC Global Economy Watch la adresa de internet www.pwc.com/gew.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Autor: Mihaela Matei, Coordonator proiect Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc, EY România

• La prima rundă de finanţare SME Instrument, niciun proiect românesc nu a fost declarat câştigător în urma evaluării
• SME Instrument este o schemă la care se aplică uşor şi la care se primeşte răspunsul rapid

Creditul bancar rămâne în continuare cea mai importantă sursă de finanţare pentru companiile româneşti, dar interesul pentru finanţarea bancară a înregistrat o tendinţă descrescătoare în 2014 faţă de 2013, conform studiului EY Accesul antreprenorilor români la finanţare 2014.

Finanţarea prin fonduri europene, însă, înregistrează aproape o dublare a interesului din partea antreprenorilor români, conform aceluiaşi studiu. În ciuda acestui interes, unele scheme de finanţare prin astfel de fonduri nu sunt suficient cunoscute, deşi se pot dovedi foarte atractive pentru unele companii. Acesta e cazul schemei Horizon 2020 – SME Instrument.

Primele două runde în care IMM-urile puteau aplica pentru schema de finanţare europeană nerambursabilă Horizon 2020 – SME Instrument (iunie şi septembrie) s-au încheiat, dar acestea mai au o şansă în decembrie. 17 decembrie este termenul limită de depunere a aplicaţiilor pentru această schemă în anul 2014.

Este vorba despre bani europeni alocaţi unor idei inovatoare care să ajute companiile de tip mic şi mijlociu să facă trecerea de la idee la produs şi la introducerea acestuia pe piaţă. Iar bugetul nu e deloc mic: 3 miliarde de EUR sunt alocate de Uniunea Europeană pentru 3 faze ale schemei până în anul 2020.

Prima fază este cea a susţinerii cu 50 mii EUR pentru fiecare idee câştigătoare. Banii vor fi acordaţi strict pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru ideea de afaceri respectivă. Pentru a obţine aceşti bani, e nevoie însă de o idee cu adevărat inovatoare, de tip disruptive innovation, şi de completarea unei aplicaţii de maximum 15 pagini.

Astfel, IMM-urile românești intră în competiție cu celelalte proiecte europene. Pentru a avea o imagine asupra concurenţei care a aplicat la această fază, în runda desfăşurată în iunie 2014, au aplicat 2666 de companii din care au fost selectate doar 155. Niciun proiect din România nu a fost selectat, în timp ce Bulgaria, Ungaria, Estonia, Slovenia şi Polonia au avut câte un proiect câştigător.  România a avut 42 de aplicaţii în runda din luna iunie 2014 şi 23 de aplicaţii în luna septembrie.

În prima rundă desfăşurată în luna iunie, proiectele spaniole au avut cel mai mare succes, 39 dintre proiectele câştigătoare provenind din Spania. Pe locul al doilea ca număr s-au clasat proiectele din Marea Britanie şi pe locul al treilea cele din Italia.

În total, în anul 2014, vor fi selectate aproximativ 645 de proiecte. Pentru a doua rundă, încheiată în septembrie, s-au primit 1944 de aplicaţii, numărul total al aplicaţiilor în primele două runde crescând la peste 4600. Rezultatele celei de a doua runde vor fi publicate spre sfârşitul lunii noiembrie.

Evaluatorii au transmis după prima rundă de proiecte 6 lecţii extrase din aplicaţiile primite, care vor fi folositoare companiilor care se pregătesc să aplice în decembrie sau în anii următori:

1. Cele mai multe proiecte necâştigătoare s-au concentrat prea mult asupra descrierii proiectului şi prea puţin asupra oportunităţii de business;
2. Au fost prea puţin convingătoare în argumentarea de ce compania care propune proiectul şi nu competiţia va reuşi să implementeze proiectul;
3. Nu s-au concentrat suficient asupra soluţiilor competitoare;
4. Au avut un nivel prea scăzut de inovare, propunându-şi să dezvolte un produs deja existent;
5. Au propus doar o idee, fără să detalieze ce implică şi comercializarea acestuia;
6. Doar şi-au încercat norocul, din care evaluatorii au extras concluzia la care se pare că unii dintre aplicanţi nu s-au gândit: Instrumentul SME nu este o loterie.

Ce ar fi de reţinut din acest program de finanţare – prima lui fază, cea a studiului de fezabilitate:

–        Se aplică direct la nivel european, ceea ce înseamnă că IMM-urile vor avea parte de competiţie la nivel european, dar şi faptul că vor lucra direct cu funcţionarii Comisiei Europene;

–        Se aplică online;

–        Aplicaţia nu este stufoasă şi birocratică;

–        Se acordă o sumă de 50.000 EUR într-o singură tranşă, reprezentând 70% din costurile eligibile ale proiectului;

–        E nevoie, într-adevăr, de o idee foarte bună, cu adevărat inovatoare. Comisia Europeană dă exemple de idei care intră în categoria de inovaţie disruptivă produse precum iPad-ul, fotografia digitală, telefonul mobil, Skype;

–        Pot aplica doar IMM-urile;

–        Răspunsul la aplicaţie este dat de evaluatori în aproximativ două luni.

După prima fază, IMM-urile care au traversat-o pot aplica și pentru faza a doua şi a treia. Dacă pentru prima fază aplicaţia conţine schiţarea unui model de afaceri, în a doua fază aplicaţia va fi un model de afaceri mult mai detaliat, bazat pe studiul de fezabilitate realizat în prima fază. În această a doua fază, companiile vor putea aplica pentru sume între 500.000 EUR – 2.500.000 EUR. Această fază va avea ca rezultat un produs beta. Se poate aplica direct pentru această a doua fază, fără trecerea prin prima. În faza a treia nu se mai acordă ajutor financiar, ci servicii precum asistenţa în accesul la capital de risc şi comercializarea produsului.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este “Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Cele mai importante patru atribute ale unui serviciu de calitate superioară pentru consumatorii români sunt rapiditatea cu care este livrat serviciul, politeţea celui cu care se intră în contact la achiziţionarea serviciului şi livrarea acestuia, posibilitatea de a alege dintre mai multe opţiuni şi beneficiile suplimentare oferite în cadrul aceluiaşi serviciu, conform analizei realizată de Customer Focus și EY numită Experienţa serviciilor superioare, dată astăzi publicităţii.

Experiența serviciilor superioare este o analiză care își propune să exploreze aspecte legate de cultura serviciilor din România, pentru a scoate în evidență câteva elemente asociate în percepția publică serviciilor superioare. Această analiză are la bază cele 567 de răspunsuri primite în perioada 10-17 octombrie 2014 de la respondenți din 38 de județe la un chestionar alcătuit din 15 întrebări. Chestionarul are la bază conceptul de servicii superioare așa cum este definit de specialistul numărul unu în domeniu: Ron Kaufman.

Mixul format din cele patru atribute cele mai importante ale unui serviciu de calitate superioară este dificil de regăsit în oferta de servicii din România, având în vedere că doar 15% dintre respondenţii la chestionar consideră că au primit un serviciu excepţional în ultimele 6 luni. De asemenea, nu mai puţin de o pătrime dintre respondenţi nu s-au bucurat niciodată de un astfel de serviciu. Industriile care, din perspectiva percepției respondenților, formează top 3 în privinţa calităţii sub așteptări a serviciilor oferite sunt telecom, turism şi comerţ.

Totuşi, în ultimele șase luni, 27% dintre respondenții din Timiș spun ca au primit cel puțin un serviciu pe care îl consideră superior, podiumul fiind completat de cei din județele Brașov și Cluj cu 23% respectiv 17%.

Întrebaţi cine este responsabil în cea mai mare măsură de livrarea unui serviciu de calitate superioară, cei mai mulţi au ales angajaţii care se află în contact direct cu clienţii şi doar într-o măsură mai mică compania prin politicile generale şi managerii.

Peste jumătate dintre respondenţii la chestionar (51%) au renunţat în ultimele 6 luni la un serviciu din cauza lipsei de calitate. Prima reacţie a consumatorilor atunci când vine vorba de o experienţă negativă în privinţa serviciilor achiziţionate este, în măsură foarte mare, aceea de a renunţa la serviciul respectiv (67% dintre respondenţi), urmată de împărtăşirea experienţei cunoscuţilor (55%) şi de abia în al treilea şi al patrulea rând de o reclamaţie oficială (26%) şi comentarii în social media sau website-ul furnizorului respectiv (14%).

“Având în vedere acest tip de comportament al clientului, ar trebui să ne gândim că, dacă oferim servicii superioare clienților, am putea atrage clienții competitorilor care nu se concentrează pe acest aspect. Într-o piață care stagnează, avantajul competitiv obținut prin experiența serviciilor superioare poate fi păstrat pe termen lung și este foarte greu de copiat,” a spus Elena Călin, CEO Customer Focus.

De asemenea, atunci când relaţia cu funizorul este de mai lungă durată, disponibilitatea de a renunţa la serviciul respectiv este mică, chiar dacă aceasta este de proastă calitate. De asemenea, 86% dintre respondenţi ar fi dispuşi oricând să schimbe furnizorul actual cu unul care oferă servicii mai bune, chiar dacă ar implica nişte costuri mai mari. Acest răspuns indică oportunitatea furnizorilor pentru diversificarea ofertei pe paliere cu servicii de calitate ridicată.

Pe de cealaltă parte, atunci când consumatorii au primit servicii excepţionale, aproape jumătate dintre ei au împărtăşit această experienţă familiei şi prietenilor, în timp ce 27% au achiziţionat servicii suplimentare de la acelaşi furnizor.

„Dintr-o perspectivă B2B, analizarea şi evaluarea furnizorilor sunt considerate ca fiind cea mai importantă acţiune pentru a te asigura ca şi companie că ai parte de cele mai bune servicii. Colectarea de referinţe despre furnizori este de abia a treia opţiune printre respondenţi, după analizarea şi evaluarea furnizorilor şi analiza pieţei.

Sperăm ca datele acestei analize să faciliteze orientarea furnizorilor de servicii din România în deciziile de business, mai ales deoarece această analiză demonstrează creşterea sofisticării consumatorului român, iar această tendinţă va deveni şi mai vizibilă în anii care urmează,” a declarat Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

 ****

Despre Experienta serviciilor superioare

“Experiența serviciilor superioare” are la bază 567 de răspunsuri primite în perioada 10-17 octombrie 2014 de la respondenți din 38 de judeţe la un chestionar alcătuit din 15 întrebări. Chestionarul are la bază conceptul de servicii superioare așa cum este definit de specialistul numărul unu în domeniu: Ron Kaufman. 56% dintre respondenţi au declarat că posedă studii superioare, iar 41% studii post-universitare. De asemenea, 71% dintre respondenţi ocupă funcţii de management.

 Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este “Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Despre Customer Focus

Customer Focus este o companie de consultanta si training  specializata pe imbunatatirea exeprientei cu clientul si pe crearea unui culturi a serviciilor superioare. Cu o experienta de 12 ani in diferite domenii de activitate, , atat in Romania cat si in afara tarii, Customer focus il aduce pentru a doua oara in Romania pe Ron Kaufman. Consultantul global care a scimbat statul Singapore, Ron Kaufman vine pe 12 noiembrie în București la J.W. Marriott Bucharest Grand Hotel pentru a le arăta celor 400 de manageri și antreprenori prezenți cum își pot aduce serviciile la nivelul celor de la The Ritz-Carlton, Starbucks, Hermes, J.P. Morgan, Zappos, Amazon sau Google. Inscrierile se inchid pe 31 octombrie. Mai multe detalii pe www.ronkaufman.ro

Salariul mediu brut în mediul privat a crescut cu 8% în judeţul Timiş în 2014, aproape dublu faţă de media naţională de creştere a salariilor (4,1%), potrivit ediţiei din acest an a studiului salarial şi de beneficii PayWell România. În acelaşi timp, salariul mediu brut din Bucureşti a crescut cu aproximativ 3,4%, în vreme ce pentru judeţele din Transilvania, din Muntenia şi din estul României, salariul mediu brut a rămas la acelaşi nivel cu anul precedent.

„Dinamica salarială mai accelerată din zona de vest a ţării poate fi explicată prin doi factori. Pe de o parte, este o competiţie intensă între angajatori, majoritatea organizaţii cu activitate de producţie, care sunt orientaţi către atragerea şi motivarea unei forţe de muncă având profiluri şi specializări similare (de exemplu, ingineri sau muncitori calificaţi). La aceasta se adaugă o disponibilitate limitată a forţei de muncă, explicată printr-o rată a şomajului de 3-4% comparativ cu 7% la nivel naţional”. a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

De asemenea, studiul PwC arată că salariile angajaţilor din companii cu cifră de afaceri între 25 – 100 milioane EURO sunt mai mari cu 70% comparativ cu salariile celor din companii cu cifră de afaceri de sub 10 milioane EURO şi cu 8% comparativ cu cele din companiile cu cifră de afaceri de peste 100 milioane EURO. Diferenţele sunt similare şi din punct de vedere al numărului de angajaţi: nivelul salarial mediu in companiile cu un număr de angajaţi cuprins între 100 şi 1000 fiind mai mare cu 71% comparativ cu cele cu mai puţin de 100 de angajaţi, respectiv cu 16% comparativ cu cele cu peste 1,000 angajaţi.

„Diferenţele sunt generate de ritmul alert de creştere caracteristic, de cele mai multe ori, acestui tip de organizaţii de dimensiune medie, spre deosebire de companiile mari, care sunt într-o etapă de stabilizare sau de companiile mici, care sunt în etapa de cristalizare a business-ului. În plus, aceste companii îşi permit să plătească mai mult pentru a-şi asigura o forţă de muncă capabilă să genereze şi să le susţină creşterea”, a precizat Horaţiu Cocheci.

Grafic 1:

Grafic 2:

Despre PayWell 2014

Studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2014 analizează nivelurile salariale şi politicile de remunerare a 166 de companii din nouă sectoare economice diferite (sectorul bancar, bunuri de larg consum, produse industriale, IT&C, publicitate, leasing, farmaceutic, retail şi centrele de servicii externalizate). Studiul conţine, de asemenea, analize personalizate, în funcţie de distribuţia geografică, numărul de angajaţi şi veniturile companiilor participante. Partea calitativă a raportului PayWell conţine informaţii privitoare la politicile de remunerare ale companiilor (ex. creşterile salariale, bonusurile fixe şi variabile), precum şi analiza unui număr de peste 20 de beneficii extra-salariale oferite de către angajatori, de la maşina de companie la tichete de masă. Aria de cuprindere a studiului, multitudinea datelor furnizate şi numărul organizaţiilor participante fac din PayWell principala sursă de informaţii legate de politica de salarială şi de beneficii din România.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 184.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

O analiză realizată de PwC şi compania de monitorizare a resurselor naturale GeoTraceability arată că extremele ciclului preţurilor la cacao rămân o ameninţare semnificativă la adresa fermierilor africani, în special a celor din Africa de Vest. Producătorii de ciocolată iau însă măsuri şi compensează prin noi investiţii pentru a eficientiza producţia de cacao şi a o face sustenabilă pe termen lung.

Având în vedere că preţul la cacao în luna septembrie a urcat cu 30% peste media anului 2013, studiul avertizează că incertitudinea care planează asupra viitoarei recolte de boabe de cacao ar putea predispune piaţa la instabilitate. De asemenea, există temeri provocate de „efectul Ebola”, dacă virusul se extinde şi în Coasta de Fildeş şi Ghana, ţări unde este localizată aproape 60% din producţia mondială de cacao.

„Preţurile la cacao sunt extrem de volatile: adesea ele ating un punct maxim din cauza scăderii ofertei ca urmare a vremii nefavorabile, a epidemiilor şi a problemelor de ordin politic din ţările tropicale unde se concentrează producţia. Experienţa însă ne arată că, pe măsură ce producţia îşi revine în anii următori, preţurile scad din cauza costului scăzut al mâinii de lucru din principalele ţări producătoare din Africa de Vest şi Indonezia”, explică John Hawksworth, economistul şef al PwC.

„Preţurile la cacao s-ar putea majora în anii următori datorită creşterii constante a cererii de ciocolată şi a produselor pe bază de cacao din SUA, America Latină, Europa şi Asia care va duce la probleme de furnizare din partea unor mari ţări producătoare precum Costa de Fildeş şi Ghana.

Însă dacă aceste preţuri crescute încurajează mai multe investiţii în noile plantaţii de cacao, ceea ce va duce la o ofertă sporită, preţul boabelor ar putea din nou scădea abrupt în anii 2020, aşa cum s-a întâmplat în anii 1980 în urma creşterii vertiginoase a preţului la cacao din deceniul precedent. Atât pentru decidenţii politici cât şi pentru companiile producătoare, provocarea va consta în a reduce diferenţele dintre extremele ciclului preţului la cacao, care pot dăuna micilor fermieri ce asigură aproximativ 90% din producţia mondială de cacao”, a adăugat John Hawksworth.

Conform raportului din 2012 Cocoa Barometer, aproape 90% din totalul boabelor de cacao este produs în mici ferme de familie, iar aproximativ 20 de milioane de mici proprietari şi muncitori din mediul rural depind în mod direct de producţia de cacao pentru a se putea întreţine. Cartografierea şi colectarea datelor de la aceste ferme îi ajută pe proprietari să îşi îmbunătăţească recolta prin optimizarea randamentului agricol.

„Vârsta arborilor de cacao şi spaţiul lăsat în jurul acestora, fertilizatorii utilizaţi, precum şi schimbările din practicile agricole, toate au impact asupra producţiei şi ofertei de cacao.”, explică Mathieu Guemas de la GeoTraceability, compania care furnizează tehnologia pentru cartografierea şi monitorizarea resurselor naturale, inclusiv a celei de cacao.

„Datorită investiţiilor masive în programele de dezvoltare durabilă şi asistenţă concepute pentru creşterea a producţiei, industria producţiei de cacao îşi intensifică eforturile pentru a evita o nouă criză a boabelor de cacao. Investiţii precum cele în instruirea fermierilor şi asigurarea unor prime pentru culturile sustenabile erau realizate rar în Africa de Vest în urmă cu doar trei ani, însă acum sunt frecvente. Aceste iniţiative susţin atât fermierii, cât şi industria, în dezvoltarea unei viziuni sustenabile a practicilor agricole, pe termen lung, care să ia în considerare schimbarea condiţiilor de mediu, economice şi tehnologiei agricole”, a adăugat Guemas.

GeoTraceability, companie achiziţionată de PwC în aprilie 2014, a facilitat colectarea datelor de pe plantaţiile de cacao ale 83.000 de fermieri, de pe 114.000 hectare de teren cultivat cu arbori de cacao din Ghana, Nigeria, Ecuador, Peru şi Indonezia. Agenţiile de dezvoltare, partenerii comerciali, bursa boabelor de cacao şi procesatorii boabelor brute au un interes crescut faţă de datele furnizate pentru a putea ajunge la o înţelegere mai exactă a tendinţelor de creştere actuale şi viitoare.

Despre raport:

1. Compania GeoTraceability, achiziţionată de PwC în aprilie 2014, este specializată în monitorizarea resurselor naturale şi tehnologia adiacentă de colectare a datelor la nivel global, inclusiv pentru recolte precum boabele de cacao, cafeaua, bumbacul, nucile şi mineralele. GeoTraceability foloseşte tehnologii de colectare şi de monitorizare a datelor precum cartografierea GPS, tehnologia Geographic Information System (GIS), precum şi telefonia mobilă şi sistemele de scanare a codurilor de bare pentru urmărirea produselor de la sursă până pe rafturile magazinelor. Serviciile companiei ajută afacerile care solicită din ce în ce mai frecvent ca originea produselor să fie cunoscută, dar şi pentru înlăturarea suspiciunilor legate de securitatea resurselor naturale şi a impactului asupra mediului înconjurător. Pentru mai multe informaţii, vă rugăm accesaţi www.geotraceability.com

2. Pentru mai multe informaţii, puteţi accesa raportul ‘Cocoa price trends and prospects: an analysis for Chocolate Week’ la adresa de internet pwc-cocoa-prices-1.pdf

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii înregistrează o scădere moderată a activităţii în primul semestru al anului 2014 față de primul semestru al anului 2013, conform barometrului EY M&A Barometer România H12014, făcut public astăzi.

Spre deosebire de România, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est (CSE) au cunoscut o intensificare a activității de fuziuni şi achiziţii în primul semestru al acestui an, înregistrându-se un număr total de 629 de tranzacţii. În plus, se înregistrează o creştere semnificativă, de 35,9%, a valorii estimate a pieţei de M&A din regiunea CSE faţă de primul semestru din 2013, generată, în primul rând, de o megatranzacţie care a avut loc pe piața din Cehia în primul semestru al acestui an.

În CSE, majoritatea companiilor care au făcut obiectul tranzacţiilor au avut cumpărători din aceeaşi regiune geografică – numărul acestora cumulând 51% din totalul tranzacţiilor. De asemenea, este de evidențiat faptul că tranzacţiile au fost încheiate mai ales de investitori strategici, iar cea mai atractivă industrie pentru cumpărători a fost tehnologia informaţiei (IT). În ceea ce privește valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat industria chimică.

În România, majoritatea companiilor româneşti care au făcut obiectul unei tranzacţii au avut cumpărători din România – numărul acestora cumulând 66% din totalul tranzacţiilor. De asemenea, Barometrul evidențiază faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost tehnologia informației (IT), în timp ce, în ceea ce privește valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, cel de produse alimentare și băuturi, şi transporturi.

Profilul cumpărătorilor – strategici şi financiari
Tranzacţiile finalizate de investitorii strategici în primul trimestru din 2014 reprezintă 49% din numărul total, cu 10% mai puţin față de anul anterior.

Procentul investitorilor financiari a crescut la 51% din totalul celor prezenți pe piață, față de 41% în primul semestru din 2013, subliniind o disponibilitate mai mare a fondurilor private de investiţii de a investi în România.

Cei mai activi investitori externi
În primul semestru din 2014, dintr-un total de 19 tranzacţii efectuate de investitori externi, cele mai multe investiții au provenit, în mod egal, din Canada, Luxemburg şi Germania – fiecare cu câte 11% – în timp ce în primul trimestru al anului 2013 cei mai activi investitori externi au fost din Polonia (15%). SUA este singurul investitor cu o prezență constantă pe piața din România în ultimii doi ani, cu un nivel al investițiilor de 5% din total, în primul trimestru din 2014, faţă de 12% anul trecut.

Cele mai atractive sectoare
Sectorul IT a fost cea mai atractivă industrie (după numărul de tranzacţii), înregistrând 9 tranzacţii în primul semestru al acestui an. Acesta a fost urmat de sectorul de media şi telecomunicaţii (cu 7 tranzacţii) şi servicii (cu 7 tranzacţii).

În ceea ce privește valoarea tranzacțiilor, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, urmat de transporturi şi servicii financiar-bancare.

Principalele tendinţe cu impact asupra pieţei de fuziuni şi achiziţii
Consolidarea sectorului energetic a fost cea mai vizibilă tendinţă din piaţă, în care cea mai atractivă zonă pentru investiții a fost cea a energiilor regenerabile. Astfel, parcurile de energie fotovoltaică şi microhidrocentralele au atras jumătate din numărul de tranzacţii finalizate în primul semestru din 2014.

A doua tendinţă vine dinspre sectorul serviciilor financiar-bancare, marcând o consolidare a sectorului financiar, cu tranzacții majore în domeniul bancar şi de asigurări, dar şi alte zone, inclusiv cea de leasing.

“Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii din prima jumătate a anului 2014 a fost dominată de tranzacţii sub pragul de 20 de milioane EUR. Chiar dacă au apărut anumite tranzacţii mari în sectorul serviciilor financiare, energiei şi materialelor de construcţii, acestea urmează să se finalizeze în 2015.

Pe de altă parte, piaţa locală a tranzacţiilor de mărime medie a înregistrat semnale pozitive puternice, cu numeroase tranzacţii în sectorul TMT (tehnologie, media şi telecomunicații). Alte sectoare în care s-a observat o accelerare a activității de fuziuni și achiziții au fost: energie, transporturi şi serviciile financiare. În plus, am remarcat un semnal pozitiv și din partea cumpărătorilor prin creșterea numărului de tranzacții urmărite de către fondurile de private equity, prin noi investiții sau achiziții efectuate de companiile din portofoliu, dar și o serie de tranzacții secundare.

În ceea ce privește vânzătorii, am observat o schimbare în activitatea antreprenorilor români, cărora EY le oferă suport în mod deosebit, aceștia devenind mult mai atenți la realităţile pieţei. Drept urmare, am văzut o descreștere a așteptărilor acestora privind evaluarea companiilor, o tendință în măsură să susțină în continuare activitatea de M&A în perioada următoare,” a declarat Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului Servicii de asistenţă în tranzacţii, EY România.

****

Despre Barometrul EY privind piaţa de fuziuni şi achiziţii din România – 2014
Barometrul EY este un rezumat şi o analiză a informaţiilor făcute publice şi identificate în baze de date reputate.
Activităţile de fuziuni şi achiziţii şi datele cuprinse în barometru includ informaţii privind tranzacţiile de tip privat-privat şi exclud: achiziţii de pachete minoritare de acţiuni sub 15%, răscumpărarea de acţiuni deţinute de acţionarii minoritari sau de către acţionarii majoritari, tranzacţii imobiliare (cu excepţia cazului în care vânzatorul şi/sau cumpărătorul a fost o companie imobiliară sau un fond imobiliar), tranzacţii de pe piaţa de capital (cu excepţia tranzacţiilor care au dus la o schimbare a controlului), achiziţii de licenţe, contracte de asociere în participaţiune, investiţiile greenfield, IPO-uri, privatizări, tranzacţii care includ active din mai multe ţări (valoarea acestor tranzacţii a fost ignorată pentru fiecare ţară, dar numărul acestora a fost luat în considerare), reorganizări interne.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este “Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

– Medicii devin factori de influenţă mai puţin importanţi în deciziile de achiziţii legate de tehnologia medicală

– Veniturile realizate de companiile listate de tehnologie medicală şi biotehnologie din SUA şi Europa au totalizat 336,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat în iunie 2014

În pofida provocărilor comerciale continue de pe parcursul anului 2013, performanţele globale ale industriei de tehnologie medicală și biotehnologie rămân constante, păstrându-și nivelele relativ scăzute de creştere din ultimii ani. Dar, în timp ce industria se confruntă cu presiunea exercitată de piață și de autorităţile de reglementare, o nouă provocare amenință perspectivele de creștere: standardizarea, conform studiului anual EY, Pulse of the industry: differentiating differently.

Pentru a înțelege rolul pe care îl joacă standardizarea în prezent dar și asupra evoluției industriei MedTech, EY a derulat un sondaj în rândul a 162 de achizitori americani şi europeni din domeniul sănătăţii publice de pe patru pieţe importante din punct de vedere al tehnologiei medicale: Statele Unite, Marea Britanie, Germania şi Spania. Rezultatele sondajului indică faptul că multe produse de tehnologie medicală și biotehnologie sunt evaluate în primul rând pe baza prețului, în lipsa unor argumente mai bune în privinţa valorii adăugate din punctul de vedere al contribuției la rezultatele terapiilor medicale sau la eficientizarea costurilor actului medical.

Glen Giovannetti, Global Life Sciences Leader, EY, declară:

“Pe măsură ce deciziile legate de achiziţii devin tot mai centralizate, iar puterea de influenţă trece de la personalul medical la administratorii şi managerii de spitale, reperele obişnuite privind achiziţionarea unui dispozitiv – brand, calitate şi design – devin tot mai puţin importante, preţul devenind astfel principalul diferențiator. Pentru a-și diferenția semnificativ oferta, companiile vor fi nevoite să dezvolte şi să promoveze produse care pot demonstra că sunt eficiente, îmbunătăţesc rezultatul terapiilor aplicate pacienţilor şi, în același timp, reduc costurile asociate acestor servicii.”

Raportul EY din acest an abordează, în același timp, subiectele legate de performanţele financiare ale companiilor, finanţări şi tendinţele legate de activitatea de tranzacționare şi impactul tranzacțiilor asupra modelelor de business din sectorul tehnologiei medicale, inclusiv reducerea riscului de standardizare.

Schimbarea profilului clienților şi evoluția priorităților în industrie

Un număr copleșitor de mare de respondenţi subliniază faptul că preţul rămâne principalul criteriu în decizia de achiziţie de tehnologie medicală, 77% dintre aceştia menționând preţul ca fiind un factor prioritar atât în prezent cât şi în viitorul imediat. Cu toate acestea, pentru următorii trei ani, respondenţii se aşteaptă ca măsurile simple de reducere a costurilor să devină mai puţin importante. În schimb, anticipează că iniţiativele de reformare a domeniului sănătăţii concentrate pe valoare şi rezultate vor deveni mult mai importante. Dintre cei şase indicatori de presiune oferiţi respondenţilor ca variante de răspuns, valoarea produselor şi rezultatele generate au înregistrat cea mai mare creştere procentuală, marcând un salt de la 13 % între momentul actual şi o perspectivă de trei ani.

Între timp, respondenţii se aşteaptă ca medicii practicieni să aibă mult mai puțină influență asupra deciziei de achiziție în următorii trei ani, situându-se la același nivel cu alți factori de decizie din departamentul financiar sau cel de achiziții. Rugaţi să selecteze cei mai importanţi trei factori care influențează procesul de decizie în achiziţia de echipamente medicale din prezent, comparativ cu situația de peste trei ani, respondenţii au indicat o scădere de la 55% la 27%, într-un orizont de trei ani, a factorului “Preferinţa medicului pentru un anume echipament”, precum şi o scădere de la 32% la 22% a factorului “Design prietenos cu utilizatorul”.

Pe de altă parte, măsurile care vizează creşterea valorii produselor şi îmbunătățirea rezultatelor acestora vor deveni factori de influenţă mult mai importanţi asupra deciziei de achiziţie. “Date care demonstrează rezultatele clinice” a fost selectat ca fiind principalul factor în decizia de achiziţie, în prezent de către 51% dintre respondenţi şi de către 62% peste trei ani. Acordurile de partajare a riscurilor legate de achiziţii vor marca o creștere estimată de la 6% în prezent la 25% peste trei ani.

Performanţele financiare rămân constante

Profitând de îmbunătățirea climatului financiar din domeniul îngrijirii sănătății şi de redresarea semnificativă a capitalizării pieţei, companiile de tehnologie medicală au înregistrat creşteri modeste ale veniturilor în anul financiar încheiat în iunie 2014, simultan cu îmbunăţirea situaţiei lichidităţilor şi activitatea de fuziunil şi achiziţii direcționată către consolidarea portofoliilor de produse şi servicii.

Rezultatele financiare cheie evidenţiate în raport:

►    Creşteri ale veniturilor: Veniturile realizate de companiile listate de tehnologie medicală și biotehnologie din Statele Unite şi Europa au totalizat 336,2 miliarde de USD în 2013, o creştere de 4% faţă de anul precedent, cu mult sub ratele de creştere înregistrate înainte de criză.

►    Avântul ofertelor publice inițiale (IPOuri): În cursul celor douăsprezece luni încheiate în iunie 2014, companiile din industria de tehnologie medicală au avut parte de una dintre cele mai favorabile ferestre de oportunitate pentru lansarea de IPO-uri. 31 de companii au fost listate pe piaţa de capital în Statele Unite şi Europa în acest interval de timp, reuşind să acumuleze un capital de 1,5 miliarde USD, o creştere de 600% faţă de perioada anterioară.

►    Finanţările rămân puternice: companiile de tehnologie medicală și biotehnologie au atras finanţări de 27,3 miliarde de USD în perioada iunie 2013 – iunie 2014, 71% dintre aceste finanţări provenind din tranzacţionarea datoriilor. În timp ce cifrele indică o scădere de 14% faţă de anul anterior, marchează cea de-a doua mare creștere de capital din 2008 până în prezent. Companile din SUA au atras cea mai mare parte din totalul finațărilor, în valoare de 22,2 miliarde de USD. Finanțările de tip venture capital au rămas constante, totalizând 4,4 miliarde de USD, comparativ cu 4,2 miliarde USD în anul anterior, o parte din ele fiind datorate creşterii investiţiilor de tip corporate venture capital şi a celor venite din zona investitorilor strategici.

Patrick Flochel, lider european EY științele vieții și lider global sectorul farmaceutic, declară:

“În timp ce industria MedTech continuă să demonstreze că are capacitate de adaptare, rezultatele studiului nostru oferă noi dovezi privind faptul că regulile tradiţionale ale competiției devin mai puţin relevante și obligă companiile să implementeze strategii noi pentru a obține un succes durabil. Chiar dacă strategiile alese de fiecare firmă în parte vor fi diferite, companiile vor fi nevoite să descopere noi căi de a demonstra că produsele lor ajută furnizorii de servicii medicale să atingă standarde de îngrijire a sănătăţii de cea mai înaltă calitate şi să-şi crească cota de piaţă, excluzând costurile din această ecuație.”

****

Despre studiu:

Companiile de tehnică medicală şi biotehnologie (medtech) sunt definite în cadrul acestui studiu drept acele companii care au ca principală activitate designul şi fabricarea de echipamente medicale şi consumabile şi care îşi au sediul în Statele Unite sau Europa. În cadrul studiului, datele şi analizele aferente pieţei din Israel au fost incluse în piaţa europeană şi orice grupare între date din S.U.A. şi Europa apare menţionată în studiu drept “la nivel mondial”. În sens mai larg, definiţia include producătorii de dispozitive medicale şi de diagnosticare, furnizorii de soluţii tehnice pentru furnizorii de medicamente, dar exclude distribuitorii şi companiile care livrează servicii, cum ar fi organizaţiile sub-contractate axate pe cercetare şi organizaţiile sub-contractate producătoare. Toate companiile listate de medtech au fost clasificate ca aparţinând uneia din cele cinci mari categorii de produse: Imagistică, Diagnostic ne-imagistic, Cercetare şi alte echipamente, Dispozitive terapeutice şi altele.

Sondajul a fost derulat în luna august 2014, în rândul a 162 de respondenţi – 71 din Statele Unite, 33 din Marea Britanie şi Germania, şi 25 din Spania. Dintre aceştia, 85 deţineau funcții în clinici medicale (şef departament cardiologie, şef de departament etc) şi 77 aveau un rol administrativ sau managerial (în achiziţii, în lanţul de aprovizionare etc.). 

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. De la 1 iulie 2013, Ernst & Young a devenit EY, logo-ul s-a schimbat pentru a răspunde acestei modificări, iar noul tagline al companiei este “Building a better working world”. Această redefinire a identităţii vizuale vine să reflecte noua strategie a companiei, Vision 2020. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.