Comisia Europeană a propus miercuri, 21 martie, noi norme menite să garanteze că activitățile comerciale digitale sunt impozitate într-un mod corect și favorabil creșterii economice în UE. Prin adoptarea acestor măsuri, UE va deveni lider mondial în ceea ce privește conceperea unor reglementări fiscale adaptate la economia modernă și la era digitală.

Creșterea explozivă din ultimii ani a numărului de companii din sectorul digital, precum societățile care gestionează platforme de comunicare socială, platformele colaborative și furnizorii de conținut online, a contribuit foarte mult la creșterea economică din UE. Normele fiscale actuale nu au fost concepute însă pentru a răspunde nevoilor companiilor care își desfășoară activitatea pe scară mondială sau în mediul virtual ori care au o prezență fizică neglijabilă sau doar o prezență digitală. Schimbarea a fost dramatică: nouă din companiile aflate în top 20 la nivel mondial în funcție de capitalizarea bursieră sunt în prezent digitale, față de o companie din 20 în urmă cu zece ani. Provocarea constă în a fructifica din plin această tendință, asigurând totodată o contribuție corectă la impozite din partea companiilor din sectorul digital. În caz contrar, există un risc real la adresa veniturilor publice ale statelor membre: companiile din sectorul digital sunt supuse în prezent unei cote de impozitare medii efective egală cu jumătate din cea aplicată economiei tradiționale din UE.

Propunerile prezentate răspund eforturilor depuse de statele membre pentru a găsi soluții permanente și durabile care să asigure o contribuție corectă la veniturile fiscale din partea companiilor care își desfășoară activitatea în mediul online, dând astfel curs și apelului urgent al liderilor UE din luna octombrie 2017. Normele fiscale actuale nu reglementează profiturile realizate din activități profitabile precum vânzarea datelor și a conținuturilor generate de utilizatori. Statele membre au început încet-încet să caute, în mod unilateral, soluții rapide de impozitare a activităților digitale, ceea ce creează probleme juridice și incertitudine fiscală pentru mediul de afaceri. Numai printr-o abordare coordonată se poate garanta că economia digitală este impozitată într-un mod corect, sustenabil și favorabil creșterii economice.

Două propuneri legislative distincte prezentate astăzi de Comisie vor avea ca rezultat o impozitare mai corectă a activităților digitale în UE:

• Prima inițiativă urmărește să facă o reformă a normelor în materie de impozit pe profit, astfel încât profiturile să fie înregistrate și impozitate acolo unde companiile au o interacțiune semnificativă cu utilizatorii prin canalele digitale. Aceasta este soluția pe termen lung preferată de Comisie.
• Cea de-a doua propunere răspunde apelurilor primite din partea mai multor state membre în ceea ce privește instituirea unui impozit intermediar care să acopere principalele activități digitale care, în prezent, nu sunt deloc impozitate în UE.

Pachetul prezentat astăzi prevede o abordare coerentă a UE în privința unui sistem de impozitare a economiei digitale care sprijină piața unică digitală și care va servi drept punct de pornire pentru discuțiile internaționale menite să soluționeze problema la nivel mondial.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat: „Digitalizarea aduce nenumărate beneficii și oportunități, însă necesită și o adaptare a normelor și a sistemelor noastre tradiționale. Am prefera să dispunem de norme convenite la nivel mondial, inclusiv la nivelul OCDE. Însă valoarea profiturilor care scapă în prezent neimpozitate este de neacceptat. Trebuie să ne aducem de urgență normele fiscale în secolul al XXI-lea, recurgând la o nouă soluție cuprinzătoare și orientată către viitor”.

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a adăugat: „Economia digitală este o mare oportunitate pentru Europa, iar Europa este, la rândul său, o mare sursă de venituri pentru firmele din domeniul digital. Această situație reciproc avantajoasă ridică însă probleme juridice și fiscale. Normele noastre care datează de dinainte de apariția internetului nu permit statelor membre să impoziteze companiile din domeniul digital care își desfășoară activitatea în Europa atunci când acestea nu sunt prezente fizic aici sau când prezența lor fizică este neglijabilă. Această situație este ca o gaură neagră tot mai mare pentru statele membre, întrucât baza fiscală se deteriorează. Toate acestea sunt motivele pentru care propunem astăzi un nou standard juridic, dar și un impozit intermediar pe activitățile digitale.”

Propunerea 1: O reformă comună a normelor UE în materie de impozit pe profit pentru activitățile digitale

Această propunere va permite statelor membre să impoziteze profiturile generate pe teritoriile lor, chiar și în cazul în care o companie nu are o prezență fizică acolo. Noile norme vor garanta o contribuție la finanțele publice din partea companiilor online egală cu cea a companiilor tradiționale cu prezență fizică.

Se va considera că o platformă digitală are o „prezență digitală” impozabilă sau un sediu permanent virtual într-un stat membru dacă îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

– veniturile anuale ale companiei într-un stat membru depășesc pragul de 7 milioane de euro;

– compania are peste 100 000 de utilizatori într-un stat membru într-un an fiscal;

– într-un an fiscal, se încheie peste 3 000 de contracte comerciale de servicii digitale între compania respectivă și utilizatorii comerciali.

Noile norme vor schimba și modul în care sunt repartizate profiturile către statele membre, astfel încât să se reflecte mai bine felul în care companiile pot crea valoare online: de exemplu, în funcție de locul în care se află utilizatorul în momentul consumului.

În fine, noul sistem asigură o legătură reală între locul în care sunt realizate profiturile digitale și locul în care sunt impozitate. Măsura ar putea fi inclusă, în cele din urmă, în sfera bazei fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB) – inițiativa propusă deja de Comisie pentru repartizarea profiturilor marilor grupuri multinaționale într-un mod care să reflecte mai bine locul unde se creează valoarea.

Propunerea 2: Un impozit intermediar pe anumite venituri provenite din activități digitale

Acest impozit intermediar garantează că activitățile care în prezent nu sunt impozitate efectiv vor începe să genereze venituri imediate pentru statele membre. Astfel, se va putea evita luarea unor măsuri unilaterale de impozitare a activităților digitale în anumite state membre, situație care ar putea conduce altfel la o mare diversitate de soluții naționale în prejudiciul pieței unice.

Spre deosebire de reforma comună, la nivelul UE, a normelor fiscale de bază, acest impozit indirect ar urma să se aplice veniturilor obținute din anumite activități digitale care nu intră deloc sub incidența actualului cadru fiscal. Acest sistem se va aplica doar cu titlu provizoriu, până la finalizarea reformei globale și până la integrarea deplină a unor mecanisme care să reducă posibilitatea dublei impuneri.

Acest impozit se va aplica veniturilor obținute din activități în cazul cărora utilizatorii joacă un rol major în crearea de valoare și care sunt cel mai greu de reglementat prin normele fiscale actuale, cum ar fi veniturile obținute din:

– vânzarea de spațiu publicitar online;

– activități de intermediere digitală care permit utilizatorilor să interacționeze cu alți utilizatori și care pot mijloci vânzarea de bunuri și servicii între aceștia;

– vânzarea de date generate pe baza informațiilor furnizate de utilizatori.

Veniturile fiscale vor fi colectate de statele membre în care sunt situați utilizatorii și se vor aplica numai companiilor cu venituri totale anuale de 750 de milioane de euro la nivel mondial și de 50 de milioane de euro la nivelul UE. În acest mod se poate asigura că întreprinderile mai mici nou înființate și în curs de extindere rămân scutite de această sarcină. Dacă impozitul se va aplica la o cotă de 3 %, se estimează că statele membre ar putea obține venituri anuale de 5 miliarde de euro.

Următoarele etape

Propunerile legislative vor fi înaintate Consiliului spre adoptare și Parlamentului European spre consultare. În același timp, UE va continua să participe în mod activ la discuțiile purtate la nivel mondial pe tema impozitării economiei digitale în cadrul G20/OCDE și să insiste asupra adoptării unor soluții internaționale ambițioase.

Noul mecanism privind declararea și plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate de persoane fizice.
Acest proiect de act normativ își propune să rezolve toate neclaritățile și contradicțiile apărute în declararea și plata impozitului și contribuțiilor sociale de către diverse categorii de contribuabili persoane fizice.

Scopul propunerii
Acest mecanism are în vedere simplificarea obligațiilor declarative prin introducerea unei declarații unice care va înlocui următoarele formulare actuale:
•    Declarația 200 – veniturile realizate din România;
•    Declarația 201 – veniturile realizate din străinătate;
•    Declarația 220 – venitul estimat/norma de venit;
•    Declarația 221 – norme de venit-agricultură;
•    Declarația 600 – venitul baza pentru CAS;
•    Declarația 604 – stabilire CASS persoane fara venit;
•    Declarația 605 – stopare CASS persoane fara venit.

Termene și modalități de depunere
Propunerea prevede un singur termen de depunere a declarației în cursul unui an fiscal:
•    Anul 2018 – 15 iulie 2018 (definitivare an fiscal 2017 și estimare pentru anul 2018);
•    Începând cu anul 2019 – 31 martie al anului curent (definitivare an fiscal precedent și estimare pentru anul curent).

Declarația unică se va depune astfel:
•    Pe suport hârtie (doar pentru anul 2018);
•    Prin sisteme electronice de transmitere la distanță – “SPV” (se folosește sistemul de identificare prin utilizator și parolă);
•    E-guvernare (semnătură electronică bazată pe certificat calificat).

Propunerea prevede un singur termen de plată la 31 martie anul următor realizării veniturilor, care va înlocui cele 5 termene distincte impuse de legislația actuală.

Contribuabilii vor avea posibilitatea de a efectua plăți anticipate pentru impozitul pe venit, CAS si CASS în cursul anului, la venitul estimat pe anul curent, anterior datei de 31 martie a anului următor.

În plus, Ministerul Finanțelor Publice anunță că pentru anul 2018 are în analiză un sistem de bonificații la plată pentru contribuabilii care achită anticipat obligațiile fiscale estimate datorate.

Totodată, contribuabilului îi este permisă rectificarea declarației până la termenul de plată.

Venit subiect de CAS și CASS

Noul mecanism are în vedere evaluarea pentru încadrarea ca plătitor de CAS și CASS în funcție de venitul estimat pentru anul curent, independent de venitul realizat în anul precedent.

Venituri din activități independente
Sunt propuse următoarele modificări privind contribuțiile sociale datorate pentru anumite categorii de venituri din activități independente:
•    Exceptarea de la obligația de plată a CAS pentru veniturile obținute din drepturile de autor și posibilitatea asigurării facultative la CNPP;
•    Reintroducerea mecanismului de reținere la sursă a CASS, atât pentru drepturi de autor, cât și pentru veniturile din arendă și din asocieri cu persoane juridice;
•    Exceptarea de la plată a CASS pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală a anumitor categorii de persoane (pensionari, copii, tineri cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului).

Autor: Corina Mîndoiu – Senior Manager, Asistență Fiscală pentru Persoane Fizice

Formulare fiscale
Aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 și 120
Ordin nr. 4.160/2017 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru modificarea și completarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 ‘Declarație privind impozitul pe profit’ și 120 ‘Decont privind accizele’, publicat în Monitorul Oficial nr. 14/8 ianuarie 2018
Ordinul aprobă modelul și conținutul formularelor 101 ‘Declarație privind impozitul pe profit’ și 120 ‘Decont privind accizele’. Noile formulare se aplică începând cu declarațiile aferente anului 2017.

Formularul 101
S-au introdus următoarele rânduri:
•    42.2.2 – privind impozitul scutit pentru contribuabili care desfășoară exclusiv activitate de inovare și cercetare-dezvoltare.
•    46 – privind prezentarea distinctă a reducerii de 5% a impozitului pe profit pentru contribuabili care au optat pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017.

Formularul 120
Se introduc noi câmpuri ce trebuie utilizate în cazul în care succesorul entității care și-a încheiat existența este cel care îndeplinește obligațiile fiscale.

Prorogarea termenului de depunere a formularului 600
Ordonanța de Urgență pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2018
Termenul inițial de depunere a formularului 600, „Declarație privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate”, prevăzut la art. 148 alin. (3) art. 170 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, a fost extins de la 31 ianuarie 2018 până la 15 aprilie 2018.

Anularea unor obligații fiscale
Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 52/18 ianuarie 2018
Se anulează:
–  Diferenţele de TVA, precum şi obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, pentru perioadele fiscale anterioare datei de 31 decembrie 2016, ca urmare a depășirii plafonului de scutire de către anumite categorii de persoane care desfășoară activități agricole;
–   Diferențele de obligații fiscale principale, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, ca urmare a reîncadrării veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice ca venituri dintr-o activitate independentă, pe perioadele fiscale de până la 1 iunie 2017.

Modificări propuse la Normele de aplicare a Codului fiscal
Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe
În data de 10 ianuarie 2018 pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe a fost publicat un proiect de Hotărâre a Guvernului privind modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Se propun o serie de modificări în ceea ce privește:
– Impozitul pe profit
– Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
– Impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România
– Impozitul pe venit
– Contribuțiile sociale obligatorii
– Accize

TVA
Aplicarea cotei reduse de TVA de 9% în sectorul agricol
Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale (OMFPMA) nr. 3132/2017 pentru modificarea OMFPMA nr. 1155/868/2016 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrașăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol, publicat în Monitorul Oficial nr. 049/2018
Au fost introduse noi categorii de produse și prestări de servicii supuse cotei reduse de TVA de 9%.

Reglementări Vamale
Cazul C-529/16 Hamamatsu
Curtea Europeană de Justiție a decis că legislația vamală europeană nu permite ca valoarea de tranzacție compusă dintr-o valoare facturată și declarată inițial și o ajustare retroactivă realizată după încheierea perioadei contabile să fie considerată ca bază pentru valoarea în vamă, atunci când la momentul importului nu se știe dacă această ajustare o să fie pozitivă sau negativă la finalul perioadei contabile.

Contribuții sociale
Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Serbia în domeniul securității sociale semnat la Belgrad pe 28 octombrie 2016
În data de 12 ianuarie 2018 a fost ratificat Acordul dintre România și Republica Serbia în domeniul securității sociale semnat la Belgrad pe 28 octombrie 2016.

Concedii şi indemnizații de asigurări sociale de sănătate
Ordinul nr. 15/ 5 ianuarie 2018 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial nr. 31/ 12 ianuarie 2018
Ordinul aprobă normele metodologice care clarifică modul de calcul a stagiului minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de concedii medicale şi indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în contextul modificărilor legislației privind calculul salarial aplicabile din 1 ianuarie 2018.

De asemenea, ordinul actualizează modalitatea de recuperare a sumelor reprezentând indemnizații, care se plătesc asiguraților și care sunt suportate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate având în vedere eliminarea de la 1 ianuarie 2018 a contribuției privind concediile şi indemnizațiile medicale. În plus, ordinul prevede modelul și conținutul contractului de asigurare pentru concedii şi indemnizații de asigurări sociale de sănătate pe baza căruia persoanele fizice, altele decât cele deja asigurate, se pot asigura în sistemul de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

Scutire de impozit pe venit pentru activitatea de creare de programe pentru calculator

Ordinul nr. 1168/2017/3024/2018/492/2018/3337/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 52 din 18 ianuarie 2018 – in vigoare de la 1 februarie 2018
Ordinul prevede condițiile de acordare a scutirii de impozit pe venit aplicabile de la 1 februarie 2018, incluzând în categoria celor care vor beneficia de această facilitate și angajații care sunt licențiați ai unor programe de studii superioare de scurtă durată, precum și cei care dețin o diplomă de bacalaureat și urmează cursurile unei instituții de învățământ superior acreditate.

Reglementări contabile
Situații financiare și raportări contabile anuale
Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 470/2018 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, precum și pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile

Ordinul reglementează întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2017 și a raportărilor contabile anuale întocmite de operatorii economici la 31 decembrie 2017.

De asemenea, ordinul modifică și completează Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul nr. 1802/2014, respectiv Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul nr. 2844/2016, în principal în ce privește urmatoarele aspecte:
–  Trimiterea la utilizarea Ghidului privind raportarea informațiilor nefinanciare, publicat de Comisia Europeană, de către entitățile obligate potrivit reglementărilor contabile aplicabile să întocmească o declarație nefinanciară
–  Introducerea unor conturi noi în planul de conturi general

Prin publicarea ordinului se abrogă OMFP nr. 166/2017 privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

Reglementări contabile aplicabile sistemului de pensii private
Norma nr. 1/2018 privind completarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 14/2015 privind reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private
Norma completează reglementările contabile aplicabile sistemului de pensii private prin introducerea unor conturi noi în planul de conturi.

Reglementări contabile aplicabile entităţilor din sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare
Norma nr. 2/2018 privind modificarea şi completarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 39/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile entităţilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din Sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare
Norma completează, abrogă sau modifică o serie de prevederi ale reglementărilor contabile, legate între altele de înregistrarea în contabilitate a anumitor elemente sau de planul de conturi.

Diverse
Rata de referință BNR
Circulara nr. 1/2018 privind nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României
Începand cu 9 ianuarie 2018, nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României a fost majorată la 2 % pe an (majorată de la nivelul anterior de 1.75%).
Având în vedere modificările legislative aduse Codului Fiscal, această rată de dobândă de referință nu mai este relevantă pentru scopuri fiscale (art. 27 din Codul Fiscal referitor la cheltuielile cu dobânzile a fost abrogat și înlocuit cu noile prevederi transpuse din Directiva Anti-evaziune Fiscală).

Jurisdicții raportoare CRS
Ordin nr.4.142 /2017 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru modificarea Ordinului Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.3.626/2016 privind, printre altele, stabilirea listei jurisdicțiilor raportoare în scopul CRS
Lista jurisdicțiilor raportoare în scopul CRS (altele decât Statele Membre UE) a fost modificată. Astfel, față de lista anterioară, s-au eliminat 29 de jurisdicții raportoare.

Competența de administrare a contribuabililor mijlocii
Legea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea 207/2017 privind Codul de procedură fiscală
Începând cu 1 aprilie 2018, administrarea obligațiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, inclusiv de sediile secundare ale acestora, se realizează de organul fiscal de la nivel județean, sau al Municipiului București, după caz.

Restituirea sumelor plătite în plus
Ordin nr. 187/2018 emis de președintele ANAF pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor reprezentând taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, plătite în plus sau necuvenit și pentru care nu există obligația de declarare, publicat în Monitorul Oficial nr. 80/26 ianuarie 2018
Ordinul aprobă Procedura de restituire a sumelor reprezentând taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, plătite în plus sau necuvenit și pentru care nu există obligația de declarare, precum și modelul și conținutul formularelor utilizate în acest sens.
Ordinul va intra în vigoare la data la care se abroga Ordinul nr. 528/2015.

Odată cu intrarea în vigoarea a Noului Cod Fiscal au intervenit următoarele modificări legate de declarațiile fiscale și/sau informative și termenele acestora de depunere. Prezentăm în cele ce urmează declarațiile care se depun până pe 31 ianuarie 2018:

Pe 22 ianuarie 2018 se depune formularul 089 „Declarație pe propria răspundere de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA”, care au obținut licență de furnizare a energiei electrice în perioada 1 – 31 decembrie și care au activitate principală revânzarea energiei electrice, iar consumul propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil. Pe 25 ianuarie 2018 se depune o solicitare privind pro-rata specială sau comunicarea deciziei de renunțare la aplicarea pro-ratei speciale aprobată în perioada anterioară de către persoana impozabilă cu regim mixt.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 094 „Declarație privind cifra de afaceri” de către persoanele impozabile care au utilizat trimestrul ca perioadă fiscală în anul precedent, care nu au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri și care nu au depășit plafonul de 100.000 euro, al cărui echivalent în lei se calculează conform prevederilor legale în vigoare.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” de către persoanele impozabile ale căror obligații de plată intervin lunar / trimestrial.

Prin urmare, până pe data de 25 ianuarie 2018 se va plăti și impozitul reținut la sursă în luna precedentă de către persoanele ce au obținut venituri din următoarele surse:

– venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

– venituri din premii și jocuri de noroc;

– venituri obținute de nerezidenți;

– venituri din alte surse.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” de către angajatori și entitățile asimilate.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, aferente semestrului precedent” de către notarii publici.

Pe 25 ianuarie 2018 se va depune formularul 224 „Declarație privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obținute de către persoanele fizice care desfășoară activitate în România”. Se completează și se depune de către persoanele fizice care își desfășoară activitatea în România și care obțin venituri sub formă de salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, și care nu au încheiat cu angajatorul un acord referitor la obligația declarării și plății contribuțiilor sociale obligatorii.

Pe 25 ianuarie 2018 se are în vedere depunerea formularului 300 „Decontul de taxă pe valoarea adăugată” pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 301 „Decontul special de taxă pe valoarea adăugată”. Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de către persoanele care nu sunt înregistrate și care nu trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal (procedura normală de înregistrare), astfel:

1.  pentru achiziții intracomunitare de bunuri taxabile, altele decât cele prevăzute la lit. b) și c) de mai jos, de către persoanele impozabile înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal pentru achiziții intracomunitare sau pentru servicii;
2.  pentru achiziții intracomunitare de mijloace de transport noi, de către orice persoană, indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art. 317 din Codul fiscal menționat anterior;
3.  pentru achiziții intracomunitare de produse accizabile, de către persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. 317 din Codul fiscal;
4.  pentru operațiunile și de către persoanele obligate la plata taxei, conform art. 307 alin. (2) – (4) și alin. (6) din Codul fiscal (beneficiar al serviciilor cu locul prestării în România, furnizate de o persoană nestabilită în România, persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA beneficiar al unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, etc);
5.  pentru operațiunile și de către persoanele obligate la plata taxei conform art. 307 alin. (5) din Codul fiscal (persoana din cauza căreia bunurile ies din regimuri vamale), cu excepția situației în care are loc un import de bunuri sau o achiziție intracomunitară de bunuri.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 307 „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoare adăugată” pentru următoarele categorii de contribuabili:

– persoana impozabilă, beneficiară a transferului de active prevăzut la art. 270 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, în calitate de succesor al cedentului în ceea ce privește ajustarea dreptului de deducere, dacă nu este înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal și nici nu se înregistrează în scopuri de TVA ca urmare a transferului, locatarul/utilizatorul activelor corporale fixe achiziționate printr-un contract de leasing, dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc după scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a locatarului/utilizatorului în baza prevederilor art. 310 alin. (7) din Codul fiscal (persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA care în anul precedent nu a depășit plafonul de scutire);

– persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e) sau h) din Codul fiscal (persoană inactivă, asociații/administratorii/persoana impozabilă au cazier, nu s-au depus deconturi pentru 6 luni consecutive/pentru două trimestre consecutive, în deconturi nu sunt evidențiate operațiuni pentru 6 luni consecutive/două trimestre consecutive, persoană cu risc fiscal ridicat) care a efectuat ajustări incorecte sau nu a efectuat ajustările de taxă aferentă bunurilor de capital, conform prevederilor legale în vigoare;

– persoana impozabilă care a solicitat scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire pentru întreprinderi mici sau a regimului special pentru agricultori și care:

1.  nu a efectuat ajustările de taxă prevăzute de lege în ultimul decont depus înainte de scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau a efectuat ajustări incorecte;
2.  trebuie să efectueze regularizările/ajustările specifice prevăzute de legislația în vigoare, pentru operațiuni realizate înainte de anularea înregistrării;

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 311 „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată, datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat” datorită următoarelor motive:

– contribuabili declarați inactivi;

– administratorii/asociații și/sau persoana impozabilă însăși au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau s-a atras răspunderea solidară cu debitorul, stabilită prin decizie a organului fiscal competent;

– nu s-a depus niciun decont de taxă în ultimele 6 luni consecutive;

– în ultimele 6 luni consecutive/ultimele două trimestre în deconturile de taxă nu s-au evidențiat operațiuni realizate în cursul acestor perioade;

– în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire pentru întreprinderi mici sau a regimului special pentru agricultori prevăzut;

– persoana impozabilă prezintă risc fiscal ridicat.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 390 „Declarație recapitulativă privind livrările/ achizițiile/ prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă” de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA.

Pe 25 ianuarie 2018 se depune formularul 097 „Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare” de către persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare si au realizat o cifră de afaceri peste pragul admis de 2.250.000 lei, le revine obligația să depună această notificare, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care au depășit plafonul.

Pe 30 ianuarie 2018 se depune formularul 394 „Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoane înregistrate în scopuri de TVA”.

Pe 31 ianuarie 2018 se au în vedere depunerea următoarelor categorii de formulare:

Formularul 010 „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică”;

Formularul 070 „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere” de către angajatorii care optează pentru schimbarea perioadei fiscale de la trimestru la lună în vederea depunerii Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate (Declarația 112).

Pe 31 ianuarie 2018 se depune formularul 220 „Declarație privind venitul estimat/norma de venit” după cum urmează:

Pentru schimbarea, prin opțiune, în condițiile legii, a sistemului de impunere pentru persoanele fizice (de la impunere în sistem real la normă de venit sau invers) de către următoarele categorii de contribuabili:

1. contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși pe bază de norme de venit, și care doresc, prin opțiune, să treacă la impunere în sistem real;
2. contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuși în sistem real și care doresc, prin opțiune, să treacă la impunere la normă de venit;
3. contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală și doresc să treacă la impunere în sistem real;

– Contribuabilii persoane fizice pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro; aceștia au obligația determinării venitului net anual în sistem real începând cu anul fiscal următor;

– Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între 1 și 5 camere inclusiv;

Pe 31 ianuarie 2018 se depune formularul 600 „Declarație privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate”.

Acesta se depune de către persoanele fizice care realizează venituri asupra cărora se datorează contribuție pentru asigurări sociale (exemplu: venituri din activități independente realizate din una sau mai multe surse de venit) și/sau contribuție de asigurări sociale de sănătate (exemplu: în anul fiscal precedent s-au realizat venituri anuale cumulate ce depășesc plafonul de 12 salarii minim brute, 12 x 1.900 = 22.800 lei, din una sau mai multe surse de venituri precum: venituri din activități independente, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții, venituri din activități agricole, venituri din alte surse).

Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat pe website-ul Ministerului de Finanțe

În data de 10 ianuarie 2018 pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe a fost publicat un proiect de Hotărâre a Guvernului privind modificarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Se propun o serie de modificări în ceea ce privește:

•    Impozitul pe profit
•    Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
•    Impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România
•    Impozitul pe venit
•    Contribuțiile sociale obligatorii
•    Accize

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante modificări propuse:
•    Impozit pe profit

Se va putea deduce doar 30% din valoarea creanțelor înstrăinate, indiferent că scoaterea din evidență a acestora se va contabiliza pe seama conturilor de cheltuieli sau nu. De asemenea, în măsura în care nu sunt contabilizate ca și venituri, anularea provizioanelor anterior deduse, precum și prețul de cesiune al creanțelor, vor fi considerate elemente similare veniturilor.Se aduc clarificări cu privire la modul de calcul a limitei deductibile în ceea ce privește costurile excedentare ale îndatorării, reglementări ce înlocuiesc vechile limite privind deductibilitatea fiscală cheltuielilor cu dobânzile aplicabile până la 31 decembrie 2017.

•    Impozit pe veniturile microîntreprinderilor
Se aliniază normele cu noile prevederi privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor incluse în Codul fiscal și aplicabile începând cu 1 ianuarie 2018. Pentru aceasta, printre altele, se elimină referințele la veniturile realizate din consultanță și management, precum și la persoane juridice care activează în domeniul bancar, al asigurărilor, piețelor de capital, etc., având în vedere că aceste condiții nu mai sunt relevante pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 ianuarie 2018.

•    Impozit pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România
Sunt abrogate din norme prevederile privind modul de stabilire al impozitului, pentru reprezentanțele care se înființează/desființează în cursul anului, ca urmare a preluării acestor prevederi în Codul fiscal.

•    Impozit pe venit
Se corelează normele cu noile prevederi privind modul de calcul al bazelor de impunere și reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din activități independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii și din alte surse, și de la 10% la 7% în cazul stabilirii plăților anticipate efectuate în contul impozitului anual pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală. Se aduc clarificări cu privire la plafonul neimpozabil de 450.000 lei pentru transferul mai multor proprietăți imobiliare din patrimoniul personal, printr-un singur act juridic.

•    Contribuții sociale
Sunt modificate normele având în vedere noile prevederi privind contribuțiile sociale din Codul fiscal și aplicabile începând cu 1 ianuarie 2018, fiind abrogate capitolele distincte alocate contribuțiilor asigurărilor pentru șomaj, contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și contribuției la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale și este introdus un nou capitol pentru Contribuția asiguratorie de muncă. Ca element de noutate, sunt aduse exemplificări privind modul de încadrare a veniturilor realizate în anul fiscal 2017, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, în plafonul minim echivalentul a de 12 ori salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie 2018, pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale.

•    Accize
Se aliniază Normele metodologice la prevederile Codului Fiscal cu privire la stabilirea autorităților competente care vor efectua autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor înregistrați. Astfel, această autorizare va fi făcută de către Autoritatea fiscală teritorială. Totodată, operatorii economici care extrag cărbune sau produc cocs, dar și cei care importă sau achiziționează intra-comunitar aceste tipuri de produse, dar și producătorii, distribuitorii sau redistribuitorii de energie electrică sau de gaz natural vor trebui să se înregistreze la autoritațile fiscale teritoriale. A fost modificată formula utilizată pentru denaturarea completă a alcoolului etilic.Au fost stabilite modalitățile și condițiile de restituire a accizelor plătite la Bugetul de stat în România, pentru produsele din tutun încălzit fabricate în România și supuse accizelor nearmonizate, dar care fac obiectul unei livrări intra-comunitare sau export.

Autori:
Răzvan Ungureanu – Manager, Impozite directe
Andreea Cosmanescu – Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale
Cristina Galin – Senior Manager – Impozite indirecte

Ordonanța de Urgență nr. 79/8 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Începând cu 1 ianuarie 2018, persoanele juridice române care înregistrează venituri sub plafonul de 1.000.000 euro, calculat în lei la cursul BNR de la 31 decembrie 2017, aplică regimul de impozitare specific microîntreprinderilor dacă sunt îndeplinite și următoarele condiții:
– capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul şi unitățile administrativ-teritoriale;
–  nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

Trecerea de la impozit pe profit la impozit pe veniturile microîntreprinderilor se face prin depunerea Declarație de mențiuni (Formular 010) până la data de 31 martie 2018. Totuși, pentru anul 2017, societățile care au fost plătitoare de impozit pe profit și care devin plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 ianuarie 2018, au obligația să depună până pe 25 martie 2018 și Declarația privind impozitul pe profit (D 101).

Persoanele juridice nou înființate sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă sunt îndeplinite condițiile amintite anterior și trebuie să comunice organelor fiscale aplicarea sistemului de impunere în termen de 30 de zile de la data înființări

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită și are obligația de a depune Declarația de mențiuni în termen de 15 zile de la data depășirii plafonului.

Alte noutăți legislative privind impozitare microîntreprinderilor sunt:

A fost eliminată condiția privind veniturile din consultanță și management care, potrivit reglementărilor aplicabile până la 31 decembrie 2017, nu trebuiau să depășească 20% din totalul veniturilor;

Începând cu 1 ianuarie 2018 a fost abrogată opțiunea de aplicare a impozitului pe profit de către societățile nou înființate care subscriu un capital social mai mare de 45.000 lei.

Se stabilește că nu intră sub incidența impozitului pe veniturile microîntreprinderilor următoarele:

a)Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
b)Fondul de compensare a investitorilor;
c)Fondul de garantare a pensiilor private;
d)Fondul de garantare a asiguraţilor;
e)entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.

– Din categoria microîntreprinderilor nu mai sunt excluse persoanele juridice române care:
i)  desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
ii) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
iii) desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;
iv) desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor natural.

– Cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au salariați, respectiv  de 3% pentru micro întreprinderile fără salariați nu au suferit modificări. Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat, în situaţia în care angajează un salariat, în scopul diminuării cotei de impozitare (de la 3% la 1%), noul salariat trebuie angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 / 28.12.2017 a fost publicată Legea 275 / 2017 pentru aprobarea OG 23 / 2017 („OG 23”) privind plata defalcată a TVA („Legea 275”).

Reamintim în cele ce urmează prevederile introduse prin OG 23 privind plata defalcată a TVA și aplicabile de la 01.01.2018. Totodată, vom sumariza principalele noutăți introduse prin Legea 275, având ca scop prezentarea corectă a aplicabilității – începând cu 01.01.2018 – a plății defalcate a TVA („Split TVA”):

A. Persoanele care aplică Split TVA
Sunt obligate să aplice Split TVA, prin deschiderea și utilizarea a cel puțin un cont de TVA pentru încasarea și plata TVA:

1. Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea 227 / 2015 privind Codul Fiscal, precum și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal („Contribuabili”), care înregistrează la data de 31.12.2017 obligații TVA restante (i.e. așa cum sunt definite de Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu excepția suspendării executării silite prin depunerea unei scrisori de garanție bancară) și nu le achită până la data de 31.01.2018, în limita următoarelor plafoane:

– mari contribuabili – peste 15.000 lei
– contribuabili mijlocii – peste 10.000 lei
– restul contribuabililor – peste 5.000 lei.

2. Contribuabilii care, începând cu data de 01.01.2018, înregistrează obligații TVA și nu le achită în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, în limita acelorași plafoane enumerate mai sus.
3. Contribuabilii aflați în insolvență sau în procedura de prevenire a insolvenței.
4. Contribuabilii, alții decât cei obligați potrivit celor menționate mai sus, vor putea opta pentru aplicarea Split TVA.

B. Data de la care se aplică Split TVA
– În cazul de la pct. A1 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent începând cu data de 01.03.2018, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.
– În cazul de la pct. A2 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent începând cu data de întâi a celei de-a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile lucrătoare de la scadență, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.
– În cazul de la pct. A3 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent începând cu data de 01.03.2018, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.
–  În cazul de la pct. A4 de mai sus:
– Aceștia vor fi înscriși în Registrul persoanelor care aplică Split TVA de către organul fiscal competent în termen de 3 zile de la depunerea Notificării, urmând a aplica Split TVA începând cu ziua următoare publicării în Registru.

C. Posibilitatea renunțării la Split TVA
– În cazul de la pct. A1 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face după o perioadă de minimum șase luni.
– În cazul de la pct. A2 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face după o perioadă de minimum șase luni.
– În cazul de la pct. A3 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face după ieșirea de sub incidența insolvenței, dacă nu va exista obligația aplicării sistemului, ca urmare a cumulării obligațiilor restante.
– În cazul de la pct. A4 de mai sus:
– Renunțarea la aplicarea Split TVA se va face la sfârșitul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an de la data la care au optat pentru aplicarea Split TVA (dacă nu va exista obligația aplicării Split TVA).

D. Contul/conturile de TVA
– Contul/conturile vor fi deschise, în funcție de operațiunile derulate, precum și de monedă, la
instituții de credit sau la unități ale Trezoreriei Statului.
– Contul/conturile vor fi deschise în lei și, după caz, în valută.
– Utilizarea contului/conturilor va fi limitată.
– Este interzisă retragerea de numerar din acest cont / conturi.
– Transferul din acest cont/conturi în alt cont al beneficiarului (dar nu de TVA) se poate efectua fără aprobarea organului fiscal.
– Contul de TVA va putea fi executat silit numai pentru plata TVA.

E. Operațiunile pentru care se aplică prevederile referitoare la plata defalcată a TVA Split TVA se va aplica pentru toate livrările de bunuri și prestările de servicii taxabile din punct de vedere al TVA conform prevederilor Codului Fiscal. Astfel, persoanele impozabile, cu excepția instituțiilor publice, înregistrate în scopuri de TVA, au obligația de a efectua plata contravalorii TVA în contul de TVA al furnizorului / prestatorului care aplică Split TVA.
Totodată, persoanele impozabile care aplică Split TVA au obligația de a efectua plata contravalorii TVA din contul de TVA.
Excepții de la această regulă sunt prevăzute pentru plățile care nu se efectuează direct de beneficiar către furnizor/prestator, plățile în natură, plățile prin compensare, plățile reprezentând TVA decontată între membrii unui grup fiscal unic, plățile într-un cont de garanții, escrow sau alt cont similar la dispoziția furnizorului/prestatorului (care nu va aplica Split TVA), plățile în cazul finanțărilor acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare prin preluarea creanțelor.

F. Principale sancțiuni prevăzute pentru neaplicarea Split TVA
– În cazul în care nu se respectă obligația plății TVA de către beneficiari în contul de TVA al furnizorului, acesta nu are obligația de a vira suma în contul de TVA propriu.
– În situația efectuării unei plăți eronate, dacă beneficiarii bunurilor sau serviciilor (cei care aplică Split TVA precum și cei care nu aplică Split TVA) nu achită taxa în contul de TVA al furnizorului în termen de maxim 7 de zile lucrătoare de la data efectuării plății eronate, fără a depăși 30 de zile de la data plății eronate, iar furnizorul nu va vira/depune taxa în contul de TVA propriu în cadrul aceluiași termen, vor fi sancționați cu 0,06%/zi din valoarea TVA plătită eronat.
– În situația efectuării unei plăți eronate, dacă beneficiarii bunurilor sau serviciilor (care nu aplică Split TVA) nu achită taxa în contul de TVA al furnizorului în termen de maxim 30 de zile de la data plății eronate, iar furnizorul nu va vira / depune taxa în contul de TVA propriu în cadrul aceluiași termen, vor fi sancționați cu 50% din valoarea TVA plătită eronat.
– În situația efectuării unei plăți eronate, dacă beneficiarii bunurilor sau serviciilor (care aplică Split TVA) nu achită taxa în contul de TVA al furnizorului în termen de maxim 30 de zile de la data plății eronate, iar furnizorul nu va vira / depune taxa în contul de TVA propriu în cadrul aceluiași termen, vor fi sancționați cu 10% din valoarea TVA plătită eronat.
– Debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume, fără a fi reîntregită suma în termen de 7 zile lucrătoare de la data debitării eronate, fără a se depăși 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate, va fi sancționată cu 0,06%/zi din suma debitată eronat.
– Debitarea contului de TVA de către titular cu alte sume, fără a fi reîntregită suma în termen de 30 de zile lucrătoare de la data debitării eronate, va fi sancționată cu 50% din suma debitată eronat.
– Nerespectarea obligației de comunicare a contului / conturilor de TVA va fi sancționată cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

G. Beneficii acordate pentru aplicarea Split TVA
Societățile care optează pentru aplicarea Split TVA după 01.01.2018 beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent perioadei în care aplică Split TVA.

Camera Deputaților a adoptat legea de aprobare a Ordonanței de Guvern nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aceasta fiind transmisă spre promulgare președintelui României. Au fost aduse importante modificări față de versiunea inițială a Ordonanței.

Cine aplică?

Obligatoriu:

– Sistemul de plată defalcată a TVA este obligatoriu pentru persoanele care la data de 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA peste anumite praguri: 15.000 RON pentru mari contribuabili,10.000 RON pentru contribuabili mijloci și 5.000 RON pentru restul contribuabililor, dacă nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018;

– Contribuabilii care au datorii restante reprezentând TVA la data de 31 decembrie 2017 peste pragurile menționate mai sus vor aplica sistemul începând cu 1 martie 2018, dacă sumele restante nu sunt achitate la bugetul de stat până la 31 ianuarie 2018;

– Sistemul de plată defalcată a TVA este obligatoriu pentru persoanele care vor înregistra datorii de TVA neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, în cuantumurile menționate anterior, după data de 1 ianuarie 2018. În cazul în care datoriile nu sunt stinse, vor avea obligația de a aplica plata defalcată a TVA începând cu prima zi a celei de a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile lucrătoare;

– Sumele restante reprezentând TVA pentru care executarea silită este suspendată în condițiile art. 235 din Codul de Procedură Fiscală privind suspendarea executării silite în cazul depunerii unei scrisori de garanție/poliță de asigurare de garanție nu sunt luate în considerare pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA;

– Contribuabilii care se află sub incidența procedurii de insolvență la data de 31 decembrie 2017 vor avea obligația de a aplica sistemul de plată defalcată a TVA începând cu 1 martie 2018. De asemenea, contribuabilii care vor intra sub incidența procedurii insolvenței începând cu 1 ianuarie 2018 au obligația să notifice organului fiscal competent aplicarea plății defalcate până la data de 1  a lunii următoare celei în care au intrat sub incidența procedurii de insolvență.

Opțional:

Orice categorie de contribuabili înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul Fiscal.

Alte modificări aprobate de către Camera Deputaților

– Părțile pot stipula prin intermediul contractelor modalitatea de alocare a plăților parțiale;

– Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, indiferent dacă aplică sau nu sistemul de plată defalcată a TVA, cu excepția instituțiilor publice, au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii în contul de TVA al furnizorului/prestatorului care aplică sistemul plății defalcate;

– Totodată este introdusă posibilitatea furnizorilor/prestatorilor care aplică sistemul să vireze în contul de TVA în termen de 30 de zile lucrătoare sumele de TVA care nu au fost plătite în contul de TVA de către persoanele impozabile înregistrate în scop de TVA;

– Persoanele nestabilite și neînregistrate în scop de TVA în România nu au obligația să aplice plata defalcată pentru achizițiile de bunuri și servicii efectuate de la furnizori/prestatori care aplică sistemul;

Sistemul de plată defalcată a TVA nu se aplică în următoarele situații:

– Plăți care nu sunt efectuate direct de beneficiar către furnizor/prestator;

– Plățile în natură;

– Compensări;

– Finanțarea acordată de instituțiile de credit și de instituțiile financiare ne
bancare prin preluare creanțelor.

Facilități fiscale

– Persoanele care au optat înainte de data de 1 ianuarie 2018 pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA, continuă să beneficieze de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe venituri aferent perioadei în care aplică sistemul;

– Persoanele care au optat începând cu data de 1 ianuarie 2018 pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA, beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe venituri aferent perioadei în care aplică sistemul.

Sumar:
Ordinul Președintelui ANAF nr. 3049 privind aprobarea modelului și conținutului formularului „Raportul pentru fiecare țară în parte“ („OPANAF nr. 3049”)

Raportul pentru fiecare țară în parte

În data de 14 noiembrie 2017, a fost publicat modelul raportului pentru fiecare țară în parte, formular ce trebuie depus de societățile cu rezidență fiscală în România care au calitatea de societate-mamă finală sau sunt desemnate entitate raportoare în cadrul unui grup de întreprinderi multinaționale, cu venituri consolidate de peste 750.000.000 euro.

Raportul se depune la autoritățile fiscale competente în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaționale.

De asemenea, a fost publicat modelul notificării ce trebuie depusă de către fiecare entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România, prin care se atestă calitatea acesteia în cadrul grupului de întreprinderi.

Notificarea se depune la organul fiscal competent, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, până cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de termenul-limită de depunere a declarației fiscale anuale privind impozitul pe profit.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

Ordonanța de Urgență nr. 79 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal („Ordonanța nr. 79/2017”), publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 885/ 10.11.2017

Conform Ordonanței nr. 79/2017 pentru modificarea Codului Fiscal publicată la sfârșitul săptămânii trecute în Monitorul Oficial nr. 885/2017, sunt aduse o serie de modificări care vizează în principal aria de impozitare directă, cu aplicabilitate de la 1 Ianuarie 2018, după cum urmează:

1.    Impozit pe venit

Se micșorează rata impozitului pe venit de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018, pentru veniturile obținute din: activități independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii și alte surse.
În ceea ce privește veniturile din salarii se modifică de asemenea și nivelul venitului lunar brut in funcție de care se acordă deducerea personală precum și valoarea deducerii personale pentru a reflecta transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

2.    Contribuții sociale obligatorii

Începând cu 1 ianuarie 2018, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, se transferă sarcina fiscală a obligațiilor privind contribuțiilor sociale obligatorii datorate, de la angajator la angajat. Cu toate acestea, angajatorul va avea în continuare obligația de a reține și de a vira sumele respective la bugetul de stat, va datora de asemenea o nouă contribuție, și anume contribuția asiguratorie pentru muncă precum și CAS, dar numai în cazul condițiilor deosebite și speciale de muncă. Se reduce astfel numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv:

•    Contribuția de asigurări sociale (CAS);

•    Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS); și

•    Contribuția asiguratorie pentru muncă.

Astfel, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

Contribuții datorate de angajați:

•    CAS– 25% în cazul condițiilor normale de muncă;

•    CASS – 10%.

Contribuții datorate de angajatori:

•    CAS (numai în cazul condițiilor deosebite /speciale de muncă – 4%/8%);

•    Contribuția asiguratorie pentru muncă – 2,25%.

De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente vor putea alege baza de calcul a CAS (i.e. cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară), în timp ce baza de calcul pentru CASS va fi stabilită la nivelul salariului minim brut pe țară.
Pentru veniturile aferente perioadelor anterioare anului fiscal 2018, contribuțiile sociale obligatorii sunt cele în vigoare în perioada căreia îi sunt aferente veniturile.

3.    Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Conform noilor prevederi, încadrarea societăților ca microîntreprinderi nu va mai lua în considerare plafonul de 500.000 euro pentru cifra de afaceri. Astfel, societățile care la 31 decembrie 2017 vor avea venituri sub 1.000.000 euro, vor deveni microîntreprinderi începând cu 1 ianuarie 2018, datorând impozit pe veniturile înregistrate în cotă de 1% sau 3% în funcție de numărul de angajați.

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită.

De asemenea, se elimină restricțiile privind domeniile de activitate ale microîntreprinderilor. Astfel, vor putea deveni microîntreprinderi și societățile care vor desfășura activități de consultanță, bancare, în domeniul jocurilor de noroc, asigurărilor, reasigurărilor precum și în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol și gaze natural.

Se abrogă, de asemenea, prevederea conform căreia se poate opta pentru aplicarea regimului de plătitor de impozit pe profit, cu condiția ca valoarea capitalului social să fie de minimum 45.000 lei

4.    Impozitul pe profit

La acest capitol se transpun prevederile Directivei 2016/1164/UE („Directiva”) în domeniul legislației naționale, după cum urmează:

•     Limitarea deductibilității dobânzii și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic

Se înlocuiesc prevederile curente referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda și a pierderilor din diferențe de curs valutar cu un set nou de reguli conform prevederilor Directivei.

Astfel, costurile excedentare ale îndatorării  care depășesc plafonul deductibil de 200.000 euro sunt deductibile limitat, în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul.

Baza de calcul este reprezentată de diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.

În condițiile în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, cheltuielile excedentare ale îndatorării sunt nedeductibile în perioada fiscală de calcul, putând însă să fie reportate fără limită de timp în anii fiscali următori și în aceleași condițiile de deducere.

Prin excepție, costurile excedentare îndatorării pot fi deductibile în integralitate în situația în care contribuabilul este o entitate independentă (nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent).

Începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea fiscală a activelor nu include costurile cu dobânda și alte costuri echivalente din punct de vedere economic.
Dobânzile și pierderile nete din diferențe de curs valutar reportate potrivit art. 27 în vigoare până la 31 decembrie 2017, se vor supune noilor reguli de deductibilitate a dobânzilor începând cu 1 ianuarie 2018.

•     Impozitarea la ieșire

Prin intermediul acestui mecanism, în cazul în care un contribuabil transferă active/activitate economică sau își mută rezidența fiscală într-o altă jurisdicție și dacă în urma acestora, România pierde dreptul de a impozita activele astfel transferate se taxează câștigul de capital creat reprezentând diferența între valoarea de piață și valoarea fiscală.

Orice pierdere rezultată va putea fi compensată cu câștiguri de aceeași natură.

Ordonanța nr. 79/2017 prevede și posibilitatea de a aplica eșalonare la plată pentru impozitul pe profit aferent acestor operațiuni, în anumite cazuri, în condițiile prevăzute de Codul de Procedură Fiscală.

•    Regula generală antiabuz

Prin intermediul regulii generale antiabuz din Directiva se acordă autorităților naționale posibilitatea de a refuza contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive. Regula transpusă de Ordonanța nr. 79/2017 reia în principiu regula deja existentă la art. 11 din Codul Fiscal și anume demersurile care nu sunt oneste, întreprinse cu scopul sau cu unul dintre scopurile principale de a obține un avantaj fiscal și nu din motive comerciale valabile economic, nu vor fi luate în considerare în scopul calculării obligațiilor fiscal. De asemenea se face referire și la prevederile existente în Codul Fiscal la art. 11.

•    Reguli privind societățile străine controlate

Prin această regulă se atribuie veniturile unei societăți străine controlate, supusă unui impozit scăzut în țara de reședință (i.e. altele decât țările membre Spațiului Economic European), către contribuabilul român (societate-mamă), care devine astfel impozabil pentru aceste venituri atribuite, potrivit regulilor societăților străine controlate, în România.
Criteriile de identificare ale unei societăți străine controlate au în vedere procentul de deținere (i.e. entitatea este deținută mai mult de 50% de un contribuabil român, plătitor de impozit pe profit) precum și impozitul pe profit plătit efectiv de către entitatea controlată (numai dacă diferența dintre impozitul pe profit care ar fi fost perceput în România pentru aceleași operațiuni și impozitul pe profit plătit efectiv de către entitatea controlată este mai mare decât acesta din urmă).

Veniturile care ar putea fi atribuite contribuabilului român sunt veniturile pasive, ca de exemplu veniturile din dobânzi, redevențe, dividende, venituri din transferul titlurilor de participare, venituri din leasing financiar, venituri din activități de asigurare, activități bancare, venituri de la societăți care obțin aceste venituri din bunuri și servicii cumpărate de la întreprinderi asociate sau vândute acestora și care au o valoare economică adăugată redusă sau inexistentă.

Veniturile societăților străine controlate menționate mai sus se includ în baza impozabilă a contribuabilului plătitor de impozit pe profit proporțional cu participația contribuabilului în entitatea controlată.

Totuși, veniturile nu vor mai fi atribuite către contribuabilul român în cazul în care societatea străină controlată desfășoară o activitate economică semnificativă, susținută de personal, echipamente, active si spații, astfel cum o demonstrează faptele și circumstanțele relevante.

5.    Accize

Sancțiunea de confiscare a cisternelor, recipientelor și mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile se va aplica și în cazurile de contravenție în care produse accizabile supuse marcării sunt deținute în afara antrepozitului fiscal sau comercializate fără îndeplinirea obligațiilor referitoare la marcaje.

Autor: Echipa de Consultanţi Fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax