167/2019, codul de înregistrare în scopuri de TVA poate fi obținut de către persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA prin opțiune chiar în ziua depunerii solicitării (contribuabilii care înregistrează o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire – 300.000 lei și optează pentru aplicarea regimului normal de taxă).

Pentru celelalte categorii de persoane impozabile ce solicită înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a:

• solicitării reînregistrării în scopuri de TVA ca urmare a anulării anterioare a codului de TVA;
• depășirii plafonului de scutire prevăzut de legislație;
• alte situații;

se aplică vechea procedură de înregistrare în scopuri de taxă prevăzută de Ordinul 2856/2017 privind stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal;

Așadar, persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA prin opțiune depun următoarele documente:

• declarație pe propria răspundere însoțită de semnăturile olografice ale administratorilor și asociaților, care se arhivează într-un fișier ZIP și se atașează la fișierul PDF disponibil pe site-ul ANAF;
• declarația de mențiuni 010.

Din cele prezentate în Declarația pe propria răspundere menționăm următoarele cu privire la asociații / administratorii persoanei juridice:

• nu dețin calitatea de asociat / administrator/ acționar/ titular sau membru la o persoană impozabilă declarată inactivă fiscal în ultimii 5 ani fiscali încheiați, fără ca aceasta să fi fost reactivată;
• nu dețin calitatea de asociat / administrator / acționar/titular sau membru la mai mult de o persoană impozabilă la care a fost finalizată procedura insolvenței / falimentului în ultimii 5 ani fiscali încheiați, ale cărei obligații fiscale principale restante, la data încheierii procedurii, sunt mai mari de 50.000 lei;
• nu au fost participanți la mai mult de o persoană impozabilă la care a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a nedepunerii deconturilor de taxă în ultimele 6 luni calendaristice / 2 trimestre în ultimii 5 ani fiscali încheiați sau ca urmare a atragerii răspunderii solidare cu debitorul, prin decizie a organului fiscal competent, faptă rămasă definitivă;

• suma totală a obligațiilor fiscale principale restante înregistrate de persoanele impozabile la care asociații și / sau administratorii persoanei impozabile dețin calitatea de asociat / administrator / acționar / titular sau membru nu sunt mai mari de 50.000 lei;
• asociatul/administratorul nu are înscrise fapte /infracțiuni în cazierul fiscal cu privire la atragerea răspunderii solidare rămase definitive (condiție aplicabilă și pentru situația în care are calitatea de participant la mai mult de o persoană impozabilă cu astfel de fapte în cazier);
• există o persoană desemnată (angajată sau contract de prestări servicii) membră activă CECCAR care să conducă evidența contabilă;
• persoana/persoanele împuternicite pentru a desfășura operațiuni pe conturile bancare ale persoanei impozabilă trebuie să dețină calitatea de administrator/asociat al persoanei impozabile;
• informații cu privire la sediu.

În momentul depunerii declarației 010, persoana impozabilă are obligația de a anexa și dovada (recipisa) transmiterii declarației pe propria răspundere pentru înregistrarea în scopuri de TVA (fără erori de validare).

Compartimentul de evaluare din cadrul organului fiscal va verifica datele primite pentru înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 15 zile.

Dacă în urma evaluării se constată neconcordanțe între informațiile înscrise în declarația pe propria răspundere și datele disponibile în evidențele organului fiscal, se va transmite către Direcția generală antifraudă fiscală o adresă cu aspectele identificate în vederea dispunerii măsurilor ce se impun.

Potrivit dispozițiilor Ordinului 167/2019 pentru persoanele impozabile care au solicitat la cerere înregistrarea în scopuri de taxă și care se află în plin proces de evaluare a riscului fiscal la data intrării în vigoare a prezentului ordin, este aplicabilă în continuare procedura în vigoare la data depunerii solicitării de înregistrare în scopuri de TVA (cea reglementată de Ordinul 2856/2017).

Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare („Legea 30/2019”)

Legea 30/2019

În Monitorul Oficial nr. 44/17.01.2019 s-a publicat Legea 30/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, care modifică atât prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal („Codul Fiscal”), cât și prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală.

În cele ce urmează, vă prezentăm principalele aspecte cuprinse în cadrul actelor normative menționate:

1. Modificări privind Codul Fiscal

• Extinderea limitelor de deductibilitate a cheltuielilor cu dobânda și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic

Începând cu 1 ianuarie 2019, plafonul deductibil pentru costurile excedentare ale îndatorării se majorează de la 200.000 euro la 1.000.000 euro. Mai mult, sumele costurilor excedentare ale îndatorării care depășesc acest plafon vor putea fi deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul de 30% din baza de calcul¹.

Dacă baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, sumele excedentare plafonului deductibil de 1.000.000 euro sunt nedeductibile pentru perioada fiscală de referință, putând însă să fie reportate fără limită de timp în anii fiscali următori și în aceleași condiții de deducere.

De asemenea, se aduc clarificări în legătură cu dreptul de reportare al contribuabililor care își încetează existența în urma unei fuziuni sau divizări, precum și al celor care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, transferată ca întreg.

• Cheltuieli de sponsorizare

Începând cu 1 aprilie 2019, contribuabilii care efectuează sponsorizări către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult vor scădea sumele aferente acestora din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de Codul Fiscal, doar dacă beneficiarul este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de ANAF, este public și se afișează pe site-ul ANAF, iar înscrierea se realizează pe baza solicitării entității, dacă sunt îndeplinite cumulativ o serie de condiții.

• Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

Începând cu 1 aprilie 2019, veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare se scad din baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

De asemenea, cheltuielile cu sponsorizările înregistrate de microîntreprinderi se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor conform prevederilor din Codul Fiscal (i.e. metodologie similară celei aplicate plătitorilor de impozit pe profit), doar în situația în care beneficiarul sponsorizării este înscris la data încheierii contractului în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

• Cheltuieli cu deductibilitate limitată

Începând cu 1 ianuarie 2019, Legea 30/2019 introduce cheltuielile cu tichetele culturale în categoria cheltuielilor sociale ce pot fi deduse în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

• Impozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice din criptomonede

Pentru câștigurile din criptomonede realizate de persoanele fizice în 2019, acestea intră în categoria veniturilor din alte surse, fiind impozitate cu o cotă de 10% (în trecut, impozitul fiind aplicat pe veniturile din vânzarea monedelor virtuale). De asemenea, aceste câștiguri vor trebui incluse în declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.Totuși, dacă valoarea câștigului este mai mică de 200 lei/tranzacție, sumele nu se vor impozita cu condiția ca valoarea cumulată anuală a câștigurilor să nu depășească nivelul de 600 lei.

• Ajustarea bazei de impozitare a TVA

Modificarea, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2019, vizează permiterea ajustării bazei de impozitare a TVA în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a intrării în faliment a beneficiarului și nu ca urmare a închiderii falimentului beneficiarului, așa cum se stipula în prevederea legală anterioară.

Prin urmare, se modifică data de la care este permisă ajustarea bazei de impozitare a TVA în cazul menționat, începând cu data sentinței/data încheierii prin care s-a decis intrarea în faliment, și nu începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii falimentului, hotărâre rămasă definitivă/definitivă și irevocabilă, așa cum se prevedea anterior.

Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani începând cu 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a decis intrarea în faliment prin sentință sau încheiere.

Ca situație tranzitorie, Legea 30/2018 prevede cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019, iar hotărârea judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă de închidere a procedurii nu a fost pronunțată până la această dată, în acest caz ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2019.

• Cota redusă de TVA pentru livrarea de locuințe

Legea 30/2019 modifică și condițiile pentru livrarea de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, în sensul în care se elimină condiționarea achiziționării unei singure locuințe cu cota redusă de 5% de către o persoană necăsătorită sau familie. De asemenea, se elimină limitarea la 250 m² a suprafeței terenului pe care este construită locuința.

Modificarea se aplică începând cu 1 ianuarie 2019.

• Garanția pentru asigurarea plății accizelor

În general, modificarea vizează introducerea în Codul Fiscal a modalităților de constituire a garanției pe care antrepozitarul autorizat/destinatarul înregistrat/expeditorul înregistrat/importatorul autorizat are obligația să o depună pentru a asigura plata accizelor ce pot deveni exigibile, modalități care existau în Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

Modificarea se aplică începând cu 1 ianuarie 2019.

2. Modificări privind Codul de Procedură Fiscală

• Administrarea creanțelor în funcție de clasa/subclasa de risc fiscal

Legea 30/2019 aduce anumite clarificări în ceea ce privește criteriile și analiza de risc a contribuabililor. Astfel, procedurile de administrare a creanțelor fiscale, cu excepția procedurii de soluționare a contestațiilor, se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadrați contribuabilii, respectiv risc fiscal mic/mediu/ridicat. Criteriile generale în funcție de care se stabilește clasa/subclasa de risc fiscal sunt: criterii cu privire la înregistrarea fiscală, depunerea declarațiilor fiscale, nivelul de declarare și realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat și către alți creditori.

Analiza de risc se efectuează periodic, iar contribuabilul nu poate face obiecții cu privire la modul de stabilire a riscului și a clasei/subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat. Criteriile de cuantificare a riscului fiscal vor fi introduse prin Ordin ANAF.

Modificarea se aplică începând cu 20 ianuarie 2019.

• Comunicarea actului administrativ

Începând cu 20 ianuarie 2019, se introduce posibilitatea înregistrării din oficiu a contribuabililor în sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanță de către organul fiscal central în scopul comunicării actelor administrative emise de acesta. De asemenea, comunicarea actelor administrative fiscale pentru contribuabilii/plătitorii care au fost înregistrați din oficiu și nu au accesat sistemul de comunicare electronică în termen de 15 zile de la comunicarea datelor referitoare la înregistrare, se realizează doar prin publicitate.

• Obligații fiscale restante

Legea 30/2019 introduce mențiunea conform căreia nu sunt considerate obligații fiscale restante cele stabilite în acte administrative fiscale contestate și care sunt garantate conform Codului de Procedură Fiscală.

În plus, se prevede faptul că un contribuabil înregistrează obligații fiscale restante atunci când suma obligațiilor fiscale datorate este mai mică sau egală cu:

• Suma de rambursat sau restituit pentru care există cerere în curs de soluționare, și cu
• Sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante.

Nu în ultimul rând, se elimină obligativitatea publicării de către organele fiscale pe pagina de internet proprie a listei debitorilor persoane fizice care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații.

Modificarea se aplică începând cu 20 ianuarie 2019.

• Introducerea procedurii de mediere

Începând cu 20 ianuarie 2019, Legea 30/2019 introduce, cu titlu de noutate, procedura medierii în vederea clarificării întinderii obligației fiscale înscrise în somația privind demararea procedurii de executare silită și a analizării de către organul fiscal împreună cu debitorul a situației economice și financiare a acestuia, în scopul identificării unor soluții optime de stingere a obligațiilor fiscale.

Printre altele, procedura prevede că debitorul notifică organul fiscal cu privire la intenția sa de a demara procedura medierii în termen de 15 zile de la primirea somației iar în maxim 10 zile de la primirea notificării organul fiscal organizează întâlnirea cu contribuabilul.

Dacă în 15 zile de la finalizarea medierii nu se stinge debitul sau nu se solicită înlesnire la plată, organul fiscal continuă măsurile de executare silită.

Editori

Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. este divizia de consultanță fiscală a Țuca Zbârcea &Asociații, organizată ca o structură societară de sine stătătoare cu o echipă formată din consultanți fiscali autorizați, având o vastă experiență în domeniu. Serviciile oferite acoperă: planificarea tranzacțiilor, consultanță fiscală operațională, structuri de eficientizare (scheme de optimizare fiscală), analize fiscale și audit, audituri ale autorităților fiscale șisoluționarea litigiilor (inclusiv combaterea riscurilor și a eventualului impact al unor litigii de lungă durată cu autoritățile fiscale), conformare și reprezentare fiscală, precum și stabilirea prețurilor de transfer.

Experții fiscali din cadrul Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. colaborează îndeaproape cu avocații firmei cu experiență în gestionarea diverselor problematici de procedură și contencios fiscal, asistând și reprezentând clienți dintr-o varietate de industrii cu privire la toate tipurile de taxe, obligații fiscale, facilități fiscale ori contribuții de orice natură la bugetele de stat. Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. este societate membră a A.R.S.I.T. – Asociația pentru Reformarea Sistemului de Impozite și Taxe.

[1] Baza de calcul este reprezentată de diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.

În Monitorul Oficial al României nr. 44/17.01.2019 a fost publicată Legea 30/2019 pentru aprobarea OUG 25 / 2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal – bugetare (denumită în continuare ”Legea 30”).

Reamintim aspectele importante regăsite în OUG 25 / 2018, respectiv:

1. Principale modificări aduse Legii 227/2015 privind Codul Fiscal:

• A fost instituită obligația depunerii Declarației informative privind beneficiarii sponsorizărilor /mecenatului / burselor private;
• A fost introdusă posibilitatea societăților plătitoare de impozit pe venit microîntreprinderi de a opta pentru plata impozitului pe profit, cu respectarea în prealabil a anumitor condiții;
• A fost introdusă deducerea cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe venit microîntreprindere;
• Au fost aduse o serie de modificări Titlului IV – ”Impozitul pe venit” al Legii 227/2015 privind Codul Fiscal.

2. Principale modificări aduse Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală:

A fost introdusă excepţia potrivit căreia inspecția fiscală se efectuează ulterior rambursării în situația:

• decontului cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare pentru care suma solicitată la rambursare este de până la 45.000 lei,
• decontului cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare depus de contribuabilul care beneficiază de o eşalonare la plată.
•  A fost clarificată noțiunea de risc fiscal mic în cazul eșalonărilor la plată a debitelor, respectiv situația în care debitorul, la data depunerii cererii, îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
• nu are fapte înscrise în cazierul fiscal;
• administratorii, în cazul societăţilor pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, şi asociaţii majoritari sau, după caz, asociatul unic şi/sau administratorii, în cazul celorlalte societăţi, altele decât societăţile pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, nu au fapte înscrise în cazierul fiscal;
• nu se află în inactivitate temporară înscrisă la registrul comerţului sau în registre ţinute de instanţe judecătoreşti competente;
• nu are obligaţii fiscale restante mai mari de 12 luni;
• nu a înregistrat, conform reglementărilor contabile, pierderi din exploatare în ultimul exerciţiu financiar închis;
• în cazul persoanelor juridice, să fi fost înfiinţate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii.”

În plus, față de principalele modificări prezentate mai sus, prin Legea 30/2019 au mai fost aduse următoarele modificări (principale) referitoare la:

Legea 227/2015 privind Codul Fiscal

•  Au fost introduse în cadrul cheltuielilor cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit (i.e. 5% din fondul de salarii) cheltuielile reprezentând tichetele culturale;
•  A fost mărit plafonul deductibil al costurilor excedentare ale îndatorării de la 200.000 EUR la 1.000.000 EUR, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz;
•  A fost mărit procentul de deductibilitate al diferenţei dintre costurile excedentare ale îndatorării şi plafonul deductibil de la 10% la 30%;
• Sunt introduse în categoria veniturilor din alte surse, în scopul impozitării, veniturile din transferul de monedă virtuală;
• A fost redefinit momentul efectuării ajustării bazei de impozitare a TVA pentru situația în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019 şi nu a fost pronunţată hotărârea judecătorească definitivă/definitivă şi irevocabilă de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei până la această dată. Astfel, ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2019;
•  A fost eliminată (i) condiția de limitare a suprafeței de teren pentru aplicarea cotei reduse a TVA de 5%, precum și (ii) limitarea aplicării acestei cote reduse la o singură locuință;

Legea 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală

A fost introdusă, cu efectuarea unei analize de risc în prealabil, încadrarea contribuabililor în 3 (trei) clase de risc. Această încadrare influențează procedurile de administrare derulate de ANAF pe seama contribuabililor;

A fost statuată obligativitatea transmiterii prin mijloace electronice de transmitere la distanţă doar a actelor administrative fiscale emise de organul fiscal central stabilite în prealabil prin ordin al ministrului finanţelor publice;

A fost eliminată obligativitatea organelor fiscale de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice care înregistrează obligații fiscale restante;

Este definită ”Procedura de mediere”, aceasta constând în: (i) clarificarea întinderii obligaţiei fiscale înscrise în somaţie, pentru situația în care debitorul are obiecţii cu privire la aceasta, și (ii) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situaţiei economice şi financiare a debitorului în scopul identificării unor soluţii optime de stingere a obligaţiilor fiscale, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege. ”Procedura de mediere” va fi aprobată prin ordin al preşedintelui ANAF.

Prevederile introduse de Legea 30 fac trimiteri la date diferite de intrare în vigoare; prin urmare, având în vedere numărul mare de referiri în acest sens, în situația în care ne sunt solicitate informații suplimentare referitoare la acest aspect, acestea vor fi tratate distinct, la cerere.

Vă informăm că în a fost publicată Legea 30/2019 ce aduce modificări semnificative Codului fiscal și Codului de procedură fiscală. Principalele arii vizate sunt: impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit pe venit, TVA, accize și unele aspecte legate de procedura fiscală.

În continuare, facem referire la nouățile legislative cu impact asupra impozitului de profit și asupra impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, urmând ca la începutul săptămânii viitoare să revenim cu un sumar legislativ pentru celelalte taxe și impozite care au suferit modificări.

IMPOZIT PE PROFIT

Deductibilitatea cheltuielilor sociale:

În categoria cheltuielilor sociale, cu deductibilitate limitată (de 5% din aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului), suplimentar față de avantajele acordate de angajatori salariaților de tipul cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, tichete de creșă, etc au fost introduse și tichetele culturale. Completarea intervenită în Codul fiscal este aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2019;

Vă reamintim că această actualizare intervine ca urmare a Legii 165/2018, prin care s-a stabilit că începând cu 2019 angajatorii pot acorda, pe lângă tichete de masă, tichete cadou, tichete de creșă, vouchere de vacanță, și tichete culturale;

Tichetele culturale sunt acordate angajaților, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale;

Bunurile și serviciile culturale pot fi:

a) abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor;

b) cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format.

Nivelul maxim al sumelor acordate sub forma tichetelor culturale nu poate depăși suma de 150 de lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional. Valoarea nominală a unui tichet cultural este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

Deductibilitatea cheltuielilor de sponsorizare:

–       Cu privire la modul de deducere a cheltuielilor de sponsorizare și/sau mecenat, în continuare, se mențin aceleași reguli de deducere la calculul rezultatului fiscal, respectiv:

Cheltuielile de sponsorizare sunt nedeductibile fiscal în perioada în care au fost angajate;

Cheltuielile de sponsorizare scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre:

1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri;

2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit în perioada în care au fost angajate, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit;

Însă cu caracter de noutate:

în cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele expuse anterior, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. Această nouă dispoziție va fi aplicabilă începând cu 1 aprilie 2019;

Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de A.N.A.F. (Acest aspect va fi reglementat expres prin ordin al președintelui A.N.A.F.) Registrul este public și se afișează pe site-ul A.N.A.F. Înscrierea în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se realizează pe baza solicitării entității, dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiții:

a) desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe propria răspundere;

b) și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;

c) nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;

d) a depus situațiile financiare anuale, prevăzute de lege;

e) nu a fost declarată inactivă, potrivit Codul de procedură fiscală.

Deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării (dobânzi)

S-au modificat plafoanele maxime de deducere a cheltuielilor cu dobânzile în cursul unui exercițiu fiscal. Mai exact:

Începând cu 1 ianuarie 2019, limita maximă de deducere a costurilor excedentare ale îndatorării s-a majorat la 1.000.000 euro, calculat la cursul de schimb BNR din ultima zi a trimestrului/anului fiscal. În anul 2018, dobânzile au fost deductibile în limita unui plafon semnificativ mai redus, de 200.000 euro/perioadă fiscală;

Suplimentar, contribuabilii mai pot deduce încă 30 % din EBITDA fiscal (calculat ca diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării și amortizarea fiscală deductibilă). În anul 2018, dobânzile erau deductibile suplimentar în limita a 10% din EBITDA fiscal;

Pentru situația în care EBITDA fiscal are o valoare negativă sau egală cu zero, dobânzile ce excedă limita de 1.000.000 euro/perioadă fiscală vor fi nedeductibile fiscal în perioada de referință, cu posibilitatea de reportare, fără limită de timp,  în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere cu cele amintite anterior;

Au fost introduse mențiuni suplimentare privitoare la reportarea costurilor excedentare nededuse, în situația reorganizărilor. Astfel:

•  dreptul de reportare al contribuabililor care își încetează existența ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare se transferă contribuabililor nou-înființați, proporțional cu activele transferate societăților beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare;
•   dreptul de reportare al contribuabililor care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, se împarte între acești contribuabili și cei care preiau parțial patrimoniul societății cedente, proporțional cu activele transferate societății beneficiare.

IMPOZIT PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Principalele elemente cu caracter de noutate în materia impozitării microîntreprinderilor sunt următoarele:

La calculul bazei impozabile a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, vor fi excluse veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, dacă

•  la momentul constituirii lor, contribuabilul era plătitor de impozit pe profit, iar cheltuieli au fost considerate nedeductibile fiscal sau
• au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Această modificare a intervenit ca urmare a faptului că, începând cu 2018, Codul fiscal a permis inclusiv persoanelor juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, al asigurărilor, al pieței de capital să aplice sistemul de impunere specific microîntreprinderilor;

În ceea ce privește sponsorizările, mențiunea amintită la impozitul pe profit cu privire la entitățile nonprofit și la unitățile de cult care trebuie să fie înscrise în Registrul entităților/unităților de cult (organizat de ANAF) la data încheierii contractului de sponsorizare, se aplică și în cazul microîntreprinderilor. Anterior acestei modificări, Codul fiscal prevedea că facilitatea fiscală acordată pentru sponsorizări era aplicabilă în cazul susținerii entităților nonprofit și a unităților de cult, care erau furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat.

• 2019 este încă un an cu provocări atât pentru angajatori, cât și pentru angajați
• România trebuie să ia măsuri cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA ca să evite procedura de infringement de la Comisia Europeană
• Managementul riscurilor devine o prioritate în domeniul prețurilor de transfer
• Directivele europene privind taxarea serviciilor digitale (Digital Services Tax) și raportarea companiilor (Anti Tax Avoidance Directive) – printre prioritățile strategice ale mandatului României la președinția Consiliului UE

„Anul 2018 a început sub semnul revoluției fiscale: mutarea contribuțiilor, split TVA, noi restricții pentru reducerea costurilor finanțării. Părea că acest an urma să fie unul de așezare a modificărilor deja introduse. Însă, în ultimele zile ale lui 2018, Guvernul a venit cu un nou și neașteptat pachet de măsuri fiscale care au surprins și i-au nedumerit, deopotrivă, pe contribuabili și chiar pe unele autorități ale statului.Și se pare că lucrurile nu se opresc aici, urmând să apară și alte modificări în curând. Deci, apelul nostru la predictibilitatea legislației fiscale este și rămâne la fel de actual”, a declarat Alex Milcev, Partener, Liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România, în cadrul celei de a XIII-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate EY.

În cadrul acestei ediții, specialiștii EY au abordat teme privind reglementările fiscale din România cu impact asupra raportării fiscale, impozitele directe și impozitele indirecte, precum și cele mai noi evoluții în domeniul fiscalității și al procedurilor fiscale la nivel global.

Printre temele abordate în cadrul celei de a XIII-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate EY s-au mai numărat: tendințe 2019 în fiscalitate și nevoia de transformare în România, strategia fiscală a României și alinierea la tendințele internaționale, modificări ale legislației fiscale cu impact pentru 2019 în domeniul impozitelor directe și indirecte sau provocările anului 2019 în privința impozitului pe venit. Totodată, specialiștii EY au analizat teme internaționale de interes, cum ar fi Brexit și câteva dintre consecințele lui fiscale pentru contribuabilii din România și provocările legislative pentru România aduse de Directivele Europene în domeniul TVA.

Aspecte fiscale marcante pentru anul 2019:

• Directivele europene ATAD și DST – printre prioritățile strategice ale mandatului de președinție al României la Consiliul UE

„Astăzi am descris cele mai recente modificări ale legislației fiscale din România, dar și ce probleme practice trebuie avute în vedere de către contribuabili cu ocazia închiderii anului fiscal 2018. De asemenea, am discutat inclusiv despre trendurile fiscale internaționale, cum ar fi de exemplu Directivele europene ATAD și DST, care vor face parte – cel mai probabil – din prioritățile strategice ale mandatului de președinție al României la Consiliul UE”, subliniază Andra Cașu, Partener Asociat Impozite Indirecte, EY România.

• România va trebui să ia măsuri cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA, altfel procedura de infringement poate continua

Ioana Iorgulescu, Partener Asociat Impozite Indirecte EY România: „Anul 2018 nu a adus modifcări majore ale legislației de TVA. Poate cea mai importantă a fost introducerea cotei reduse de 5% pentru prestările de servicii restaurant. Anul 2019 se arată, însă, mai provocator pentru România având în vedere că, în noiembrie 2018, Comisia Europeană a transmis țării noastre o notificare formală cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA prin care i se solicită să înceteze aplicarea acestuia, făcând astfel primul pas înspre decalanșarea procedurii de infringement. Prin urmare, în 2019, România va trebui să ia măsuri în acest sens, altfel procedura de infringement poate continua.”

Mai departe, tot în 2019 (până la sfârșitul anului), vor trebui implementate și în România așa numitele “quick fixes” – soluții rapide, adoptate la sfârșitul anului 2018 la nivelul Uniunii Europene. Acestea se referă la comerțul intracomunitar cu bunuri și au ca scop reducerea fraudei în domeniul TVA.

• Urmează încă un an cu provocări atât pentru angajatori, cât și pentru angajați

Stela Andrei, Director, Impozit pe venit și contribuții sociale EY România: ”Modificările în domeniul fiscal pentru industria construcțiilor au ridicat multe întrebări privind modul lor de implementare. Oare vor rezolva aceste schimbări problemele ridicate în acest domeniu privind deficitul forței de muncă și evaziunea fiscală? Relaxarea condițiilor de obținere a avizelor de muncă pentru cetățenii străini ar putea să ajute la rezolvarea, într-o oarecare măsură și în anumite domenii, a problemei deficitului cu forța de muncă. În alte domenii, o astfel de rezolvare ar putea să vină în contextul preocupării angajatorilor de a crea politici flexibile și atractive de motivare și reținere a angajaților.”

Modificările aduse Pilonului II de pensii, vor veni cu provocări atât pentru contribuabili, privind opțiunea pe care o au de a se transfera, în anumite condiții, la Pilonul I de pensii, cât și pentru fondurile care administrează aceste pensii private, care vor fi afectate de noile cerințe legislative.

În urma schimbului de informații atât între autoritățile din România, cât și între state, sunt de așteptat mai multe controale în ceea ce privește impozitarea veniturilor salariale și personale, a rezidenței fiscale și a mobilității angajaților, atât pentru străinii care vin în România, cât și pentru românii care pleacă în străinătate.

• Managementul riscurilor devine o prioritate în domeniul prețurilor de transfer

Gabriela Băncescu, Senior Manager, Prețuri de transferEY România: ”În contextul creșterii numărului de controale efectuate de autoritățile fiscale din România în domeniul prețurilor de transfer și având în vedere complexitatea acestora, managementul riscurilor în acest domeniu reprezintă o prioritate pentru contribuabilii români”.

Astfel, stabilirea și documentarea adecvată a prețurilor practicate în tranzacțiile intra-grup, dar și gestionarea controalelor fiscale și soluționarea eventualelor controverse în domeniul prețurilor de transfer sunt aspecte critice pentru orice companie multinațională.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

În data de 29 decembrie 2018, în Monitorul Oficial al României nr. 1116 s-a publicat OUG 114/2018, prin care s-au adoptat, printre altele, și măsuri cu impact semnificativ pentru anumite industrii. În cele ce urmează, vă prezentăm principalele noutăți introduse prin acest act normativ:

1. Instituirea „taxei pe activele instituțiilor bancare”

Începând cu 1 ianuarie 2019, instituțiile bancare datorează trimestrial, taxa pe active în situația în care media trimestrială ROBOR depășește pragul de 2% (media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul).

Taxa pe active se calculează prin aplicarea unor cote asupra activelor financiare ale contribuabililor, existente la sfârșitul trimestrului de calcul.

Cotele taxei pe active se diferențiază în funcție de amploarea depășirii pragului de referință, astfel:

• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,1%;
• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0,51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,2%;
• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,3%;
• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 – 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,4%;
• Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5%.

Instituțiile financiare sunt obligate să calculeze, să declare și să plătească trimestrial această taxă până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa. Din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuiala cu taxa pe active reprezintă cheltuială deductibilă.

Aceste prevederi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2019, astfel că primul termen de raportare/plată este 25 aprilie 2019 pentru taxa aferentă primului trimestru din acest an.

2. Măsuri fiscale suplimentare pentru organizatorii de jocuri de noroc online

Începând cu 1 ianuarie 2019, organizatorii de jocuri de noroc online prevăzuți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 au obligația de a plăti o taxă lunară reprezentând 2% din totalul taxelor de participare încasate lunar.

Taxa se calculează, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare.

3. Creșterea contribuției bănești a operatorilor de energie electrică

Operatorii economici care desfășoară activități în domeniul de energiei electrice, aflați în sfera de licențiere ANRE plătesc o contribuție de 2% din cifra de afaceri realizată de către aceștia.

4. Facilități fiscale pentru veniturile obținute de salariații care activează în domeniul construcțiilor   

a. Impozit pe venit

Se extinde categoria persoanelor fizice scutite de impozitul pe venitul din salarii. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, scutirea de impozit se aplică și pentru salariații angajatorilor care desfășoară activități în sectorul construcțiilor.

Pentru acordarea scutirii de impozit, următoarele condiții trebuie îndeplinite cumulativ:

• Angajatorii desfășoară activități în sectorul construcții care cuprind:

I. Activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții;

II. Domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de anumite coduri CAEN enumerate în cadrul OUG 114/2018.

• Angajatorii trebuie să realizeze o cifră de afaceri din activitățile de construcție de minim 80% din cifra de afaceri totală;
• Veniturile brute realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei.

b. Contribuția de asigurări sociale („CAS”)

Cota CAS pentru angajații din construcții care se califică pentru scutirea de impozit se reduce de la 25% la 21,25%, pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028.

Mai mult, angajatorii din acest sector sunt scutiți de la plata CAS pentru activitatea desfășurată de angajați în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă, precum și de plata contribuției asiguratorii pentru muncă.

c. Contribuția de asigurări sociale de sănătate („CASS”)

Această categorie beneficiază și de scutire la plata CASS, salariații fiind asigurați în această perioadă în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției.

Modificările cu privire la veniturile din salarii obținute de la angajatori din domeniul construcțiilor intră în vigoare începând cu veniturile aferente lunii Ianuarie 2019.

5. Măsuri pentru societățile cu capital majoritar de stat

Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat, aflați în sfera Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, au obligația distribuirii și virării, sub forma de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, a 35% din sumele repartizate la alte rezerve, în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare aferente anului 2018.

6. Modificări aduse Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

OUG 114/2018 aduce modificări Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, printre care:

• În perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic, care desfășoară activități de extracție și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României au obligația să vândă cu prețul de 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizori și clienți finali eligibili;
• În cazul nerespectării acestei obligații, se va aplica o amendă în cuantum de 10% din cifra de afaceri a anului anterior aplicării sancțiunii contravenționale.

7. Acciza specifică pentru țigarete

Se majorează nivelul accizei totale pentru țigarete la 483,74 lei/U.M pentru 1.000 țigarete. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 martie 2019, acciza specifică pentru țigarete este de 372,73 lei/1.000 țigarete.

8. Modificări în sfera TVA

Măsurile de taxare inversă pentru livrarea de cereale, transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, livrare de energie electrică, transferul de certificate verzi, furnizarea de telefoane mobile, dispozitive cu circuite integrate, console de jocuri, tablete și laptopuri se prelungesc până la data de 30 iunie 2022.

9. Modificări în domeniul pensiilor – Pilonul 2

O persoană participantă la un fond de pensii poate opta, nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute până la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.

Administratorii de pensii vor avea obligații mai mari privind nivelul capitalului social minim, respectiv:

• 5% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;
• 7% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro și 500 milioane euro;
• 10% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro.

În plus, comisioanele maxime de administrare sunt reduse.

10. Modificări aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice

OUG 114/2018 aduce modificări în domeniul comunicațiilor electronice. Printre cele mai importante modificări menționăm:

• În vederea acordării licențelor de utilizare a frecvențelor radio prin intermediul unor proceduri de selecție competitivă sau comparativă, valorile minime sunt stabilite la 2%, respectiv 4% din cifra de afaceri, în funcție de tipul benzii de frecvență radio;
• Prelungirea perioadei de valabilitate a licenței de utilizare a frecvențelor radio acordate prin procedură de selecție este condiționată de plata către bugetul de stat a unei taxe de licență în cuantum de 4% din cifra de afaceri, din anul precedent prelungirii, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența;
• În cazul utilizării de frecvențe radio fără licență sau după expirarea perioadei de valabilitate, se calculează penalități pentru fiecare zi de utilizare fără licență, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență, reprezentând 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicații electronice.

Editori

Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. este divizia de consultanță fiscală a Țuca Zbârcea &Asociații, organizată ca o structură societară de sine stătătoare cu o echipă formată din consultanți fiscali autorizați, având o vastă experiență în domeniu. Serviciile oferite acoperă: planificarea tranzacțiilor, consultanță fiscală operațională, structuri de eficientizare (scheme de optimizare fiscală), analize fiscale și audit, audituri ale autorităților fiscale șisoluționarea litigiilor (inclusiv combaterea riscurilor și a eventualului impact al unor litigii de lungă durată cu autoritățile fiscale), conformare și reprezentare fiscală, precum și stabilirea prețurilor de transfer.

Experții fiscali din cadrul Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. colaborează îndeaproape cu avocații firmei cu experiență în gestionarea diverselor problematici de procedură și contencios fiscal, asistând și reprezentând clienți dintr-o varietate de industrii cu privire la toate tipurile de taxe, obligații fiscale, facilități fiscale ori contribuții de orice natură la bugetele de stat. Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. este societate membră a A.R.S.I.T. – Asociația pentru Reformarea Sistemului de Impozite și Taxe.

PwC România își întărește practica de taxe și impozite indirecte odată cu recrutarea Adinei Vizoli-Alexandru ca Director în cadrul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică.

Adina este un profesionist cu peste 15 ani de experiență în proiecte naționale și internaționale în domeniul serviciilor profesionale. Este specializată în domeniul taxelor indirecte, a aspectelor legate de taxa pe valoare adăugată, analizelor de impact axate pe regimul aplicării TVA la nivel național și al Uniunii Europene, soluții de eficientizare a aplicării taxelor, asistența clienților în fața organelor fiscale din România în cadrul inspecțiilor fiscale și a procedurilor de verificare fiscală.

„Adina este Alumna a firmei noastre, fiind crescută și la școala PwC, recunoscută pentru formarea a sute de profesioniști de-a lungul timpului. Venirea ei consolidează echipa de taxe și impozite indirecte a PwC România, ce numără în acest moment peste 50 de profesioniști și ne va ajuta să susținem creșterea constantă pe care am înregistrat-o în ultimii ani pe acest segment de piață. Mă bucură revenirea Adinei, căreia îi urez mult succes în activitatea pe care o va desfășura pe viitor,” a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de taxe și consultanță juridică, PwC România.

„Sunt încântată să mă întorc în PwC, o firmă etalon, unde am avut bucuria să lucrez în anii mei de început și care și-a pus amprenta asupra vieții mele profesionale. Sunt convinsă că, prin soluțiile oferite de PwC, inclusiv prin utilizarea celor mai noi tehnologii digitale în domeniul consultanței fiscale, vom putea ajuta clienții să rezolve probleme importante, atât în cadrul propriei companii, cât și la nivelul industriei în care activează”, a declarat Alina Vizoli-Alexandru, director taxe și impozite indirecte, PwC România.

Adina este absolventă a Facultății de Marketing din cadrul Academiei de Științe Economice din București și este pasionată de schi și călătorii.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

”Într-un context global deloc favorabil, în care investitorii sunt foarte precauți și ostili la orice fel de riscuri, recentele măsuri anunțate de autorități riscă să afecteze competitivitatea României. În astfel de circumstanțe, stabilitatea și predictibilitatea legislativă sunt regulile de bază. De aceea, ar fi fost de dorit ca adoptarea unor măsuri fiscale de o asemenea importanță să fie discutată din timp cu mediul de afaceri și cu restul partenerilor sociali și să fie precedată de un studiu temeinic de impact, în așa fel încât să existe o imagine clară a efectelor pe termen mediu și lung în plan economic și social. Încă nu este prea târziu pentru o astfel de analiză și pentru o consultare reală a mediului de afaceri”, a precizat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România. 

1. Taxa pe activele financiare

Începând cu data de 1 ianuarie 2019 se instituie o taxa “pe lăcomie” aplicabilă instituțiilor financiar-bancare (e.g. bănci, IFN-uri, instituții de plată), în situația în care media trimestrială ROBOR depășește pragul de referință 1,5 %. Aceasta taxă se va plăti trimestrial prin aplicarea a 4 cote progresive de 0.2%,0.4%, 0.6% si 0.9% asupra activelor contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, în funcție de nivelul ROBOR. Cota de 0.9% poate să fie majorată progresiv în cazul în care media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință. Taxa reprezintă cheltuială deductibilă în calculul impozitului pe profit pentru bănci.

La acest moment, așa cum este redactată propunerea legislativă privind instituirea unei taxe pe activele bancare, indică faptul că aceasta ar urma să fie percepută trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea că aceasta va fi plătită de 4 ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat. La actualul nivel al dobânzilor interbancare ROBOR, această taxă s-ar putea ridica la un nivel de 3,6% anual, în condițiile în care valoarea activelor nete ale băncilor era de 445 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii septembrie, conform datelor BNR – aceasta ar rezulta în încasări de 16 miliarde de lei.

Totuși, estimările autorităților din nota de fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență vorbesc despre venituri anuale de 3,6 miliarde de lei din aplicarea acestei taxe în sectorul bancar, ceea ce indică faptul că autoritățile mizează totuși pe perceperea taxei o singură dată pe an sau la un nivel al dobânzilor ROBOR semnificativ sub cel înregistrat în prezent în piața bancară.

”În afară de modul de percepere al taxei, care ar trebui lămurit, nu este clar mecanismul prin care autoritățile au fixat nivelul de 1,5% al dobânzilor ROBOR ca fiind unul rezonabil, în vreme ce cotațiile peste acest plafon ar fi considerate excesive și ar fi taxate în mod progresiv. Stabilirea unui astfel de plafon poate denatura libera concurență de pe piața interbancară putând să se constituie într-un mecanism de fixare a prețurilor”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.

Nivelul la care a fost stabilită această taxă este cel mai ridicat din Uniunea Europeană (în condițiile actuale ale dobânzilor interbancare), în celelalte state membre în care se aplică o astfel de taxă (Ungaria, Polonia, Austria, Marea Britanie), nivelul este semnificativ mai scăzut și taxa nu este gândită în sistem progresiv.

”Un alt element de incertitudine îl reprezintă impactul impunerii unei astfel de taxe asupra creditării, asupra costurilor finanțării, atât pentru companii, cât și pentru cetățeni și pentru stat în definitiv. Nu este clar în ce măsură un astfel de nivel ridicat al taxei pe activele financiare este suportabil pentru băncile de talie mai mică sau pentru IFN-uri. Aplicarea acesteia ar putea avea un impact negativ asupra perspectivelor de creștere economică ale țării și poate conduce la scăderea intermedierii financiare, în condițiile în care România are unul dintre cele mai reduse niveluri de intermediere financiară din Uniunea Europeană”, a arătat Diana Coroabă, Partener, Liderul Echipei de Consultanță Fiscală pentru sectorul Serviciilor Financiare, PwC România. 

2. Modificări în sectorul Telecomunicațiilor

Se instituie un prag minim al taxei de licență într-un procent de 4% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN în care se încadrează activitatea de comunicații electronice (pentru comunicații mobile de generația a doua și a treia) și într-un procent de 2% (pentru comunicații mobile de generația a cincea), multiplicat cu numărul de ani pentru care se acordă licența. O alta modificare adusă se refera la stabilirea tarifului de monitorizare (taxa administrativa) la o valoare de 3% din cifra de afaceri (de aproximativ 7 ori mai mult față de nivelul actual de 0.4%).

Față de aceste modificări, subliniem faptul că, potrivit Directivei Europene 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, furnizorilor de servicii de comunicații electronice le pot fi impuse taxe administrative în vederea finanțării activităților autorității naționale de reglementare în domeniul gestionării sistemului de autorizare și al acordării dreptului de utilizare, dar numai dacă aceste taxe sunt limitate la acoperirea costurilor administrative efective.

”Considerăm ca o atare modificare, nealiniată cu prevederile Directivei, ar putea atrage declanșarea unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană asupra României, din moment ce un procent atât de ridicat nu credem ca ar putea fi realmente justificat de valoarea costurilor administrative ale autorităților naționale de reglementare”, a precizat Manuela Guia, Partener, D&B David și Baias. 

3. Modificări în sectorul energetic

Contribuția bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activități în domeniul energiei electrice şi termice este egală cu 3% din cifra de afaceri realizată de aceștia. Pana acum aceasta era stabilita prin Ordin ANRE, iar contribuția maximă in anul 2018 a fost de 0,1% din cifra de afaceri realizată.

De asemenea, se impune plafonarea prețurilor la gazele naturale nivelul de 68 lei/MWh și menținerea la acest nivel până în februarie 2022, lucru ce contravine legislației europene privind liberalizarea prețurilor.

”Vorbim despre o creștere de 30 de ori a contribuției percepute pentru operatorii economici din domeniul energiei electrice și termice, ceea ce reprezinta o majorare semnificativă, care va avea un impact negativ asupra activității acestora. Însă, deși legea vorbește de perceperea unei contribuții, nu este clar dacă în substanță, prin introducerea unei astfel de măsuri legislative, nu se instituie în fapt un impozit pe cifra de afaceri a operatorilor din domeniu, fapt ce ar putea contraveni prevederilor Directivei Europene privind TVA”, a precizat Andreea Mitiriță, Partener, Lider al Echipei de Servicii de Consultanță Fiscală pentru Sectorul Energetic, PwC România.

”În ceea ce privește plafonarea prețurilor la gaze naturale, dincolo de faptul că aceasta contravine legislației europene care dă posibilitatea Statelor Membre să introducă astfel de măsuri numai în anumite condiții și pe perioade nu mai lungi de 6 luni, trebuie văzut care va fi impactul asupra sectorului, în condițiile în care un astfel de preț s-ar putea să facă neatractive din punct de vedere financiar investițiile, atât în susținerea exploatărilor onshore, care fiind la un nivel ridicat de maturitate necesită investiții semnificative pentru creșterea gradului de recuperare, dar mai ales a investițiilor în exploatarea zăcămintelor offshore, care s-ar putea să fie amânate de operatorii din domeniu în așteptarea unui cadru fiscal mai propice demarării acestor investiții, afectând astfel securitatea energetică a țării pe termen lung”, a declarat Andreea Mitiriță.

De asemenea, se precizează că diferențele de costuri de achiziție ale furnizorilor pentru anii 2018 si 2019, nerecuperate din prețurile practicate, se vor recupera până la data de 30.06.2022, conform reglementărilor ANRE. Cu alte cuvinte, furnizorii care s-au aprovizionat deja la un preț mai mare vor subvenționa noul preț plafonat din surse proprii, urmând ca pierderile sa fie recuperate, în cel mai bun caz, în termen de trei ani de acum încolo.

4. Pilonul II de pensii

Participanții la fondurile de pensii se pot retrage anticipat după 5 ani de cotizare la acel fond. În cazul în care retragerea are loc înainte de pensionare, în momentul transferării activelor se va percepe un comision de 2%.

Se modifică și capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii, care în prezent era stabilit la 4 milioane euro, acesta fiind acum calculat ca procent din valoarea contribuțiilor (5% dacă valoarea contribuțiilor este sub 100 milioane Euro; 7% pentru o valoare intre 100 milioane Euro și 500 milioane Euro; 10% pentru o valoare mai mare de 500 milioane euro).  Nu este clar în prezent care este baza de calcul pentru capitalul social, întrucât Ordonanța nu menționează care sunt contribuțiile care se vor lua în considerare la calculul acestuia.

Comisionul de administrare plafonat în prezent la 2.25% este redus la 1%.

”Aceste modificări ale sistemului de funcționare a Pilonului II pot schimba în mod radical parametrii financiari în care operează fondurile private de pensii, afectând planurile acestora de afaceri. Or în aceste condiții, este de văzut dacă nu cumva vor exista investitori care să se simtă lezați și să se adreseze curților de arbitraj internaționale, invocând clauzele din acordurile bilaterale semnate de România de protejare a investițiilor străine, precum în cazul unor spețe recente pierdute de țara noastră”, a precizat Daniel Anghel.

5. Importante modificări aduse Codului de procedură fiscală în privința accesului organelor fiscale la informații referitoare la contribuabili

Entitățile care au obligații de raportare conform legislației pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului vor fi obligate sa comunice, la cerere, informații și către organul fiscal central detalii referitoare la procedurile adoptate pentru respectarea acestei legislații, monitorizarea relației de afaceri cu parteneri contractuali și respectiv evidențele tranzacțiilor derulate.

”Trebuie să ne așteptăm, deci, ca de acum înainte inspectorii ANAF să solicite și informații legate de respectarea legislației pentru combaterea spălării banilor de la entitățile care au această obligație de raportare către Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, la care nu aveau acces până în prezent, iar aceasta ar putea să ofere organelor fiscale o perspectivă diferită a operațiunilor pe care le analizează, ceea ce ar putea avea consecințe fiscale semnificative pentru contribuabili”, a declarat Dan Dascălu, Partener, D&B David și Baias.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în societate și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Avocații D&B David și Baias au obținut, în fața Curții de Apel Constanța, anularea definitivă a unei decizii de reverificare la care era supusă o companie din domeniul energiei regenerabile. Disputa a fost una complexă și a mai inclus contestarea și respectiv suspendarea a două seturi de acte de impunere fiscală.

În urma unui control al Curții de Conturi, autoritatea fiscală din Constanța a cerut companiei să achite suma de un milion de euro la bugetul de stat, ca TVA suplimentar. Suma considerată a fi aferentă unei perioade de 7 ani, în care compania suportase deja 12 inspecții fiscale. Potrivit Codului de procedură fiscală inspecția se efectuează o singură dată pentru o creață fiscală aferentă unei perioade supusă impozitării. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) poate decide să reverifice o firmă care a trecut deja printr-o inspecție fiscală doar dacă între timp au apărut date suplimentare, necunoscute inițial și care ar influența rezultatele inspecției.

Lipsa acestor date a fost un argument hotărâtor pentru speța de față. Avocații au reușit să convingă, în cele din urmă, instanța că nu există date suplimentare care să justifice o asemenea măsură ce ar încălca principiul unicității inspecției fiscale. Dificultatea acestei spețe a fost dată de două elemente. Pe de o parte, complexitatea tehnică a disputei, dat fiind specificul industriei energiei electrice iar pe de altă parte de faptul că jurisprudența în astfel de cazuri este una foarte restrictivă.

Strategia adoptată de echipa de avocați a D&B a cuprins două etape. În primul rând, trebuia blocată executarea, și, în al doilea, trebuia obținută anularea deciziei de reverificare.

Astfel, prima victorie pe linia contestării și suspendării actelor emise în temeiul Deciziei a fost obținută de avocații D&B David și Baias odată cu prima suspendare judecătorească a executării. În acest fel  compania a fost protejată de efectele executării silite.

Echipa D&B David și Baias a obținut apoi în fața instanțelor judecătorești din Constanța suspendarea și a celei de-a doua decizii de impunere. A doua contestație fiscală formulată de companie cu asistența echipei de litigii fiscale a D&B a fost apoi urmată de anularea de către Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor a Deciziei de impunere pentru peste 90% din sumele stabilite ca obligații fiscale în cuprinsul său.

Pe de altă parte, în paralel s-a derulat disputa fiscală privind legalitatea reverificării dispuse de ANAF și, recent, ajunsă la faza recursului. Curtea de Apel Constanța a anulat Decizia de reverificare în întregime, readucând practic compania în aceeași situație în care se afla la finalul anului 2015, atunci când au început acțiunile Fiscului.

’’Ne bucură faptul că prin decizia pronunțată, instanța a validat argumentele noastre referitoare la nelegalitatea unor asemenea decizii de reverificare dispuse în absența unor date suplimentare, care să nu fi fost accesibile echipelor de inspecție inițiale sau bazate pe schimbări radicale ale interpretării normelor legale”, comentează Dan Dascălu, partener D&B David și Baias, coordonatorul echipei.

”Pentru moment nu ne este disponibilă motivarea și raționamentul concret al instanței de recurs. Rămâne interesant de văzut cum s-a poziționat față de argumentul nostru, susținut prin probe, că această reverificare s-a datorat, în realitate, unui control al Curții de Conturi realizat la autoritatea fiscală. De multe ori am întâlnit această interferență, din păcate nefastă, prin care, în spatele unei interpretări sau unei acțiuni a organelor fiscale, se ascunde un control al auditorilor publici ai Curții de Conturi, finalizat prin impunerea unor măsuri referitoare la recuperarea unor presupuse prejudicii”, declară Andrei Iancu, avocat Senior D&B David și Baias, care a făcut parte din echipa ce a pledat în dosar.  

”Este de salutat deschiderea instanțelor de judecată în a proteja contribuabilii de bună-credință în asemenea situații. Prin suspendarea efectelor unor acte de impunere a căror aparență de nelegalitate ar trebui dedusă și prin raportare la condițiile în care au fost emise. Este deosebit de important și faptul că însăși direcția de specialitate a admis finalmente contestația într-o proporție semnificativă, și a invalidat astfel interpretarea eronată pe care organele de inspecție fiscală au fost forțate să o promoveze, față de măsurile dispuse de Curtea de conturi”, a concluzionat Dan Dascălu.

Despre D&B David și Baias

D&B David și Baias este societatea de avocatură afiliată PwC în România și este parte din rețeaua internațională PwC Legal, care cuprinde mai mult de 3000 de avocați în peste 90 de țări. Echipa D&B David și Baias este alcătuită din 50 de avocați (dintre care 4 parteneri) și acordă consultanță și asistență juridică societăților locale și multinaționale în domenii precum: fuziuni, achiziții și restructurări, societăți comerciale și grupuri de societăți, proprietăți imobiliare, concurență și ajutoare de stat, servicii financiare și piețe de capital, relații de muncă și resurse umane, proprietate intelectuală, protecția consumatorului și a datelor cu caracter personal, litigii fiscale și comerciale.

Mai multe informații pe www.david-baias.ro.

Deși toți directorii financiari incluși în sondajul efectuat de EY România consideră că au aplicat corect legea fiscală, aproape 60% dintre ei sunt de părere că inspectorii ANAF le-ar impune, cel mai probabil, impozite și taxe suplimentare de plată, în situația în care compania lor ar fi supusă unei inspecții fiscale.

În același timp, 51% dintre respondenți se așteaptă la o inspecție fiscală în următoarea perioadă din partea ANAF.

Rezultatele sondajului derulat recent în rândul a 80 de companii din România relevă o imagine deloc surprinzătoare a realității fiscale. Povara administrării fiscale este principala îngrijorare a acestora.

Astfel, 65% dintre directorii financiari ai companiilor din România declară că petrec mai mult de două zile în fiecare lună pentru a pregăti declarații fiscale pentru ANAF. Deși utilizează un software pentru pregătirea automatizată a acestor declarații, 77% dintre directorii financiari spun că pregătirea declarațiilor de TVA le ocupă cel mai mult timp.

Având în vedere aceste aspecte contradictorii, putem identifica două posibile explicații:

1. fie soluțiile IT utilizate nu sunt eficiente sau adaptate suficient
2. fie modificările fiscale sunt atât de dese, încât soluțiile IT nu ajung să țină pasul.

Una dintre cauzele posibile ale acestei stări de fapt ar putea fi schimbările dese ale regulilor fiscale și complicarea mecanismelor de raportare. O asemenea volatilitate nu face decât să consume resursele companiilor în vederea conformării cu regulile fiscale și să facă mai complicată administrarea fiscală din partea ANAF.

În ultimii 10 ani, România a redus durata de completare și plătire a taxelor cu aproximativ 40 de ore/an, ajungând ca, în anul 2017, să ocupe locul 21 în clasamentul european, cu 163 de ore pe an, aproximativ 2 zile lucrătoare/lună. În comparație cu media europeană, România pregătește și plătește taxele într-un interval de timp mai mare, cu 14 ore/an mai mult timp petrecut în derularea acestor acțiuni.

Estonia este țara cu cea mai redusă durată de timp petrecut cu pregătirea și plata taxelor, cu 50 de ore pe an sau o jumătate de zi lucrătoare pe lună. Aceasta este urmată în top de San Marino (52 de ore) și Luxembourg (55 ore).  La polul opus, cu cele mai multe ore înregistrate pe an pentru pregătirea și plata taxelor se afla bulgarii cu 453 de ore/an adică 56 de zile, dar și Bosnia și Herțegovina (411 ore/an). (Sursa: Banca Mondială)

“Este surprinzător că, deși vedem în jurul nostru un avans uriaș al tehnologiilor de orice fel, simpla raportare fiscală în România încă dă bătăi de cap directorilor financiari. Dacă ne uităm la alte state membre UE, precum Ungaria, Polonia, Spania, observăm că este posibilă implementarea unor modalități electronice de raportare fiscală extrem de eficiente. Sperăm ca aceste soluții să fie adoptate și de ANAF. Acest lucru ar face viața mai ușoară nu doar companiilor, ci ar ajuta și la identificarea mult mai facilă a celor care eludează legea”, a declarat Adrian Teampău, Partener Asociat, Diviza de Impozite Indirecte, EY România.

Cât privește interacțiunea cu ANAF, deși majoritatea directorilor financiari (59%) declară că se așteaptă la taxe și impozite suplimentare de plată în urma controalelor fiscale, 55% dintre aceștia nu știu dacă vor contesta impozitele și taxele suplimentare impuse de ANAF. Doar 42,5% au declarat că ar depune contestație într-o asemenea situație.

În relația cu ANAF, o majoritate covârșitoare a directorilor financiari din România (95%) sunt de acord că derularea unor controale prin metode electronice ar fi mai eficientă și, probabil, mai puțin intruzivă în activitatea companiilor. Nu de puține ori, contribuabilii au denunțat faptul că multe dintre inspecțiile fiscale derulate s-au întins pe perioade destul de mari de timp, unele dintre acestea depășind chiar termenul legal.

„Această situație reflectă în mod fidel abordarea organelor fiscale în cadrul inspecțiilor fiscale, în practică fiind din ce în ce mai rare cazurile în care inspecțiile se încheie fără impunerea de obligații suplimentare de plată. Industrii care până acum câțiva ani se confruntau cu sume simbolice la sfârșitul unei inspecții fiscale trebuie să facă față unor ajustări ale bazei de impozitare de ordinul sutelor de milioane de euro. Chiar și societățile aflate în top 10 al celor mai mari plătitori de taxe și impozite, care nu se mai confruntaseră cu inspecții fiscale pe perioade mari de timp, unele chiar și de zece ani, au fost controlate în ultima perioadă. În consecință, plata de sume consistente cu titlu de impozite nu te scapă de inspecția fiscală. A crescut frecvența cu care organele fiscale recalifică forma unei tranzacții sau consideră că o anumită activitate nu are scop economic în baza art. 11 din Codul fiscal. Recomandăm clienților să atace actele de impunere, cu atât mai mult cu cât instanțele de judecată au acumulat o practică bogată în materie fiscală în ultimii ani și pot discerne, de cele mai multe ori, între o impunere valabilă și un abuz de interpretare”, spune Emanuel Bancilă, coordonatorul practicii de litigii și controverse fiscale din cadrul Radu și Asociații SPRL.

Despre studiu

Studiul EY România analizează răspunsurile a 80 de directori financiari din companiile din România cu privire la impactului declarațiilor fiscale asupra mediului de afaceri, așteptările în relația cu ANAF și identificarea eventualelor soluții. Acesta are la bază un chestionar aplicat în perioada 5-19 octombrie 2018.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.