Auzim aproape zilnic de bitcoin, blockchain, de automatizare, de inteligență artificială și ajungem să ne întrebăm cum reacționează companiile și autoritățile la aceste tendințe.

La nivelul Uniunii Europene, autoritățile fiscale sunt primele care au reacționat și au implementat procese de raportare fiscală digitalizate. Activitatea de administrare fiscală, precum și procesul de combatere a fraudei în domeniul TVA au fost mult eficientizate în anumite state membre, iar relațiile de cooperare economică și financiară dintre state se află într-un proces semnificativ de îmbunătățire.

Spre exemplu, SAF-T este un standard internațional de document electronic definit de OECD prin care sunt transmise informații fiscale către autoritățile fiscale naționale. Acest SAF-T este din ce în ce mai adoptat în rândul statelor membre UE. State precum Spania, Franța, Polonia, Ungaria și Marea Britanie l-au implementat deja și acum au în plan integrarea de procese digitale și metode mai rapide de culegere a informațiilor de ordin fiscal de la contribuabili.

Dacă, până în prezent, vorbeam despre declarații fiscale completate și depuse electronic sau SAF-T transmis către autoritățile fiscale, acum vorbim despre conectarea autorităților fiscale direct la serverele companiilor pentru a prelua informații de ordin fiscal.

Conectarea autorităților fiscale la serverele companiilor face ca greșelile de ordin fiscal să fie vizibile în timp real de către inspectorii fiscali. De regulă, companiile aveau un răgaz de timp să corecteze un eventual tratament fiscal greșit de la data la care intervenea o tranzacție, până la data la care se completa declarația fiscală. Odată cu conectarea la serverele companiilor, autoritățile fiscale vor preleva informația brută despre tranzacție imediat după ce aceasta a avut loc.

Așadar, eventualele corecții de tratament fiscal greșit vor fi puțin mai complicat de realizat decât în prezent.

Ca urmare, la nivelul companiilor, administrarea funcției fiscale va avea un rol crucial în modelarea afacerii și a tranzacțiilor. Analiza fiscală se va efectua înainte de a lua orice decizie de afaceri și de a efectua orice tranzacție.

Iar în administrarea eficientă a funcției fiscale va căpăta importanță o nouă profesie, și anume, cea de specialist în tehnologie fiscală (“taxtechnology”), cu atribuții în zona de aplicare a legislației fiscale și în utilizarea tehnologiilor menite să eficientizeze raportarea fiscală și relația cu autoritățile fiscale. Profesia se numește “taxolog” (“taxologist” în engleză) și, cel puțin la nivelul Uniunii Europene, apar tot mai multe cereri de angajare din partea companiilor.

În concluzie, tehnologia implementată în relația autoritate fiscală-contribuabil va conduce la necesitatea unui comportament preventiv și de administrare a riscului fiscal în timp real din partea contribuabililor. Orice analiză fiscală se va face înainte de derularea oricărei afaceri sau tranzacții, în caz contrar este posibil să apară costuri fiscale suplimentare și eventualele corecții să se realizeze mai dificil. Potențialele costuri fiscale trebuie calculate și, eventual, incluse în costul derulării unei tranzacții de la bun început.

Într-un asemenea context general se pretează să deschidem cu adevărat discuția despre prevenție și pro-activitate din partea contribuabililor, a consultanților și a ANAF.

Autor: Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

În sistemul fiscal actual din România nu se percepe o taxă pe avere. De altfel, sunt încă destul de puţine state în lume care practică impozitarea„averii”. În plus, nu există niciun mod unitar de fiscalizare, aşa cum arată ultimul studiu EY pe această temă, “2018 Worldwide Estate and Inheritance Tax Guide”.

Cu titlu de exemplu, Italia are în prezent un sistem de taxare distinct al activelor financiare sau proprietăţilor imobiliare deţinute în străinătate de rezidenţi, în timp ce Olanda are cote de impunere diferite în funcţie de dimensiunea valorii nete a averii.

În Spania, impozitul pe averea netă reprezintă o taxă anuală percepută persoanelor fizice la data de 31 decembrie a fiecărui an. Averea supusă acestei taxe este definită ca fiind compusă din toate activele și drepturile care pot fi evaluate din punct de vedere economic, mai puțin toate sarcinile sau datoriile pe care le poate avea persoana și care reduc practic averea. Dacă persoana fizică este rezidentă în Spania, impozitul este perceput pe averea globală deţinută, în timp ce persoanele nerezidente sunt impozitate doar pentru activele situate în Spania. Mai jos, am inserat un exemplu numeric pentru a ilustra sistemul spaniol:

În Norvegia, moștenirea și darurile sunt adăugate la averea netă a contribuabilului, iar baza impozitului pe avere o reprezintă valoarea de piaţă a activelor acestuia minus datoriile. Averea netă astfel calculată este impozitată doar dacă depăşeşte un plafon, și anume aproximativ 150.000 EUR anual (2018).

Și dacă tot aminteam de moșteniri și daruri, merită să mutăm analiza la ce se întâmplă în România în acest timp. Printre altele, recent, au ținut prima pagină a ziarelor “impozitarea nunților” și inițiativa ANAF de a trimite tinerilor căsătoriţi solicitări ca aceştia să declare ce relaţii economice au avut, în contextul căsătoriei civile şi religioase, cu persoanele fizice sau firmele care le-au furnizat servicii de fotografie, muzică pentru petrecere şi spaţiul etc.

Poate fi această acțiune o încercare de impozitare a veniturilor a căror sursă nu este identificată? Pentru că, practic, aceasta este singura procedură transpusă în Codul de Procedură fiscală din anul 2011. Și, deși implementată de câțiva ani deja, procedura de control a autorităţilor din cadrul Direcţiei Generale Control Venituri Persoane Fizice nu a lăsat foarte multă transparenţă contribuabililor supuşi controlului fiscal, aceştia riscând o obligaţie fiscală de 16% plus dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru fiecare an supus controlului. De altfel, de-abia în luna septembrie 2018 au fost publicate formularele şi documentele utilizate în activitatea de verificare a situaţiei fiscale personale, iar metodele indirecte folosite de inspectorii fiscali în cuprinsul procedurii de analiză încă stârnesc multe controverse procedurale.

Ca să ne reamintim câteva detalii tehnice, verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice rezidente române cu privire la impozitul pe venit are ca obiect examinarea tuturor drepturilor şi a obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a oricăror altor elemente relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice verificate. În acest scop, se solicită documente şi mijloace de probă referitoare la situaţia fiscală a persoanei fizice verificate, obţinute inclusiv prin solicitarea de informaţii, în condiţiile Codului de procedură fiscală, de la terţi sau autorităţi şi instituţii publice deţinătoare, atât din ţară cât şi din străinătate, în baza convenţiilor internaţionale de schimb de informaţii sau, în lipsa acestora, pe bază de reciprocitate.

Din experienţa practică, în astfel de verificări fiscale, procesul de control poate fi considerat anevoios atât din prisma procedurii, cât şi a necesităţii reconstituirii averii de la un moment iniţial (în loc de perioada de prescripţie fiscală, cu considerarea valorii estimative a averii dobândite până la acel moment). Credem că este importantă prevederea din Constituţia României conform căreia caracterul licit al dobândirii averii se prezumă, iar orice verificare a situaţiei fiscale a persoanei trebuie să uşureze procedura de reconstituire a averii în termeni rezonabili de timp şi efort depus.

Până acum, într-o primă etapă, doar 313 cazuri de persoane – deținători de autoturisme de lux, imobile numeroase sau cu depozite bancare substanţiale – au ajuns în vizorul Fiscului, după ce o analiză de risc a relevat că averea acestora nu corespunde cu veniturile declarate.

Rămâne de văzut care va fi bilanţul eforturilor depuse până acum de către inspectorii fiscali cu această procedură de control iniţiată în ultimii ani (anul 2011 fiind primul supus controlului de acest gen) şi dacă se va dori de către legiuitor să se ţină o evidenţă fiscală şi contabilă pentru situaţia personală acolo unde pragul de verificare depăşeste limita minimă impusă de lege (diferenţă între veniturile estimate şi cele declarate mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei).

Până atunci, în loc de concluzie: la analiza ghidului EY menționat, observăm atât o rafinare crescută a modalității de taxare a averilor în diverse țări (inclusiv unele apropiate nouă, de exemplu Bulgaria sau Polonia), cât și o creștere a celor interesate de a introduce proceduri clare în acest scop.

Noi vrem să rămânem oare doar cu „impozitarea nunților”?

Autor: Claudia Sofianu, Partener EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Companiile sunt tot mai responsabile față de problemele comunității, dar schimbările legislative reduc dramatic numărul celor care ar putea utiliza facilitatea fiscală de direcționare a până la 20% din impozitul pe profit către sectorul neguvernamental, conform unei analize realizate de EY România în parteneriat cu Asociația pentru Relații comunitare și HOSPICE Casa Speranței, în perioada octombrie – noiembrie 2018.

În demersul comun de promovare a Legii sponsorizării, cele trei organizații au derulat un sondaj în perioada octombrie – noiembrie 2018 pentru a evalua notorietatea și gradul de accesare a facilității fiscale de 20% în rândul companiilor locale care înregistrează anual o cifră de afaceri de minim 1 milion de euro. La întrebări au răspuns 59 de companiil plătitoare de impozit pe profit, dintre care 58% cu o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane euro și 42% între 1 și 10 milioane euro.

Principalele concluzii ale cercetării:

• Facilitatea fiscală este tot mai cunoscută în rândul companiilor, un procent semnificativ mai mare de respondenți a auzit despre acest mecanism în 2018 (97%) comparativ cu 2015 (87%).
• Principala motivație a celor care au direcționat fonduri ONG-urilor prin acest mecanism în anul fiscal 2017 este responsabilitatea față de problemele comunității (75%).
• Domeniile către care s-au direcționat fondurile în 2017 sunt: educație (68%), sănătatea (64%), servicii sociale (55%), cultură (41%), mediu (11%), sport (9%).
• Cele mai multe dintre companii au ales sa direcționeze fondurile către ONG-uri (94%), dar și către școli (30%), spitale (26%), persoane fizice (21%), biserici (11%) sau alt tip de entitate (23%).
• 84% dintre reprezentanții companiilor au declarat că susțin constant una sau mai multe organizații neguvernamentale prin sponsorizări.

Cu toate acestea, doar una din două societăți comerciale impozitate pe baza profitului pe tot parcursul anului 2017 a ales să utilizeze facilitatea fiscală 20%. Această estimare a fost făcută de Asociația pentru Relații Comunitare pe baza analizei datelor privind cifra de afaceri și profitul net pentru peste 124 de mii de companii și extrapolarea rezultatelor obținute la datele furnizate de ANAF.

Conform datelor de la ANAF, în 2017, 27.784 de societăți comerciale au înregistrat cheltuieli cu sponsorizarea, mecenatul sau bursele private, direcționând către entități cu scop nelucrativ, printre care și organizații neguvernamentale, suma totală de peste 1,27 miliarde de lei (280 milioane de euro).

Dacă toate companiile ar fi direcționat către sectorul neguvernamental, suma maximă prevăzută de lege – peste 2,25 miliarde de lei (494 milioane de euro) ar fi putut suține domenii cheie precum sănătatea, educația și mediul, estimează Asociația pentru Relații Comunitare.

Trei ordonanțe care frânează accesarea și beneficiile Legii sponsorizării

Deși România acordă facilități fiscale pentru sponsorizări, conform legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și legii nr. 227/2015 – Codul Fiscal¹, modificările legislative din ultimii doi ani reduc dramatic numărul companiilor care ar putea folosi facilitatea acordată de stat și, mai ales, fondurile care ar putea fi direcționate în dezvoltarea comunităților în care își desfășoară activitatea.

Ordonanța 3/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care limita maximă a cifrei de afaceri care definește microîntreprinderile a fost crescută de la 100.000 euro la 500.000 euro, scade cu 63% numărul companiilor care pot utiliza facilitatea fiscală și cu 10% suma care se poate direcționa. Aceste firme, care avuseseră un potențial total de sponsorizare de peste 50 de milioane de euro, au devenit supuse impozitului pe venit, și nu pe profit, fără posibilitatea de a direcționa un procent din impozitul pe profit către cauze sociale.

Ordonanța nr. 79/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care începând de la 1 ianuarie 2018 toate companiile cu cifra de afaceri până la 1 milion de euro sunt impozitate pe baza cifrei de afaceri și nu a profitului, duce la o scădere cu 78% a procentului de companii care nu mai pot face sponsorizări deductibile și generează o scădere de aproximativ 17% a sumei totale de bani care s-ar putea direcționa la nivel național. Potențialul de sponsorizare estimat de Asociația pentru Relații Comunitare este de 82 de milioane de euro.

În plus, cele două ordonanțe generează un mediu neechitabil pentru zeci de mii de societăți comerciale care pentru un comportament identic nu beneficiază de aceleași facilități fiscale precum companiile impozitate pe baza profitului. 

Conform Ordonanței 25/2018², sunt eligibile pentru sponsorizări doar organizațiile neguvernamentale care sunt furnizori acreditați de servicii sociale cu cel puțin un serviciu social licențiat, în timp ce alte organizații, din domenii cheie cum ar fi  educație, mediu sau chiar și unele organizații din domeniul medical, sunt restricționate. Organizațiile eligibile reprezintă aproximativ 5% din totalul organizațiilor neguvernametale active din România.

Impactul negativ al acestor schimbări se răsfrânge astfel asupra majorității organizațiilor neguvernamentale, mai cu seamă asupra celor de dimensiuni mici și medii, care nu mai pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și depindeau tocmai de sponsorizările pe care aceste firme le-ar fi putut oferi.

„Prevederile OUG 25/2018 permit microîntreprinderilor, impozitate pe baza cifrei de afaceri, să sprijine prin această facilitate fiscală doar organizațiile neguvernamentale care oferă servicii sociale licențiate, însă toate ONG-urile, indiferent de domeniu, ar trebui să beneficieze de ea. În România sunt peste 40.000 de organizații neguvernamentale active care oferă servicii absolut necesare în multe domenii cheie, în care statul nu intervine deloc sau nu intervine suficient de rapid. De aceea, activitatea acestor organizații, care depinde în proporție foarte mare de această facilitate fiscală, este esențială. Aceste organizații de multe ori reușesc să rezolve problemele societății mai eficient în termeni de timp și de bani față de stat”,  declară Laszlo Bodor, NGO Capacity Building Manager, Asociația pentru Relații Comunitare.

“Toate serviciile oferite de HOSPICE Casa Speranței sunt gratuite pentru pacienți și familiile lor. Pentru a-și desfășura activitatea în continuare, HOSPICE Casa Speranței are nevoie de implicarea comunității, iar campania de direcționare a 20% din impozitul pe profit/venit este una dintre cele mai importante modalități de atragere de fonduri utilizate de organizația noastră. În anul 2017, suma colectată de HOSPICE prin acest mecanism a fost de 3.345.935 lei (712.000 EUR) și a reprezentat 19% din veniturile obținute de noi prin fundraising”, a declarat Patricia Pușchilă, director de fundraising și comunicare al HOSPICE Casa Speranței.

„Începând din 2018, și microintreprinderile pot folosi această facilitate fiscală, dacă directionarea se face către un ONG acreditat ca furnizor de servicii sociale, ca în cazul HOSPICE. Asistența socială este unul dintre pilonii îngrijrii paliative, iar modificările legislative din acest an permit sponsorizarea serviciilor sociale acreditate asigurate de fundație. Aproape 50% din companiile care ne susțin prin acest mecanism sunt încadrate acum în categoria microîntreprinderilor, de aceea contribuția lor este esențială pentru HOSPICE.IMM-urile pot direcționa în continuare 20% din impozitul către HOSPICE Casa Speranței. Detalii pe www.romaniafarahospice.ro”, completează Patricia Pușchilă.

„Binele se face în România discriminând. În anul 2018, cel mai mare proiect de responsabilitate socială a fost eliminat de pe lista celor 80% dintre companiile din România care ar fi putut să se implice în construcția lui”,afirmă Carmen Uscatu, președinte al Asociației Dăruiește Viață. „În prezent, 2% dintre ONG-urile din România mai pot beneficia de facilitatea fiscală adresată celor 80% dintre companiile din România care din 2018 au devenit plătitoare de impozit pe venit, a precizat Carmen Uscatu.

„Dintr-un calcul pe care Asociația Dăruiește Viață l-a făcut in house a reieșit că 43% dintre companiile care ne-au susținut în 2017 nu ne mai pot oferi sponsorizare și în 2018. Potențialul de sponsorizare al acestor companii este de aproximativ 500.000 Euro. Cu acești bani, Asociația ar fi putut renova complet secția de oncologie a Spitalului de copii Sfanta Maria de la Iași”, a mai spus Carmen Uscatu.

***

Despre studiu

Cercetarea are la bază un chestionar aplicat în perioada 18 octombrie și 16 noiembrie 2018 șianalizează răspunsurile a 59 de reprezentanți ai companiilor plătitoare de impozit pe profit cu cifra de afaceri mai mare de 1 milion EUR din România din diverse sectoare ale economiei românești, dintre care 58% au o cifră de afaceri mai mare de 10 milioane EUR și 42% între 1 și 10 milioane EUR.

[1] Conform legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea și legii nr. 227/2015 – Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, societățile comerciale plătitoare de impozit pe profit pot direcționa sub formă de sponsorizare până la 20% din impozitul pe profit de plată către organizații din anumite domenii printre care și organizațiile neguvernamentale. Dacă valoarea sponsorizării nu depășește 0,5% din cifra de afaceri întreaga sumă a sponsorizării se deduce din impozitul pe profit de plată.

[2] Societățile comerciale cu cifra de afaceri până la 1 milion de Euro (microîntreprinderile) vor putea face sponsorizări deductibile în limita a 20% din impozitul pe venit, similar cu companiile plătitoare de impozit pe profit.

***

Despre organizațiile participante în proiect:

HOSPICE Casa Speranței, organizație non-profit înființată în 1992 la Brașov, a introdus conceptul de îngrijire paliativă în România și este cea mai mare fundație din țară care oferă gratuit servicii specializate gratuite de acest tip.

Organizația are două centre cu servicii integrate, în Brașov și București, și echipe mobile în Făgăraș și Zărnești, pentru îngrijirea persoanelor diagnosticate cu boli incurabile. În 2018, HOSPICE a inaugurat centrul socio-medical de la Adunații Copăceni, primul din România destinat exclusiv copiilor cu boli incurabile. HOSPICE a dezvoltat servicii complete de îngrijire paliativă, care sunt oferite în centre de zi, ambulatorii și unități proprii pentru internare, la domiciliul pacienților și în spitalele partenere. În cei 26 de ani de existență, HOSPICE a adus alinare și spe;ranță pentru peste 26.000 de copii și adulți cu boli incurabile.

Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) lucrează de peste 17 ani pentru a încuraja filantropia ca mecanism de schimbare socială. Lucrăm cu toți cei care caută resurse pentru a-și ajuta semenii, cu cei care doresc să ofere resurse pentru a transforma vieți și construim mecanisme care să facă transferul acesta de resurse mai simplu și mai eficient (www.arcromania.ro).

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

România ocupă locul 49 în clasamentul global PwC Paying Taxes 2019 întocmit de PwC și parte a raportului Doing Business al Băncii Mondiale. Raportul PwC Paying Taxes, care măsoară ușurința cu care o companie medie își poate plăti taxele și impozitele, analizează 190 de economii din întreaga lume.

Clasamentul pentru ediția 2019 a Paying Taxes se bazează pe analiza indicatorilor fiscali valabili pentru anul 2017 și ia în calcul numărul plăților realizate de o firmă medie pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale, orele necesare conformării cu legislația fiscală și rata totală de impozitare, adică ponderea impozitelor, taxelor și contribuțiilor suportate de o firmă ca procent din profituri.

România se clasează înaintea altor țări din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește ușurința cu care companiile își pot plăti taxele, devansând Bulgaria (locul 92), Ungaria (locul 86) și Polonia (locul 69), însă în urma performerilor regionali: Țările Baltice (Letonia – locul 13, Estonia – 14, Lituania – 18).

„Poziționarea României în prima treime a clasamentului global este un rezultat pozitiv, dacă o privim individual. Dacă analizăm în totalitate climatul economic în care România evoluează, devine foarte clar că este nevoie ca autoritățile fiscale să continue investițiile în infrastructura fiscală și în tehnologie. Cu cât gradul de informatizare și tehnologizare al autorității fiscale este mai ridicat, cu atât poziția în clasament va fi mai bună. Și asta se vede foarte bine la Țările Baltice, care ocupă poziții fruntașe în clasament. Noile tehnologii de raportare financiară pot eficientiza procesele interne ale autorităților fiscale, inclusiv mecanismele de control și verificare fiind, în același timp, și în folosul contribuabililor”, spune Daniel Anghel, Liderul Departamentului de consultanță fiscală și juridică, PwC România.

Clasarea țărilor din regiune este, în linii mari, similară cu cea de anul trecut. Se observă, însă, deteriorarea poziției Poloniei, care a coborât 18 poziții față de anul trecut, ca urmare a creșterii numărului de raportări fiscale. De cealaltă parte, Ungaria a avut o îmbunătățire a poziției în clasament, urcând 7 locuri, până pe locul 86. Deși a recuperat considerabil, Ungaria este încă departe de poziția 77, pe care o ocupa acum doi ani.

Rata totală de impozitare măsoară ponderea taxelor și contribuțiilor suportate de către o firmă ca procent din profit. În clasamentul din acest an, rata totală de impozitare în România este de 40%, printre cele mai mici la nivel regional, în linie cu media globală de 40,4%.

În ceea ce privește timpul necesar conformării cu legislația fiscală, România este printre performerii Europei Centrale și de Est, cu 163 de ore pe an. La nivel global este nevoie, în medie, de 237 de ore.

În privința numărului plăților de impozite și taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăți anual, similar cu situația de anul trecut. Statele baltice, împreună cu Polonia sunt printre cele mai eficiente din acest punct de vedere. Media globală este de 24 – similară cu anul trecut.

*Indicatorul ia în calcul posibilitatea plății online a taxelor. Acolo unde aceasta există, chiar dacă plata are loc lunar, aceasta se contabilizează ca o singură plată anual.

Despre raportul Paying Taxes 2018

Paying Taxes2019 ia în calcul toate taxele și contribuțiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele și contribuțiile calculate includ impozitul pe profit,  contribuțiile sociale și taxele cu forța de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăți, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câștigurile de capital, taxele pe tranzacții financiare, taxele de colectare a deșeurilor, impozitele pe flotă și taxele pentru drumuri și alte mici taxe și impozite.

Raportul Paying Taxes analizează ușurința plății taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor și contribuțiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislația fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligațiile de raportare și de plată a taxelor impuse, și numărul de plăți pe care trebuie să le facă o companie pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în societate și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

În vederea îmbunătățirii procesului de colectare a veniturilor din TVA, autoritățile fiscale române trebuie să se alinieze cu tendințele globale și să investească masiv în soluții digitale. Deși etapa implementării este complexă, suntem de părere că, pe termen lung, aceste măsuri vor genera atât procese de raportare mai eficiente, cât și o scădere a costurilor de raportare și a costurilor aferente inspecțiilor fiscale în domeniul TVA.

Comisia Europeană a publicat recent un studiu privind estimările decalajului de TVA aferent anului 2016, înregistrat de către statele membre UE, România ieșind în evidență, din nou, prin lipsa de rezultate în colectarea taxei, cu un decalaj de TVA de 35,88%.

Mai concret, autoritățile fiscale române nu au reușit să colecteze aproximativ 36% din TVA care ar fi putut fi colectată, în timp ce vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, înregistrează progrese vizibile în privința reducerii procentului decalajului de TVA în țările lor.

Cum este posibil ca un număr relativ mare de state membre UE să se îndrepte în direcția bună, în timp ce România luptă din greu cu exercițiul de colectare a TVA? Care este secretul lor, având în vedere că măsurile aplicate de către autoritățile fiscale române, inclusiv aceea de a reduce cota de TVA de la 24% la 19%, nu au avut impactul așteptat asupra procentajului de colectare a TVA în România?

În context european se poate vedea clar că autoritățile fiscale aleg calea digitalizării, ceea ce conduce în mod constant la o scădere în decalajul de colectare a TVA. Contribuabilii trebuie să se alinieze acestei tendințe și să accepte drumul digitalizării pentru a asigura continuarea activităților lor economice și conformitatea cu cerințele, pe termen lung.

Harta de mai jos evidențiază situația curentă privind nivelul digitalizării autorităților fiscale, raportat la nivelul de maturitate digitală al fiecărei țări (1-5).

Unde se poziționează România în contextul digitalizării procesului de raportare și inspecție fiscală în materie de TVA?

Momentan, România a implementat facturarea electronică ca o măsură opțională și a reușit să treacă la depunerea electronică a declarațiilor de TVA agregate, depunerea în format fizic nemaifiind acceptată. Totuși, aceste măsuri nu ne situează nici măcar la primul nivel pe harta digitalizării așa cum este prezentat mai jos.

Declarațiile de TVA în forma agregată pe tipuri de operațiuni, pe care contribuabilii români le depun în format electronic în România, nu reprezintă o formă de raportare fiscală digitală. Raportarea digitală presupune transmiterea către autoritățile fiscale a informațiilor aferente operațiunilor desfășurate de o companie, detaliate până la nivelul unei facturi (tranzacție cu tranzacție), fie periodic – de exemplu lunar, fie în timp real.

Formularul extins 394, introdus în septembrie 2016, a fost considerat la acel timp un pas în direcția raportării digitale la nivel de tranzacție (mai granulară), dar s-a dovedit a fi o povară extraordinară pentru contribuabili și a rămas o formă de raportare de TVA agregată. O alternativă mult mai eficientă ar putea fi depunerea unor jurnale în format electronic standard și renunțarea la declarația 394.

Drept urmare, considerăm că introducerea unei metode de raportare digitală în domeniul TVA, precum SAF-T (Fișierul Standard de Audit pentru Taxe al UE), ar ajuta autoritățile fiscale române în colectarea TVA, în limitarea fraudei și în derularea unei inspecții fiscale de TVA mai eficiente. În mod egal, pentru contribuabilii români, ar conduce, pe termen lung, la mai puțin timp consumat pentru activitățile de raportare, la verificări mai eficiente, mai puține erori manuale, un control mai bun al activităților de raportare a TVA și, în consecință, a funcției de TVA.

Autor: Ana Maria Domșa, Partener Asociat EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Comisia Europeană a decis pe 8 noiembrie 2018 respingerea cererii de derogare în vederea aplicării mecanismului de plată defalcată a TVA înaintată de România. Comisia își manifestă astfel îngrijorarea cu privire la nerespectarea principiului proporționalității și compatibilității cu Tratatul de Aderare, considerând acest mecanism ca fiind contrar atât prevederilor Directivei Europene de TVA cât și libertății furnizării de servicii.

Mai mult, Comisia a decis tot ieri, să transmită o scrisoare de notificare formală României cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA, făcând primul pas înspre declanșarea procedurii de infringement.

Faptul că implementarea acestui sistem încalcă prevederile comunitare a fost subliniat de EY încă din august 2017, înainte de momentul intrării în vigoare a prevederilor legale specifice.

Mecanismul de plată defalcată a TVA a fost introdus în România ca opțional începând cu 1 octombrie 2017 fiind de la 1 ianuarie 2018 impus ca obligatoriu pentru anumite categorii de plătitori de TVA – aproximativ 20.000 de companii. Persoanele impozabile care aplică acest mecanism trebuie să deschidă un cont bancar de TVA separat, unde sumele sunt blocate pentru contribuabil. Clienții lor trebuie să împartă plata facturii, achitând TVA separat în contul de TVA al furnizorului. Contribuabilul poate utiliza suma colectată în contul special de TVA exclusiv pentru plata TVA către trezorerie și către furnizorii săi.

Încă de la momentul implementării, mecanismul a fost evaluat ca fiind unul ce va aduce sarcini administrative majore pentru persoanele impozabile care își desfășoară activitatea în România, fapt susținut și de Comisia Europeană prin decizia luată și argumentele în sprijinul luării acestei decizii.

Potrivit Comisiei Europene, măsurile contravin atât normelor UE în materie de TVA (Directiva 2006/112/CE a Consiliului), cât și libertății de a presta servicii (articolul 56 din TFUE).

În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni (ca urmare a transmiterii notificării formale), Comisia Europeană poate transmite un aviz motivat autorităților române înaintând astfel în procedura de infringement.

Autor: Alex Milcev, Liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

Este vorba despre Ordinul președintelui ANAF nr. 1960/2018, care împiedica majoritatea societăților fără depozit propriu care comercializează în sistem angro produse energetice petroliere să mai funcționeze pe piața relevantă.

Echipa de avocați specializată în litigii fiscale a Radu și Asociații SPRL, condusă de Emanuel Băncilă, a asistat cu succes, în fața Curții de Apel Timișoara, o importantă societate care comercializează în sistem angro produse energetice, obținând suspendarea executării Ordinului președintelui ANAF nr. 1960/2018.

În data de 10 august 2018, a fost publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul președintelui ANAF nr. 1960/2018 („OPANAF nr. 1960/2018”), prin care a fost modificată procedura de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice, ca urmare a modificării Ordinului președintelui ANAF nr. 1849/2016.

Modificarea operată prin OPANAF nr. 1960/2018 impune operatorilor economici care comercializează angro produse energetice condiția deținerii de spații de depozitare pentru a putea obține atestatul care le permite funcționarea. Sub imperiul vechii reglementări, operatorii economici puteau obține atestatul de comercializare, chiar dacă nu dețineau spații de depozitare.

De asemenea, atestatele emise în mod legal, conform vechii reglementări își pierdeau valabilitatea începând cu data de 9 noiembrie 2018. Astfel, prin noua condiție impusă, OPANAF nr. 1960/2018 conduce la eliminarea de pe piață a operatorilor economici care nu dețin spații de depozitare și sunt împiedicați, în acest mod, să mai obțină atestatul care le permite comercializarea de produse energetice.

Avocații Radu și Asociații SPRL au solicitat Curții de Apel Timișoara să dispună suspendarea executării OPANAF nr. 1960/2018, întrucât actul administrativ normativ a fost emis în mod nelegal, în lipsa unui aviz al Consiliului Concurenței care era necesar, întrucât condiția impusă conduce la distorsionarea concurenței pe piața relevantă prin eliminarea de pe piață a operatorilor economici care nu dețin spații de depozitare.

Totodată, actul administrativ normativ încalcă unele dintre principiile fundamentale înscrise în Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și anume principiul liberei circulații a mărfurilor și a serviciilor – deoarece poate bloca accesul pe piața internă a operatorilor economici care nu dețin spații de depozitare.

Nu în ultimul rând, actul administrativ normativ încalcă Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care reglementează libertatea de a desfășura o activitate comercială, iar măsura dispusă încalcă principiul proporționalității, reglementat în mod distinct de aceeași Cartă.

Soluția Curții de Apel Timișoara prezintă importanță, în principal, pentru că împiedică aplicarea noii proceduri de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice față de societatea reclamantă și asigură menținerea valabilității atestatului emis acesteia în mod legal, conform vechii reglementări.

Foarte important, se impune a fi precizat că soluția Curții de Apel Timișoara de suspendare a executării OPANAF nr. 1960/2018 nu își produce efectele asupra tuturor operatorilor economici afectați de dispozițiile actului administrativ normativ, ci numai asupra acelora care au obținut o soluție favorabilă de suspendare.

Surprinzătoare a fost apărarea autorităților fiscale, în sensul că cererea de suspendare a executării unui act administrativ normativ este inadmisibilă. Cu alte cuvinte, în opinia autorităților fiscale contribuabilul nu are la dispoziție un remediu legal pentru suspendarea dispozițiilor unui act administrativ normativ care îi provoacă un prejudiciu, fiind obligat să apeleze doar la acțiunea în anulare reglementată de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care, în practică, este soluționată în mod definitiv după un interval de peste 4 ani.

Din echipa de avocați condusă de Emanuel Băncilă (Partener) au făcut parte și Alex Slujitoru (Managing Associate), Alexandru Oană (Senior Associate) și Andrada Barbu (Senior Associate).

***

Radu și Asociații SPRL este singura casă de avocatură din România selectatăîn topul celor mai bune cinci firme de avocaturăîn cadrul premiilor “European Tax Awards 2018”, la categoriile: “European Tax Innovator Firm of the Year” și “European Tax Policy Firm of the Year”, recunoscându-se astfel contribuția sa atât la îmbunătățirea cadrului legislativ procedural-fiscal, cât și la dezvoltarea și implementarea unor soluții inovatoare pentru contribuabili (soluții implementate în premieră doar de către Radu și Asociații SPRL). Nu întâmplător, suntem prima casă de avocatură românească nominalizată în 2017 la premiul European Tax Disputes Firm of the Year, acordat de aceeași prestigioasă revistă – International Tax Review.

Începând cu 1 noiembrie 2018, mai multe categorii de servicii beneficiază de cota redusă de TVA de 5%, o modificare legislativă cu un puternic impact pozitiv în domeniul serviciilor de restaurant și catering.

Totuși, noile modificări legislative nu reprezintă o veste atât de bună pentru anumiți agenți economici care activează în domeniul preparării și livrării de alimente. Dacă activitățile acestora nu se califică, din punct de vedere TVA, drept servicii de restaurant sau catering, cota redusă de TVA de 5% nu va fi aplicabilă.

Două concepte cheie de care depinde aplicarea cotei reduse de TVA sunt:

• serviciile conexe legate de alimentele livrate și
• locația în care se realizează consumul acestora.

Diferența dintre serviciul de restaurant sau catering și simpla livrare de alimente

Serviciile de restaurant și de catering presupun furnizarea de alimente și/sau de băutură, preparate sau nepreparate, dar întotdeauna însoțite de “servicii conexe”. Aceste servicii trebuie să fie suficiente, astfel încât să permită consumul imediat al alimentelor.

Simpla furnizare de produse alimentare și băuturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fără, dar fără un alt serviciu conex nu se consideră a fi o prestare de servicii de restaurant sau catering. În acest caz, se consideră că are loc doar o livrare/vânzare de produse alimentare care este supusă cotei reduse de TVA de 9%.

Ce înseamnă “servicii conexe”?

În vederea aplicării corecte a cotei reduse de TVA de 5%, Ministerul Finanțelor Publice a publicat un proiect de Ordin prin care sunt aduse clarificări cu privire la definiția “serviciilor conexe”.

Proiectul de Ordin menționează că pentru încadrarea unor operațiuni efectuate de o persoană impozabilă ca livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant/catering nu are relevanță codul CAEN atribuit activității sale. Totodată, complexitatea preparării mâncării nu influențează în nici un fel tratamentul de TVA aplicabil operațiunii.

Proiectul de Ordin include exemple cu privire la „elemente ce nu se califică drept servicii conexe”: prezentarea alimentelor la raft, prepararea alimentelor, transportul alimentelor la destinația indicată de client, răcirea sau încălzirea alimentelor, ambalarea alimentelor, punerea la dispoziția clientului de tacâmuri de unică folosință, furnizarea de șervețele de hârtie, de sosuri, furnizarea de cutii de gunoi, prezentarea generală a ofertei/meniului, punerea la dispoziția clienților a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o tejghea sau mesele de bar, care nu permit clienților să ia loc.

Pe de altă parte, elementele care ar fi calificate drept „servicii conexe” includ, printre altele: furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor, servirea alimentelor, furnizarea/punerea la dispoziție de personal de servire, de bucătari sau de personal pentru curățenie, punerea la dispoziție a veselei sau a tacâmurilor, punerea la dispoziție a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt mesele și scaunele, curățarea sau debarasarea meselor, consultanță individuală privind alegerea alimentelor, consilierea clienților cu privire la compoziția și cantitatea mâncării pentru anumite evenimente.

Condiția legată de locația în care se realizează consumul imediat al alimentelor

Este important de precizat că, pentru restaurante, consumul imediat trebuie să aibă loc în spațiile prestatorului, iar în cazul serviciilor de catering consumul imediat are loc în afara spațiilor prestatorului.

Proiectul de Ordin introduce clarificări cu privire la noțiunea de „locația prestatorului”. Aceasta se referă la o locație deținută în proprietate, închiriată sau în folosința prestatorului de servicii de restaurant (inclusiv în situația în care există un contract încheiat cu proprietarul acestuia, prin care se acordă dreptul de acces la un spațiu comun mai multor beneficiari și se percep costurile de întreținere aferente).

În concluzie, ce alți operatori mai pot aplica cota de 5%?

Reducerea cotei de TVA la 5% este aplicabilă și în cazul restaurantelor aflate în zona de “food-court” din mall-uri. Totuși, pentru aplicarea cotei de 5% TVA, operatorii economici trebuie să suporte costurile de întreținere a spațiului de servire, precum și alte costuri comune (cum ar fi: debarasarea meselor, curățenia spațiilor respective, accesul la toaletă, etc).

Mai pot aplica cota de 5% și lanțurile de supermarket-uri/hipermarket-uri, dacă: acestea cuprind o zonă în interiorul magazinului unde se prepară și se servește mâncare; există o zonă amenajată cu scaune și mese unde preparatele pot fi consumate imediat (utilizând tăvi, farfurii/recipiente și tacâmuri de unică folosință), fiind asigurate și serviciile de debarasare și curățare a meselor.

De asemenea, mai pot beneficia de cota de 5% și operatorii economici care furnizează preparate alimentare în cadrul evenimentelor (festivaluri, concerte, spectacole, târguri de produse), dacă prestatorii pun la dispoziția clienților mese cu scaune în spațiul aflat în folosința acestora și asigură debarasarea și curățarea meselor.

Cine va aplica în continuare cota de 9% TVA?

Nu se consideră că efectuează servicii de restaurant unitățile de alimentație publică care nu dețin un spațiu în cadrul căruia să fie realizate suficiente servicii conexe care să permită consumul imediat al alimentelor și/sau al băuturilor, care oferă spre consum preparate alimentare și/sau băuturi la tejghele-bar sau în spații restrânse de servire, fără nicio posibilitate de a lua loc la o masă sau care permite unui număr limitat de clienți să consume produsele pe loc. În această categorie se înscriu, de exemplu, unitățile de tip stand, chioșc, tonomat sau snack-bar, simigerii.

De asemenea, nu pot aplica cota redusă de TVA de 5% nici unitățile de alimentație publică care oferă preparate alimentare și/sau băutură exclusiv în sistem de livrare la domiciliu sau cu ridicare de la un punct de livrare, deoarece în acest caz vorbim doar de o livrare de alimente – care beneficiază de cota redusă de TVA de 9%.

În loc de concluzie

Așadar operatorii economici din domeniu trebuie să facă o analiză în două etape:

1. dacă au o locație adecvată și dacă oferă servicii conexe
2. dacă cel care achiziționează rămâne în locație să consume preparatele sau le ia la pachet.

Există numeroase unități de alimentație publică care sunt afectate de noile modificări legislative, iar unele dintre ele au obligația să aplice pentru aceleași produse alimentare cote diferite de TVA, în funcție de locul unde se consumă produsele și de serviciile conexe oferite. În plus, software-ul caselor de marcat trebuie modificat, iar personalul instruit astfel încât să știe în ce condiții aplică cota redusă de TVA de 5% și când trebuie aplicată cota redusă de TVA de 9%.

Autor: Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

D&B David și Baias, societate de avocatură afiliată PwC România, anunță noi promovări în cadrul echipei sale. Promovările survin ca urmare a finalizării cu succes a procesului anual de evaluare a performantelor profesionale si au ca scop consolidarea poziției D&B ca fiind unul dintre liderii de piață în avocatura de business în domenii precum litigii, concurenţa, fuziuni și achiziții (M&A), servicii financiare și real estate.

Cu o experiență de peste 10 ani în domeniul litigiilor fiscale și administrative, Ana Maria Iordache a devenit Partener în cadrul D&B David și Baias. De-a lungul carierei sale, Ana Maria a reprezentat cu succes numeroși clienți, atât în fața autorităților și instanțelor de judecată din România, cât și în procedurile derulate în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Sfera sa de practică include o gamă variată de litigii din domeniul dreptului fiscal, dreptului administrativ, dreptului concurenței, protecția datelor cu caracter personal, precum și litigii generate de procedura executării silite. Într-una dintre cauzele de referință în care Ana-Maria a fost implicată împreună cu echipa sa, a reprezentat cu succes în fața instanțelor naționale de judecată unul dintre cei mai importanți jucători din România pe piața de energie, într-o serie de litigii fiscale în urma cărora au fost anulate mai multe decizii de impunere și acte de executare silită. De asemenea, împreună cu colegii săi din echipa de concurență Ana-Maria a reprezentat cele mai importante companii din domeniul farmaceutic, petrol și gaze și telecom în litigii de dreptul concurenței, D&B obținând anularea sau reducerea semnificativă a amenzilor aplicate de autoritatea de concurență. Totodată, Ana-Maria a reprezentat patru clienți importanți pe parcursul procedurilor derulate în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în dosare complexe de fiscalitate.

Ana-Maria este absolventă a Facultății de Drept, Universitatea “A.I.Cuza” Iași și deține o diplomă de master în Drept European, obținută în cadrul aceleiași universități. A urmat de asemenea cursurile de Drept European ale Facultății de Drept din cadrul Universității Modena e Reggio Emilia, Italia.

Cristina Păduraru a fost promovată Avocat Senior Coordonator ca o recunoaștere a activității sale în practica de fuziuni și achiziții (M&A). De-a lungul carierei sale, Cristina a fost în mod activ implicată în numeroase proiecte de M&A, atât de partea cumpărătorului, cât și a vânzătorului, în toate stadiile unei astfel de tranzacții, de la întâlnirile preliminare, până la semnarea propriu-zisă a vânzării. De asemenea, Cristina are o bogată experiență în proiecte de restructurare, de pe piața locală și internațională, asistând clienți din mai multe industrii, specializându-se pe sectoarele de IT și tehnologie, media și industria alimentară.

Cristina a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București, este membră a Baroului București din 2012 și face parte din echipa de Corporate M&A a D&B David şi Baias din septembrie 2012.

Georgiana Bălan a fost  promovată Coordonator al practicii de drept imobiliar, segment în care are o experiență de peste 10 ani. Este specializată în tranzacții imobiliare și în acordarea de asistență în procesul de construire. De-a lungul carierei sale, Georgiana a asistat o multitudine de clienți în tranzacții imobiliare, asocieri în participațiune, dezvoltări de proiecte imobiliare, închirieri, contracte comerciale și aspecte de drept societar.

A fost implicată în mari proiecte de dezvoltare și a acordat asistență clienților în toate etapele proiectului, de la achiziționarea terenului, până la deschiderea afacerii și operarea sediului. A fost recent implicată în procesul de edificare a mai multor fabrici de producție în România și în importante transferuri de proprietăți imobiliare comerciale și logistice.

Georgiana a absolvit cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității București și s-a alăturat echipei D&B în 2013. Încă de la venirea sa, a depus eforturi considerabile pentru dezvoltarea practicii de real estate. Georgiana se distinge printr-o excelentă înțelegere a businessului, abordarea creativă și mereu orientată spre client, precum și printr-un entuziasm molipsitor.

Ovidiu Bold a fost promovat în poziția de Avocat Senior Coordonator în cadrul D&B David și Baias. Având o experiență de peste 10 ani în cadrul proiectelor de Servicii Financiare, Ovidiu este specializat în dreptul bancar, de asigurări, drept societar și protecția datelor cu caracter personal. Ovidiu a acordat asistență juridică instituțiilor de credit, instituțiilor financiare nebancare, societăților de asigurări și societăților ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, cu privire la efectuarea de operațiuni precum transferul de portofolii de credite, modificări în structura acționariatului, analize de due dilligence, structurare a diverselor produse bancare (e.g. reverse factoring).

Ovidiu a fost de asemenea implicat în constituirea unei instituții de credit, înregistrarea unor instituții financiare nebancare, fuziunea unor societăți de asigurare și oferă asistență juridică continuă clienților în relația cu autoritățile de supraveghere din sectorul financiar din România, precum BNR și ASF. Ovidiu a oferit asistență în cadrul procedurilor de negociere desfășurate pentru intrarea pe piață a unei instituții de credit din Uniunea Europeană (în parteneriat cu un furnizor de servicii telecom), precum și pentru înființarea sucursalei instituției de credit în România.

Ovidiu a absolvit Facultatea de Drept în cadrul Universității București în 2007 și este membru al Baroului București.

Cu experiență în diverse proiecte imobiliare, inclusiv tranzacții, Anca Alexandrescu a fost promovată în cadrul echipei D&B în poziția de Avocat Senior. Anca a acordat asistență atât unor dezvoltatori locali, cât și internaționali, implicați în proiecte imobiliare și proiecte de infrastructură în România. A fost implicată în diverse tranzacții, inclusiv achiziții de păduri, terenuri agricole, parcuri solare și eoliene.

Anca a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București și este membră a Baroului București din 2009. În noiembrie 2017 s-a alăturat echipei de Corporate M&A din cadrul D&B David și Baias.

Promovată în poziția de Avocat Senior, Romana Hirițiu face parte dintr-o echipă de avocați specializați în proiecte de drept societar complexe. Expertiza sa constă în drept comercial și societar și include structurări de grupuri naționale și internaționale de societăți, fuziuni domestice și transfrontaliere, divizări, vânzări și achiziții de acțiuni sau active, într-o varietate de industrii precum cea alimentară, cea a produselor industriale, retail și distribuție, materiale de construcție, și domeniul bancar.

Romana este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Este membră a Baroului Cluj din 2013 și a celui din București din 2015. Face parte din echipa de Corporate M&A a D&B David și Baias din mai 2015.

Adina Oprea a fost promovată Avocat Senior și face parte din echipa de Corporate M&A a D&B David și Baias din ianuarie 2014. Este specializată în drept societar și comercial. Domeniile sale de expertiză includ fuziuni și achiziții, precum și dreptul muncii și reglementări din domeniul energiei și dreptul mediului. Adina a fost implicată în numeroase tranzacții, atât de partea cumpărătorului, cât și de partea vânzătorului, proiecte de due diligence, precum și în proiecte de restructurare și reorganizare a societăților (fuziuni, divizări, transfer de afacere etc).

Adina este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Titu Maiorescu și membră a Baroului București din anul 2014. Deține o diplomă de masterat în dreptul afacerilor și un certificat de absolvire a cursului „Bazele antreprenoriatului”, livrat de Institutul de Antreprenoriat din cadrul Universității de Științe Aplicate din Frankfurt.

„Aceste promovări nu dovedesc doar dezvoltarea și creșterea firmei, ci și ambiția și dedicarea oamenilor care o alcătuiesc. Sunt mândru de fiecare dintre colegii noștri proaspăt promovați, deoarece traiectoria lor profesională alături de D&B David și Baias arată dorință de creștere, de învățare, de inovare și de a deveni zi de zi mai buni. Fiecare dintre acești colegi este un exemplu de excelență profesională și de apropiere și grijă față de clienții şi colegii lor, valori caracteristice D&B David și Baias, pe care le-au insuflat și echipelor lor. Vreau să-i felicit pentru această reușită profesională și să le urez mult succes în proiectele viitoare”, a spus Sorin David, Avocat Partener Coordonator al D&B David și Baias.

Despre D&B David și Baias

D&B David și Baias este societatea de avocatură afiliată PwC în România și este parte din rețeaua internațională PwC Legal, care cuprinde mai mult de 3000 de avocați în peste 90 de țări. Echipa D&B David sși Baias este alcătuită din 50 de avocați (dintre care 4 parteneri) și acordă consultanță și asistență juridică societăților locale și multinaționale în domenii precum: fuziuni, achiziții și restructurări, societăți comerciale și grupuri de societăți, proprietăți imobiliare, concurență și ajutoare de stat, servicii financiare și piețe de capital, relații de muncă și resurse umane, proprietate intelectuală, protecția consumatorului și a datelor cu caracter personal, litigii fiscale și comerciale.

Mai multe informații pe www.david-baias.ro.

• Aproape 60% dintre contestațiile actelor de impunere s-au soluționat favorabil sau parțial favorabil
• Majoritatea sumelor suplimentare stabilite în urma inspecțiilor fiscale au fost de sub 100.000 de lei

34% dintre companiile participante la un sondaj realizat de PwC România au declarat că au făcut obiectul inspecțiilor fiscale în 2017. Rezultatele studiului trebuie interpretate în contextul în care Agenția Națională de Administrare Financiară (ANAF) a comunicat că, la nivelul întregii economii, activitatea de inspecții fiscale a scăzut cu 20% în 2017, comparativ cu anul anterior.  De asemenea, inspecțiile antifraudă au scăzut cu 15%. Din eșantionul de 169 de companii chestionate, 12% fie nu au fost niciodată subiectul unei inspecții fiscale în timp ce 17% au fost controlate înainte de anul 2012.

În ceea ce privește durata inspecțiilor, cele mai multe dintre acestea (37%) nu s-au întins pe mai mult de 1-3 luni, iar sumele stabilite suplimentar de plată în majoritatea cazurilor (57%) au fost de până în 100.000 lei. Au existat și situații în care sumele stabilite suplimentar s-au situat în jurul a 10 milioane de lei.

”Inspecțiile fiscale țin până la urmă de relația firească dintre contribuabili și autoritățile fiscale, însă aceasta ar trebui derulate într-o manieră care să nu perturbe activitatea curentă a companiilor, permițându-le să se concentreze pe generarea de valoare adăugată, care să ducă la dezvoltare și crearea de locuri de muncă. Din acest punct de vedere, este de dorit ca inspecțiile fiscale să reprezinte mai degrabă excepția decât norma interacțiunilor dintre autorități și contribuabili și să se deruleze pe o perioadă cât mai scurtă de timp, concentrându-se mai ales pe domeniile cu grad mai ridicat de evaziune fiscală. De asemenea, trebuie remarcat că pe plan extern se încurajează tot mai mult inspecția derulată electronic prin intermediul unor formulare standard de tip SAF-T, a căror implementare ar trebui accelerată și în România”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Departamentul de Taxe și consultanță juridică, PwC România.

Ce au controlat inspectorii fiscali?

Cele mai importante aspecte vizate de controale au fost declararea impozitului pe profit, 46% dintre companii și  modalitatea în care a fost înregistrată taxa pe valoarea adăugată (TVA), 38% dintre respondenți. Principalele aspecte avute în vedere de inspectori au ținut de deductibilitatea serviciilor, cheltuielile de protocol, sponsorizările, diminuarea pierderilor fiscale prin capitalizarea cheltuielilor, nedeductibilitatea cheltuielilor, diferențe între marfa înregistrată în inventar și stocurile existente, limitarea cheltuielilor atribuite autovehiculelor, controlul prețurilor de transfer pentru determinarea riscului fiscal.

Respondenții au menționat că au prezentat interes pentru autorități și implicațiile de TVA rezultate în urma ajustărilor prețurilor de transfer sau reclasificării deductibilității serviciilor,  TVA aplicată asupra depășirii plafonului de protocol,  modul de completare a declarației 394, livrări și achiziții comunitare, TVA aferentă cheltuielilor de protocol, sponsorizări etc.

Deși majoritatea participanților la sondaj (62%) a ales să nu conteste actele de impunere, dintre cei care au făcut-o, 12% au câștigat integral la nivel administrativ în timp ce 45% dintre contestații au avut parțial câștig de cauză. Dintre contribuabilii care aveau soluționări nefavorabile sau favorabile parțial, 80% au ales sa meargă în instanță – iar majoritatea litigiilor (70%) sunt încă pe rol. Pentru litigiile finalizate (10%), instanțele au anulat actele de impunere în mare parte (80%) și au respins acțiunile contribuabililor pentru doar 20% dintre ele.

”Se observă un proces de maturizare a contribuabililor fiscali din România care recurg la contestarea în instanță a deciziilor de impunere doar atunci când consideră că drepturile le-au fost lezate. Pentru autoritățile fiscale ar trebui să fie un semnal de alarmă faptul că instanțele dau în multe cazuri câștig de cauză contribuabililor, ceea ce arată faptul că inspectorii fiscali au de multe ori o interpretare prea restrictivă a legislației fiscale” a declarat Dan Dascălu, Partener, D&B David și Baias, Liderul echipei de litigii comerciale și fiscale.

În cazul celor care au contestat actele de impunere (aproape 40% dintre participanți), contestația s-a soluționat parțial nefavorabil pentru 43% dintre participanți, pentru 45% contestația s-a soluționat parțial favorabil și doar pentru 12%  contestația a fost soluționată în întregime favorabil. Dintre cei ale căror contestații au fost soluționate nefavorabil sau parțial favorabil, 80% au continuat să atace aceste soluții în instanțe, iar majoritatea acestor acțiuni (peste 80%) se află încă pe rolul instanțelor de judecată. În 80% dintre litigiile finalizate, instanțele au anulat actele de impunere.

Majoritatea celor care au contestat actele de control și au obținut soluții favorabile a fost asistată de consultanți externi, în vreme ce firmele care au obținut anularea actelor de control în instanță au fost asistate în proporție de 100% de consultanți externi.

”În pregătirea unei inspecții fiscale contribuabilii ar trebui să aibă în vedere revizuirea contractelor, respectiv a documentelor justificative aferente. Se recomandă consultarea unor specialiști care să acorde asistență specializată pe durata controlului și în faza de contestare a actelor de impunere, în special, în faza a instanțelor de judecată unde, așa cum rezultă din concluziile sondajului realizat, se pot obține soluții favorabile contribuabililor”, a adăugat Dan Dascălu.

Despre sondaj

Sondajul PwC a fost derulat în primul trimestru al anului 2018, la chestionar răspunzând reprezentanții a 169 de companii din România. Companiile participante desfășoară activități în producția industrială (20%), industria auto (13%), comerț (11%), servicii financiare (8%), industria farmaceutică (5%); telecomunicații (5%), IT (5%), imobiliare (3%), petrol și gaze (3%) și energie (1%).  Majoritatea companiilor respondente sunt încadrate în categoria marilor contribuabili (63%); dintre companiile participante, 77% au un număr de angajați de până în 1.000.  Aproximativ 74% din companiile respondente au înregistrat profit (cumulat) la sfârșitul anului 2017.

Principalul scop al sondajului a fost de a identifica și analiza informații cu privire la inspecțiile fiscale, respectiv frecvența, durata și efectele acestora, care au fost principalele aspecte monitorizate de către echipele de inspectori, câte companii au decis să conteste actele de impunere, care a fost rezultatul acestor contestații, dar și alte elemente care sunt prevăzute în detaliu în această prezentare.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.