Măsurile fiscale luate de Guvern în ultimele luni au pus în dificultate femeile însărcinate și pe cele care abia au devenit mame și se află în concediu de sarcină și lăuzie. Acestea nu sunt neapărat în poziția de a negocia o mărire a salariului ce ar putea compensa impactul măsurilor fiscale adverse.

Este cu atât mai important astăzi, când ne îndreptăm aprecierea către femeile din întreaga lume, să analizăm situația femeilor active pe piața muncii din România, care se pregătesc să devină mame. Contextul este cu atât mai important cu cât modificările au apărut brusc, au avut efect imediat de la 1 ianuarie 2018, iar planificarea familială este imposibilă în lipsa unui cadru fiscal predictibil.

Măsurile care au dus la scăderea indemnizației de maternitate au fost creșterea cotei de contribuții de asigurări sociale la 25% și modificarea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale datorată de persoanele care beneficiază de concedii medicale de la 35% din salariul mediu brut la nivelul propriu zis al indemnizației de maternitate. Pentru a elimina aceste efecte negative ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 3/2018, alături de cele ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 79/2017, Guvernul a reintrodus formula de calcul al contribuției de asigurări sociale valabilă în luna decembrie 2017, respectiv 10,5% aplicat la 35% din 3.131 lei, (în total 115 lei), datorată pentru această indemnizație.

Măsura reparatorie a fost introdusă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 8/2018 și se aplică începând cu obligațiile declarative ale lunii ianuarie 2018, persoanelor care în perioada 1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018, inclusiv, se află sau intră în concediu de sarcină și lăuzie. Ordonanța prevede ca, în cazul plăților de indemnizații efectuate înainte de intrarea sa în vigoare, pentru care contribuția de asigurări sociale este mai mare decât nivelul de 115 lei, angajatorul să depună declarații rectificative și să plătească diferențe de indemnizații până la 31 martie 2018.

Măsurile adoptate de Guvern prin Ordonanța de Urgență nr. 8/2018 sunt aplicabile o perioadă limitată de timp. Astfel, începând cu 1 octombrie 2018, indemnizațiile de maternitate nete vor scădea, întrucât se vor aplica din nou prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 3/2018, măsură care afectează negativ și nivelul indemnizației de creștere a copilului. Cuantumul acestei indemnizații este de 85% din media veniturilor nete realizate din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din activități agricole, silvicultură şi piscicultură, în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate depăși nivelul de 8.500 lei.

Mai mult decât atât, aplicarea retroactivă a măsurilor reparatorii ridică întrebări asupra constituționalității acestei Ordonanțe.

Sintetizăm în tabelul de mai jos modificările adoptate de Guvern:

 Considerăm o indemnizație de maternitate de 4.000 lei, acordată pentru o lună întreagă. Presupunem că la data publicării OUG 8/2018, indemnizația de maternitate aferentă lunii februarie a fost deja plătită. Potrivit OUG nr. 8/2018, în acest caz, angajatorul/ plătitorul plătește persoanei în cauză diferența de 885 lei și depune declarația rectificativă pentru luna februarie 2018. *Prevederile OUG nr. 8/2018 se aplică persoanelor care în intervalul 1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018, inclusiv, se află sau intră în concediu medical pentru maternitate prevăzut de OUG nr. 158/2005 la art. 2., lit. c).

Toate privirile sunt ațintite acum asupra ministerelor competente în așteptarea unei soluţii pentru viitoarele mame. Aceste aşteptări trebuie însă ponderate, întrucât o soluţie universală care să repare toate cazurile specifice este foarte greu de imaginat.

Autor: Claudia Sofianu, Partener, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România

Anul 2017 a trecut și, sincer, sper să nu mai avem încă unul la fel. Este, de departe, cel mai haotic an din punctul de vedere al legislației fiscale, chiar mai haotic decât 2010, an în care guvernanții au avut totuși o scuză, și anume efectele unei crize financiare globale la noi mult amplificate de erorile din 2007 și 2008, dar și de lipsa de acțiune din 2009 (an electoral).

Atunci când ne referim la „revoluția fiscală”, ne referim în primul rând la prevederile O.U.G. nr. 79/2017 și la transferul CAS și CASS integral la angajat. Înainte de a analiza aceste prevederi, haideți să analizăm puțin și celelalte prevederi ale O.U.G. nr. 79, poate nu la fel de spectaculoase precum transferul contribuțiilor, dar care au un impact semnificativ asupra companiilor românești, și anume modificarea regimului impozitului pe venitul microîntreprinderilor și introducerea ATAD.

1. Microîntreprinderi

După O.G. nr. 3/2017, care ridicase plafonul pentru microîntreprinderi la 500.000 euro, pragul a mai fost ridicat o dată, de data aceasta la 1 milion de euro. Începând cu 2018, toate companiile care la data de 13.12.2017 înregistraseră o cifră de afaceri sub acest plafon au devenit plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor (1% dacă au cel puțin un angajat, 3% dacă nu au).

Pe lângă creșterea plafonului, O.U.G. nr. 79/2017 mai aduce încă două modificări extrem de importante:

–   dispare posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe profit. Anterior, companiile care aveau un capital social de 45.000 lei puteau opta să plătească impozit pe profit;
– dispare limitarea aplicării regimului pentru firmele care realizează cel puțin 20% din venituri din consultanță și management, acum regimul aplicându-se inclusiv pentru firmele care realizează exclusiv venituri din consultanță și management.

Să analizăm câteva dintre efectele acestor măsuri

i) Asupra bugetului

Știm din argumentele prezentate de Ministerul de Finanțe, mai întâi în 2013 (când, de asemenea, regimul era obligatoriu, dar doar pentru cifra de afaceri sub 100.000 euro), că motivul principal pentru care acest regim trebuia să fie obligatoriu, și nu opțional, se datora faptului că foarte multe companii mici înregistrau pierderi an după an și nu plăteau impozit pe profit (pentru că și-ar fi înregistrat cheltuieli care nu aveau de a face cu activitatea). Mai auzisem acest argument și în 2009, când a fost introdus impozitul minim…

Deci, pentru că micii antreprenori sunt niște hoți care fură taxe, guvernul s-a hotărât să le aplice tuturor, obligatoriu, impozitul pe cifra de afaceri (pentru că exact ăsta este impozitul pe venitul microîntreprinderilor), impozit care, de altfel, este strict interzis de Directiva 2005/112 privind TVA. Ne-am fi așteptat ca guvernul să estimeze deci o creștere de venituri, numai că lucrurile nu stau așa. În loc să aducă mai mulți bani la buget, măsura are un cost de cel puțin 850 milioane de lei (impozit pe profit 2017 + impozit pe venit micro 2017 – impozit pe profit 2018 – impozit pe venit micro 2018, conform Legii nr. 6/2017 și Legii nr. 2/2018 privind bugetul de stat). Dacă ținem cont și de impactul creșterii economice, impactul acestei măsuri se apropie de 1 miliard de lei. Să ne bucuram deci…

ii) Asupra investițiilor greenfield

Să presupunem că apare un amețit care vrea să investească într-o fabrică nouă în România. Își face firmă, cumpără terenul, construiește fabrica, angajează muncitorii, îi școlește. Dacă are noroc, începe să producă după 3 ani de la înființarea companiei. Care este microîntreprindere și rămâne așa până când începe să producă, adică în anul 3. Drept urmare, cheltuielile făcute în primii 2 ani nu pot fi recuperate din profitul obținut din vânzarea producției. Noi știm însă că așa ceva nu este acceptabil pentru niciun investitor, ceea ce înseamnă – nici mai mult nici mai puțin – că dnii Mișa și Tudose pur și simplu au închis România pentru investiții noi, de tip greenfield!

Este obligatoriu ca această eroare incredibilă să fie corectată în Parlament cu ocazia aprobării O.U.G. nr. 79/2017. Spun că este incredibilă pentru că nu este pentru prima dată când ea este făcută. Să nu uitam că o astfel de prevedere a mai existat în 2013, atunci când Finanțele erau conduse de dnii Florin Georgescu și Liviu Voinea și a fost nevoie de corecții ulterioare.

iii) Asupra finanțării ONG-urilor

În mod evident, creșterea succesivă de la 100.000 euro la 500.000 euro și mai apoi la 1.000.000 euro, dar și înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul specific în HORECA au redus foarte mult numărul companiilor care pot beneficia de credit fiscal pentru sponsorizări, ceea ce a redus semnificativ fondurile disponibile pentru finanțarea ONG-urilor.

Să nu uităm că această facilitate (credit fiscal în limita a 20% din impozitul pe profit) a permis multor ONG-uri să dezvolte servicii publice pe care statul nu e în stare să le ofere. Avem ONG-uri care fac treabă minunată în a ajuta copii și bătrâni cu probleme de sănătate, au fost renovate secții de spitale, au fost dotate maternități, au fost făcute cămine de bătrâni sau case de copii care dau o șansă unor categorii defavorizate. Avem chiar un caz în care un astfel de ONG construiește de la zero un spital pentru copiii… Toate astea vor fi mult mai dificil de făcut ca urmare a modificărilor aduse Codului fiscal în 2016 și 2017.

iv) Asupra pieței muncii

Este de așteptat ca în perioada următoare să vedem o migrație a remunerațiilor mari și foarte mari, de la salarii la contracte de consultanță și management. Am mai avut un astfel de fenomen până în 2007, atunci când folosirea abuzivă a microîntreprinderilor a fost sever limitată și, cu toate că între timp avem și un articol 11 ceva mai strict, tentația creată de diferența uriașă de sarcină fiscală va fi greu de rezistat. Să nu uităm că vorbim de o sarcină fiscală totală de 43,5% la salarii versus maxim 6% la microîntreprinderi, adică cu peste 700% mai mare. Inclusiv recent anunțata creștere a plafonului de scutire de TVA de la 220.000 lei la 300.000 lei va da un imbold acestei mutări, care ar putea să coste lejer bugetul consolidat încă 1,5 miliarde lei. Încă un motiv de bucurie pentru contribuabili…

2. Implementarea ATAD

România este primul stat membru UE care implementează ATAD, așa cum este cunoscută Directiva 2016/1164/CE (Anti Tax Avoidance Directive), implementare care era obligatorie de abia din 2019. Așa cum era și normal, celelalte state membre UE cu care concurăm pentru atragerea de investiții au decis să mai aștepte, să vadă ce opțiuni exercită vecinii pentru a putea să acționeze în cunoștință de cauză. Noi, din dorința de a arăta cât suntem de determinați în a lupta cu multinaționalele care exportă profitul (o marotă de dată mai recentă a politicienilor noștri, dar foarte intens folosită de către tot spectrul politic), ne-am grăbit însă și deja am implementat-o, începând cu 1 ianuarie 2018.

ATAD conține 4 măsuri:

i) Regula generală antiabuz;

ii) Reguli privind limitarea deductibilității dobânzii;

iii) Impozitul pe extracția activelor;

iv) Reguli privind SSC (Societăți Străine Controlate).

Să le analizăm pe rând.

i) Regula generală anti-abuz

Redau integral textul acestei prevederi:

„În scopul calculării obligaţiilor fiscale, nu se ia în considerare un demers sau o serie de demersuri care, având în vedere toate faptele şi circumstanţele relevante, nu sunt oneste, fiind întreprinse cu scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obţine un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile. Un demers poate cuprinde mai multe etape sau părţi”.

Nu vi se pare că sună cunoscut? O prevedere similară există deja de ani buni în Codul nostru fiscal și, deși este mult mai clar exprimată decât noua prevedere, a cauzat nenumărate excese din partea inspecției fiscale, unele chiar necesitând amnistii. Este vorba de art. 11 alin. (1) din Codul fiscal [neabrogat de nou-introdusul art. 404 alin. (1), care prevede că: „La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii sociale obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii”.

Dacă comparăm cele două texte, vedem că ele spun același lucru, numai că textul preluat din ATAD conține termeni cel puțin neclari. Ce este acela „demers”? Cum se determină că „unul dintre scopurile principale” contravine „obiectului sau scopului urmărit de reglementările fiscale”? Care ar putea fi „obiectivul sau scopul” dacă nu plata impozitelor, eventual în cuantum maxim posibil? Evident, vom vedea în practică în ce mod vor afecta aceste prevederi comportamentul inspectorilor fiscali, dar nu cred că trebuie să ne așteptăm la nimic bun.

ii) Reguli privind deductibilitatea dobânzilor

Din nou, România avea un set de prevederi care făceau practic imposibil transferul de profit prin dobânzi, fără însă a afecta deductibilitatea dobânzilor plătite la instituții de credit. Aceste prevederi au funcționat chiar foarte bine timp de peste un deceniu, dar cu toate acestea le aruncăm la coș odată cu implementarea ATAD.

Din 2018, companiile românești vor putea deduce dobânzi de maximum 200.000 euro plus 10% din EBITDA. Pentru majoritatea companiilor românești care investesc folosind credite bancare sau care au nevoie de finanțare semnificativă a capitalului de lucru, această limitare este distrugătoare pentru că se aplică inclusiv dobânzilor plătite pentru creditele luate de la bănci sau pentru leasing financiar.

ATAD este cel mai bun exemplu că lucrurile făcute pe genunchi, în grabă, ies prost, indiferent ca sunt făcute la București sau Bruxelles… Să nu uităm că ATAD a fost adoptată rapid în timpul președinției olandeze a Consiliului ca reacție la Panama Files, presiunea pusă atunci pe membrii Consiliului nelăsând timp pentru analiză.

De parcă nu ar fi fost de ajuns că trebuie să implementăm o directivă prost scrisă, pe lângă faptul că ne-am grăbit să fim primii care o implementează, am și optat pentru limitele minime prevăzute de directiva (200.000 euro pus 10% din EBITDA), ca să fim siguri că ne facem răul maxim posibil, cu mâna noastră… Rămâne să sperăm că, și de această dată, prevederea va fi corectată în Parlament. Senatul a decis deja ridicarea limitei la maximul permis de ATAD (3.000.000 euro) și sperăm ca în Camera Deputaților (decizională) măsura va fi confirmată pentru a reduce impactul asupra companiilor românești. Evident însă că ANAF va trebui să aibă grijă la nivelul dobânzilor practicate la împrumuturile oferite din grup, noua prevedere deschizând posibilitatea transferurilor de profit prin dobânzi, spre deosebire de prevederile la care am renunțat, care făceau acest lucru imposibil…

iii) Impozitul la extracția activelor

Despre această prevedere chiar nu merită să vorbim. România nu se confruntă (încă) cu relocarea facilităților de producție în afara țării, ci mai degrabă este beneficiar al relocărilor din statele vestice, state care acum au implementat (încă) o barieră în calea celor care vor să plece de acolo aici. Barieră pe care noi am adoptat-o cu mare entuziasm…

iv) Reguli privind SSC

Conform acestor reguli, companiile românești care au filiale în străinătate ce obțin venituri pasive, iar aceste venituri sunt slab fiscalizate în statele respective, datorează impozit pe profit în România ca și cum ar fi fost obținute în România.

Personal, nu cunosc nicio companie românească care să își fi înființat filiale în Panama sau alte asemenea jurisdicții, de aceea prevederea pare complet inutilă.

Util ar fi fost însă altceva, și anume să introducem astfel de reguli pentru SSC controlate de UBO (beneficiar final) persoană fizică rezidentă în România. Evident însă că politicienii noștri nu au prea mult interes pentru a introduce astfel de prevederi, deși sursa de inspirație există în chiar proiectul de ordonanță de urgență care a fost sursa de inspirație pentru „revoluția fiscală”…

3. „Revoluția fiscală”

Motivul principal pentru care O.U.G. nr. 79/2017 a fost denumită „revoluție fiscală” este transferul CAS și CASS de la angajator la angajat, al contribuției la șomaj de la angajat la angajator și contopirea cu celelalte contribuții datorate de angajator.

Haideți să facem însă un inventar al modificărilor introduse de O.U.G. nr. 79/2017:
–  CAS (condiții normale): 25%;
–  CASS: 10%;
– CAM: 2,25%;
–  impozit pe venit: 10%;
–  baza de calcul a CAS, CASS pentru venituri din salarii și asimilate: salariul brut;
–  angajatorul continuă să rețină și să plătească la buget atât impozitul, cât și contribuțiile;
– conform O.U.G. nr. 82/2017, angajatorii aveau obligația să inițieze negocieri colective pentru a ajusta efectele O.U.G. nr. 79/2017 (i.e. să majoreze salariul brut cu 20% pentru a nu afecta salariul net al angajaților);
–  baza de calcul a CAS pentru venituri din activități independente: la alegerea contribuabilului, dar nu mai puțin decât salariul minim (acum 1.900 lei);
– baza de calcul a CASS pentru venituri din activități independente, chirii, câștiguri din investiții, alte venituri: salariul minim.

Ideea mutării CAS și CASS în sarcina angajatului nu este nouă, ea fiind inclusă într-un set de măsuri gândit de mine în 2016 (când am servit ca secretar de stat responsabil cu legislația fiscală în Guvernul Cioloș) pentru a elimina distorsiunile din modul de calcul al CAS și CASS și a așeza pe baze echitabile aceste contribuții obligatorii, în funcție doar de mărimea venitului, nu și de tipul acestuia. Pentru atingerea acestui obiectiv, baza de calcul a CAS și CASS urma să fie plafonată în funcție de suma veniturilor, regularizarea urmând a se face prin declarația anuală de venit, care devenea declarație de impunere și instrument de regularizare. Pentru a putea aduna veniturile din salarii cu veniturile din activități independente, trebuia ca bazele să fie identice, ceea ce însemna că trebuia renunțat la CAS și CASS datorat de angajator. Cotele individuale de CAS (21,9%) și CASS (8,9%), precum și procentul de ajustare a salariului brut (21%) fuseseră calculate pentru a asigura neutralitatea măsurii (în contextul păstrării impozitului pe venit la 16%).

Nu îmi este însă deloc clar de ce PSD/ALDE au preluat această măsură, despre care spuneau în septembrie 2016 că este „o bazaconie”, „antinațională”, „trădare”, „de sorginte fascistă”.

Așa cum a fost adoptată prin O.U.G. nr. 79/2017, măsura nu numai că nu elimină discrepanțele uriașe dintre CAS, CASS datorată pentru diverse tipuri de venit, dar le și amplifică. Prin eliminarea plafonării bazei de calcul a CAS și CASS la salarii (încă din februarie 2016, prin O.G. nr. 3/2016), sarcina fiscală pe veniturile din salarii a crescut, iar prin stabilirea salariului minim ca bază de calcul al CAS și CASS pentru venituri din activități independente, sarcina fiscală scade (semnificativ) pentru persoanele care obțin astfel de venituri. Culmea, am avut chiar și un scandal imens generat de noua formă a D600, chiar dacă sarcina fiscală rezultată era semnificativ diminuată față de 2017…

Mai mult, deși din jocul procentelor (au crescut CAS și CASS, dar a scăzut în compensație impozitul pe salarii de la 16% la 10%) a rezultat un joc cu sumă zero pentru imensa majoritate a angajaților și angajatorilor (salariul net versus cost total angajator neschimbate), au apărut inevitabil și problemele:

i) veniturile nete ale angajaților scutiți de impozit pe salariu au scăzut datorită creșterii CAS, CASS;

ii) au apărut pentru prima oară în istoria noastră fiscală „salariile negative”, ca urmare a bazei de calcul impuse pentru CAS, CASS la contractele de muncă part time;

iii) sumele din impozitul pe salarii cuvenite autorităților locale au scăzut semnificativ (pentru că a scăzut impozitul pe salariu și nu s-au dat alte compensații), ceea ce a generat o altă povară pentru mediul de afaceri: au crescut impozitele pe clădiri.

În plus, neintroducerea unei măsuri tranzitorii pentru ajustarea salariului brut a generat foarte multă neîncredere printre angajați (care au rămas dependenți de buna-credință a angajatorilor în a majora corespunzător salariul brut), dar și costuri semnificative pentru angajatori, care s-au văzut nevoiți să încheie milioane de acte adiționale pe care să le și înregistreze în REVISAL…

Insuficienta analiză a impactului pe care majorarea cotelor de CAS și CASS datorate de angajat îl au asupra venitului net a generat și alte efecte neavute în vedere la redactarea O.U.G. nr. 79/2017, efecte care deja au generat o nouă ordonanță de urgență (O.U.G. nr. 3/2018) pentru a le corecta.

Ce este însă foarte grav este că majorarea CAS a creat aparența unei reduceri semnificative a deficitului fondului de pensii, lucru care a permis politicienilor noștri să continue planurile de creștere nesustenabilă a pensiilor, ceea ce nu va face decât să agraveze atât deficitul structural al bugetului consolidat, cât și să facă imposibil de controlat criza inevitabilă ce va lovi sistemul de pensii în anii ce vor urma, ani în care „decrețeii” încep să se pensioneze…

Toate aceste probleme mă fac să fiu convins că va mai trece încă mult timp până când vom putea vorbi de stabilitate și predictibilitate în legislația noastră fiscală. Vom avea din nou modificări ale Codului fiscal, modificări care însă sunt acum imperios necesare, atât pentru a corecta greșelile din O.U.G. nr. 79/2017, dar și pentru introducerea unor măsuri care să ajute la dezvoltarea mediului de afaceri în România.

Impozite indirecte
7 mar. 2018

Depunerea declarației de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă în România – Formular 092

12 mar. 2018

Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării regimului special pentru agricultori – Formular 087

15 mar. 2018

•    Declarația Intrastat pentru luna predecentă
•    Depunerea situației produselor eliberate pentru consum în luna de raportare Anexele nr. 3 și nr. 4 – pentru luna precedentă
•    Depunerea on-line a situației centralizatoare privind achizițiile și livrările de produse accizabile Anexa nr. 19 – pentru luna precedentă
•    Transmiterea on-line a situației privind operațiunile desfășurate în antrepozitul fiscal de producţie și de depozitare Anexele nr. 12 – 17 – pentru luna precedentă

Impozite indirecte

26 mar. 2018

•    Depunerea notificării privind aplicarea/încentarea aplicării sistemului TVA la încasare – Formular 097
•    Depunerea decontului de taxă pe valoarea adăugată – Formular 300
•    Depunerea decontului special de taxă pe valoarea adăugată pentru operațiuni a căror exigibilitate ia naștere în luna precedentă (numai pentru perioadele în care ia naștere exigibilitatea taxei) – Formular 301
•    Depunerea declarației privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată -Formular 307
•    Depunerea declarației privind taxa pe valoarea adăugată colectată, datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), g) sau h) din Codul Fiscal – Formular 311
•    Depunerea declarației recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare de bunuri/servicii (pentru luna precedentă) – Formular 390

30 mar. 2018

Depunerea declarației informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național (pentru perioada fiscală precedentă) – Formular 394

Contribuții sociale

5 mar. 2018

Depunerea declarației pe propria răspundere – pentru aplicarea prevederilor art. 146 alin (52) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal – pentru luna precedentă

15 mar. 2018

Depunerea declarației anuale de venit pentru asociațiile fără personalitate juridică și entități supuse regimului transparenței fiscale – Formular 204 pentru anul 2017

26 mar. 2018

•    Depunerea declarației privind veniturile sub forma de salarii și asimilate salariilor din străinătate obținute de către persoanele fizice care desfășoară activitate în România și de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice și posturilor consulare acreditate în România – Declarația 224 pentru luna precedentă
•    Depunerea declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate – Formular 112 pentru luna precedentă

Contribuții sociale

26 mar. 2018

•    Efectuarea plății cotei de contribuție pentru:
– concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate către FNUASS pentru luna precedentă
– pensie către CNPP pentru luna precedentă
– somaj pentru luna precedentă
•    Efectuarea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate de persoanele care s-au înregistrat în evidența persoanelor fizice care nu realizează venituri pentru trimestrul I 2018
•    Efectuarea plăților anticipate privind impozitul pe venit aferent trimestrului I 2018
•    Efectuarea plății cotei de contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru trimestrul I 2018
•    Efectuarea plății cotei de contribuție de asigurări sociale pentru trimestrul I 2018

Contabilitate

1 mar. 2018

Depunerea declarației privind neîntocmirea situațiilor financiare anuale sau raportărilor contabile anuale, după caz.

Ministerul Finanțelor Publice şi ANAF fac precizări privind procedura depunerii formularului 230 – “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii”, în contextul măsurilor de simplificare și debirocratizare pe care le are în vedere în acest an.

Pentru aplicarea unitară la nivel naţional a prevederilor legale prin circulara transmisă structurilor teritoriale ale ANAF se clarifică posibilitatea depunerii formularului 230 şi de către entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a sumei redirecţionate. Măsura este tranzitorie, până la generalizarea depunerii tuturor formularelor prin mijloace electronice de transmitere la distanţă prin intermediul SPV care reprezintă un alt obiectiv strategic al Ministerului Finanțelor Publice.

Astfel, se are în vedere centralizarea de către entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară a formularelor 230, semnate de contribuabili și depunerea acestora la ANAF în baza unui borderou în condiţiile asumării de către reprezentantul ONG/unităţii de cult a răspunderii sub sancţiunea privind falsul în declaraţii şi uzul de fals.

În baza rolului activ şi ca măsură de securizare ANAF va notifica contribuabilii cu privire la opțiunea exercitată prin formularul 230 primit, astfel încât aceștia să cunoască faptul că se dă curs cererii de direcţionare a cotei de 2%.

Trebuie menționat faptul că persoana fizică poate anunța administrația fiscală, într-un termen rezonabil de 30 de zile, dacă sunt inadvertențe cu privire la opțiunea exercitată.

Formulare fiscale
Aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 și 120
Ordin nr. 4.160/2017 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru modificarea și completarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 ‘Declarație privind impozitul pe profit’ și 120 ‘Decont privind accizele’, publicat în Monitorul Oficial nr. 14/8 ianuarie 2018
Ordinul aprobă modelul și conținutul formularelor 101 ‘Declarație privind impozitul pe profit’ și 120 ‘Decont privind accizele’. Noile formulare se aplică începând cu declarațiile aferente anului 2017.

Formularul 101
S-au introdus următoarele rânduri:
•    42.2.2 – privind impozitul scutit pentru contribuabili care desfășoară exclusiv activitate de inovare și cercetare-dezvoltare.
•    46 – privind prezentarea distinctă a reducerii de 5% a impozitului pe profit pentru contribuabili care au optat pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017.

Formularul 120
Se introduc noi câmpuri ce trebuie utilizate în cazul în care succesorul entității care și-a încheiat existența este cel care îndeplinește obligațiile fiscale.

Prorogarea termenului de depunere a formularului 600
Ordonanța de Urgență pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2018
Termenul inițial de depunere a formularului 600, „Declarație privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate”, prevăzut la art. 148 alin. (3) art. 170 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, a fost extins de la 31 ianuarie 2018 până la 15 aprilie 2018.

Anularea unor obligații fiscale
Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 52/18 ianuarie 2018
Se anulează:
–  Diferenţele de TVA, precum şi obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, pentru perioadele fiscale anterioare datei de 31 decembrie 2016, ca urmare a depășirii plafonului de scutire de către anumite categorii de persoane care desfășoară activități agricole;
–   Diferențele de obligații fiscale principale, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora, ca urmare a reîncadrării veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal al persoanelor fizice ca venituri dintr-o activitate independentă, pe perioadele fiscale de până la 1 iunie 2017.

Modificări propuse la Normele de aplicare a Codului fiscal
Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe
În data de 10 ianuarie 2018 pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe a fost publicat un proiect de Hotărâre a Guvernului privind modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Se propun o serie de modificări în ceea ce privește:
– Impozitul pe profit
– Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
– Impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România
– Impozitul pe venit
– Contribuțiile sociale obligatorii
– Accize

TVA
Aplicarea cotei reduse de TVA de 9% în sectorul agricol
Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale (OMFPMA) nr. 3132/2017 pentru modificarea OMFPMA nr. 1155/868/2016 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrașăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol, publicat în Monitorul Oficial nr. 049/2018
Au fost introduse noi categorii de produse și prestări de servicii supuse cotei reduse de TVA de 9%.

Reglementări Vamale
Cazul C-529/16 Hamamatsu
Curtea Europeană de Justiție a decis că legislația vamală europeană nu permite ca valoarea de tranzacție compusă dintr-o valoare facturată și declarată inițial și o ajustare retroactivă realizată după încheierea perioadei contabile să fie considerată ca bază pentru valoarea în vamă, atunci când la momentul importului nu se știe dacă această ajustare o să fie pozitivă sau negativă la finalul perioadei contabile.

Contribuții sociale
Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Serbia în domeniul securității sociale semnat la Belgrad pe 28 octombrie 2016
În data de 12 ianuarie 2018 a fost ratificat Acordul dintre România și Republica Serbia în domeniul securității sociale semnat la Belgrad pe 28 octombrie 2016.

Concedii şi indemnizații de asigurări sociale de sănătate
Ordinul nr. 15/ 5 ianuarie 2018 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial nr. 31/ 12 ianuarie 2018
Ordinul aprobă normele metodologice care clarifică modul de calcul a stagiului minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de concedii medicale şi indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în contextul modificărilor legislației privind calculul salarial aplicabile din 1 ianuarie 2018.

De asemenea, ordinul actualizează modalitatea de recuperare a sumelor reprezentând indemnizații, care se plătesc asiguraților și care sunt suportate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate având în vedere eliminarea de la 1 ianuarie 2018 a contribuției privind concediile şi indemnizațiile medicale. În plus, ordinul prevede modelul și conținutul contractului de asigurare pentru concedii şi indemnizații de asigurări sociale de sănătate pe baza căruia persoanele fizice, altele decât cele deja asigurate, se pot asigura în sistemul de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

Scutire de impozit pe venit pentru activitatea de creare de programe pentru calculator

Ordinul nr. 1168/2017/3024/2018/492/2018/3337/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 52 din 18 ianuarie 2018 – in vigoare de la 1 februarie 2018
Ordinul prevede condițiile de acordare a scutirii de impozit pe venit aplicabile de la 1 februarie 2018, incluzând în categoria celor care vor beneficia de această facilitate și angajații care sunt licențiați ai unor programe de studii superioare de scurtă durată, precum și cei care dețin o diplomă de bacalaureat și urmează cursurile unei instituții de învățământ superior acreditate.

Reglementări contabile
Situații financiare și raportări contabile anuale
Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 470/2018 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, precum și pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile

Ordinul reglementează întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2017 și a raportărilor contabile anuale întocmite de operatorii economici la 31 decembrie 2017.

De asemenea, ordinul modifică și completează Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul nr. 1802/2014, respectiv Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul nr. 2844/2016, în principal în ce privește urmatoarele aspecte:
–  Trimiterea la utilizarea Ghidului privind raportarea informațiilor nefinanciare, publicat de Comisia Europeană, de către entitățile obligate potrivit reglementărilor contabile aplicabile să întocmească o declarație nefinanciară
–  Introducerea unor conturi noi în planul de conturi general

Prin publicarea ordinului se abrogă OMFP nr. 166/2017 privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

Reglementări contabile aplicabile sistemului de pensii private
Norma nr. 1/2018 privind completarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 14/2015 privind reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private
Norma completează reglementările contabile aplicabile sistemului de pensii private prin introducerea unor conturi noi în planul de conturi.

Reglementări contabile aplicabile entităţilor din sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare
Norma nr. 2/2018 privind modificarea şi completarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 39/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile entităţilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară din Sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare
Norma completează, abrogă sau modifică o serie de prevederi ale reglementărilor contabile, legate între altele de înregistrarea în contabilitate a anumitor elemente sau de planul de conturi.

Diverse
Rata de referință BNR
Circulara nr. 1/2018 privind nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României
Începand cu 9 ianuarie 2018, nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României a fost majorată la 2 % pe an (majorată de la nivelul anterior de 1.75%).
Având în vedere modificările legislative aduse Codului Fiscal, această rată de dobândă de referință nu mai este relevantă pentru scopuri fiscale (art. 27 din Codul Fiscal referitor la cheltuielile cu dobânzile a fost abrogat și înlocuit cu noile prevederi transpuse din Directiva Anti-evaziune Fiscală).

Jurisdicții raportoare CRS
Ordin nr.4.142 /2017 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru modificarea Ordinului Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.3.626/2016 privind, printre altele, stabilirea listei jurisdicțiilor raportoare în scopul CRS
Lista jurisdicțiilor raportoare în scopul CRS (altele decât Statele Membre UE) a fost modificată. Astfel, față de lista anterioară, s-au eliminat 29 de jurisdicții raportoare.

Competența de administrare a contribuabililor mijlocii
Legea nr. 30/2018 pentru completarea art. 30 din Legea 207/2017 privind Codul de procedură fiscală
Începând cu 1 aprilie 2018, administrarea obligațiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, inclusiv de sediile secundare ale acestora, se realizează de organul fiscal de la nivel județean, sau al Municipiului București, după caz.

Restituirea sumelor plătite în plus
Ordin nr. 187/2018 emis de președintele ANAF pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor reprezentând taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, plătite în plus sau necuvenit și pentru care nu există obligația de declarare, publicat în Monitorul Oficial nr. 80/26 ianuarie 2018
Ordinul aprobă Procedura de restituire a sumelor reprezentând taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, plătite în plus sau necuvenit și pentru care nu există obligația de declarare, precum și modelul și conținutul formularelor utilizate în acest sens.
Ordinul va intra în vigoare la data la care se abroga Ordinul nr. 528/2015.

Bitcoin, cripto-monede. Pentru unii un hobby, pentru mulți încă o idee abstractă, iar pentru alții o soluție rapidă de a câștiga bani. Însă, pentru cei ce au văzut dincolo de o simplă aplicație pe telefon, este deja de câțiva ani un subiect de interes, un concept aflat într-o continuă expansiune. Ceea ce încă nu se discută în forum deschis este modalitatea de impozitare. Mulți utilizatori preferă o abordare simplistă – “nu este o monedă reglementată, prin urmare nu vorbim de un venit recunoscut de autoritățile fiscale, prin urmare nu am de ce să plătesc taxe”.

Însă, dacă ne raportăm la definiția bitcoin – sistem de plată descentralizat și monedă de plată electronică – precum și la faptul că bitcoin, dar și celelalte cripto-monede, au un echivalent și își raportează valoarea la monedele “tradiționale”, atunci din punct de vedere fiscal am putea vorbi de un venit.

Este adevărat că România, ca majoritatea țărilor de altfel, este încă departe de a reglementa aceste monede ca și concept, în general, și tratamentul lor fiscal, în subsidiar. Însă, lipsa unor prevederi specifice în Codul Fiscal actual nu presupune faptul că nu este în esență un venit. Mai departe se impune întrebarea: “cum încadrăm acest venit”, atunci când este obținut de utilizatorii persoane fizice? O abordare „îndrăzneață”, bazată pe faptul că nu există în prezent o legiferare a acestor tipuri de monede, ar putea fi că, mai ales atunci când suntem în prezența unei tranzacții singulare, astfel de câștiguri ar putea fi considerate drept bunuri din patrimoniul personal, altele decât cele din titluri de valoare sau proprietăți imobiliare, fiind astfel neimpozabile potrivit Codului Fiscal.

Pe de altă parte însă, luând în considerare esența tranzacțiilor cu cripto-monede și mai ales când există mai multe tranzacționări, cu caracter repetat, sugerând astfel existența unei activități ”profesionale”, există în principiu două variante la care ne putem referi, și anume, alte venituri din investiții sau venituri din alte surse, acestea fiind venituri taxabile. Pentru ambele, Codul Fiscal nu prevede o listă limitată de tipuri de venituri ce pot fi considerate ca atare, ci mai degrabă o serie de exemple.

În plus, în condițiile în care mulți participanți care au investit în cripto-monede la vârf de piață ar putea înregistra pierderi ținând seama de fluctuațiile din ultimul timp, e de clarificat și ce se întâmplă cu aceste pierderi din punct de vedere fiscal.

Fie că încadrăm câștigul din cripto-monede ca fiind venit din investiții sau din alte surse, obligațiile fiscale sunt aceleași: persoana fizică trebuie îl declare prin declarația anuală de venit (Declarația 200/ Declarația 201), depusă până pe data de 25 mai a anului următor celui în care câștigul a fost realizat. Atenție: ne referim la câștig realizat atunci când cripto-monedele sunt transformate într-o monedă clasică și sunt transferate din portofelul virtual al utilizatorului în contul bancar al acestuia.

Ulterior procesării declarației anuale, organul fiscal va calcula impozitul pe venit datorat, aplicând cota de 10% și va emite decizia de impunere. Plata impozitului va fi efectuată de persoana fizică în termen de 60 de zile de la comunicarea acestei decizii.

În plus, în anul următor celui în care s-a obținut venitul din tranzacționarea cripto-monedelor, dacă acesta depășește plafonul peste care se datorează contribuția de asigurări sociale (n.b., 12 salarii minime pe brute pe economie, adică RON 22,800 pentru anul 2018), se va depune și declarația 600 și se va plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate – de 10% aplicată acestui plafon.

Conform unei păreri emise recent de Ministerul de Finanțe, aceste câștiguri ar reprezenta venituri din alte surse. În plus, Ministerul de Finanțe așteaptă luarea de poziție de către autorități precum BNR, ASF, pentru a trece mai departe la elaborarea regimului fiscal aplicabil.

Chiar dacă până în prezent nu s-a pus accent pe urmărirea și taxarea acestor venituri, cu siguranță mai devreme sau mai târziu, va veni și rândul acestora să fie reglementate. Vrem sau nu, este o piață, chiar dacă virtuală, mult prea mare pentru a rămâne în afara legislației, în special a celei fiscale.

Autor: Alex Milcev, Partener, Lider al departamentului de Asistență Fiscală, EY România

Dincolo de o conștientizare a importanței respectării și asigurării drepturilor persoanelor vizate, interesul mărit față de prevederile GDPR a fost creat de sancțiunile usturătoare pe care noua lege le prevede. Concret, în funcție de obligațiile încălcate și de gravitatea situației, companiile riscă amenzi administrative de până la 20 de milioane euro sau de până la 4% din cifra de afaceri mondială totală, anuală, corespunzătoare exercițiului financiar anterior, luându-se în calcul cea mai mare valoare dintre acestea.

În plus, odată cu campaniile de informare a cetățenilor și cu conturarea unei noi arii de practică în materia litigiilor crește proporțional și riscul reputațional. După cele împotriva băncilor, nu excludem un nou val de procese colective, de această dată industriile țintite putând fi multiple precum: societățile de asigurare, companiile farmaceutice, spitale și clinici medicale, agenții de marketing, media, agenții de turism. Sunt vizate practic toate companiile care au portofolii mari de clienți persoane fizice, inclusiv supermarketuri și benzinării (prin cardurile de fidelitate / clienți).

GDPR aduce o serie de elemente de noutate, dintre care cele mai însemnate ar fi:
•    obligativitatea numirii, în anumite condiții, a unui responsabil cu protecția datelor la nivel de companie sau grup care, poate deloc surprinzător, va acționa în fapt mai mult ca un reprezentant ”în teritoriu” al autorității, având rolul de a se asigura că toate procesele și procedurile operatorului sunt conforme cu legea și de a notifica autoritatea competentă în termen de 72 de ore atunci când are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal;
•    redefinirea unor drepturi și definirea unor drepturi noi pentru persoanele vizate (de exemplu, dreptul de a fi uitat, dreptul la portabilitatea datelor);
•    condiții mult mai stricte pentru o procesare legală în baza consimțământului persoanei vizate;
•    o mai mare răspundere în sarcina persoanelor împuternicite să proceseze date cu caracter personal în numele operatorului;
•    desfășurarea de evaluări de impact în cazul în care operatorul: i) prelucrează automat date cu caracter personal și care produce efecte juridice privind persoana fizică sau care o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă (vorbim aici în special de profilarea clienților), ii) prelucrează pe scară largă anumite categorii speciale de date (cel mai des întâlnit exemplu fiind datele privind sănătatea, datele genetice și biometrice) sau date cu caracter personal privind condamnări penale și infracțiuni sau iii) monitorizează sistematic pe scară largă o zonă accesibilă publicului.

Nu putem ignora impactul masiv pe care dezvoltarea tehnologiei – sub toate aspectele sale – îl are asupra relațiilor sociale la nivel global, iar metadatele sunt o realitate de ani buni. În acest context, GDPR impune în primul rând schimbarea mentalității privind modul în care înțelegem să utilizăm datele cu caracter personal și să respectăm și să protejăm dreptul la viața privată. Așa cum a fost nevoie de o educare a pieței în domeniul concurenței, este nevoie ca atât operatorii de date, cât și persoanele vizate să își însușească, într-un mod adaptat fiecăruia, reglementările GDPR și să devină mai responsabili și mai conștienți de obligațiile și drepturile lor.

În acest moment, nu putem anticipa foarte clar cât de pro-activă va fi autoritatea de supraveghere în a doua jumătate a anului dar, cel puțin sub aspectul sancțiunilor și măsurilor coercitive, care pot duce chiar la suspendarea sau încetarea activității unei companii, GDPR merită o atenție deosebită.

Autor: Dragoş Radu, Partener EY Law

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 3/8 februarie 2018 aduce câteva modificări la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Am rezumat în cele ce urmează câteva modificări prevăzute de prezenta Ordonanță de Urgență:

• Scopul Ordonanței de Urgență

Scopul modificărilor este de a menține veniturile salariale nete din decembrie 2017 în cazul categoriilor de persoane care au fost afectate de schimbările aduse Codului fiscal privind transferul de contribuții sociale de la angajator la angajat.

• Contribuabilii vizați

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, în baza contractelor individuale de muncă sau a actelor de detașare, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

• Documentul care reglementează relația de angajare era aflat în derulare la data de 31 decembrie 2017;
• Angajatul se încadrează în categoria persoanelor fizice scutite de la plata impozitului pe venit (angajații din IT, cercetare și dezvoltare, muncitori sezonieri, persoane cu handicap grav sau accentuat);
• Salariul brut al angajatului este majorat cu cel puțin 20% față de nivelul celui din luna decembrie 2017.

Măsurile vizate se aplică și persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori nerezidenți și care datorează contribuții sociale în România.

• Reținerea unei contribuții de asigurări sociale de sănătate reduse

Pentru aplicarea măsurilor prevăzute, se va reduce cuantumul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) reținute de la angajați. Formula de calcul utilizată de către angajatori/plătitorii de venituri, în vederea stabilirii, reținerii la sursă și a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, este următoarea:

CASS _reținută = Venit brut ₂₀₁₈ – CAS _{datorată în 2018} – Salariu Net _{decembrie 2017}

Prezentăm mai jos un exemplu de calcul: prin comparația între luna decembrie 2017 si luna ianuarie 2018, în situația în care venitul brut al angajatului este majorat cu 20%:

Diferența între CASS reținută și cea datorată conform Codului fiscal va fi evidențiată separat în declarația 112.

Menționăm că pe măsură ce creșterea salariului brut este mai mare, prevederile acestei Ordonanțe de Urgențe nu mai sunt aplicabile. Astfel, în cazul în care creșterea salariului brut este de peste 28%, CASS ajunge să fie datorată la nivelul prevăzut de Codul fiscal (10%).

Salariul brut din luna decembrie 2017, pentru care se aplică metoda de calcul prevăzută de Ordonanța de Urgența, cuprinde:

• Salariul brut de încadrare;
• Alte venituri de natură salarială acordate lunar și prevăzute în contractul individual de munca valabil in decembrie 2017, care sunt incluse în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

Dacă salariul brut este diminuat prin acordul părților pe perioada vizată de prezenta Ordonanță de Urgență, prevederile acesteia nu sunt aplicabile.

Dispozițiile avute în vedere sunt aplicabile veniturilor din salarii și asimilate salariilor realizate în anul  2018.

Pentru veniturile realizate în perioada anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, pot fi efectuate regularizări până la data de 31 decembrie 2018, prin depunerea declarațiilor (112) rectificative.

Contracte individuale de muncă cu timp parțial

Ordonanța de Urgență aduce de asemenea modificări cu privire la plata CAS și CASS datorată pentru angajații cu contracte individuale de muncă cu timp parțial, după cum urmează:

• în situația în care baza de calcul pentru CASS este mai mică decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară, diferența de CASS datorată se va plăti de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului;
• similar, și în situația în care baza de calcul pentru CAS la venitul realizat este mai mică decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară, diferența de CAS datorată va fi plătită de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului.

Aceste modificări vor fi aplicabile începând cu obligațiile declarative pentru luna ianuarie 2018.

În vederea ilustrării modificărilor prevăzute, vă prezentăm un exemplu de calcul:

Având în vedere că nu au fost aduse modificări la baza de calcul al impozitului pe venit, considerăm că deducerea contribuțiilor se va face la cotele integrale chiar dacă parțial sunt plătite de către angajator.

Ordonanța de Urgență prevede emiterea normelor în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a acestei.

Autor: Stela Andrei – Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale

În Monitorul Oficial nr. 107/05.02.2018 s-a publicat Hotărârea nr. 33/2018 ce vizează în principal contravențiile care intră sub incidența Legii prevenirii. Astfel, printre contravențiile prevăzute de legislația fiscală (i.e. Codul fiscal și Codul de procedură fiscală) se regăsesc cele generate de nerespectarea următoarelor prevederi legale:

•    nerespectarea obligației de a întocmi/prezenta dosarul prețurilor de transfer în condițiile și la termenele prevăzute de Ordinul nr. 442/2016;
•    depunerea peste termen sau nedepunerea declarațiilor de impunere referitoare la declararea, dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor sau declararea și datorarea impozitului și a taxei pe teren.

Totodată, Hotărârea nr. 33/2018 mai conține și o serie de alte acte legislative care prevăd contravenții care fac obiectul Legii prevenirii, precum:
•    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;
•    Legea societăților nr. 31/1990;
•    Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Conform mecanismului stipulat în Legea prevenirii, în cazul în care se constată săvârșirea unei contravenții dintre cele enumerate în Hotărârea nr. 33/05.02.2018, agentul constatator încheie un proces-verbal prin care se aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere.

Planul de remediere conține fapta săvârșită, măsurile de remediere (i.e. care reprezintă orice măsură dispusă de agent în scopul îndeplinirii obligațiilor) și un termen de remediere care poate fi de maximum 90 de zile calendaristice. În termen de 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de remediere, agentul constatator reia controlul și dacă măsurile de remediere nu au fost aplicate în termenul de remediere prevăzut, se aplică contravenția.

Se mai cuvine menționat faptul că se poate beneficia de prevederile Legii prevenirii doar o singură dată pentru fiecare contravenție, în termen de 3 ani.

Sursa: Țuca Zbârcea & Asociații Tax S.R.L.

„Revoluția Fiscală” continuă … Și este din ce în ce mai greu să identificăm beneficiile ei, atât din perspectiva veniturilor ce se doreau a fi colectate în plus la bugetul de stat în urma implementării pachetului de măsuri, dar și a incertitudinii, confuziei sporite și nesiguranței pe care au generat-o modificările legislative din ultimele luni în general, iar pentru angajatori și angajați în particular.

Din nou în fapt de seară, a apărut un proiect de ordonanță de urgență care vizează compensarea (adică înțelegem suportarea de la bugetul de stat) unei părți din contribuția la asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru a diminua pierderea cauzată de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat pentru persoanele care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii. Ca urmare a bine-cunoscutei și mult discutatei deja Ordonanțe de Urgență a Guvernului nr. 79/2017, printre categoriile de salariați afectați în mod negativ sunt persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul IT, precum și cei din domeniul cercetării –dezvoltării și inovării.

În nota de fundamentare a proiectului de act normativ se subliniază – de apreciat, de altfel – importanța adoptării unei astfel de măsuri în vederea asigurării „stabilității locurilor de muncă și […] a aceluiași nivel al veniturilor din salarii și asimilate salariilor realizate în anul 2017 de persoanele fizice”, cu păstrarea aceluiași nivel de costuri asociate pentru angajatorii în cauză.

Concret, măsura (compensarea) este condiționată de majorarea de către angajator a salariului brut lunar cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajații beneficiari. În principiu, s-ar rezolva astfel problema „discriminării” din punct de vedere fiscal a angajaților din domeniul IT și cercetare-dezvoltare ca urmare a diminuării venitului lor net cu 7-8% în cazul păstrării acelorași costuri pentru angajator, în raport cu ceilalți angajați.

Fără a contesta bunele intenții ale inițiatorilor proiectului de act normativ de a corecta „răul” făcut în decembrie 2017, acesta pare a aduce cu el niște „provocări” din punct de vedere al implementării, printre care:

–    Pare a institui o nouă formalitate administrativă pentru angajatorii din domeniul IT și de cercetare-dezvoltare, întrucât atrage o raportare separată în cuprinsul Declarației 112;

–    Facilitatea fiscală (compensarea) ar putea fi cerută după data intrării în vigoare și până la 31 decembrie 2018, adică din nou un act normativ cu efect limitat; evident se naște întrebarea „și ce se va întâmpla în 2019”?

–    Deși rămâne de confirmat cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, el pare a nu se aplica în cazul angajatorilor care au decis să acorde bonusuri de compensare până la stabilizarea lucrurilor și nu au majorat salariile brute în schimb.

Deja compensarea de către angajatori a diferenței de venit net obținut de angajați – atunci când ea a îmbrăcat forma unui bonus (adică măsură cu caracter limitat în timp în mod normal) – a  generat în unele cazuri nesiguranță, neîncredere din partea angajaților și chiar cereri de încetare a contractelor individuale de muncă din partea acestora, în „favoarea” unor angajatori care au implementat măsura prin majorarea salariilor brute. În plus, acum, proiectul de ordonanță de urgență – cum este el scris în acest moment – pare să refuze acestei categorii/angajatori și beneficiul acestei facilități.

„Revoluția Fiscală” continuă, incertitudinea și nesiguranța la fel. Cine câștigă?

Autor: Claudia Sofianu, Partener EY România