PwC România vine în ajutorul companiilor care vor trebui, începând cu 1 ianuarie 2018, să achite facturi către furnizori ce aplică plata defalcată de TVA, prin lansarea aplicației ANAFcheck. Aceasta se conectează la bazele de date ale ANAF și permite verificarea automată a tuturor codurilor de înregistrare fiscală ale furnizorilor, pentru a identifica acele companii care aplică plata defalcată de TVA.

ANAFcheck este o interfață între serverul unei companii și Registrul fiscal român, care permite automatizarea schimbului de date. Aplicația aduce 19 atribute fiscale ale codului TVA căutat (ex. date despre stare înregistrare în scopuri de TVA, plata TVA defalcată, contribuabil activ/inactiv, sistem TVA la încasare etc.), interogarea putând fi individuală sau multiplă. Acest instrument funcționează cu orice sistem de operare, și mai mult decât atât, este ușor de integrat cu sistemele SAP sau alte sisteme de tip ERP.

„Ideea ANAFcheck a pornit de la faptul că sistemul de plată defalcată nu va afecta doar contribuabilii care aplică mecanismul, ci și mare parte din partenerii acestora.  Astfel, chiar și contribuabilii care nu sunt în sistem, dar sunt înregistrați în scopuri de TVA, vor fi nevoiți să verifice începând cu 1 ianuarie 2018 care dintre furnizorii acestora aplică mecanismul.  O verificare manuală ar crea o povară administrativă semnificativă și ar putea necesita resurse și timp suplimentar”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.
”PwC a dezvoltat această aplicație online pentru a ajuta companiile să automatizeze și să eficientizeze cât mai mult procesul de verificare a furnizorilor ce aplică plata defalcată a TVA, ușurând activitatea departamentelor financiar-contabile și facilitând tranziția către regulile impuse de noul mecanism”, a declarat Daniel Anghel.

”Prin folosirea aplicației ANAFcheck, departamentele financiar-contabile vor putea economisi timp și vor putea preveni riscul de eroare umană. În vreme ce o căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut, eficientizând astfel foarte mult activitatea angajaților din departamentul financiar și permițându-le să se concentreze pe proiectele cu valoare adăugată ridicată pentru companie”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

Nu în ultimul rând, ANAFcheck permite identificarea furnizorilor inactivi sau cu coduri de TVA invalidate precum și evitarea unor penalități generate de plăți incorecte către furnizori care aplică sistemul de plată defalcată a TVA (de 0.06%/zi din valoarea TVA, înmulțit cu numărul de zile de la data plății eronate până la data corecției).

Pentru mai multe detalii, puteți accesa pagina de Internet:
https://www.pwc.ro/en/services/tax-services/splitvat.html

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/8 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 885 din 10 noiembrie 2017

Legea nr. 209/3 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 875 din 7 noiembrie 2017

Legea aprobă modificările și completările aduse art. 456 și art. 464 cu privire la scutirea de impozit pe clădiri și impozit pe teren aplicabilă:

•  clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de proprietar, care au fațada stradală și/sau principal renovată sau reabilitată în conformitate cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu excepția încăperilor care sunt utilizate în scopuri economice;

•  suprafețelor construite ale terenurilor aferente clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, astfel cum sunt menționate mai sus. Potrivit legii, consiliile locale pot reduce impozitul pe teren pentru suprafețele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric. Legea va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018.

Impozit pe profit

Raportul pentru fiecare țară în parte („Raportul CBCR”)

Ordinul nr. 3049/24 octombrie 2017 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind aprobarea modelului și conținutul formularului „Raportul pentru fiecare țară în parte” publicat în Monitorul Oficial al României nr. 894/14 noiembrie 2017

Obligația de a negocia colectiv implementarea ultimelor modificări aduse Codului Fiscal

Obligația de a iniția negocieri colective, indiferent de numărul angajaților din unitate, pentru punerea în aplicare a modificărilor aduse de OUG 79/2017 la Codul Fiscal cu privire la cuantumul cotelor de contribuții de asigurări sociale datorate de angajați.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 82/8 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea unor acte normative.

Impozitare internațională

Convenția pentru evitarea dublei impuneri încheiată între România și Bosnia și Hertegovina a fost supusă spre ratificare
Decretul nr. 988/16 noiembrie 2017 privind supunerea spre ratificare a Parlamentului a Convenției dintre România și Bosnia și Herțegovina pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit publicat în Monitorul Oficial nr. 903/17 noiembrie 2017

A fost supusă spre ratificare Convenția de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitul pe venit și prevenirea evaziunii fiscale dintre România și Bosnia și Hertegovina, semnată la Sarajevo la 6 decembrie 2016.

OCDE a aprobat actualizarea pentru anul 2017 a Convenției Model OCDE

Consiliul OCDE a aprobat Convenția Model actualizată pentru anul 2017.

Actualizarea din 2017 cuprinde în primul rând modificări ale Convenției Model OCDE aduse de acțiunile proiectului BEPS inclusiv cu privire la următoarele articole:

•         Articolul 1 – Persoane vizate;
•         Articolul 2 – Impozite vizate;
•         Articolul 5 – Sediu permanent;
•         Articolul 7 – Profiturile intreprinderii;
•         Articolul 9 – Intreprinderi asociate;
•         Articolul 25 – Procedura amiabilă;
•         Introducerea unui nou articol, 29 – Dreptul la beneficii

TVA

Procedura de restituire a TVA către persoanele impozabile stabilite în afara Uniunii Europene

Ordin al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală 3.159/1 noiembrie 2017 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a cererilor de rambursare a TVA formulate de către persoane impozabile neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 892 din 14 noiembrie 2017

Prevederile Ordinului se aplică cererilor de rambursare depuse după data intrării acestuia în vigoare. Cererile depuse anterior se soluționează potrivit Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 5/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Principalele modificări aduse de Ordin sunt următoarele:
– Alinierea referințelor la prevederile Codului fiscal valabil de la 1 ianuarie 2016 (Legea nr. 227/2015);
– Introducerea de prevederi privind dreptul solicitantului de a fi ascultat în cazul refuzului acordării rambursării TVA de către autoritățile fiscale competente;
– Se menționează că, în situația în care solicitantul își desemnează alt reprezentant fiscal pentru rambursări ulterioare, autoritățile fiscale îi vor atribui un cod de identificare fiscală diferit de codul atribuit vechiului reprezentant fiscal.

Procedura de înregistrare în scopuri de TVA la cererea persoanelor impozabile cărora le-a fost anulată anterior înregistrarea în scopuri de TVA
Ordinul nr. 3300/16 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2011/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 938 din 28 noiembrie 2017

Principalele modificări introduse prin Ordin se referă la următoarele:

– Se menționează în mod expres ca, în cazul în care persoanei impozabile i-a fost anulat codul de TVA urmare a depunerii de deconturi de TVA fără tranzacții timp de 6 luni sau 2 trimestre consecutive, persoana impozabilă va trebui să declare că aceasta va efectua activități economice (în Formularul 099) în vederea înregistrării în scopuri de TVA;
– Autoritățile fiscale vor respinge cererea de înregistrare în scopuri de TVA depusă de societățile comerciale românești în cazul în care se stabilește că acestea prezintă risc fiscal ridicat.
– Înaintea luării deciziei de respingere a cererii de înregistrare, autoritățile fiscale îi vor asigura contribuabilului exercitarea dreptului de a fi ascultat și posibilitatea de a oferi probe suplimentare relevante.

Limitarea dreptului de deducere a TVA în legatură cu autoturisme

Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2012 a Consiliului din 7 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2012/232/UE de autorizare a României în vederea aplicării unei măsuri de derogare de la articolul 26 alineatul (1) litera (a) și de la articolul 168 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 292 din 10 noiembrie 2017
Consiliul Uniunii Europene a autorizat România să continue aplicarea măsurii de limitare la 50% a dreptului de deducere a TVA în cazul cumpărării, al achiziției intracomunitare, al importului, închirierii sau leasing-ului de vehicule rutiere motorizate și a TVA aferentă cheltuielilor legate de vehiculele respective, inclusiv combustibilul, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu anumite excepții, până la data de 31 decembrie 2020.

Accize

Aprobarea procedurii pentru soluționarea anumitor contestații

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3004/16 noiembrie 2017 privind aprobarea Procedurii de soluționare a contestațiilor prevăzute la art. 366 alin. (2), art. 369 alin. (5), art. 374 alin. (2), art. 377 alin. (4), art. 382 alin. (2), art. 385 alin. (4), art. 390 alin. (2) și art. 393 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 937 din 28 noiembrie 2017

Ordinul aprobă procedura de soluționare a contestațiilor formulate de operatorii economici în următoarele situații:
– respingerea cererii de autorizare a antrepozitului fiscal;
– suspendarea, revocarea, anularea autorizației de antrepozit fiscal;
– respingerea cererilor de autorizare a operatorilor economici ca destinatari înregistrați, exportatori înregistrați sau importatori înregistrați;
– revocarea autorizației de destinatar înregistrat, exportator înregistrat, importator înregistrat.

Vama

Nomenclatura combinată

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1925 al Comisiei din 12 octombrie 2017 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L282/31.10.2017 Comisia Europeană a publicat versiunea valabilă pentru anul 2018 a Nomenclaturii Combinate (NC).

Diverse

Sistemul unitar de pensii publice

Legea nr. 217/17 noiembrie 2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 908 din 20 noiembrie 2017

Se aduc modificări la cauzele care determină suspendarea plății pensiei, precum și la condițiile care determină reluarea sa.
Se clarifică faptul că în sistemul public de pensii pot cumula pensia cu venituri realizate din activități dependente, indiferent de nivelul acestora, anumite categorii de pensionari și se introduc noi categorii. De asemenea, se clarifică faptul că pensionarii pot cumula pensia cu venituri realizate din activități independente, indiferent de nivelul acestora.

Tichete de creșă

Ordinul nr. 1851/25 octombrie 2017 al ministrului muncii și justiției sociale privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creșă pentru semestrul al II-lea al anului 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 935 din 27 noiembrie 2017
Pentru semestrul al II-lea al anului 2017, începând cu luna noiembrie 2017, valoarea sumei lunare care se acordă sub forma de tichete de creșă se menține la nivelul de 440 lei.

Tichete de masă

Ordinul nr. 1852/25 octombrie 2017 al ministrului muncii și justiției sociale pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul al II-lea al anului 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 935 din 27 noiembrie 2017
Pentru semestrul al II-lea al anului 2017, începând cu luna noiembrie 2017, valoarea nominală maximă a unui tichet de masă se menține la nivelul 15,09 lei.

Noi conturi contabile ce urmează a fi utilizate în contextul aplicării mecanismului de plată defalcată a TVA

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2.827/30 octombrie 2017 privind completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 873 din 7 noiembrie 2017
Ordinul introduce conturile contabile ce urmează a fi utilizate pentru înregistrarea operațiunilor privind plata defalcată a TVA.

Aprobarea procedurii de restituire a TVA, taxelor vamale și a altor taxe plătite de Guvernul SUA, personalul sau, contractori și personalul contractorilor

Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3199/3 noiembrie 2017 pentru aprobarea procedurii de restituire a impozitelor, taxelor vamale și a altor taxe plătite de Guvernul Statelor Unite ale Americii, personalul său, contractori și personalul contractorilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 884 din 9 noiembrie 2017

Ordinul prevede posibilitatea Guvernului SUA și a contractorilor săi, precum și a personalului acestora, de a solicita restituirea impozitelor, taxelor vamale și a taxelor aferente proviziilor, echipamentelor, materialelor, tehnologiilor, pregătirii sau serviciilor necesare implementării Acordului dintre Guvernul României și Guvernul SUA privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masa și promovarea relațiilor militare și de apărare, semnat la Washington la 30 martie 1998.
Procedura de restituire presupune depunerea unei cereri, al cărui format este prevăzut de Ordin, către autoritatea competentă, împreună cu documentația aferentă (dacă este cazul).
Restituirea TVA se efectuează în termen de 45 zile de la data depunerii cererii, în cazul în care nu sunt solicitate documente suplimentare.

Procedura de cesiune a dreptului de restituire/rambursare a creanțelor fiscale

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3357/23 noiembrie 2017 pentru aprobarea procedurii privind cesiunea dreptului de restituire/rambursare a creanțelor fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 931 din 27 noiembrie 2017
La data intrării în vigoare a Ordinului se abrogă Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.308/2009. Respectivul ordin reglementa procedura de stingere prin compensare sau restituire a sumelor de TVA aprobate prin decizii de rambursare.
Conform Ordinului, creanțele fiscale privind drepturi de rambursare/restituire pot fi cesionate numai dupa stabilirea lor prin decizii de restituire.
În vederea efectuării cesiunii, cesionarul trebuie să depună la autoritățile fiscale competente o notificare în acest sens, însoțită de o copie, conform cu originalul, a contractului de cesiune.
Termenul de soluționare a cererilor de restituire este de 45 de zile de la data depunerii cererii, însă acest termen poate fi prelungit în cazul în care este necesară prezentarea de documente suplimentare de către contribuabil.

Restituirea creanțelor fiscale către cesionar se efectuează după eventuala compensare a sumelor solicitare pentru restituire/rambursare cu obligațiile fiscale restante ale cedentului și, ulterior după compensarea acestora cu obligațiile fiscale restante ale cesionarului, dacă este cazul.
Urmare a compensării, autoritatea fiscală competentă emite o decizie în acest sens către cesionar, data compensării fiind considerată a fi data notificării cesiunii.

Aprobarea anumitor proceduri cu privire la contribuabilii inactivi

Ordinul nr. 3289/2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3846/2015 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, precum și pentru aprobarea modelului și continutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 929 din 27 noiembrie 2017

Ordinul aduce clarificări cu privire la procedurile de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, ce conține prevederi cu privire la Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivați, cum ar fi:
– sediile secundare înregistrate fiscal ale contribuabililor inactivi sunt considerate inactive pe perioada în care contribuabilii respectivi sunt inactivi;
– sediile secundare înregistrate fiscal ale contribuabililor reactivați sunt considerate active începând cu data reactivării contribuabililor respectivi;
– contribuabilii care depun cel puțin o declarație fiscală aferentă semestrului calendaristic, ulterior primirii notificării privind nedepunerea declarațiilor fiscale, în termen de 15 zile de la primire, nu vor fi declarați inactivi.

În plus, Ordinul introduce următoarele proceduri:
– Procedura privind verificarea de către organele cu atribuții de executare silită a contribuabililor care nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;
– Procedura privind verificarea condiției de reactivare referitoare la funcționarea contribuabililor declarați inactivi la domiciliul fiscal declarat, la propunerea organelor cu atribuții de executare silită;
– Procedura de îndreptare a erorilor materiale pentru contribuabilii declarați inactivi ca urmare a constatării organelor fiscale competente ca acesta nu funcționează la domiciliul fiscal declarat, la propunerea organelor cu atribuții de executare silită;

Pragurile valorice Intrastat pentru anul 2018

Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 1887/16 noiembrie 2017 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informațiilor statistice de comerț intra-UE cu bunuri în anul 2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 939 din 28 noiembrie 2017
Pentru anul 2018 se păstrează următoarele praguri valorice Intrastat: 900.000 lei atât pentru expedierile intra-UE de bunuri cât și pentru introducerile intra-UE de bunuri.

Obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Hotărârea Guvernului nr. 804/8 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, publicata în Monitorul Oficial nr. 907 din 20 noiembrie 2017

Hotărârea aduce clarificări prevederilor legale privind aparatele de marcat electronice fiscale, dintre care menționăm următoarele:
– sunt definite noțiunile de comert ocazional și substitute de numerar;
– se precizează ca, în situația în care aparatul de marcat fiscal electronic nu funcționează, operatorii economici sunt obligați să emită chitanțe și facturi, la cererea clienților;
– sunt incluse exemple privind profesiile liberale exceptate de la aplicarea prevederilor privind aparatele de marcat electronice fiscale;
– sunt prevăzute detalii suplimentare cu privire la dispozitivele ce intră în categoria aparatelor de marcat electronice fiscale;
– sunt menționate date suplimentare ce trebuie înregistrate și stocate în memoria fiscală, cum ar fi: numărul și valoarea zilnică a bonurilor fiscale ce conțin codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, precum și valoarea zilnică a TVA aferentă;
– se menționează ca sigilarea aparatelor de marcat fiscale electronice nu se va mai efectua în prezența organului fiscal;
– sunt prevăzute informații suplimentare privind caracteristicile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească aparatele de marcat fiscale electronice.

În plus, Hotărârea introduce, prin Anexa 11, prevederi cu privire la specificațiile tehnice minimale necesare transmiterii datelor către sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Spațiul privat virtual

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3312/20 noiembrie 2017 privind abrogarea Ordinului nr. 230/2013 pentru aprobarea Procedurii de accesare a informațiilor cuprinse în dosarul fiscal, puse la dispoziția contribuabililor pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în spațiul privat virtual, publicat în Monitorul Oficial nr. 926/24 noiembrie 2017
Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 230/2013 pentru aprobarea Procedurii de accesare a informațiilor cuprinse în dosarul fiscal, puse la dispoziția contribuabililor pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în spațiul privat virtual, a fost abrogate.

Autori:
Cristina Clujescu – Tax Senior Manager
Inga Țigai – Tax Senior Manager
Cătălina Cambei – Tax Manager

Camera Deputaților a adoptat legea de aprobare a Ordonanței de Guvern nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aceasta fiind transmisă spre promulgare președintelui României. Au fost aduse importante modificări față de versiunea inițială a Ordonanței.

Cine aplică?

Obligatoriu:

– Sistemul de plată defalcată a TVA este obligatoriu pentru persoanele care la data de 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA peste anumite praguri: 15.000 RON pentru mari contribuabili,10.000 RON pentru contribuabili mijloci și 5.000 RON pentru restul contribuabililor, dacă nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018;

– Contribuabilii care au datorii restante reprezentând TVA la data de 31 decembrie 2017 peste pragurile menționate mai sus vor aplica sistemul începând cu 1 martie 2018, dacă sumele restante nu sunt achitate la bugetul de stat până la 31 ianuarie 2018;

– Sistemul de plată defalcată a TVA este obligatoriu pentru persoanele care vor înregistra datorii de TVA neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, în cuantumurile menționate anterior, după data de 1 ianuarie 2018. În cazul în care datoriile nu sunt stinse, vor avea obligația de a aplica plata defalcată a TVA începând cu prima zi a celei de a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile lucrătoare;

– Sumele restante reprezentând TVA pentru care executarea silită este suspendată în condițiile art. 235 din Codul de Procedură Fiscală privind suspendarea executării silite în cazul depunerii unei scrisori de garanție/poliță de asigurare de garanție nu sunt luate în considerare pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA;

– Contribuabilii care se află sub incidența procedurii de insolvență la data de 31 decembrie 2017 vor avea obligația de a aplica sistemul de plată defalcată a TVA începând cu 1 martie 2018. De asemenea, contribuabilii care vor intra sub incidența procedurii insolvenței începând cu 1 ianuarie 2018 au obligația să notifice organului fiscal competent aplicarea plății defalcate până la data de 1  a lunii următoare celei în care au intrat sub incidența procedurii de insolvență.

Opțional:

Orice categorie de contribuabili înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul Fiscal.

Alte modificări aprobate de către Camera Deputaților

– Părțile pot stipula prin intermediul contractelor modalitatea de alocare a plăților parțiale;

– Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, indiferent dacă aplică sau nu sistemul de plată defalcată a TVA, cu excepția instituțiilor publice, au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii în contul de TVA al furnizorului/prestatorului care aplică sistemul plății defalcate;

– Totodată este introdusă posibilitatea furnizorilor/prestatorilor care aplică sistemul să vireze în contul de TVA în termen de 30 de zile lucrătoare sumele de TVA care nu au fost plătite în contul de TVA de către persoanele impozabile înregistrate în scop de TVA;

– Persoanele nestabilite și neînregistrate în scop de TVA în România nu au obligația să aplice plata defalcată pentru achizițiile de bunuri și servicii efectuate de la furnizori/prestatori care aplică sistemul;

Sistemul de plată defalcată a TVA nu se aplică în următoarele situații:

– Plăți care nu sunt efectuate direct de beneficiar către furnizor/prestator;

– Plățile în natură;

– Compensări;

– Finanțarea acordată de instituțiile de credit și de instituțiile financiare ne
bancare prin preluare creanțelor.

Facilități fiscale

– Persoanele care au optat înainte de data de 1 ianuarie 2018 pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA, continuă să beneficieze de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe venituri aferent perioadei în care aplică sistemul;

– Persoanele care au optat începând cu data de 1 ianuarie 2018 pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA, beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe venituri aferent perioadei în care aplică sistemul.

Nereținerea și/sau neplata anumitor impozite și contribuții sociale devine infracțiune – Proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Vă informăm că a fost publicat, pe site-ul Ministerului Finanțelor, un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului conform căruia nereținerea și/sau neplata anumitor impozite și contribuții (impozite si contribuții cu reținere la sursă, cum ar fi de exemplu impozitul pe salarii și contribuțiile sociale datorate de angajați pe salarii) devine infracțiune de evaziune fiscală, ce poate fi sancționată cu închisoare de la 1 an la 6 ani.

Vom reveni cu un buletin fiscal imediat ce proiectul va fi aprobat și publicat în Monitorul Oficial.

Autor: Geanina Ciorata, Tax Manager

Modificări preconizate a fi aduse mecanismului de plată defalcată a TVA

Pe baza discuțiilor purtate în Camera Deputaților, prezentăm în continuare principalele modificări preconizate a fi aduse Ordonanței de Guvern 23/2017 privind plata defalcată a TVA.

Aceste modificări sunt încă supuse dezbaterii parlamentare.

Principalele amendamente sunt următoarele: Sunt obligați să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA, persoanele înregistrate în scopuri de TVA care se află în una din următoarele situații:

1. la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante privind TVA, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată în conditiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, mai mari de 15.000 lei pentru contribuabili mari, 10.000 lei pentru contribuabili mijlocii, 5.000 lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018;

2. începand cu 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA neachitate în termen de 60 zile de la scadentă, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată în condițiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 lei pentru contribuabili mari, 10.000 lei pentru contribuabili mijlocii, 5.000 lei pentru restul contribuabililor;

3. se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Persoanele neînregistrate în scopuri de TVA, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, stabilite sau nestabilite în România nu au obligația să plătească în contul de TVA al furnizorului care aplică mecanismul plății defalcate a TVA.

Anumite operațiuni au fost exceptate de la aplicarea mecanismului plății defalcate a TVA, cum ar fi:

• plătile efectuate în numele altei persoane;
• finanțările acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare prin preluarea creanțelor;
• plățile efectuate în natură;
• compensările.

Se introduce posibilitatea de a plăți din contul de TVA și alte obligații bugetare în afară de TVA achitată la bugetul de stat.

Furnizorul poate corecta plata eronată a beneficiarului în alt cont decât cel de TVA, fără a fi aplicabilă o sancțiune la nivelul beneficiarului.

Amenda de 50% din valoarea plății eronate a fost înlocuită de o penalitate de 0,06%/zi.

În cazul sumelor puse într-un cont de garanții/cont escrow/alt cont similar la dispoziția furnizorului, la momentul eliberarii sumelor, furnizorul are obligația să vireze TVA aferentă în contul de TVA propriu în termen de 30 zile lucrătoare.

Contribuabilii înregistratrați în scopuri de TVA care nu aplică mecanismul plății defalcate a TVA sunt obligați să platească defalcat din contul curent valoarea TVA aferentă achizițiilor efectuate de la contribuabiliii care aplică acest mecanism în contul de TVA al acestora.

Se va acorda facilitatea privind reducerea cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microintreprinderilor pe întreaga perioadă a aplicarii opționale a mecanismului plății defalcate a TVA.

Ce putem face?

Vă recomandăm să aveți în vedere ajustarea sistemelor informatice și a proceselor de încasări și plăți. De asemenea, e recomandabilă verificarea fișelor pe plătitor pentru a identifica eventuale erori în plata obligațiilor de TVA.
Autor: Costin Manta – Tax Senior Manager

Hotărârea de Guvern nr. 846 din 29 noiembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 29 noiembrie 2017

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.900 lei lunar.
Această sumă este stabilită în bani și nu include sporuri și alte adaosuri.

Valoarea astfel stabilită a salariului de bază minim brut pe țară ia în considerare un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/ora.

Autor: Nicoleta Gheorghe, Manager – Avocat, coordonatorul practicii de dreptul muncii

România a urcat 8 poziţii, până pe locul 42 în clasamentul global PwC Paying Taxes 2018, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume.

”Aceasta este cea mai bună clasare a României de când se realizează clasamentul Paying Taxes de către PwC, ceea ce denotă progresele făcute în ultimii ani de România în privința ușurării procesului de plată a taxelor, prin facilitarea plăților online și reducerea sarcinii fiscale totale. Practic, România a devenit acum cea mai bine clasată țară din Europa Centrală și de Est în clasamentul Paying Taxes, dacă exceptăm Țările Baltice, care sunt performere la nivel mondial în privința ușurinței plății taxelor”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.

”Clasamentul Paying Taxes, care este parte integrantă a raportului Doing Business realizat în fiecare an de Banca Mondială, este unul dintre indicatorii cei mai urmăriți de investitori, atunci când decid strategia de investiții globală. Prin urmare, ar trebui să vedem poziția atinsă de România drept un atu competitiv la nivel regional pentru atragerea și păstrarea investițiilor și să căutăm să menținem și chiar să îmbunătățim această poziție”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Clasamentul pentru ediția 2018 a raportului Paying Taxes se bazează pe analiza indicatorilor fiscali valabili pentru anul 2016.

 
Performanța României este cu atât mai notabilă, cu cât o serie de țări din Europa Centrală și de Est au înregistrat o deteriorare a poziției în clasament, în principal pe fondul majorării fiscalității. Astfel, Croația a coborât de pe locul 49, pe poziția 95, Ungaria a coborât de pe 77 până pe poziția 93, Bulgaria de pe 83, pe poziția 90, iar Polonia, de pe locul 47 pe poziția 51.
În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, acesta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (39,6%) şi cea globală (40,5%).

La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, România este printre performerii Europei Centrale şi de Est cu 163 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 161 de ore şi un nivel global de 240 de ore.

 
În privinţa numărului de plăţi de impozite şi taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie globală de 24 de plăţi şi una a Uniunii Europene de 12 plăţi anual.

 
Indicatorul ia în calcul posibilitatea plății online a taxelor. Acolo unde aceasta există, chiar dacă plata are loc lunar, aceasta se contabilizează ca o singură plată anual.

Despre raportul Paying Taxes 2018

Paying Taxes 2018 ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit,  contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.

Raportul Paying Taxes analizează uşurinţa plăţii taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligaţiile de raportare şi de plată a taxelor impuse, şi numărul de plăţi pe care trebuie să le facă o companie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. Anul trecut, România s-a clasat pe poziţia 50.

Raportul poate fi descărcat accesând pagina de Internet
https://www.pwc.com/gx/en/services/tax/publications/paying-taxes-2018.html

Sumar:
Ordinul Președintelui ANAF nr. 3049 privind aprobarea modelului și conținutului formularului „Raportul pentru fiecare țară în parte“ („OPANAF nr. 3049”)

Raportul pentru fiecare țară în parte

În data de 14 noiembrie 2017, a fost publicat modelul raportului pentru fiecare țară în parte, formular ce trebuie depus de societățile cu rezidență fiscală în România care au calitatea de societate-mamă finală sau sunt desemnate entitate raportoare în cadrul unui grup de întreprinderi multinaționale, cu venituri consolidate de peste 750.000.000 euro.

Raportul se depune la autoritățile fiscale competente în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaționale.

De asemenea, a fost publicat modelul notificării ce trebuie depusă de către fiecare entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România, prin care se atestă calitatea acesteia în cadrul grupului de întreprinderi.

Notificarea se depune la organul fiscal competent, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, până cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de termenul-limită de depunere a declarației fiscale anuale privind impozitul pe profit.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

În data de 08 noiembrie 2017, Guvernul României a adoptat OUG 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.  227/2015 privind Codul fiscal prin care s-au transpus în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidenta directa asupra funcționarii pieței interne.OUG 79/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 885/10 noiembrie 2017.

Ordonanța introduce prevederi specifice cu privire la impozitarea contribuabililor în situațiile în care efectuează transferuri de active/activități economice.

Există diferențe între definiția întreprinderii asociate prevăzută în ordonanță și cea a persoanei afiliate prezentată de Codul Fiscal.

Întreprinderea asociată este definită după cum urmează:

– O entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective. Transferul de active economice este definit ca:
– Operațiunea prin care România pierde dreptul de a impozita activele transferate, în timp ce activele rămân în proprietatea legală sau economică a aceluiași contribuabil;

Transferul unei activități economice desfășurate la un sediu permanent este definit ca:
– Operațiunea prin care contribuabilul nu mai are prezență fiscală în România și dobândește o astfel de prezență în alt stat membru sau într-un stat terț, fără să dobândească rezidență fiscală în acel stat membru sau stat terț.

Ordonanța prevede ca impozitarea contribuabilului să se calculeze pe baza sumei corespunzătoare valorii de piață a activelor transferate, la momentul ieșirii activelor, minus valoarea lor fiscală, în funcție de anumite situații. Aceste situații sunt prevăzute în cadrul articolului 403 al ordonanței și expun situațiile în care contribuabilul transferă activele de la sediul central către sediul permanent sau de la sediul permanent la sediul central, în măsura în care, datorită transferului, România nu mai are dreptul de a impozita activele transferate. Ordonanța se va aplica și în situația în care contribuabilul își mută rezidența fiscală sau își transferă activitatea economică desfășurată la un sediu permanent dintr-un stat membru către un alt stat membru sau către o țară terță. De asemenea, alin. (4) din art. 403 al Ordonanței prevede că i se acordă contribuabilului dreptul de a eșalona plata impozitului la ieșire menționat anterior, prin achitarea în tranșe pe parcursul a cinci ani.

Prevederile alineatului (4) se vor aplica țărilor terțe care sunt părți la Acordul privind SEE în cazul în care acestea au încheiat un acord cu România sau cu Uniunea Europeană. Conform alin. (6), eșalonarea plății își pierde valabilitatea dacă, pe lângă cazurile deja expuse în Codul de Procedură Fiscală, activele transferate sau activitatea economică desfășurată la sediul permanent al contribuabilului sunt vândute sau sunt cedate în alt mod, sau dacă activele transferate sunt ulterior retransferate într-o țară terță, ori rezidența fiscală a contribuabilului sau activitatea economică transferată inițial din România la un sediu permanent dintr-un alt stat membru este ulterior retransferată într-un stat terț.

Cazurile expuse la alin. (6) privind pierderea valabilității eșalonării, referitoare la transferarea ulterioară a activelor într-un stat terț și cele privind rezidența fiscală a contribuabilului sau activitatea economică transferată inițial din România la un sediu permanent dintr-un alt stat membru și care este ulterior retransferată într-un stat terț, nu se vor aplica în privința statelor terț e care sunt părți la Acordul privind SEE dacă acestea au încheiat un acord cu România sau cu Uniunea Europeană referitor la asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor fiscale.

În situația în care se transferă activele, rezidența fiscală sau activitatea economică desfășurată printr-un sediu permanent, din alt stat membru, în România, România acceptă valoarea stabilită de statul membru al contribuabilului sau al sediului permanent ca valoare fiscală inițială a activelor, cu excepția cazului în care aceasta nu reflectă valoarea de piață.

Acest articol nu se va aplica transferurilor de active legate de finanțarea prin instrumente financiare sau constituite ca garanție sau dacă transferul activelor are loc în scopul de a îndeplini anumite cerințe prudențiale de capital sau în scopul gestionării lichidităților, condiționat de revenirea activelor în termen de 12 luni în România.

1.Norma generală antiabuz

În calculul obligațiilor fiscale nu se vor lua în considerare demersul sau seria de demersuri care nu este/sunt onest/oneste și care este/sunt întreprins/întreprinse cu scopul principal de a obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului dreptului fiscal. Abordarea bazată pe substanța economică a operațiunilor este astfel reiterată. Apreciem aplicarea acestei abordări într-un grad sporit în cadrul tranzacțiilor desfășurate între persoane afiliate.

2.Amânarea tratamentului neuniform al elementelor hibride

Dispozițiile din OUG referitoare la regimul fiscal al transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare transpun prevederile Directivei 2016/1164/UE, cu excepția prevederilor referitoare la tratamentul neuniform al elementelor hibride, pentru care termenul de transpunere a fost amânat, potrivit art. 1 pct. 7 din Directiva 2017/952/UE, până la 31 decembrie 2019, din necesitatea continuării lucrărilor.

3.Data intrării în vigoare

OUG 79/2017 va intra în vigoare la data de 01 ianuarie 2018

4.Parcurs legislativ

În data de 12 septembrie 2017, Senatul României a adoptat un proiect de lege privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne. Acesta fost trimis Camerei Deputaților, fiind for decizional în acest caz.În urma examinării proiectului de lege, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru afaceri europene, și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au hotărât respingerea proiectului.

Principalul motiv avut în vedere în luarea acestor hotărâri a fost faptul că proiectul reprezintă o preluare fidelă a dispozițiilor Directivei 2016/1164/UE și are nevoie de o adaptare a normelor în raport cu realitățile naționale existente.
În data de 30 octombrie 2017, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților și trimis pentru raport suplimentar la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere al raportului este 17 noiembrie 2017. Ținând cont de criticile aduse privind lipsa unei corelări din proiectul de lege și legislația fiscală, Guvernul României a publicat în data de 26 octombrie 2017 un proiect de OUG prin care se definesc persoana asociată, transferul de active și transferul unei activități economice.

5.Punctul de vedere al Guvernului

Conform punctului de vedere al Guvernului României aprobat în ședința din data de 27 septembrie 2017 și publicat în data de 05 octombrie 2017, acesta nu susține adoptarea proiectului de lege în forma prezentată. Principalele critici aduse proiectului de lege au fost următoarele:

– Devansarea termenului de aplicare a directivei, fapt ce ar putea duce la fragmentarea pieței interne în domeniul impozitării directe;

– Neintegrarea și neadaptarea directivei conform elementelor specifice sistemului de impozitare existent;

– Lipsa unei analize detaliate asupra implicațiilor de natură bugetară și administrativă pe care aceste modificări legislative le generează.

Recomandarea KPMG: este necesară clarificarea următoarelor aspecte:

– Situațiile clare și concrete în care se aplică exit charge;

– Modul de calcul, în funcție de specificul activelor transferate.

Autor: Echipa KPMG Tax SRL

Act normativ publicat:
Ordin nr. 3049 din 24 octombrie 2017 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Raportul pentru fiecare ţară în parte”

În luna iunie a.c. s-au adăugat în Codul de procedură fiscală precizări cu privire la faptul că orice societate mamă finală sau orice altă entitate raportoare, rezidentă fiscal în România și parte a unui grup de întreprinderi multinaționale cu un venit consolidat de cel puțin 750 de milioane de euro, va fi obligată să depună raportarea Country by Country (”CbC”) pentru fiecare țară în parte;

Un astfel de raport va fi depus în România doar dacă societatea-mama este rezidentă fiscal în România ori dacă entitatea din România este societate-mama surogat, adică entitate constitutivă a grupului care a fost desemnată de respectivul grup de întreprinderi ca unic substitut pentru societatea-mama finală, cu scopul de a prezenta, în numele grupului, un raport pentru fiecare țară în parte în jurisdicția în care respectiva entitate constitutivă își are rezidența fiscală;

Prin entitate consitutivă se înțelege:
a) o unitate operațională care este inclusă în situaţiile financiare consolidate ale grupului în scopul raportării financiare;
b) o unitate operațională care este exclusă din situaţiile financiare consolidate ale grupului de întreprinderi multinaţionale exclusiv din motive de mărime sau de importanţă relativă;
c) un sediu permanent al oricărei unităţi operaţionale separate a unui grup de întreprinderi, cu condiţia ca unitatea operaţională în cauză să elaboreze o situaţie financiară proprie în scopul raportării financiare;

O entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România are obligația să notifice autorității competente din România cu privire la calitatea acesteia în cadrul grupului de întreprinderi multinaționale, respectiv identitatea și rezidența fiscală ale entității raportoare,  până cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de ultima zi de depunere a declarației fiscale a respectivei entități constitutive pentru anul fiscal precedent (Declarația 101 privind impozitul pe profit).

Rapoartele CbC se depun în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului. Rapoartele primite de autoritățile fiscale române vor fi comunicate către alte autorități fiscale străine prin intermediul schimbului automat de informații, în termen de 15 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare;

Informațiile comunicate de statele membre între ele prin intermediul raportului CbC sunt utilizate în scopul evaluării riscurilor de nivel înalt aferente prețurilor de de transfer și a riscurilor aferente erodării bazei impozabile și și transferului profiturilor, inclusiv al evaluării riscului de neconformare de către membrii grupului la normele aplicabile în materie de preturi de transfer și, după caz, în scopul analizelor economice și statistice;

Nedepunerea sau depunerea cu întârziere a raportului CbC vor fi sancționate după cum urmează:
– cu amendă între 70.000 RON și 100.000 RON pentru nedepunerea raportului CbC;
– cu amendă între 30.000 RON și 50.000 RON pentru depunerea cu întârziere a raportului CbC;

În data de 14 noiembrie a.c. a fost aprobat modelul şi conţinutul formularului “Raportul pentru fiecare ţară în parte” prin intermediul Ordinului 3049/2017;
Formularul se depune începând cu anul fiscal 2016;

Prevederile sunt aplicabile și entităților care au obligația depunerii formularului CbC și care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic;

În raportul CbC trebuie prezentate următoarele informații:
– Datele de identificare ale entității raportoare (contribuabil cu rezidență fiscală în România);
– Datele de identificare ale grupului de întreprinderi;
– Informații generale despre alocarea veniturilor, impozitelor și activităților economice per jurisdicție fiscală:

Se prezintă toate jurisdicțiile fiscale în care îşi au rezidenţa fiscală entităţile constitutive ale grupului de întreprinderi multinaţionale;

Valoarea agregată a veniturilor (detaliate pe operațiuni desfășurate cu persoane afiliate, persoane neafiliate și pe total). Valoarea agregată a veniturilor include venituri din vânzări de stocuri şi proprietăţi, servicii, redevenţe, dobânzi, prime şi orice alte sume. Din această categorie sunt excluse plățile primite ca dividende;

Profituri (pierderi) anterioare impozitării veniturilor/profiturilor/impozitului specific. Profiturile/pierderile anterioare impozitării cuprind toate elementele de venit și de cheltuială;

Impozit pe venit/profit/impozit specific plătit (pe baza contabilităţii de casă) – în această categorie se declară suma totală a impozitelor plătite efectiv în cursul anului fiscal de toate entităţile constitutive. În categoria impozitelor plătite sunt incluse toate impozitele plătite în jurisdicția fiscală de rezidență, cât și în celelalte jurisdicții fiscale, precum și impozitele reținute la sursă și plătite de alte entități;

Impozit pe venit/profit/impozit specific acumulat – anul fiscal de raportare – se declară suma totală a cheltuielilor curente cu impozitele, cu excepția impozitelor amânate sau a provizioanelor pentru datorii fiscale nesigure;

Capitalul social declarat al tuturor entităţilor constitutive cu rezidenţa fiscală în jurisdicţia fiscală relevantă. În ceea ce priveşte sediile permanente, capitalul declarat trebuie să fie raportat de către entitatea juridică ce deţine sediul permanent în cauză;

Profitul nedistribuit/nerepartizat ale tuturor entităţilor constitutive. În ceea ce priveşte sediile permanente, profiturile nedistribuite trebuie să fie ra-portate de către entitatea juridică ce deţine respectivul sediu permanent;

Număr de salariaţi;

Imobilizări corporale, altele decât numerarul şi echivalentele de numerar;

Lista tuturor entităţilor constitutive ale grupului de întreprinderi multinaţionale incluse în fiecare agregare, per jurisdicţie fiscală;

Raportul CbC se tipărește în format A4/t1, pe o singură față, un exemplar complet se depune la organul fiscal competent, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoți de formatul hârtie, semnat conform legii, iar un exemplar se păstrează de contribuabil;

Același act normativ reglementează și formatul Notificării privind calitatea entității constitutive a grupului de întreprinderi multinaționale, respectiv privind identitatea și rezidența fiscală a entității ra-portoare a grupului de întreprinderi.