Cristian Covaciu, Directorul General IPEC, este Antreprenorul anului 2016 în România

Cristian Covaciu, fondatorul companiei IPEC, a fost desemnat aseară câștigătorul competiției EY Entrepreneur Of The Year – România 2016. Antreprenorul a concurat pentru marele titlu alături de alți 49 de lideri de business și va reprezenta România în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year, de la Monte Carlo, din iunie 2017.

IPEC este unul dintre cei mai mari jucători din lume în domeniul produselor de menaj și porțelan superior. Compania condusă de Cristian Covaciu deține una dintre cele mai avansate tehnologii de producție din domeniu. În prezent, are un venit anual de peste 22 milioane EUR, 800 de angajați și 250 de roboți industriali. Cu aproximativ 40 de milioane de piese fabricate anual, IPEC este o companie care livrează la nivel global, din Japonia până în SUA.

În cadrul ceremoniei la care au participat peste 250 de reprezentanți ai comunității de business, Daniel Dines, CEO UiPath, a primit titlul Emerging Entrepreneur Of The Year, iar Angela Achiței, președintele Fundației „Alături de voi” România, a primit titlul Social Entrepreneur Of The Year.

Daniel Dines a țintit o piață cu disponibilitate uriașă de dezvoltare, cea a robotics process automation (RPA). Soluția UiPath RPA este proiectată să automatizeze procese cu volum și grad de sofisticare variabile, de la operații call center, până la procese complexe din domeniul financiar. Compania a avut o creștere explozivă în 2016. De la 20 de angajați în București, a ajuns la 120 de angajați în șapte țări. Cifra de afaceri a crescut pe măsură, cu 600% față de 2015.

Angela Achiței, de profesie asistent social, a fost primul angajat al fundației „Alături de Voi” România. Util Deco este brand-ul sub care fundația a dezvoltat, în 2008, o întreprindere socială care are acum 70 de angajați, dintre care 36 cu dizabilități. Firma este organizată sub formă de unitate protejată cu ateliere în Iași, Constanța și Tg. Mureș și este cea mai mare întreprindere socială din România. În 2015, a avut vânzări de aproape 6 milioane EUR.

Pentru prima oară în România, s-a decernat un premiu de excelență care recunoaște afacerile de familie. Premiul Family Business Excellence Award i-a revenit familiei Buluc, care conduce grupul Farmexim, alcătuit din trei companii: Farmexim S.A., Help Net Farma S.A., Green Net S.A.

În 1990, Ovidiu Buluc a pus bazele primei unități pentru importul şi distribuiția de medicamente din România. De la o companie cu un singur angajat și fără un sediu propriu, Farmexim este astăzi cel mai mare grup de companii farmaceutice cu capital 100% românesc. Anul 2016 a fost încheiat cu o cifră de afaceri totală de 545 milioane de EUR. Ovidiu Buluc conduce businessul alături de fiicele sale: Isabelle Iacob și Alina Barcaru. Isabelle este directorul Help Net, în timp ce Alina este director executiv al Farmexim.

„Cei 50 de participanți la EY Entrepreneur Of The Year România sunt antreprenori pentru care inovația nu este o realitate îndepărtată, ci un focus strategic. Sunt lideri în sectoarele lor de activitate, integrând tehnologii de ultimă generație sau sunt lideri în piețe noi, create prin inovație tehnologică. În ziua de azi, când volatilitatea este mai mare ca niciodată, antreprenorii sunt cei care continuă să creeze valoare și să rămână la fel de încrezători în echipă, afacere și viitor,” a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Juriul EY Entrepreneur Of The Year – România 2016

Pentru selectarea câştigătorilor, juriul a examinat fiecare aplicaţie pe baza a şase criterii: spiritul antreprenorial, performanţa financiară, direcţia strategică, impactul asupra comunităţii, capacitatea de inovare şi integritatea personală.

Juriul care a ales câștigătorii din acest an în cadrul competiției Entrepreneur Of The Year – România 2016 a fost alcătuit din antreprenori şi profesionişti dedicaţi antreprenoriatului: Levente Hugo Bara- Director General Supremia Grup, Marius Ștefan- CEO Autonom Rent a Car, Ruxandra Hurezeanu-Director General Ivatherm, Dan Fărcășanu- Director de Investiții Resource Partners, Dragoș Petrescu- CEO Grupul City Grill.

Cine sunt antreprenorii care au concurat în cadrul competiției EY Entrepreneur Of The Year – România 2016

La ediția 2016 s-au înscris 60 de oameni de afaceri, dintre care 50 au rămas în competiție. Companiile înscrise în concurs acoperă sectoare variate: de la industria alimentară și producția de biciclete, până la expertiză IT, servicii medicale și publishing. Cele 46 de companii din care provin cei 50 de antreprenorii rămași în competiție totalizează venituri de 535 milioane EUR, au 8.000 de angajați și un număr mediu de 180 de angajați în 2015.

Cei șase finaliști la categoria EY Entrepreneur Of The Year au fost:

Cristian Covaciu, IPEC
Levente Szell, Agrosel
Cristian Pandel, Christian’76 Tour
Eliodor Apostolescu, Phoenixy
Marcelus Suciu, Restaurantele Marty
Piersante Savini, Savini Due

Cele trei premii acordate la categoria Emerging Entrepreneur Of The Year au fost:

Daniel Dines, UiPath – câștigător al titlului Emerging Entrepreneur Of The Year
Laurențiu Bănescu, Fabrica de Bere Bună – locul al doilea
Adrian Fako, 8000 Plus Design Solutions – locul al treilea

Cele trei premii pentru categoria Social Entrepreneur Of the Year au fost:

Angela Achiței, Fundația „Alături de voi” România – câștigătoarea titlului Social Entrepreneur Of The Year
Raluca Ouriaghli, Ateliere Fără Frontiere – locul al doilea
Mariana Rotariu, Pro Life Clinics – locul al treilea

Din 2014, competiţia EY Entrepreneur Of The Year, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. EY Entrepreneur of The Year se organizează în 145 de oraşe din 60 de ţări de 30 de ani şi premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi, nu în ultimul rând, pentru impactul pozitiv asupra comunităţii.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Precizări ANAF referitoare la Formularul 207

Ca urmare a numeroaselor întrebări primite de la contribuabili în ceea ce priveşte completarea formularului 207 – Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi -, pentru veniturile aferente anului 2016, ANAF precizează următoarele:

Pentru anul 2016, plătitorii de venituri către nerezidenţi care au efectuat reţinerea la sursă a impozitului potrivit prevederilor Codului Fiscal titlul VI capitolul I – “Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți” au obligaţia depunerii formularului 207 – Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi.

Veniturile pentru care trebuie completat acest formular sunt :

– venituri din dividende;

– venituri din dobânzi;

– venituri din redevenţe;

– venituri din comisioane;

– venituri din activităţi sportive şi de divertisment;

– venituri reprezentând remuneraţii primite de persoane juridice străine care acţionează în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române;

– venituri din servicii prestate de persoane nerezidente;

– venituri obţinute de persoane fizice nerezidente din premii acordate la concursuri organizate în România;

– venituri obtinute la jocuri de noroc practicate în România de persoane nerezidente;

– venituri din lichidarea unei persoane juridice române, realizate de persoane nerezidente;

– venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident.

De asemenea, în formular, se înscriu şi veniturile scutite de impozitul pe veniturile obtinute din România, potrivit Codului fiscal sau potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, respectiv:

– venituri din dobânzi;

– venituri obţinute din tranzacţiile cu instrumente financiare derivate utilizate pentru realizarea operaţiunilor de administrare a riscurilor asociate obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, venituri obţinute din tranzacţionarea titlurilor de stat şi a obligaţiunilor emise de catre unităţile administrativ/teritoriale şi venituri obţinute din tranzacţionarea valorilor mobiliare emise de către Banca Naţională a României;

– venituri din dividende ;

– venituri din premii ;

– venituri din redevențe ;

– venituri din activităţi de consultanţă;

– venituri realizate ca urmare a participării în alt stat la un joc de noroc, ale cărui fonduri de câştiguri provin şi din România.

Nu este necesară înregistrarea fiscală în cazul persoanelor fizice române, care nu mai au domiciliul în România, dar care prezintă un document doveditor al codului numeric personal deţinut.

Pentru persoanele nerezidente, care realizează numai venituri supuse regulilor de impunere la sursă, iar impozitul reţinut este final, atribuirea codului de identificare fiscală se poate face de organul fiscal, la solicitarea plătitorului de venit.

În ceea ce priveşte actele necesare obţinerii codului de identificare fiscală , se poate consulta Circulara privind înregistrarea fiscală a unui nerezident de către un plătitor de venit, care se regăseşte la următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/A_VAD_1270_09_12_2016.pdf

Declaraţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă care poate fi descărcat de pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Este recomandat ca, la completarea declaraţiei să se verifice site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea utilizării ultimei versiuni a programului de asistenţă, disponibilă la adresa de internet: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/207.html

Termenul limită de depunere a formularului 207 pentru anul 2016 este data de 28 februarie 2017.

Informaţii suplimentare se pot obţine:

– apelând Biroul central de asistenţă telefonică a contribuabililor la nr. de telefon 031.403.91.60;

– de la birourile pentru asistenţa contribuabililor din cadrul administraţiilor finanţelor publice.

Știți totul despre prețurile de transfer? Avem câteva noutăți

Începând cu tranzacțiile anului 2016, contribuabilii mari care desfășoară anual tranzacții cu toate persoanele afiliate în cuantum mai mare sau egal cu pragurile de semnificație:

• 200.000 EUR în cazul dobânzilor încasate / plătite;

• 250.000 EUR în cazul prestărilor de servicii primite / prestate;

• 350.000 EUR în cazul tranzacțiilor privind achiziții / vânzări bunuri) au obligația să pregătească dosarul prețurilor de transfer. Data limită de pregătire a dosarului de prețuri de transfer este 25 martie 2017.

Atenție însă! Dosarul de prețuri de transfer nu trebuie depus la autoritatea fiscală, ci este păstrat în cadrul companiei și va fi prezentat autorităților fiscale la solicitarea lor. Inspectorii fiscali pot solicita dosarul în orice situație (indiferent dacă societatea este sau nu în control fiscal), iar societatea are obligația să îl prezinte în 10 zile de la solicitare.

În cazul contribuabililor mari care desfașoară tranzacții sub pragurile menționate anterior și a contribuabililor mici și mijlocii care desfășoară anual tranzacții cu toate persoanele afiliate în cuantum mai mare sau egal cu:

• 50.000 EUR în cazul dobânzilor încasate / plătite;

• 50.000 EUR în cazul prestărilor de servicii primite / prestate;

• 100.000 EUR în cazul achizițiilor / vânzărilor de bunuri, dosarul poate fi solicitat de autoritățile fiscale doar în cadrul unei inspecții fiscale. Termenul de prezentare a dosarului este cuprins între min. 30 de zile – max. 60 de zile cu posibilitatea prelungirii cu încă max. 30 de zile.

Cum se calculează pragurile de semnificație?

Pragurile de semnificație se calculează prin însumarea rulajelor aferente încasărilor / plăților pentru fiecare categorie de tranzacții (dobânzi / servicii / bunuri).

Exemplu: Contribuabilul mare Biriș Goran a prestat în anul 2016 servicii fiscale către 3 clienți afiliați pentru care a încasat onorarii astfel:

Onorarii încasate de la clientul afiliat 1 – 150.000 EURO

Onorarii încasate de la clientul afiliat 2 – 50.000 EURO

Onorarii încasate de la clientul afiliat 3 – 5.000 EURO

Total onorarii încasate pentru prestarea de servicii către afiliați = 205.000 EURO

De asemenea, tot în anul 2016, contribuabilul mare Biriș Goran încasează onorarii de 100.000 EURO din acordarea dreptului de folosință software către afiliații săi.

Total onorarii încasate pentru serviciile prestate = 205.000 EURO (onorarii aferente servicii fiscale prestate) + 100.000 EURO (onorarii acordare drept folosință software).

Astfel, societatea Biriș Goran va fi obligată să pregătească dosarul prețurilor de transfer în anul 2017 pentru tranzacțiile anului 2016, întrucat acestea au depășit pragurile de materialitate prezentate în Ordinul 442 / 2016.

Ce risc dacă nu pregătesc dosarul prețurilor de transfer?

Potrivit legii, neîndeplinirea de către contribuabil a obligațiilor de întocmire a dosarului prețurilor de transfer în condițiile și termenele prevăzute de lege, precum și nerespectarea de către contribuabil a obligației de a prezenta dosarul prețurilor de transfer la solicitarea organului fiscal central constituie contravenție și se sancționează cu amendă, astfel:

• de la 12.000 lei la 14.000 Lei pentru contribuabilii mijlocii și mari

• de la 2.000 lei la 3.500 Lei, pentru celelalte persoane juridice și pentru persoanele fizice.

De asemenea, nerespectarea de către contribuabil, precum și de persoanele cu care acesta are sau a avut raporturi economice sau juridice a obligației de a pune la dispoziția organului fiscal registre, evidențe, documente de afaceri și orice alte înscrisuri constituie contravenție și se sancționează cu amendă astfel:

• de la 25.000 lei la 27.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari și mijlocii și

• de la 6.000 lei la 8.000 lei pentru celelalte persoane juridice.

În plus față de aceste contravenții, autoritățile fiscale pot ajusta rezultatul societății verificate pe baza nivelului tendinței centrale a pieței (de regulă, tendința centrală a pieței este cea rezultată ca urmare a unui studiu de comparabilitate efectuat de autoritatea fiscală).

Câteva întrebări fără răspuns…

1. Primesc notificare în ianuarie potrivit căreia în 2017 sunt mare contribuabil? Trebuie sau nu să fac dosarul până la 25 martie?

Ce este un contribuabil mare? Redefinire:

(1) CRITERIU FINANCIAR: Cifra de afaceri – 50%, volumul obligațiilor fiscale declarate – 30% și volumul cheltuielilor cu personalul – 20%.

(2) CRITERIU AFILIERE: Afilierea directă la un mare contribuabil

(3) CRITERIU INVESTIȚIONAL: Contribuabilii nou-înființați care, la data înființării, se angajează să realizeze în max 3 ani consecutivi investiții de min. 10 mil EUR

(4) CRITERIU GRUP FISCAL UNIC: Membrii unui grup fiscal unic sunt incluși în categoria contribuabililor mari / mijlocii atunci când sunt îndeplinite criteriile de selecție de către reprezentatul fiscal sau oricare dintre membrii care aparțin grupului.

Efect:

2016: 1.418 contribuabili mari

2017: 2.940 contribuabili mari

2. Ce se întâmplă dacă:

• Nu am suportul managementului grupului pentru pregătirea dosarului la nivel local, nu îmi sunt furnizate informații necesare secțiunii „Descrierea grupului”?

• Grupul nu are o societate care furnizează servicii suport întregului grup și, în consecință, astfel de informații referitoare la grup nu sunt centralizate?

• Societatea analizată din România este parte a unui grup multinațional cu mii de societăți la nivel global? Pe scurt: secțiunea „Descrierea grupului” nu poate fi prezentată?

Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea platformei www.datoriepublica.mfinante.gov.ro

Site-ul prezintă într-un format mai structurat informații și statistici privind titlurile de stat emise de România pe piața financiară internă și externă, cadrul legal care guvernează datoria publică, strategia pe termen mediu de administrare a datoriei publice, informații privind Programele Guvernamentale cu garanția statului, atât în limba română cât și în limba engleză.

De asemenea, în secţiunea ”comunicate de presă” vor fi actualizate constant informații din domeniul managementului datoriei publice.

www.datoriepublica.mfinante.gov.ro va îmbunătăți accesul la informațiile relevante din domeniu și va crește nivelul de transparență al activității Departamentului Trezorerie și Datorie Publică.

Ordonatorii de credite sunt răspunzători în fața legii pentru cheltuirea banului public

Toți conducătorii de instituții care depășesc limitele creditelor de angajament sau utilizează alocările bugetare în alte scopuri răspund în fața legii penale. Regulile și limitele cheltuielilor instituțiilor publice centrale din România (agenții, ministere) sunt prevăzute de Legea finanțelor publice (Legea nr.500/2002 cu modificările și completările ulterioare) și de Legea anuală a bugetului dezbătută astăzi. Regulile și limitele cheltuielilor instituțiilor publice locale din România (primării, consilii locale, consilii județene) sunt prevăzute de Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale și de bugetele proprii ale acestora.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.9/2017 respectă întocmai exigențele celor două legi menționate anterior și suspendă doar obligația de evidențiere formală a creditelor de angajament aferente programelor anuale. Trebuie precizat faptul că atât bugetul pentru 2016, elaborat de guvernul trecut, cât și bugetul pentru anul 2017, dezbătut astăzi, au fost redactate în aceste condiții.

Pentru asigurarea derulării în bune condiții a contractelor multianuale pentru realizarea obiectivelor de investiții în infrastructură, comisiile reunite au adoptat următorul amendament:

”Pentru anul 2017, angajarea cheltuielilor pentru finanțarea acțiunilor anuale se face în limita creditelor bugetare aprobate, cu excepția acțiunilor pentru care prezenta lege prevede distinct credite de angajament”.

De asemenea, pentru clarificarea prevederilor specifice legilor bugetare și pentru eliminarea oricărei posibilități de interpretare, comisiile reunite au adoptat următorul amendament, care precizează în mod expres că se menține răspunderea în fața legii pentru cheltuirea banului public:

”În anul 2017 prevederile alineatelor (1), (2), (3) și (4) ale Art. 4 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică de către toate instituțiile și autoritățile publice”.

În cadrul dezbaterilor, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au susținut amendarea proiectului Legii bugetului de stat cu cele două amendamente.

ANAF a elaborat procedura de administrare a marilor contribuabili

Agenția Națională de Administare Fiscală a elaborat și publicat pe site-ul propriu, la rubrica INFO ANAF/Transparență decizională, procedura de administrare şi monitorizare a marilor contribuabili, formularele privind situaţia obligaţiilor la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate și bugetul asigurărilor pentru şomaj. Menționăm că elaborarea acestui act normativ a avut în vedere corelarea prevederilor referitoare la activitatea de administrare a marilor contribuabili atât cu modificările legislative survenite în ultima perioadă, cât și cu modificările care au avut loc în structura organizatorică a organelor fiscale centrale, inclusiv a Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili.

Reamintim că în luna decembrie 2016, în Monitorul Oficial, a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.609/2016 privind organizarea activităţii de administrare a marilor contribuabili prin care au fost adaptate criteriile de selecţie a contribuabililor mari care sunt administraţi de către Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili începând cu anul 2017, în vederea creşterii eficienţei activităţii de administrare a contribuabililor și a îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare.

Tot atunci a fost emis și Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administarea Fiscală nr. 3.675/22.12.2016 pentru aprobarea numărului de contribuabili mari şi mijlocii, a Listei marilor contribuabili şi a Listei contribuabililor mijlocii. Aceste liste, împreună cu lista sediilor secundare ale contribuabililor mari si mijlocii sunt publicate pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administare Fiscală.

Tendințe 2017 în fiscalitatea din România

Recenta eliminare a plafoanelor la contribuțiile sociale – un obstacol în plus, în contextul în care România a devenit a treia piaţă din lume ca dificultate în recrutare, după Japonia şi Taiwan

Autoritățile au dezvoltat o atenție sporită în cadrul controalelor fiscale

64% dintre multinaţionalele care operează în România se aşteaptă să treacă printr-un control de preţuri de transfer în următorii 2 ani

„La nivel macroeconomic, anul 2017 precum și anii care vor urma vor fi definiți de o serie de măsuri în domeniul fiscal legate de nevoile bugetului de stat, inițiativa BEPS, directivele Europene și acordurile privind schimburile de informații fiscale între statele lumii. Dar, nu trebuie să uităm nici dimensiunea fiscală pur românească, incluzând modificările recente de legislație, ca de exemplu eliminarea plafoanelor la contribuțiile sociale”, a declarat astăzi Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică a EY România, în cadrul celei de a XI-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate EY.

Eliminarea plafoanelor la CAS (contribuţia la pensie) şi CASS (contribuţia la sănătate) pentru angajaţii cu un salariu brut de peste 5 salarii medii pe economie a condus la creşterea costurilor cu forţa de muncă. Având în vedere că România a devenit – conform unor studii recente[1] – a 3-a piaţă din lume ca dificultate în recrutare (după Japonia şi Taiwan), mediul de business românesc este expus unei situaţii de costuri crescute, combinată cu o disponibilitate redusă a forţei de muncă pe piaţa autohtonă.

Din păcate, legislaţia fiscală actuală nu oferă angajatorilor/ angajaţilor afectaţi soluţii care să compenseze această creştere de costuri. Poate doar să ia în considerare orice posibilă măsură de optimizare fiscală prevăzută de reglementările legale în vigoare (de exemplu, acordarea de acţiuni sub formă de “Stock Option Plan” care beneficiază de un tratament fiscal mai favorabil).

„Din punctul meu de vedere însă, în acest context, angajatorii trebuie să se concentreze mai degrabă pe măsuri care cresc gradul de favorabilitate a locului de muncă pentru angajaţii lor, ca de exemplu flexibilitatea programului de lucru și programele de dezvoltare a carierei”, spune Claudia Sofianu, partener, liderul Diviziei de impozit pe venit și contribuții sociale a EY România.

Ce impact au noile modificări ale codului fiscal asupra business-urilor din România?

Există în momentul de faţă facilităţi fiscale care pot fi aplicate de contribuabili pentru o optimizare a calculului de impozit pe profit, printre care amortizarea accelerată și facilitățile prin scutiri de impozit și deduceri suplimentare de cheltuieli pentru sectorul de cercetare-dezvoltare. „Dar există – de asemenea – şi regimuri alternative de taxare ce merită avute în vedere (impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul HORECA)”, subliniază Andra Cașu, director, Divizia de impozite directe a EY România.

Deoarece autorităţile fiscale au dezvoltat o atenţie sporită în cadrul controalelor fiscale (în special pentru zona prețurilor de transfer și a substanței tranzacțiilor), numărul controverselor va crește simţitor în următoarea perioadă.

Un studiu EY[2] arată că 64% dintre multinaţionalele care operează în România se aşteaptă să treacă printr-un control de preţuri de transfer în următorii doi ani. Având în vedere că, în 2017, marii contribuabili au obligativitatea de a avea pregătit dosarul preţurilor de transfer pentru 2016 până la depunerea declaraţiei anuale de impozit pe profit, rămâne de văzut câţi dintre aceştia vor fi supuşi verificărilor în domeniul preţurilor de transfer din partea ANAF în 2017. „Ne aşteptăm la o intensificare a controalelor în acest domeniu şi nu doar pentru marii contribuabili”, adaugă Adrian Rus, partener, liderul Diviziei de prețuri de transfer a EY.

O altă schimbare semnificativă se referă la reducerea termenelor de prezentare a dosarelor de preţuri de transfer, în contextul în care întocmirea unui asemenea dosar a devenit un exerciţiu mai complex, ţinând cont de modificările efectuate pentru alinierea cu Planul de Acţiune OCDE privind Erodarea Bazei Impozabile şi Transferul Profiturilor.

Cea mai importantă modificare a Codului de procedură fiscală, care a intrat în vigoare în decembrie 2016, privește ordinea stingerii creanțelor fiscale și are o consecință nefastă. „Se încalcă principiul <<egalității de arme>>; astfel, contribuabilul pierde posibilitatea de a suspenda executarea silită prin depunerea unei scrisori de garanție și este nevoit să aștepte peste 3 ani soluționarea definitivă a contestației sale fiscale pentru a-și putea solicita și banii înapoi,” declară Emanuel Băncilă, partener EY Law, liderul Diviziei de litigii și dispute fiscale.

****

Despre EY România

[1] Studiu privind deficitul de talente 2016/2017, Manpower Group

[2] EY Romania 2016 TP survey report

ANAF propune spre aprobare formulare pentru stabilirea din oficiu a CAS pentru persoanele fizice

ANAF adaptează formularele utilizate de organele fiscale pentru stabilirea din oficiu a CAS pentru presoanele fizice, în cazul în care acestea nu-și îndeplinesc obligațiile declarative conform prevederilor legale stabilite la art. 106, art. 107 și art. 342 alin. (1) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Persoanele fizice care datorează contribuție de asigurări sociale au, potrivit legii, obligații declarative.

Nedepunerea declarației fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a creanțelor fiscale prin decizie de impunere, potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art.106 alin.(1) din același act normativ, organul fiscal stabilește baza de impozitare și creanța fiscală aferentă, prin estimarea rezonabilă a bazei de impozitare, folosind orice probă și mijloc de probă prevăzute de lege, ori de câte ori acesta nu poate determina situația fiscală corectă.

Stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale se aplică pentru persoanele fizice care au realizat venituri din activități independente, pentru perioada 01.07.2012 -31.12.2015. Astfel, printr-un proiect de ordin se propune aprobarea formularelor:

– Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale pentru persoanele fizice;

– Notificare privind nedepunerea în termen a Declarației privind venitul asigurat la sistemul public de pensii;

– Decizie de anulare a deciziei privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale pentru persoanele fizice.

ANAF propune modificarea/completarea unor declarații de înregistrare fiscală

Impozitul specific pentru persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzãtoare anumitor coduri CAEN este reglementat de Legea nr. 170/07.10.2016 privind impozitul specific unor activități (codurile CAEN sunt mentionate la art. 1 din același act normativ).

Conform art. 3 din Legea nr. 170/2016, sunt obligate la plata acestui impozit persoanele juridice care la data de 31 decembrie a anului precedent au îndeplinit, cumulativ, următoarele condiții:

a) aveau înscrisă în actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principală sau secundară, una dintre activitățile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 1;

b) nu se află în lichidare, potrivit legii.

Conform art. 8 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat, declararea și plata impozitului specific se efectuează semestrial. Totodată, prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3775/2015, cu modificările și completările ulterioare, a fost acordată Administrației fiscale pentru contribuabili nerezidenți din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București competența de administrare a următoarelor categorii de contribuabili nerezidenți care nu au pe teritoriul României un sediu permanent:

a) persoane fizice nerezidente, care nu au pe teritoriul României un sediu permanent și care obțin venituri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate sau din transferul

aurului financiar;

b) persoane juridice nerezidente, care nu au pe teritoriul României un sediu permanent și care au obligația de a plăti impozit pe profit potrivit art. 38 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, având în vedere prevederile legale menționate, prin acest proiect de ordin, ANAF propune:

– completarea obligațiilor declarative înscrise în vectorul fiscal cu impozitul specific;

– completarea secțiunii privind vectorul fiscal în formularul 010 „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică”, precum și a instrucțiunilor de completare a acestuia, cu obligația declarativă privind impozitul specific;

– completarea secțiunii “Alte date despre contribuabil” în formularul 015 “Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru contribuabilii nerezidenți care nu au sediu permanent în România, precum și a instrucțiunilor de completare a acestuia, cu caseta “Obligații fiscale potrivit art. 38 din Codul fiscal”;

– completarea secțiunii “Date privind activitatea desfășurată” în formularul 030 “Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane fizice care nu dețin cod numeric personal”, precum și a instrucțiunilor de completare a acestuia, cu caseta “Transferul titlurilor de valoare”.

ANAF a propus prelungirea cu două zile a termenului limită pentru depunerea declarațiilor fiscale și plata creanțelor scadente la 25 ianuarie 2017

ANAF a propus prelungirea cu două zile a termenului limită pentru depunerea declarațiilor fiscale și plata creanțelor scadente la 25 ianuarie 2017.

ANAF a înaintat proiectul de Ordonanță de Urgență privind prorogarea termenului de depunere a declarațiilor fiscale și de plată a creanțelor fiscale scadente la 25 ianuarie 2017, Ministerului Finanțelor Publice, în vederea inițierii procedurii de avizare și a includerii pe Agenda de lucru a Guvernului din data de 25 ianuarie a.c.

ANAF a inițiat acesta propunere având în vedere faptul că luna ianuarie reprezintă vârful anual de depunere, iar data de 25 ianuarie a.c. este precedată de 4 zile nelucrătoare.