În orice context socio-economic, dar cu atât mai mult în perioade ca cea pe care o traversăm în prezent, fluxul de numerar este un aspect-cheie pentru orice afacere. Pentru contribuabilii care, datorită modelului de business, sunt în mod constant în situația de a solicita rambursări de TVA de la bugetul statului, TVA devine o variabilă importantă în gestiunea fluxului de numerar.

Soluții de TVA pentru optimizarea fluxului de numerar în astfel de cazuri există încă din faza de conturare a politicii de achiziții. Este cunoscut faptul că achizițiile de bunuri și servicii care beneficiază de aplicarea TVA, prin mecanismul taxării inverse, au un efect neutru asupra fluxului de numerar, ceea ce reprezintă un avantaj față de situația în care achizițiile presupun plata TVA către furnizori și recuperarea ulterioară a TVA de la bugetul statului. De același efect favorabil asupra fluxului de numerar se bucură și contribuabilii care, în baza unui certificat de amânare a plății TVA în vamă, pot beneficia de aplicarea TVA prin mecanismul taxării inverse în legătură cu importurile realizate. Acest aspect este valabil și în cazul contribuabililor care au obținut un certificat de operator economic autorizat (AEO) sau celor care dețin autorizație pentru procedura de vămuire la domiciliu.

Ajustarea bazei de impozitare pentru creanțele neîncasate și recuperarea de la bugetul statului a taxei aferente este o altă soluție care aduce un plus de lichidități furnizorilor de bunuri și prestatorilor de servicii.

Dacă, totuși, contribuabilul ajunge să solicite rambursări de TVA de la bugetul statului, scenariul optim este ca rambursarea să se realizeze cu control ulterior (nu după derularea unei inspecții fiscale), ceea ce permite soluționarea mult mai rapidă a cererii de rambursare. Condițiile în care un contribuabil poate beneficia de o rambursare de TVA cu control ulterior sunt multiple și depind de numeroși factori, printre care mărimea și conduita fiscală a contribuabilului. O relaxare temporară a acestor condiții în cazul contribuabililor mijlocii, dar mai ales în cazul contribuabililor mici și al nerezidenților, a fost determinată de intrarea în vigoare a OUG 48/2020.

Citește și: Ce măsuri au început să ia țările pe perioada crizei Covid-19 | Mihaela Mitroi | EY România

Este important de subliniat că orice rambursare de TVA cu control ulterior se face sub rezerva verificării ulterioare a contribuabilului de către organele fiscale, iar posibilitatea de a beneficia în mod repetat de rambursări de TVA cu control ulterior depinde și de rezultatele controalelor fiscale. Astfel, contribuabilii trebuie să fie mereu pregătiți pentru un control de TVA și trebuie să își gestioneze obligațiile de TVA în așa fel încât constatările organelor fiscale să fie minime.

Nu în ultimul rând, e important de avut în vedere activitatea de control derulată de ANAF în perioada stării de urgență, activitate care a fost temporizată în mod vizibil ca urmare a măsurilor de distanțare socială și a dificultăților practice de derulare a inspecțiilor la sediul contribuabilului. Deși inspecția fiscală la distanță nu a fost reglementată, derularea unei inspecții la distanță nu este imposibilă și poate fi o soluție atât pentru autorități cât și pentru contribuabilii care pot organiza și gestiona interacțiunea cu inspectorii și furnizarea de documente și informații prin mijloace electronice.

Acestea sunt principalele idei discutate în cadrul celui mai recent webinar EY, care a abordat subiecte precum soluționarea cererilor de rambursare a TVA și derularea inspecțiilor de TVA în perioada stării de urgență, soluțiile din perspectiva TVA și conduita fiscală recomandată contribuabililor pentru ameliorarea fluxul de numerar și obținerea rambursării de TVA cu control ulterior.

Panelul webinarului a fost alcătuit din experți din Departamentul de impozite indirecte al EY România și din Departamentul de politici și controverse fiscale al EY Law România: Ioana Iorgulescu – Partener Asociat, Cristina Galin – Manager Senior, Nina Sava – Manager Senior, Cătălina Cambei – Manager și Călin Stan – Avocat, Senior Manager

EY Romania organizează în această perioadă o serie de webinarii în contextul epidemiei COVID-19, pentru a sprijini mediul de afaceri din România. În cadrul webinariilor, reprezentanții EY România dezbat cele mai noi și relevante informații din domeniul juridic și fiscal, audit și consultanță în afaceri.

Mai multe detalii despre webinariile EY: https://www.ey.com/ro_ro/webcasts.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72/31.01.2020 a fost publicată Ordonanța 6/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare („OG 6/2020”).

1. Modificări aduse Codului Fiscal

Enumerăm, în ceea ce urmează, principalele modificări și completări aduse:

• adăugarea/eliminarea unor categorii de contribuabili obligați la plata impozitului pe profit în România;
• adăugarea, în consecință, a definițiilor specifice ale termenilor și expresiilor definitorii pentru contribuabilii adăugați în categoria celor obligați la plata impozitului pe profit în România;
• transpunerea în legislația națională a Directivei Uniunii Europene 2018/1910 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre, modificările vizând condițiile de îndeplinit pentru a fi aplicabilă;
• stabilirea la 300.000 LEI a plafonului cifrei de afaceri, realizată la finele unui an calendaristic, sub al cărui prag intervine obligativitatea (i) persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA și (ii) a persoanelor impozabile neînregistrate în scopuri de TVA de a comunica organelor fiscale anumite informații. Totodată, obligativitatea comunicării către organele fiscale potrivit celor anterior menționate (i.e. depunerea Formularului 392A – „Declarație informativă privind livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în anul …..” și a Formularului 392B – „Declaraţie informativă privind livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile efectuate în anul ….”), se suspendă până la data de 31.12.2022.

2. Modificări aduse cu privire la instituirea unor facilități fiscale

OG 6/2020 aduce modificări OG 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale (publicată în M. Of. 648/05.08.2019), după cum urmează:

•  se elimină plafonul minim de 1.000.000 LEI sub a cărui valoare nu există posibilitatea restructurării obligațiilor bugetare,
•  se extinde perioada pentru care se poate realiza depunerea notificării cu privire la intenția de restructurare a obligațiilor bugetare până la data de 31.03.2020 și
•  se extinde perioada pentru care se poate realiza depunerea solicitării de restructurare a obligațiilor bugetare până la data de 31.07.2020.

3. Prorogarea unor termene

• Termenul pentru depunerea Formularului „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice” aferent anului 2019 se prorogă pâna în data de 25 mai 2020, inclusiv.
• De asemenea, termenul pentru depunerea Formularului 230 – „Cererea privind destinația
  sumei reprezentând pâna la 3,5% din impozitul anual datorat” pentru anul 2019 se prorogă pâna în data de 25.05.2020, inclusiv.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1031/23.12.2019 a fost publicată OUG 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare („OUG 78”).

Unul dintre aspectele adoptate prin acest act normativ prevede abrogarea OG 23/2017 („OG 23”) privind plata defalcată a TVA (Split TVA), aprobată prin Legea 275/2017. Reamintim faptul că prevederile introduse prin OG 23 privind plata defalcată a TVA sunt aplicabile din data de 1.01.2018.

Intrarea în vigoare a modificării de mai sus va interveni începând cu data de 1.02.2020.

NB: Până la data intrării în vigoare a OUG 78 sunt aplicabile prevederile OG 23.

În acest sens, precizăm faptul că, în concordanță cu prevederile OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicarea amenzilor contravenționale se prescrie în termen de 6 (șase) luni de la data săvârșirii faptei.

Prin urmare, reamintim (printre altele) principalele sancțiuni prevăzute de OG 23:

• 0,06%/zi din valoarea TVA (i) plătită eronat (inclusiv de către beneficiarii care nu aplică Split TVA) și (ii) corectată în maxim 30 de zile de la data plății eronate;
• 50% din valoarea TVA (i) plătită eronat de către beneficiarii care nu aplică Split TVA și (ii) necorectată în termen de 30 de zile de la data plății eronate.

CONTEXT

Începând cu 1 ianuarie 2020 vor intra în vigoare Directiva 2018/1910, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1912 și Regulamentul (UE) 2018/1909, un pachet de modificări legislative în materia TVA, supranumit „Remediile Rapide 2020” ce vine în contextul angajamentului de a stabili un sistem definitiv de TVA și de a aduce un grad mai ridicat de armonizare a tratamentului fiscal la nivelul statelor membre. În concret, Remediile Rapide 2020 implementează modificări semnificative cu privire la (i) scutirea de TVA pentru livrări intracomunitare de bunuri, (ii) operațiunile în lanț și (iii) stocurile la dispoziția clienților.

SCUTIREA DE TVA PENTRU LIVRĂRI INTRACOMUNITARE

Remediile Rapide 2020 aduc modificări semnificative în ceea ce privește condițiile de bază pentru aplicarea scutirii pentru livrări intracomunitare în statul membru din care sunt expediate bunurile:

• Indicarea numărului de identificare în scopuri de TVA atribuit în alt stat membru beneficiarului devine o condiție de fond (anterior aceasta fiind doar o condiție de formă).
• Scutirea de TVA este condiționată de respectarea obligației de a declara operațiunea în declarația recapitulativă. Remediile Rapide 2020 aduc modificări semnificative în ceea ce privește condițiile de bază pentru aplicarea scutirii pentru livrări intracomunitare în statul membru din care sunt expediate bunurile:

Mai mult, se stabilesc reguli noi în ceea ce privește dovada transportului dintr-un stat membru către o destinație în afara teritoriului său.

În acest sens, Regulamentul 2018/1912 introduce două categorii de documente relevante pentru justificarea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri:

A. documente referitoare la expedierea sau transportul bunurilor (precum un document CMR semnat, scrisoare de trăsură semnată, conosament, factură de transport aerian de mărfuri, factură de la transportatorul bunurilor);

B. documente de tipul:

• Poliță de asigurare sau documente care să ateste plata pentru expedierea / transportul bunurilor;
• Documentele oficiale care să ateste sosirea bunurilor în statul membru de destinație;
• Chitanță eliberată de antrepozitar. fie cel puțin două dovezi din categoria A; fie două dovezi, una din categoria A și una din categoria B; fie cel puțin două dovezi din categoria A; fie două dovezi, una din categoria A și una din categoria B; (aceste dovezi fiind emise de două părți diferite care sunt independente atât una de alta cât și de vânzător și de cumpărător

Astfel, scutirea de TVA pentru livrări intracomunitare de bunuri va fi mai dificil de aplicat, de la 1 ianuarie 2020 fiind introduse condiții de fond cât și de formă mai stricte (contribuabilii trebuind să respecte cerințe suplimentare față de cele reglementate în prezent prin Ordinul 103/2016.

OPERAȚIUNILE ÎN LANȚ

În cazul operațiunilor în lanț (livrări succesive de bunuri care fac obiectul unui singur transport intracomunitar – e.g. operațiunile triunghiulare) se stabilesc reguli în vederea atribuirii transportului unei singure livrări din lanț:

• ca regulă de bază, expedierea sau transportul este atribuit livrării efectuate către operatorul intermediar.
• prin excepție, în cazul în care operatorul intermediar a comunicat furnizorului codul de TVA din același stat membru din care sunt expediate sau transportate bunurile, transportul va fi atribuit livrării efectuate de către operatorul intermediar

Stocurile la dispoziția clientului se referă la situația în care, în momentul transportului bunurilor către alt stat membru, furnizorul cunoaște deja identitatea persoanei care achiziționează bunurile și căreia îi vor fi furnizate aceste bunuri într-un stadiu ulterior. În condițiile în care în prezent situația dă naștere unei (i) operațiuni considerate livrare intracomunitară în statul membru de plecare a bunurilor, unei (ii) operațiuni considerate achiziție intracomunitară în statul membru de destinație, urmată de (iii) o livrare locală în statul de destinație, Remediile Rapide stabilesc:

• condițiile în care asemenea situație va genera numai o livrare scutită în statul membru de plecare și o achiziție intracomunitară în statul membru de destinație (fără a mai genera o livrare locală – de regulă, taxabilă – în statul de destinație);
• reguli clare în ceea ce privește obligația de a evidenția aceste operațiuni în Registrul stocurilor la dispoziția clientului.

Prin aceste măsuri, pentru situația stocurilor la dispoziția clientului se implementează la nivelul tuturor statelor membre un tratament comun, similar, dar nu identic măsurilor de simplificare deja aplicabile în România conform Ordinului 4120/2015. Deși Directiva 2018/1910 (cu modificările de bază privind condițiile de fond pentru scutirea intracomunitară de bunuri, operațiunile în lanț și stocurile la dispoziția clientului) trebuia transpusă în legislația statelor membre până la 31 decembrie 2019, în momentul de față nu a fost publicat un proiect de lege cu privire la transpunerea acesteia în legislația internă. Prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1912 și Regulamentului (UE) 2018/1909 (cu privire la dovada transportului pentru aplicarea scutirii aferente livrării intracomunitare de bunuri) se aplică în mod direct în statele membre, nefiind necesară transpunerea în legislația internă.

Deficitul de încasare a TVA de 36% plasează România, pentru al 5 lea an consecutiv, pe locul fruntaș în clasamentul publicat de Comisia Europeană (CE) pe 5 septembrie 2019. Față de anii 2013 și 2014 când diferența dintre suma încasată efectiv la buget și cea care ar fi trebuit colectată era de 38%, respectiv 40% din PIB, în ultimii doi ani analizați de CE, 2016 și 2017, a fost de circa 36%. Astfel, bugetul României pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea să o colecteze din TVA.

România este secondată de Grecia, cu 33,6% din PIB și Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se află Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) și Suedia (1,5%).

În 25 dintre cele 28 de state membre, deficitul de TVA (VAT gap) a scăzut în 2017, cele mai mari reduceri înregistrându-le Malta, Polonia și Cipru.

Polonia, un exemplu de bune practici

“Polonia a reușit să reducă substanțial deficitul de încasare a TVA, conform raportului CE, de la 24% în 2015 la 14% în 2017. Această performanță a fost obținută datorită faptului că, începând cu 2016, Polonia a implementat formatul standard de fișiere de audit pentru taxe (SAF-T). Prin utilizarea SAF-T, se simplifică mult raportarea de către operatorii economici și capacitatea de procesare și analiză a informațiilor raportate de către administrația fiscală. Beneficiile sunt multiple: scade povara de conformare fiscală pentru contribuabili, taxele sunt rambursate mai rapid, administrația detectează mai devreme neregulile sau zonele de risc. În consecință întregul proces de declarare și colectare a taxelor se îmbunătățește”, explică Daniel Anghel, Partener și Liderul serviciilor fiscale și juridice, PwC România.

România vrea să preia modelul

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a obținut deja aprobare pentru realizarea unui proiect din fonduri europene pentru implementarea SAF-T pentru toți operatorii economici, până la finalul anului 2020.

“Conform unui studiu al Institutului Economic Polonez, numărul controalelor fiscale a scăzut cu peste o cincime într-un an, ca urmare a implementării SAF-T. Totodată, a contribuit semnificativ la combaterea fraudei în materie de TVA. În prima jumătate a anului 2018, au fost analizate aproape 2 miliarde de facturi, peste 155 mii dintre ele fiind emise de persoane care au evitat înregistrarea în scopuri de TVA. De asemenea, au fost examinate discrepanțele dintre declarații și raportările SAF-T, ceea ce a condus la identificarea a peste 20.000 de cazuri de încălcare a legii”, explică Daniel Anghel.

Deși ca pondere deficitul de încasare a TVA în România s-a redus de la 35,88% în 2016 la 35,5% în 2017, exprimat în euro a crescut de la 6,13 mld euro în 2016 la 6,4 mld euro în 2017.  În acest interval, cota standard de TVA a fost redusă în România de la 24% la 20%, în 2016 și la 19% în 2017, însă conformarea în materie de TVA nu s-a ameliorat.

„Experiența altor state, iar Polonia e un exemplu, demonstrează că varianta optimă pentru îmbunătățirea colectării o reprezintă digitalizarea administrației fiscale. În schimb, metodele des folosite până acum de România – cum au fost celebrele split TVA și formularul 088 – nu fac decât să îngreuneze viața operatorilor economici fără să amelioreze veniturile bugetului. O evoluție similară cu cea din Polonia – o diminuare a gap-ului de TVA cu 10 puncte procentuale – ar însemna circa 10 mld de lei în plus la bugetul României, adică o treime din deficitul bugetar prognozat pentru acest an”, arată Daniel Anghel.

Anual, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, indicator calculat ca diferența dintre veniturile din TVA preconizate și cele colectate efectiv.

Deficitul de încasare a TVA are în vedere pierderile de TVA înregistrate din evaziune, fraudă, insolvențe, faliment, erori administrative, obținerea de avantaje fiscale necuvenite. Comunicatul de presă al Comisiei Europene, precum și studiul cu privire la deficitul de încasare a TVA pot fi găsite la:  https://europa.eu/rapid/press-release_QANDA-19-5513_en.htm

Măsurile legislative fiscale suplimentare impuse de autorități, controalele fiscale încrucișate și concurența neloială sunt percepute de către majoritatea companiilor respondente în cadrul unui sondaj realizat de PwC România drept principalele consecințe ale fenomenului fraudei de TVA asupra activității lor.

„Autoritățile fiscale au impus în ultimii ani mai multe măsuri pentru a reduce frauda și evaziunea fiscală, cel mai recent exemplu fiind split TVA, adoptat în ciuda dezavantajelor evidente și a lipsei de garanții că va reduce frauda. Pentru majoritatea contribuabililor onești, aceste decizii au mărit costurile și au necesitat alocarea suplimentară de resurse pentru a îndeplini cerințele legale. În același timp, ei nu au observat o scădere dramatică a fraudei astfel încât efortul lor să fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic. Prin urmare, nu ne surprinde, deși la prima vedere pare paradoxal, că societățile au ajuns să considere că cel mai mare impact al fraudei de TVA resimțit în activitatea lor este indus de măsurile legislative și administrative ale autorităţilor luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul și, implicit, de a sprijini contribuabilii corecți”, declară Daniel Anghel, Partener și Lider al departamentului de taxe și consultanță juridică, PwC România.

Sondajul inițiat de PwC România și-a propus să suprindă percepția companiilor asupra fenomenului de fraudă, întrebările fiind referitoare la: consecințele fraudei de TVA asupra activității lor, impactul achizițiilor sau livrărilor cu un partener dovedit ulterior fraudulos, măsurile întreprinse dacă apar indicii sau modul în care fac verificări preventive.

Principalele concluzii ale sondajului

Întrebați „Cum percep că afectează frauda de TVA activitatea companiei?”, reprezentanții companiilor au răspuns astfel:

• 55% au considerat că măsurile legislative fiscale impuse pentru a ținti metodele de fraudare afectează mai mult societățile de bună credință decât pe cele frauduloase pentru că le cresc costurile de conformare;
• 52% au indicat controalele fiscale încrucișate întrucât generează consum suplimentar de resurse din partea companiilor;
• 50% au apreciat că frauda conduce la concurență neloială care are efect asupra integrității și bunei funcționări a pieței.

Alte implicații menționate au fost lipsa predictibilității fiscale (49%), denaturarea prețurilor de pe piață (47%) sau costurile neprevăzute cu TVA (39%).

“Autoritățile s-au concentrat mai mult asupra prevederilor legislative și procedurale, în ultimii ani, în timp ce reforma și digitalizarea administrației fiscale au încetinit, proiectul de modernizarea acesteia cu Banca Mondială fiind recent anulat. Ar trebui, totuși, să înțelegem că frauda nu poate fi redusă doar prin măsuri legislative și că din acest motiv, așa cum arată și sondajul nostru, se tinde către un exces de reglementare care sporește povara de conformare. Reforma și digitalizarea administrației fiscale, în schimb, sprijină atât contribuabilii corecți, cât și autoritățile să identifice mai rapid, mai eficient și mai puțin costisitor zonele de neconformare, evaziune și fraudă fiscală și, din acest motiv, ar trebui să fie prioritare”, spune Daniel Anghel.

Consecințele implicării involuntare în fraudă

Companiile pot ajunge să fie implicate în fraudă ca urmare a relațiilor cu parteneri frauduloși cărora nu le cunosc intențiile. Întrebați ce implicații fiscale consideră că ar fi în aceste caz pentru companie:

• 92% dintre respondenți au indicat refuzul dreptului de deducere a TVA și a cheltuielilor;
• 70% investigațiile fiscale;
• 60% respingerea dreptului de aplicare a scutirii de TVA;
• 38% inițierea de cercetări penale pentru atragerea răspunderii personale a administratorilor;
• 37% vizarea ca terț poprit;
• 27% inițierea de măsuri asiguratorii și 23% confiscarea veniturilor.

De altfel, 75% dintre respondenți au arătat că au fost supuși controalelor inopinate ale Antifraudei fiscale pentru verificarea unor aspecte ce țin de furnizori sau clienți specifici, confirmând, astfel, că relațiile cu parteneri frauduloși sunt primele vizate de autorități. În același timp, 44% au arătat că aceste controale au fost tematice, 38% pentru produse accizabile sau 6% pentru casele de marcat.

Cum pot fi identificați partenerii frauduloși

Totuși, 98% dintre respondenți au precizat că nu au fost implicați în voluntar în scheme de fraudare, dar 20% au menționat că știu alte companii în astfel de situații. Pentru a evita riscul, companiile trebuie să întreprindă verificări, chiar dacă legislația nu prevede concret astfel de măsuri. Respondenții au indicat că inițiază demersuri astfel:

• 78% dacă observă condiții de plată neobișnuite;
• 70% dacă prețul este semnificativ mai mic decât prețul pieței;
• 70% dacă află informații publice negative;
• 53% dacă lipsesc detalii logistice sau condiții de livrare specifice;
• 32% dacă partenerul avea un alt obiect de activitate sau era nou pe piață;
• 23% dacă era o cantitate de bunuri oferite neobișnuit de mare.

La întrebarea ce măsuri ați luat atunci când ați avut suspiciuni privind activitatea unui partener, 62% dintre respondenți au precizat că au încetat relația comercială, respectiv au demarat o investigație amănunțită, 58% au impus măsuri contractuale preventive/garanții și 8% au notificat autoritățile, precum și alte companii.

În acest context, rețeaua PwC a dezvoltat la nivelul Europei Centrale şi de Est două instrumente informatice unice de detectare a fraudelor în domeniul TVA: VAT Fraud Tracker și Fraud Assessment Intelligence Tool – FAIT.

VAT Fraud Tracker monitorizează mișcarea bunurilor în interiorul UE, utilizând date statistice și indicând în mod automat fluxurile de bunuri între țări care prezintă caracteristici ale fraudei TVA transfrontaliere. FAIT este un instrument automat pentru verificarea extinsă a partenerilor de afaceri în ceea ce privește riscurile fiscale, reputaționale și operaționale.

De ce trebuie să fie frauda de TVA în vizorul autorităților

Frauda de TVA este, alături de evaziunea fiscală, insolvențe, faliment, erori administrative etc, principala cauză a pierderilor de venituri la bugetele naționale. Comisia Europeană (CE) calculează anual diferența dintre suma încasată de buget din TVA și cea care ar trebui să fie încasată dacă s-ar fi plătit corect toate taxele (cunoscută ca TVA gap). În fiecare an, România se plasează pe primul loc al clasamentului CE, cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, estimat la 6 mld euro și, implicit, cu cea mai mare fraudă de TVA.

Despre sondaj

În cadrul sondajului PwC referitor la “Consecințele fraudei în materie de TVA” au participat 60 de respondenți din companii din diverse domenii: retail, industria auto, servicii financiare, producție industrială, industria farmaceutică, servicii IT, activități imobiliare, industria energetică, industria petrolului și gazelor. Scopul sondajului a fost de a identifica atât modul în care companiile resimt efectele fraudei în materie de TVA, precum și cel în care își selectează partenerii de afaceri pentru a evita implicarea involuntară în fraudă.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

167/2019, codul de înregistrare în scopuri de TVA poate fi obținut de către persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA prin opțiune chiar în ziua depunerii solicitării (contribuabilii care înregistrează o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire – 300.000 lei și optează pentru aplicarea regimului normal de taxă).

Pentru celelalte categorii de persoane impozabile ce solicită înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a:

• solicitării reînregistrării în scopuri de TVA ca urmare a anulării anterioare a codului de TVA;
• depășirii plafonului de scutire prevăzut de legislație;
• alte situații;

se aplică vechea procedură de înregistrare în scopuri de taxă prevăzută de Ordinul 2856/2017 privind stabilirea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal;

Așadar, persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA prin opțiune depun următoarele documente:

• declarație pe propria răspundere însoțită de semnăturile olografice ale administratorilor și asociaților, care se arhivează într-un fișier ZIP și se atașează la fișierul PDF disponibil pe site-ul ANAF;
• declarația de mențiuni 010.

Din cele prezentate în Declarația pe propria răspundere menționăm următoarele cu privire la asociații / administratorii persoanei juridice:

• nu dețin calitatea de asociat / administrator/ acționar/ titular sau membru la o persoană impozabilă declarată inactivă fiscal în ultimii 5 ani fiscali încheiați, fără ca aceasta să fi fost reactivată;
• nu dețin calitatea de asociat / administrator / acționar/titular sau membru la mai mult de o persoană impozabilă la care a fost finalizată procedura insolvenței / falimentului în ultimii 5 ani fiscali încheiați, ale cărei obligații fiscale principale restante, la data încheierii procedurii, sunt mai mari de 50.000 lei;
• nu au fost participanți la mai mult de o persoană impozabilă la care a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA ca urmare a nedepunerii deconturilor de taxă în ultimele 6 luni calendaristice / 2 trimestre în ultimii 5 ani fiscali încheiați sau ca urmare a atragerii răspunderii solidare cu debitorul, prin decizie a organului fiscal competent, faptă rămasă definitivă;

• suma totală a obligațiilor fiscale principale restante înregistrate de persoanele impozabile la care asociații și / sau administratorii persoanei impozabile dețin calitatea de asociat / administrator / acționar / titular sau membru nu sunt mai mari de 50.000 lei;
• asociatul/administratorul nu are înscrise fapte /infracțiuni în cazierul fiscal cu privire la atragerea răspunderii solidare rămase definitive (condiție aplicabilă și pentru situația în care are calitatea de participant la mai mult de o persoană impozabilă cu astfel de fapte în cazier);
• există o persoană desemnată (angajată sau contract de prestări servicii) membră activă CECCAR care să conducă evidența contabilă;
• persoana/persoanele împuternicite pentru a desfășura operațiuni pe conturile bancare ale persoanei impozabilă trebuie să dețină calitatea de administrator/asociat al persoanei impozabile;
• informații cu privire la sediu.

În momentul depunerii declarației 010, persoana impozabilă are obligația de a anexa și dovada (recipisa) transmiterii declarației pe propria răspundere pentru înregistrarea în scopuri de TVA (fără erori de validare).

Compartimentul de evaluare din cadrul organului fiscal va verifica datele primite pentru înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 15 zile.

Dacă în urma evaluării se constată neconcordanțe între informațiile înscrise în declarația pe propria răspundere și datele disponibile în evidențele organului fiscal, se va transmite către Direcția generală antifraudă fiscală o adresă cu aspectele identificate în vederea dispunerii măsurilor ce se impun.

Potrivit dispozițiilor Ordinului 167/2019 pentru persoanele impozabile care au solicitat la cerere înregistrarea în scopuri de taxă și care se află în plin proces de evaluare a riscului fiscal la data intrării în vigoare a prezentului ordin, este aplicabilă în continuare procedura în vigoare la data depunerii solicitării de înregistrare în scopuri de TVA (cea reglementată de Ordinul 2856/2017).

Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare („Legea 30/2019”)

Legea 30/2019

În Monitorul Oficial nr. 44/17.01.2019 s-a publicat Legea 30/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, care modifică atât prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal („Codul Fiscal”), cât și prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală.

În cele ce urmează, vă prezentăm principalele aspecte cuprinse în cadrul actelor normative menționate:

1. Modificări privind Codul Fiscal

• Extinderea limitelor de deductibilitate a cheltuielilor cu dobânda și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic

Începând cu 1 ianuarie 2019, plafonul deductibil pentru costurile excedentare ale îndatorării se majorează de la 200.000 euro la 1.000.000 euro. Mai mult, sumele costurilor excedentare ale îndatorării care depășesc acest plafon vor putea fi deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul de 30% din baza de calcul¹.

Dacă baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, sumele excedentare plafonului deductibil de 1.000.000 euro sunt nedeductibile pentru perioada fiscală de referință, putând însă să fie reportate fără limită de timp în anii fiscali următori și în aceleași condiții de deducere.

De asemenea, se aduc clarificări în legătură cu dreptul de reportare al contribuabililor care își încetează existența în urma unei fuziuni sau divizări, precum și al celor care nu își încetează existența ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părți din patrimoniul acestora, transferată ca întreg.

• Cheltuieli de sponsorizare

Începând cu 1 aprilie 2019, contribuabilii care efectuează sponsorizări către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult vor scădea sumele aferente acestora din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de Codul Fiscal, doar dacă beneficiarul este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de ANAF, este public și se afișează pe site-ul ANAF, iar înscrierea se realizează pe baza solicitării entității, dacă sunt îndeplinite cumulativ o serie de condiții.

• Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

Începând cu 1 aprilie 2019, veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare se scad din baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

De asemenea, cheltuielile cu sponsorizările înregistrate de microîntreprinderi se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor conform prevederilor din Codul Fiscal (i.e. metodologie similară celei aplicate plătitorilor de impozit pe profit), doar în situația în care beneficiarul sponsorizării este înscris la data încheierii contractului în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

• Cheltuieli cu deductibilitate limitată

Începând cu 1 ianuarie 2019, Legea 30/2019 introduce cheltuielile cu tichetele culturale în categoria cheltuielilor sociale ce pot fi deduse în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

• Impozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice din criptomonede

Pentru câștigurile din criptomonede realizate de persoanele fizice în 2019, acestea intră în categoria veniturilor din alte surse, fiind impozitate cu o cotă de 10% (în trecut, impozitul fiind aplicat pe veniturile din vânzarea monedelor virtuale). De asemenea, aceste câștiguri vor trebui incluse în declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.Totuși, dacă valoarea câștigului este mai mică de 200 lei/tranzacție, sumele nu se vor impozita cu condiția ca valoarea cumulată anuală a câștigurilor să nu depășească nivelul de 600 lei.

• Ajustarea bazei de impozitare a TVA

Modificarea, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2019, vizează permiterea ajustării bazei de impozitare a TVA în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a intrării în faliment a beneficiarului și nu ca urmare a închiderii falimentului beneficiarului, așa cum se stipula în prevederea legală anterioară.

Prin urmare, se modifică data de la care este permisă ajustarea bazei de impozitare a TVA în cazul menționat, începând cu data sentinței/data încheierii prin care s-a decis intrarea în faliment, și nu începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii falimentului, hotărâre rămasă definitivă/definitivă și irevocabilă, așa cum se prevedea anterior.

Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani începând cu 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a decis intrarea în faliment prin sentință sau încheiere.

Ca situație tranzitorie, Legea 30/2018 prevede cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei de 1 ianuarie 2019, iar hotărârea judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă de închidere a procedurii nu a fost pronunțată până la această dată, în acest caz ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2019.

• Cota redusă de TVA pentru livrarea de locuințe

Legea 30/2019 modifică și condițiile pentru livrarea de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, în sensul în care se elimină condiționarea achiziționării unei singure locuințe cu cota redusă de 5% de către o persoană necăsătorită sau familie. De asemenea, se elimină limitarea la 250 m² a suprafeței terenului pe care este construită locuința.

Modificarea se aplică începând cu 1 ianuarie 2019.

• Garanția pentru asigurarea plății accizelor

În general, modificarea vizează introducerea în Codul Fiscal a modalităților de constituire a garanției pe care antrepozitarul autorizat/destinatarul înregistrat/expeditorul înregistrat/importatorul autorizat are obligația să o depună pentru a asigura plata accizelor ce pot deveni exigibile, modalități care existau în Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

Modificarea se aplică începând cu 1 ianuarie 2019.

2. Modificări privind Codul de Procedură Fiscală

• Administrarea creanțelor în funcție de clasa/subclasa de risc fiscal

Legea 30/2019 aduce anumite clarificări în ceea ce privește criteriile și analiza de risc a contribuabililor. Astfel, procedurile de administrare a creanțelor fiscale, cu excepția procedurii de soluționare a contestațiilor, se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadrați contribuabilii, respectiv risc fiscal mic/mediu/ridicat. Criteriile generale în funcție de care se stabilește clasa/subclasa de risc fiscal sunt: criterii cu privire la înregistrarea fiscală, depunerea declarațiilor fiscale, nivelul de declarare și realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat și către alți creditori.

Analiza de risc se efectuează periodic, iar contribuabilul nu poate face obiecții cu privire la modul de stabilire a riscului și a clasei/subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat. Criteriile de cuantificare a riscului fiscal vor fi introduse prin Ordin ANAF.

Modificarea se aplică începând cu 20 ianuarie 2019.

• Comunicarea actului administrativ

Începând cu 20 ianuarie 2019, se introduce posibilitatea înregistrării din oficiu a contribuabililor în sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanță de către organul fiscal central în scopul comunicării actelor administrative emise de acesta. De asemenea, comunicarea actelor administrative fiscale pentru contribuabilii/plătitorii care au fost înregistrați din oficiu și nu au accesat sistemul de comunicare electronică în termen de 15 zile de la comunicarea datelor referitoare la înregistrare, se realizează doar prin publicitate.

• Obligații fiscale restante

Legea 30/2019 introduce mențiunea conform căreia nu sunt considerate obligații fiscale restante cele stabilite în acte administrative fiscale contestate și care sunt garantate conform Codului de Procedură Fiscală.

În plus, se prevede faptul că un contribuabil înregistrează obligații fiscale restante atunci când suma obligațiilor fiscale datorate este mai mică sau egală cu:

• Suma de rambursat sau restituit pentru care există cerere în curs de soluționare, și cu
• Sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante.

Nu în ultimul rând, se elimină obligativitatea publicării de către organele fiscale pe pagina de internet proprie a listei debitorilor persoane fizice care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații.

Modificarea se aplică începând cu 20 ianuarie 2019.

• Introducerea procedurii de mediere

Începând cu 20 ianuarie 2019, Legea 30/2019 introduce, cu titlu de noutate, procedura medierii în vederea clarificării întinderii obligației fiscale înscrise în somația privind demararea procedurii de executare silită și a analizării de către organul fiscal împreună cu debitorul a situației economice și financiare a acestuia, în scopul identificării unor soluții optime de stingere a obligațiilor fiscale.

Printre altele, procedura prevede că debitorul notifică organul fiscal cu privire la intenția sa de a demara procedura medierii în termen de 15 zile de la primirea somației iar în maxim 10 zile de la primirea notificării organul fiscal organizează întâlnirea cu contribuabilul.

Dacă în 15 zile de la finalizarea medierii nu se stinge debitul sau nu se solicită înlesnire la plată, organul fiscal continuă măsurile de executare silită.

Editori

Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. este divizia de consultanță fiscală a Țuca Zbârcea &Asociații, organizată ca o structură societară de sine stătătoare cu o echipă formată din consultanți fiscali autorizați, având o vastă experiență în domeniu. Serviciile oferite acoperă: planificarea tranzacțiilor, consultanță fiscală operațională, structuri de eficientizare (scheme de optimizare fiscală), analize fiscale și audit, audituri ale autorităților fiscale șisoluționarea litigiilor (inclusiv combaterea riscurilor și a eventualului impact al unor litigii de lungă durată cu autoritățile fiscale), conformare și reprezentare fiscală, precum și stabilirea prețurilor de transfer.

Experții fiscali din cadrul Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. colaborează îndeaproape cu avocații firmei cu experiență în gestionarea diverselor problematici de procedură și contencios fiscal, asistând și reprezentând clienți dintr-o varietate de industrii cu privire la toate tipurile de taxe, obligații fiscale, facilități fiscale ori contribuții de orice natură la bugetele de stat. Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. este societate membră a A.R.S.I.T. – Asociația pentru Reformarea Sistemului de Impozite și Taxe.

[1] Baza de calcul este reprezentată de diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.

• 2019 este încă un an cu provocări atât pentru angajatori, cât și pentru angajați
• România trebuie să ia măsuri cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA ca să evite procedura de infringement de la Comisia Europeană
• Managementul riscurilor devine o prioritate în domeniul prețurilor de transfer
• Directivele europene privind taxarea serviciilor digitale (Digital Services Tax) și raportarea companiilor (Anti Tax Avoidance Directive) – printre prioritățile strategice ale mandatului României la președinția Consiliului UE

„Anul 2018 a început sub semnul revoluției fiscale: mutarea contribuțiilor, split TVA, noi restricții pentru reducerea costurilor finanțării. Părea că acest an urma să fie unul de așezare a modificărilor deja introduse. Însă, în ultimele zile ale lui 2018, Guvernul a venit cu un nou și neașteptat pachet de măsuri fiscale care au surprins și i-au nedumerit, deopotrivă, pe contribuabili și chiar pe unele autorități ale statului.Și se pare că lucrurile nu se opresc aici, urmând să apară și alte modificări în curând. Deci, apelul nostru la predictibilitatea legislației fiscale este și rămâne la fel de actual”, a declarat Alex Milcev, Partener, Liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România, în cadrul celei de a XIII-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate EY.

În cadrul acestei ediții, specialiștii EY au abordat teme privind reglementările fiscale din România cu impact asupra raportării fiscale, impozitele directe și impozitele indirecte, precum și cele mai noi evoluții în domeniul fiscalității și al procedurilor fiscale la nivel global.

Printre temele abordate în cadrul celei de a XIII-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate EY s-au mai numărat: tendințe 2019 în fiscalitate și nevoia de transformare în România, strategia fiscală a României și alinierea la tendințele internaționale, modificări ale legislației fiscale cu impact pentru 2019 în domeniul impozitelor directe și indirecte sau provocările anului 2019 în privința impozitului pe venit. Totodată, specialiștii EY au analizat teme internaționale de interes, cum ar fi Brexit și câteva dintre consecințele lui fiscale pentru contribuabilii din România și provocările legislative pentru România aduse de Directivele Europene în domeniul TVA.

Aspecte fiscale marcante pentru anul 2019:

• Directivele europene ATAD și DST – printre prioritățile strategice ale mandatului de președinție al României la Consiliul UE

„Astăzi am descris cele mai recente modificări ale legislației fiscale din România, dar și ce probleme practice trebuie avute în vedere de către contribuabili cu ocazia închiderii anului fiscal 2018. De asemenea, am discutat inclusiv despre trendurile fiscale internaționale, cum ar fi de exemplu Directivele europene ATAD și DST, care vor face parte – cel mai probabil – din prioritățile strategice ale mandatului de președinție al României la Consiliul UE”, subliniază Andra Cașu, Partener Asociat Impozite Indirecte, EY România.

• România va trebui să ia măsuri cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA, altfel procedura de infringement poate continua

Ioana Iorgulescu, Partener Asociat Impozite Indirecte EY România: „Anul 2018 nu a adus modifcări majore ale legislației de TVA. Poate cea mai importantă a fost introducerea cotei reduse de 5% pentru prestările de servicii restaurant. Anul 2019 se arată, însă, mai provocator pentru România având în vedere că, în noiembrie 2018, Comisia Europeană a transmis țării noastre o notificare formală cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA prin care i se solicită să înceteze aplicarea acestuia, făcând astfel primul pas înspre decalanșarea procedurii de infringement. Prin urmare, în 2019, România va trebui să ia măsuri în acest sens, altfel procedura de infringement poate continua.”

Mai departe, tot în 2019 (până la sfârșitul anului), vor trebui implementate și în România așa numitele “quick fixes” – soluții rapide, adoptate la sfârșitul anului 2018 la nivelul Uniunii Europene. Acestea se referă la comerțul intracomunitar cu bunuri și au ca scop reducerea fraudei în domeniul TVA.

• Urmează încă un an cu provocări atât pentru angajatori, cât și pentru angajați

Stela Andrei, Director, Impozit pe venit și contribuții sociale EY România: ”Modificările în domeniul fiscal pentru industria construcțiilor au ridicat multe întrebări privind modul lor de implementare. Oare vor rezolva aceste schimbări problemele ridicate în acest domeniu privind deficitul forței de muncă și evaziunea fiscală? Relaxarea condițiilor de obținere a avizelor de muncă pentru cetățenii străini ar putea să ajute la rezolvarea, într-o oarecare măsură și în anumite domenii, a problemei deficitului cu forța de muncă. În alte domenii, o astfel de rezolvare ar putea să vină în contextul preocupării angajatorilor de a crea politici flexibile și atractive de motivare și reținere a angajaților.”

Modificările aduse Pilonului II de pensii, vor veni cu provocări atât pentru contribuabili, privind opțiunea pe care o au de a se transfera, în anumite condiții, la Pilonul I de pensii, cât și pentru fondurile care administrează aceste pensii private, care vor fi afectate de noile cerințe legislative.

În urma schimbului de informații atât între autoritățile din România, cât și între state, sunt de așteptat mai multe controale în ceea ce privește impozitarea veniturilor salariale și personale, a rezidenței fiscale și a mobilității angajaților, atât pentru străinii care vin în România, cât și pentru românii care pleacă în străinătate.

• Managementul riscurilor devine o prioritate în domeniul prețurilor de transfer

Gabriela Băncescu, Senior Manager, Prețuri de transferEY România: ”În contextul creșterii numărului de controale efectuate de autoritățile fiscale din România în domeniul prețurilor de transfer și având în vedere complexitatea acestora, managementul riscurilor în acest domeniu reprezintă o prioritate pentru contribuabilii români”.

Astfel, stabilirea și documentarea adecvată a prețurilor practicate în tranzacțiile intra-grup, dar și gestionarea controalelor fiscale și soluționarea eventualelor controverse în domeniul prețurilor de transfer sunt aspecte critice pentru orice companie multinațională.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

În data de 29 decembrie 2018, în Monitorul Oficial al României nr. 1116 s-a publicat OUG 114/2018, prin care s-au adoptat, printre altele, și măsuri cu impact semnificativ pentru anumite industrii. În cele ce urmează, vă prezentăm principalele noutăți introduse prin acest act normativ:

1. Instituirea „taxei pe activele instituțiilor bancare”

Începând cu 1 ianuarie 2019, instituțiile bancare datorează trimestrial, taxa pe active în situația în care media trimestrială ROBOR depășește pragul de 2% (media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul).

Taxa pe active se calculează prin aplicarea unor cote asupra activelor financiare ale contribuabililor, existente la sfârșitul trimestrului de calcul.

Cotele taxei pe active se diferențiază în funcție de amploarea depășirii pragului de referință, astfel:

• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,1%;
• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0,51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,2%;
• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,3%;
• Dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 – 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,4%;
• Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe active este de 0,5%.

Instituțiile financiare sunt obligate să calculeze, să declare și să plătească trimestrial această taxă până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa. Din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuiala cu taxa pe active reprezintă cheltuială deductibilă.

Aceste prevederi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2019, astfel că primul termen de raportare/plată este 25 aprilie 2019 pentru taxa aferentă primului trimestru din acest an.

2. Măsuri fiscale suplimentare pentru organizatorii de jocuri de noroc online

Începând cu 1 ianuarie 2019, organizatorii de jocuri de noroc online prevăzuți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 au obligația de a plăti o taxă lunară reprezentând 2% din totalul taxelor de participare încasate lunar.

Taxa se calculează, se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au încasat taxele de participare.

3. Creșterea contribuției bănești a operatorilor de energie electrică

Operatorii economici care desfășoară activități în domeniul de energiei electrice, aflați în sfera de licențiere ANRE plătesc o contribuție de 2% din cifra de afaceri realizată de către aceștia.

4. Facilități fiscale pentru veniturile obținute de salariații care activează în domeniul construcțiilor   

a. Impozit pe venit

Se extinde categoria persoanelor fizice scutite de impozitul pe venitul din salarii. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, scutirea de impozit se aplică și pentru salariații angajatorilor care desfășoară activități în sectorul construcțiilor.

Pentru acordarea scutirii de impozit, următoarele condiții trebuie îndeplinite cumulativ:

• Angajatorii desfășoară activități în sectorul construcții care cuprind:

I. Activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții;

II. Domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de anumite coduri CAEN enumerate în cadrul OUG 114/2018.

• Angajatorii trebuie să realizeze o cifră de afaceri din activitățile de construcție de minim 80% din cifra de afaceri totală;
• Veniturile brute realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei.

b. Contribuția de asigurări sociale („CAS”)

Cota CAS pentru angajații din construcții care se califică pentru scutirea de impozit se reduce de la 25% la 21,25%, pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028.

Mai mult, angajatorii din acest sector sunt scutiți de la plata CAS pentru activitatea desfășurată de angajați în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă, precum și de plata contribuției asiguratorii pentru muncă.

c. Contribuția de asigurări sociale de sănătate („CASS”)

Această categorie beneficiază și de scutire la plata CASS, salariații fiind asigurați în această perioadă în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției.

Modificările cu privire la veniturile din salarii obținute de la angajatori din domeniul construcțiilor intră în vigoare începând cu veniturile aferente lunii Ianuarie 2019.

5. Măsuri pentru societățile cu capital majoritar de stat

Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat, aflați în sfera Ordonanței Guvernului nr. 26/2013, au obligația distribuirii și virării, sub forma de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, a 35% din sumele repartizate la alte rezerve, în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare aferente anului 2018.

6. Modificări aduse Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

OUG 114/2018 aduce modificări Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, printre care:

• În perioada 1 aprilie 2019 – 28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic, care desfășoară activități de extracție și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României au obligația să vândă cu prețul de 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizori și clienți finali eligibili;
• În cazul nerespectării acestei obligații, se va aplica o amendă în cuantum de 10% din cifra de afaceri a anului anterior aplicării sancțiunii contravenționale.

7. Acciza specifică pentru țigarete

Se majorează nivelul accizei totale pentru țigarete la 483,74 lei/U.M pentru 1.000 țigarete. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 martie 2019, acciza specifică pentru țigarete este de 372,73 lei/1.000 țigarete.

8. Modificări în sfera TVA

Măsurile de taxare inversă pentru livrarea de cereale, transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, livrare de energie electrică, transferul de certificate verzi, furnizarea de telefoane mobile, dispozitive cu circuite integrate, console de jocuri, tablete și laptopuri se prelungesc până la data de 30 iunie 2022.

9. Modificări în domeniul pensiilor – Pilonul 2

O persoană participantă la un fond de pensii poate opta, nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deținute până la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată.

Administratorii de pensii vor avea obligații mai mari privind nivelul capitalului social minim, respectiv:

• 5% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;
• 7% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro și 500 milioane euro;
• 10% din valoarea contribuțiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro.

În plus, comisioanele maxime de administrare sunt reduse.

10. Modificări aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice

OUG 114/2018 aduce modificări în domeniul comunicațiilor electronice. Printre cele mai importante modificări menționăm:

• În vederea acordării licențelor de utilizare a frecvențelor radio prin intermediul unor proceduri de selecție competitivă sau comparativă, valorile minime sunt stabilite la 2%, respectiv 4% din cifra de afaceri, în funcție de tipul benzii de frecvență radio;
• Prelungirea perioadei de valabilitate a licenței de utilizare a frecvențelor radio acordate prin procedură de selecție este condiționată de plata către bugetul de stat a unei taxe de licență în cuantum de 4% din cifra de afaceri, din anul precedent prelungirii, înmulțită cu numărul de ani pentru care se acordă licența;
• În cazul utilizării de frecvențe radio fără licență sau după expirarea perioadei de valabilitate, se calculează penalități pentru fiecare zi de utilizare fără licență, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență, reprezentând 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicații electronice.

Editori

Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. este divizia de consultanță fiscală a Țuca Zbârcea &Asociații, organizată ca o structură societară de sine stătătoare cu o echipă formată din consultanți fiscali autorizați, având o vastă experiență în domeniu. Serviciile oferite acoperă: planificarea tranzacțiilor, consultanță fiscală operațională, structuri de eficientizare (scheme de optimizare fiscală), analize fiscale și audit, audituri ale autorităților fiscale șisoluționarea litigiilor (inclusiv combaterea riscurilor și a eventualului impact al unor litigii de lungă durată cu autoritățile fiscale), conformare și reprezentare fiscală, precum și stabilirea prețurilor de transfer.

Experții fiscali din cadrul Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. colaborează îndeaproape cu avocații firmei cu experiență în gestionarea diverselor problematici de procedură și contencios fiscal, asistând și reprezentând clienți dintr-o varietate de industrii cu privire la toate tipurile de taxe, obligații fiscale, facilități fiscale ori contribuții de orice natură la bugetele de stat. Țuca Zbârcea &AsociațiiTax S.R.L. este societate membră a A.R.S.I.T. – Asociația pentru Reformarea Sistemului de Impozite și Taxe.