Noul Cod Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală, prin elementele de clarificare legislativă şi de predictibilitate a politicii fiscale pe care le introduc, reprezintă un câştig pentru mediul de afaceri din România. În plus, reprezentanţii PwC au prezentat cele mai importante 10 teme fiscale care vor influența semnificativ mediul de afaceri și vor marca evoluția economiei românești în următoarea perioadă.

Cele 10 teme fiscale sunt:

• Reconsiderarea modului de organizare a grupurilor de companii şi gestionarea cash-flowului la nivelul acționariatului prin introducerea cotei reduse de 5% pentru impozitul pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016;
• Îmbunătățirea fluxului de numerar şi încurajarea consumului prin reducerea, simplificarea şi diversificarea cotelor de TVA şi, în același timp, reducerea costurilor si a poverii administrative prin eliminarea accizelor nearmonizate;
• Statuarea principiului că jurisprudența europeană în materie fiscală se aplică în mod direct la nivel național, iar daca legislația națională este mai puțin restrictivă, trebuie să se recunoască dreptul contribuabilului de a beneficia de aceasta;
• Atragerea în România a cât mai multor companii de tip holding prin recalificarea companiilor străine ca fiind impozitate în România dacă locul conducerii efective a acestor companii este în România (corelat şi cu reducerea impozitului pe dividende);
• Reducerea costurilor aferente fluxului de numerar prin simplificarea procedurii privind grupul unic fiscal;
• Reducerea perioadei de timp în care companiile pot beneficia de recuperarea TVA în cazul clienților aflați în insolvență;

• Tendința de uniformizarea a bazei de impunere a persoanelor fizice, indiferent de sursa de venit, corelat şi cu noua metodologie de inspecție asupra persoanelor fizice;
• Schimbarea metodologiei de control în ceea ce priveste inspecțiile fiscale și a modului de administrare a marilor contribuabili;
• Recent introdusa aministie fiscală este o măsură care încurajează conformarea voluntară;
• Măsuri introduse in codul de procedura fiscală precum penalitatea de nedeclarare, ar trebui însoțite şi de alte măsuri pentru stimularea conformării, cum ar fi declararea voluntară, similar sistemului anglo-saxon;

„Într-un climat internaţional în continuă schimbare din punct de vedere fiscal, adoptarea noului Cod Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală pune România într-o situaţie favorabilă. După cum ştim, un rol important în economie îl joacă aşteptările consumatorilor şi agenţilor economici. Având în faţă perspectiva unei relaxări fiscale treptate, România va deveni mai atractivă în ochii investitorilor”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

„Suntem în faţa unui nou început din punct de vedere fiscal, însă măsurile fiscale singure nu sunt suficiente pentru a repune România în mod durabil pe o traiectorie de creştere. Va fi totodată nevoie de continuarea reformelor structurale şi de accelerarea investiţiilor în infrastructură pentru a putea construi economia performantă pe care ne-o dorim cu toţii”, a conchis Mihaela Mitroi.

În M. Of. nr. 264 din 10 aprilie 2014 a fost publicat Ordinul MFP nr. 550/2014 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 2/2014.

Conținutul Deciziei este prezentat în Anexa la Ordin, astfel:

Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 2/2014

În baza Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

Comisia fiscală centrală decide:

Articol unic

Punctul 5 din Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 6/2004 privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată şi probleme de procedură fiscală, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.561/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 26 octombrie 2004, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5.Art. 45 şi 85 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 82 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

Soluţie:

În conformitate cu prevederile pct. 44.1 din Normele metodologice*) date în aplicarea art. 45 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, organul fiscal nu poate pretinde executarea obligaţiei stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu a fost comunicat contribuabilului, potrivit legii.

Contribuabilii cărora nu le sunt incidente prevederile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, teza a 2-a, întrucât nu au avut obligaţia efectuării de plăţi anticipate în anul precedent, au obligaţia efectuării plăţilor anticipate pentru anul curent, pentru sumele cu titlu de impozit sau contribuţii sociale înscrise în decizie şi pentru care termenele de plată au expirat, la data comunicării de către organul fiscal a deciziei de impunere pentru plăţi anticipate.

În situaţia în care organul fiscal comunică contribuabililor deciziile de plăţi anticipate după expirarea termenelor de plată prevăzute de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia nu datorează accesorii pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi data comunicării deciziei de plăţi anticipate, inclusiv.“

În M. Of. nr. 682 din 18 septembrie 2014 a fost publicat Ordinul MFP nr. 1210/2014 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 5/2014.

Conținutul Deciziei este prezentat în Anexa la Ordin, astfel:

Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 5/2014

În baza Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

Comisia fiscală centrală decide:

Turnul de susţinere al turbinelor eoliene se încadrează în categoria clădirilor aşa cum sunt acestea definite la art. 249 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Delimitarea acestuia de elementele reprezentând utilaje şi echipamente se realizează pe baza proiectului general în funcţie de încadrarea în grupa 1 — Construcţii, respectiv în grupa 2 — Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

În M. Of. nr. 682 din 18 septembrie 2014 a fost publicat Ordinul MFP nr. 1234/2014 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 3/2014.

Conținutul Deciziei este prezentat în Anexa la Ordin, astfel:

Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 3/2014

În vederea aplicării unitare a prevederilor art. 8 alin. (3) şi (4) coroborate cu dispoziţiile art. 25, 28 şi art. 39 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 5 alin. (4) şi (9) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

se adoptă următoarea soluţie:

1. Cazul în care amenda se achită înainte de data începerii executării silite

Din momentul comunicării/înmânării procesului-verbal de contravenţie până la data comunicării somaţiei de plată contravenientului, amenda încasată se face venit la bugetul local ta care s-a efectuat plata de către contravenient, indiferent de faptul că suma datorată a fost achitată în termenul de 48 de ore/două zile lucrătoare, după caz, sau după acest termen ori de faptul că în această perioadă amenda a fost plătită integral sau parţial.

În situaţia în care, deşi persoana fizică sau juridică a achitat amenda contravenţională la bugetul local al unei unităţi administrativ-teritoriale, alta decât cea de domiciliu, iar organul din care face parte agentul constatator a comunicat, din oficiu, procesul-verbal de constatare a contravenţiei organelor de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică sau, după caz, îşi are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică, contravaloarea amenzii încasate constituie venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde s-a efectuat plata acesteia.

În acest caz, organul fiscal de domiciliu încetează executarea silită şi întocmeşte borderoul de debite-scăderi, prin care se dă la scădere debitul înregistrat.

2. Cazul în care amenda se achită după data începerii executării silite

În situaţia în care amenda nu a fost achitată sau nu a fost achitată integral înainte de începerea executării silite prin comunicarea somaţiei, suma plătită de contravenient după această dată cu titlu de amendă sau încasată de organul fiscal în procedura de executare silită se face venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în care domiciliază contravenientul.