În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72/31.01.2020 a fost publicată Ordonanța 6/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare („OG 6/2020”).

1. Modificări aduse Codului Fiscal

Enumerăm, în ceea ce urmează, principalele modificări și completări aduse:

• adăugarea/eliminarea unor categorii de contribuabili obligați la plata impozitului pe profit în România;
• adăugarea, în consecință, a definițiilor specifice ale termenilor și expresiilor definitorii pentru contribuabilii adăugați în categoria celor obligați la plata impozitului pe profit în România;
• transpunerea în legislația națională a Directivei Uniunii Europene 2018/1910 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre, modificările vizând condițiile de îndeplinit pentru a fi aplicabilă;
• stabilirea la 300.000 LEI a plafonului cifrei de afaceri, realizată la finele unui an calendaristic, sub al cărui prag intervine obligativitatea (i) persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA și (ii) a persoanelor impozabile neînregistrate în scopuri de TVA de a comunica organelor fiscale anumite informații. Totodată, obligativitatea comunicării către organele fiscale potrivit celor anterior menționate (i.e. depunerea Formularului 392A – „Declarație informativă privind livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în anul …..” și a Formularului 392B – „Declaraţie informativă privind livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile efectuate în anul ….”), se suspendă până la data de 31.12.2022.

2. Modificări aduse cu privire la instituirea unor facilități fiscale

OG 6/2020 aduce modificări OG 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale (publicată în M. Of. 648/05.08.2019), după cum urmează:

•  se elimină plafonul minim de 1.000.000 LEI sub a cărui valoare nu există posibilitatea restructurării obligațiilor bugetare,
•  se extinde perioada pentru care se poate realiza depunerea notificării cu privire la intenția de restructurare a obligațiilor bugetare până la data de 31.03.2020 și
•  se extinde perioada pentru care se poate realiza depunerea solicitării de restructurare a obligațiilor bugetare până la data de 31.07.2020.

3. Prorogarea unor termene

• Termenul pentru depunerea Formularului „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice” aferent anului 2019 se prorogă pâna în data de 25 mai 2020, inclusiv.
• De asemenea, termenul pentru depunerea Formularului 230 – „Cererea privind destinația
  sumei reprezentând pâna la 3,5% din impozitul anual datorat” pentru anul 2019 se prorogă pâna în data de 25.05.2020, inclusiv.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 / 31.01.2020 a fost publicată Ordonanța 5 / 2020 pentru modificarea şi completarea Legii 207 / 2015 privind Codul de procedură fiscală („OG 5 / 2020”).

Prin OG 5 / 2020 au fost aduse o serie de completări și modificări cu privire la:

• executarea silită efectuată de către organul fiscal prin poprirea conturilor bancare și
• implementarea Directivei UE 2018/822 a Consiliului din 25.05.2018 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu („DAC 6”)

I. Executarea silită de efectuată de către organul fiscal prin poprire

Principalul aspect modificat prin OG 5/2020 în domeniul executării silite efectuate de către organul fiscal prin poprire se referă la sumele urmăribile reprezentând (i) venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, (ii) titluri de valoare sau (iii) alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Astfel, OG 5 / 2020 modifică termenul ”de îndată” și propune executarea popririi de către terțul poprit în termen de 3 (trei) zile lucrătoare de la data înființării popririi sau de la data la care creanța devine exigibilă.

Totodată, în cazul popririlor înfiinţate de organul fiscal central, instituţiile de credit transmit organului fiscal central, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, informaţiile privind suma disponibilă de plată. În acest caz, inclusiv plata sumelor reprezentând (i) drepturi salariale, inclusiv impozite și contribuții aferente acestora, reținute la sursă, (ii) accize, efectuată de către antrepozitarii autorizați, (iii) accize, efectuată în numele antrepozitarilor autorizați, de către cumpărătorii de produse energetice și (iv) obligații fiscale de care depinde menținerea valabilității înlesnirii nu va mai putea fi realizată decât până la data la care instituţiile de credit transmit informaţiile privind suma disponibilă de plată. Nerespectarea acestei prevederi atrage nulitatea oricărei plăţi efectuate ulterior transmiterii de către organul fiscal central a informațiilor cu privire la suma disponibilă de plată.

II. Implementarea Directivei UE 2018/822 a Consiliului din 25.05.2018 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu

Reamintim faptul că DAC (i.e. Directive on Administrative Cooperation) reprezintă un acronim pentru o serie de șase directive privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.

Prin DAC 6, Consiliul Uniunii Europeane a impus statelor membre obligativitatea de raportare a schemelor transfrontaliere de optimizare fiscală de către (i) consultanții fiscali, contabilii, auditorii, avocații sau orice alte persoane care participă direct sau indirect la realizarea, comercializarea sau gestionarea schemelor de optimizare fiscală, cât și de către (ii) contribuabili, în situația în care cei dintâi nu efectuează raportarea. OG 5 / 2020 aduce unele modificări și completări Legii nr. 207 / 2015 privind Codul de Procedură Fiscală (”Legea 207 / 2015”). Principalele modificări și completări aduse de OG 5 / 2020 sunt după cum urmează:

Definiții

• Pe lângă definiția deja regăsită în Legea 207 / 2015 a întreprinderii asociate, OG 5 / 2020 propune completarea acestui termen, astfel încât în categoria întreprinderilor asociate să se regăsească inclusiv persoana care se află în legătură cu altă persoană, în cel puțin una din modalitățile nou (n.a. detalii la cerere) prevăzute de OG 5 / 2020.
• Aranjamentul transfrontalier este definit ca fiind un aranjament care implică (i) fie mai mult de un stat membru, (ii) fie un stat membru şi o ţară terţă, dacă este îndeplinită cel puţin una din noile condiţii (n.a. detalii la cerere) prevăzute de OG 5 / 2020.
• Aranjamentul transfrontalier care face obiectul raportării este definit ca fiind „orice aranjament transfrontalier care cuprinde cel puţin unul dintre semnele distinctive stabilite prin Ordonanța 5 /2020”.
• Semnul distinctiv reprezintă o caracteristică sau însuşire a unui aranjament transfrontalier care prezintă un indiciu al unui potenţial risc de evitare a obligaţiilor fiscale.
• Intermediarul este definit de OG 5 / 2020 ca fiind „orice persoană care (i) proiectează, comercializează, organizează, pune la dispoziţie în vederea implementării sau gestionează implementarea unui aranjament transfrontalier care face obiectul raportării (ii) având în vedere faptele şi circumstanţele relevante şi pe baza informaţiilor disponibile, a cunoştinţelor de specialitate relevante şi a înţelegerii necesare pentru furnizarea acestor servicii, ştie sau ar fi rezonabil de aşteptat să ştie că s-a angajat să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane, ajutor, asistenţă sau consiliere cu privire la proiectarea, comercializarea, organizarea, punerea la dispoziţie în vederea implementării sau gestionarea implementării unui aranjament transfrontalier care face obiectul raportării”.

Pe lângă cele mai sus menționate, pentru a fi considerată intermediar, o persoană trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre condiţiile suplimentare (n.a. detalii la cerere) prevăzute de OG 5 / 2020:

• Contribuabilul relevant este reprezentat de „orice persoană căreia i se pune la dispoziţie un aranjament transfrontalier care face obiectul raportării în vederea implementării sau care este pregătită să implementeze un aranjament transfrontalier care face obiectul raportării sau care a implementat prima etapă a unui astfel de aranjament”.
• Aranjamentul comercializabil reprezintă un aranjament transfrontalier care este proiectat, comercializat, pregătit pentru implementare sau pus la dispoziţie în vederea implementării, fără a fi necesară o personalizare substanţială a acestuia.
• Aranjamentul personalizat reprezintă un aranjament transfrontalier care nu este un aranjament comercializabil.

Obligații de raportare

Potrivit OG 5 / 2020, intermediarii sunt obligați să raporteze, în termen de 30 de zile, informaţii cu privire la aranjamentele transfrontaliere de care au luat cunoştinţă sau care se află în posesia ori sub controlul lor. În cazul în care nu există niciun intermediar, obligaţia de raportare a informaţiilor cu privire la aranjamentul transfrontalier revine contribuabilului relevant, în afara situației în care aceștia deţin dovezi concludente din care rezultă că informaţiile cu privire la aranjamentul transfrontalier au fost deja raportate de un alt contribuabil relevant.

OG 5 / 2020 prevede, pentru cazul intermediarilor, o serie de alte obligații (n.a. detalii la cerere), ca de exemplu obligativitatea intermediarului de a întocmi, la fiecare 3 luni, un raport prin care furnizează informaţiile noi sau actualizate cu privire la aranjamentele transfrontaliere de care au luat cunoştinţă sau care se află în posesia ori sub controlul lor, devenite disponibile de la depunerea ultimului raport.

NOTA BENE! – Dispoziții tranzitorii

Formularul utilizat de intermediarii sau contribuabilii relevanţi, după caz, în vederea raportării informaţiilor cu privire la aranjamentele transfrontaliere va fi aprobat prin ordin al preşedintelui ANAF, în termen de 60 de zile de la data publicării OG 5 / 2020 în Monitorul Oficial, respectiv 31.01.2020.

Obligația de raportare a informaţiilor cu privire la aranjamentele transfrontaliere va intra în vigoare începând cu data de 01.07.2020, urmând ca până la data de 31.08.2020 intermediarii sau contribuabilii relevanţi, după caz, să îndeplinească obligațiile de raportare prevăzute în OG 5 / 2020 pentru perioada 25.06.2018 – 01.07.2020.

Sancțiuni

Neraportarea ori raportarea cu întârziere de către intermediarii sau contribuabilii relevanţi, după caz, a aranjamentelor transfrontaliere constituie contravenție dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 20.000 LEI la 100.000 LEI.

Neîndeplinirea de către intermediar a obligaţiei de notificare a altui intermediar sau a contribuabilului relevant, după caz, constituie contravenție dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 5.000 LEI la 30.000 LEI

Noi reguli privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60 / 7 august 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448 / 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Începând cu 1 septembrie 2017, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap, conform legii, nu mai pot opta să achiziţioneze servicii sau produse realizate de unităţile protejate, având obligaţia de a plăti lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu sunt angajate persoane cu handicap. Astfel, cuantumul acestei obligaţii se dublează.

De asemenea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului specifică faptul că autorităţile, instituţii publice precum şi persoanele juridice publice, cu excepţia instituţiilor publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, au obligaţia organizării unor concursuri de angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap. Totuşi, persoanele cu handicap nu vor fi restricţionate de la participarea la toate celelalte consursuri de angajare organizate de către instituţia publică.

În plus, conform actului normativ, unităţile protejate pot fi doar entităţi cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică cu gestiune proprie, sub formă de secţii, ateliere sau alte structuri, organizate în cadrul instituţiilor publice.

Actul normativ prezintă un nou mecanism pentru determinarea prestaţiilor sociale ce vor fi plătite de la bugetul de stat persoanelor cu handicap precum şi părintelui sau tutorelui legal care se ocupă de îngrijirea şi creşterea copilului cu handicap. Cuantumul acestor prestaţii sociale, va fi calculat în funcţie de gravitatea handicapului, ca procent din indicatorul social de referinţă prevăzut de Legea nr. 76 / 2002 şi va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018. O nouă creştere a valorii acestora se va aplica începând cu 1 iulie 2018.

Au fost aduse clarificări variantei inițiale, iar principalele modificări sunt următoarele:

• Noul proiect de lege prevede că noile măsuri se vor aplica în mod opțional începând cu data de 1 octombrie 2017, pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 octombrie și în mod obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2018 pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 ianuarie 2018;

• Au fost aduse clarificări cum ar fi: ar trebui sa existe cel puțin un cont de TVA pentru încasarea și plata de TVA; pentru achitarea contravalorii TVA aferentă achizițiilor de bunuri/servicii există obligația de a folosi contul de TVA;

• Termenul în care furnizorii/prestatorii înregistrați în scopuri de TVA aveau obligația de a depune TVA aferentă tranzacțiilor efectuate cu cardul de credit/debit sau în numerar a fost extins la 7 zile lucrătoare de la data încasării contravalorii livrărilor de bunuri/prestări de servicii;

• Instituirea unui termen de 3 zile lucrătoare pentru aprobarea de către ANAF a transferului sumelor din contul de TVA în contul curent;

• Instituirea unor perioade de grație pentru efectuarea de corecții (e.g. persoanele impozabile care au efectuat plata TVA eronat într-un alt cont decât cel al furnizorului/prestatorului vor avea un termen de 7 zile lucrătoare pentru îndreptarea erorii. Dacă eroarea nu a fost corectată în interiorul acestui termen, li se va aplica o amenda în cuantum de 0,06%/ zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile. Apoi se vor aplica amenzile specifice fiecărui caz.);

• Persoanele impozabile care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017 beneficiază de o reducere a impozitului pe profit cu 5%, precum și de anularea penalităților de întârziere aferente TVA restantă la 30 septembrie 2017.

Comentariu KPMG: Astfel, prin introducerea acestor modificări se încearcă crearea unui tranzit facil la un nou mecanism de plata a taxei TVA în România, dar cu toate acestea încă rămân anumite aspecte de clarificat.

Legea nr. 186/2017 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 598 din 25 iulie 2017

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante modificări şi completări aduse de Legea nr. 186/2017 (“Legea 186/2017”) Legii fondului funciar nr. 18/1991 (“Legea Fondului Funciar”).

Intrare în vigoare

Dispozițiile Legii 186/2017 au devenit aplicabile începând cu data de 28 iulie 2017.

Dispoziții generale

În principal, noile prevederi au în vedere: (i) aprobarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor arabile; (ii) amplasarea construcțiilor pe terenuri agricole din extravilan; (iii) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan; și (iv) posibilitatea intrării în legalitate în cazul construcțiilor edificate (anterior intrării în vigoare a Legii 186/2017) pe terenuri agricole fără aprobare de scoatere din circuitul agricol.

Aprobarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor arabile

De la data intrării în vigoare a Legii 186/2017, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor arabile se aprobă de direcția de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru suprafețe de teren de peste 1 hectar. Pentru suprafețele de teren de până la 1 hectar, inclusiv, schimbarea categoriei de folosință se aprobă de direcția pentru agricultură județeană.

Prin excepție, persoanele fizice care au calitatea de proprietari ai unor terenuri agricole cu o suprafață de până la 1 hectar, inclusiv, pot schimba categoria de folosință a acestora pe bază de declarație. În termen de 30 de zile de la data declarației, proprietarii au obligația să comunice schimbarea categoriei de folosință la primăria din raza localității unde se află terenul.

La rândul său, primăria are obligația să înregistreze schimbarea categoriei de folosință în registrul agricol. Ulterior, primăria va elibera o adeverință în baza căreia proprietarul, în termen de 30 de zile, va solicita biroului de cadastru și publicitate imobiliară competent actualizarea cărții funciare cu privire la categoria de folosință a terenului. În cazul terenurilor neînregistrate încă în cartea funciară, adeverința va fi atașată la cererea de înscriere în cartea funciară, pentru a atesta actuala categorie de folosință a terenului.

Amplasarea construcțiilor pe terenuri agricole din extravilan

De la data intrării în vigoare a Legii 186/2017, amplasarea construcțiilor pe terenuri agricole din extravilan, indiferent de clasa de calitate, este în mod expres interzisă. Excepțiile privind amplasarea construcțiilor pe terenuri agricole de clasa I și a II-a de calitate rămân în continuare în vigoare.

În plus, legiuitorul a introdus o enumerare exhaustivă a construcțiilor (denumite în lege obiective de investiții) care pot fi amplasate pe terenuri agricole de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, având categoria de folosință arabil, vii și livezi, precum și cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, situate în extravilan.

Scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan

Conform Legii 186/2017, scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor pentru amplasarea construcțiilor (permise de lege) se aprobă pentru o perioadă de 2 ani și implică achitarea a jumătate din tariful prevăzut în anexa I a Legii 186/2017.

Beneficiarii pot solicita prelungirea termenului inițial cu o perioadă de încă 2 ani, caz în care beneficiarul este obligat să achite integral tariful prevăzut de lege.

La expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol, beneficiarii pot solicita aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol, cu achitarea a jumătate din tariful prevăzut de Legea 186/2017.

În cazul în care nu se solicită scoaterea definitivă din circuitul agricol, beneficiarii au obligația de a reda terenurile în circuitul agricol (la clasa de calitate și categoria de folosință avute anterior aprobării) în termen de 1 an de la expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol.

Printre altele, neredarea terenurilor agricole situate în extravilan, după expirarea perioadei aprobate pentru scoaterea temporară din circuitul agricol, reprezintă contravenție sancționată cu amendă de până la 20.000 RON (în cazul persoanelor fizice), respectiv de până la 40.000 RON (în cazul persoanelor juridice).

Posibilitatea intrării în legalitate în cazul construcțiilor edificate pe terenuri agricole fără aprobarea de scoatere din circuitul agricol

În cazul construcțiilor edificate înainte de 28 iulie 2017 pe terenurile agricole situate în extravilanul unităților administrativ-teritoriale, fără aprobarea de scoatere din circuitul agricol a acestor terenuri, se poate solicita scoaterea din circuitul agricol a acestor terenuri, până pe data de 28 iulie 2019, cu condiția achitării tarifului stabilit de lege, multiplicat de trei ori.

Proceduri pentru aplicarea noilor dispoziții legale

Procedurile privind (i) aprobarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor agricole situate în extravilanul localităților; (ii) introducerea sau redarea în circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităților; și (iii) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul localităților, vor fi aprobate în 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 186/2017 prin ordin al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Modificări aduse Codului Fiscal

Ordinul nr. 409/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 468/22 iunie 2017

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 13/iunie 2017 pentru mai multe detalii.

Legea nr. 136/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicat în Monitorul Oficial nr. 440/14 iunie 2017

Ordonanța introduce articole noi în Codul Fiscal cu privire la:

– Scutire de la plata impozitului pentru activități de cercetaredezvoltare pentru care se introduc următoarele condiții:

•  se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare, cu indicatori de rezultate definiți;
•  se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct în bugetul proiectului;
•  statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate salariilor, obținute de fiecare angajat din activități desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, se întocmește separat pentru fiecare proiect.

– Accize:

•  excepții specifice de la regimul accizelor nearmonizate aplicabile pentru anumite produse din tutun încălzit (cu încadrarea tarifară NC 24039990; şi
• restituiri speciale pentru produsele din tutun încălzit menționate mai sus.

Modificări aduse Codului de Procedură Fiscală

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală în vederea implementării schimbului automat obligatoriu de informații cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte, publicat în Monitorul Oficial nr. 438 / 13 iunie 2017

Ordonanța de Urgență aduce modificări ale Codului de Procedură Fiscală pentru a implementa schimbul automat obligatoriu de informaţii cu privire la raportul pentru fiecare țară în parte, ca urmare a adoptării Directivei (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/EU în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal.

Ordonanța de Urgență intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (13 iunie 2017) şi transpune Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului, fără a aduce modificări semnificative.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal Preţuri de transfer din iunie 2017 pentru mai multe detalii. 

Reglementări Contabile

Ordinul nr. 895/2017 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2017 a operatorilor economici, precum și pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 463 / 21 iunie 2017

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 12 / iunie 2017 pentru mai multe detalii.

Diverse

Sistemul unitar de pensii publice Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 504/30 iunie 2017

Legea reglementează o derogare de la prevederile Legii nr. 7/2017 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2017.

Astfel, se impune un indice de corecție de 1,14 pentru întregul an 2017, fără a se mai modifica la 1,05 începând cu 1 iulie 2017.

Avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini

Ordinul nr. 689/2017 pentru aprobarea procedurii de acordare a avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini – în vigoare de la 21 iunie 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 465 /21 iunie 2017

Ordinul aprobă procedura de acordare a avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini, în vederea obținerii vizei de lungă ședere în România pentru desfășurarea de activități comerciale. De asemenea, stabilește Comisia din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat care va duce la îndeplinire prevederile acestui ordin.

Scheme de ajutor de stat

Ordinul nr. 692 / 12 iunie 2017 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici şi mijlocii “Start-up Nation – Romania”, publicat în Monitorul Oficial nr. 431 / 12 iunie 2017

Ordinul aprobă o schemă de ajutor ”de minimis” ce are ca obiectiv stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor, creşterea investiţiilor în tehnologii noi inovative. Pot beneficia de ajutor de stat intreprinderile mici si mijlocii ce indeplinesc anumite conditii prevazute expres in schema de ajutor de stat.

Ajutorul de stat consta in alocaţii financiare nerambursabile de maxim 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societăţile neplătitoare) aferente proiectului. Schema de ajutor de stat este valabila până la 31 decembrie 2020, plăţile urmand a fi efectuate până la 31 decembrie 2021.

Bugetul alocat schemei pentru anul 2017 este de 1.713.798.000 lei şi bugetul estimativ anual pentru perioada 2018 – 2020 este de 2.000.000.000 lei. Pentru anul 2017 se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maxim 10.000 de beneficiari.

Bază de impozitare comună / Bază fiscală consolidată comună a societăţilor

Hotărârea nr. 45 / 30 mai 2017 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Crearea unui sistem de impozitare a societăţilor echitabil, competitiv şi stabil pentru Uniunea Europeană – COM (2016)682, Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăţilor (CCCTB) – COM (2016)683 şi Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăţilor – COM (2016)685, publicată in Monitorul Oficial nr. 416 / 6 iunie 2017

Decizia prezintă anumite remarci în legătură cu cele două directive propuse de Consiliu în data de 25 octombrie 2016 privind baza de impozitare comună (CCTB), respectiv baza fiscală consolidată comună a societăţilor (CCCTB). În principiu, inițiativele şi propunerea de reformare a sistemului fiscal sunt susținute, însă se fac anumite remarci, cum ar fi :

•  consideră că societățile mari sunt împotrivia obligativității raportării CCCTB, în timp ce IMM-urile, ONG-urile şi persoanele fizice susțin obligativitatea;
• ţinând cont de experienţa României, consideră că este necesar ca activitățile de cercetare-dezvoltare să fie certificate la nivel national;
• consideră necesară introducerea în directivă a unei prevederi care să delimiteze tipurile de cheltuieli eligibile pentru facilitarea fiscală propusă;
• nu susţine opțiunea de a beneficia de stimulentul fiscal pentru activități de cercetare-dezvoltare fie în forma creditului fiscal sau pentru supradeducere (ci consideră potrivit stimulentul acordat sub forma supradeducerii fiscal);
• desi susţine, în principiu, implementarea celor două directive în două etape, are rezerve pentru cea de-a doua etapă (respectiv CCCTB), ţinând cont de posibilul impact asupra veniturilor bugetare naţionale.

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante prevederi ale Ordinului Ministrului Justiției nr. 1876/C/2017 (“Ordinul” în cele ce urmează).

Ordinul a intrat în vigoare la data de 7 iulie 2017

Dispoziții generale

Ordinul aprobă (i) structura identificatorului unic la nivel european – EUID în următorul format: < cod țară>< id registru>.< nr. de ordine în registrul comerțului>, care se alocă în sistemul informatic integrat al Oficiului Național al Registrului Comerțului la înmatricularea/înregistrarea în registrul comerțului, (ii) modelul certificatului de înregistrare a profesioniștilor înregistrați în registrul comerțului.

Identificatorul unic la nivel european

Identificatorul unic la nivel european va fi utilizat pentru identificarea persoanelor fizice sau juridice înregistrate în registrul comerțului, inclusiv în comunicarea dintre registrele comerțului din statele membre ale Uniunii Europene prin sistemul de interconectare.

Profesioniștii înregistrați în registrul comerțului pot solicita emiterea unui nou certificat de înregistrare, conținând și identificatorul unic la nivel european – EUID.

Ordinul privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator

Ordinul nr. 409/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial nr. 468 din 22 iunie 2017 – in vigoare de la 1 iulie 2017

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante modificări şi completări aduse de Ordin în ceea ce privește scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor aplicabilă în cazul activităților de creare de programe pentru calculator.

I. Codul fiscal

Ordinul completează prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal și înlocuiește Ordinul nr. 872/2016 privind încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator.

Dispoziții generale

Ordinul reintroduce condiția privind valoarea minima a veniturilor anuale înregistrate de angajator în anul fiscal precedent, care este de cel puțin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Națională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutire de impozit pe venit. Scutirea se aplică angajaților eligibili, fără a fi condiționată de contribuția fiecăruia la realizarea plafonului minim de venit anual. Ordinul elimină condiția prevăzută în reglementarea anterioară ce impunea ca activitățile de creare de programe să se realizeze în scopul realizării unui produs final sau a unei componente a unui produs final.

Modificări aduse Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal
Hotărârea de Guvern nr. 284/27 aprilie 2017 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 319 din 4 mai 2017
– Hotărârea modifică și completează Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

Formulare fiscale
Declaraţia 010
Ordinul nr. 1382/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 342/10 mai 2017
Ordinul înlocuiește Anexa 1 a Ordinului nr. 3698/2015 cu privire la formatul, conținutul și instrucțiunile de completare ale Declarației de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică (Formularul 010).

Ca urmare a modificărilor aduse formularului, contribuabilul va trebui să declare dacă contabilitatea este organizată și condusă pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilității, conform Legii contabilității nr. 82/1991. De asemenea, a fost introdusă o nouă anexă în formularul 010, care va trebui completată de contribuabil cu detalii privind furnizorul de servicii contabile și contractul încheiat cu furnizorul respectiv.

Declaraţiile 091, 098
Ordinul nr. 1381/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 342/10 mai 2017
Ordinul modifică denumirea formularului 091, precum și formatul și conținutul declaratiilor:
– 091 (Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/ Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum și pentru agricultorii care efectuează livrări intracomunitare de bunuri); și
– 098 (Cerere de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare)
incluse în Anexa 1, respectiv Anexa 4 a Ordinului nr. 631/2016.

Similar modificărilor aduse declaraţiei 010, în cazul declaraţiei 098, contribuabilul va trebui să declare dacă contabilitatea este organizată și condusă pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilității, conform Legii contabilității nr. 82/1991. De asemenea, a fost introdusă o nouă anexă în formularul 098, care va trebui completată de contribuabil cu detalii privind furnizorul de servicii contabile și contractul încheiat cu furnizorul respectiv.

Formularul 014
Ordinul nr. 1546/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 401/29 mai 2017
Ordinul modifică și aprobă noul format al formularului 014 (Notificare privind modificarea anului fiscal) precum și conținutul și instrucțiunile de completare ale acestui formular.

Aspecte procedurale
Procedura de administrare şi monitorizare a contribuabililor mijlocii

Ordinul nr. 1024/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 321/4 mai 2017
Ordinul modifică Anexele 1-5 ale Ordinului nr. 560/2016 pentru administrarea şi monitorizarea contribuabililor mijlocii. Diverse modifcări au fost introduse în legătură cu Procedura (Anexa 1 a Ordinului anterior menționat), precum modelul şi conţinutul formularelor conexe (Anexele 2-5).
Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între Ministerul Finanțelor Publice/ organul fiscal central și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică

Ordinul nr. 660/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 368/17 mai 2017
Ordinul aprobă Procedura de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între autoritățile fiscale și persoanele fizice, persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică.
La data intrării în vigoare a acestui Ordin se abrogă Ordinul nr. 1154/2014 privind Procedura de comunicare prin mijloace electronice de tarnsmitere la distanță între autoritățile fiscale și persoane fizice.
Procedura de evaluare şi valorificare, în regim de urgenţă, a bunurilor perisabile sau supuse degradării, precum şi pentru aprobarea modelelor unor formulare

Ordinul nr. 1517/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 398/26 mai 2017
Ordinul aprobă respectiva Procedura care va fi implementată la nivelul autorităților fiscale din România, așa cum va fi cazul pentru fiecare tip de contribuabil.

Ordinul nr. 769/2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 410/31 mai 2017
Ordinul a abrogat Ordinul nr. 2389/2010 privind Procedura de valorificare, în regim de urgenţă, a bunurilor de consum alimentar şi a materiilor prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, păsări vii sau plante sau bunuri degradabile, în cazul aplicării măsurilor asigurătorii şi/sau executorii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Diverse
Scheme de ajutor de stat – nouă sesiune de finanţare în baza H.G. 332/2014
Anunț privind deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a Cererilor de acord pentru finanțare în baza Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă
Anunțul aduce la cunoștință deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a cererilor de acord pentru finanțare în baza Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă, ce se va desfășura în perioada 12-23 iunie 2017 (inclusiv).

Ratificarea Protocolului pentru modificarea Convenţiei dintre Republica Uzbekistan şi România privind evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale

Decretul nr. 451/8 mai 2017 pentru promulgarea Legii nr. 98/9 mai 2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 348/11 mai 2017
Legea ratifică Protocolul semnat la București la data de 4 iulie 2016 pentru modificarea Convenției dintre Republica Uzbekistan și România pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la data de 6 iunie 1996.
Ambele State Contractante își vor notifica reciproc, pe cale diplomatică, că au îndeplinit procedurile legale interne pentru intrarea în vigoare a Protocolului. Acesta va intra în vigoare la data ultimei notificări și va intra în vigoare la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care a intervenit intrarea în vigoare.

Ratificarea Acordului dintre Republica Populară Chineză şi România pentru eliminarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale

Decretul nr. 452/8 mai 2017 pentru promulgarea Legii nr. 99/9 mai 2017, publicat in Monitorul Oficial nr. 351/12 mai 2017
Legea ratifică Acordul dintre Republica Populară Chineză și România pentru eliminarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la București la 4 iulie 2016.
Ambele state contractante își vor notifica reciproc, pe cale diplomatică, că au îndeplinit procedurile legale interne pentru intrarea în vigoare a Acordului. Acesta intră în vigoare în a treizecea zi de la primirea ultimei notificări și va avea efect asupra veniturilor obținute în cursul anilor fiscali care încep la data sau după data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care a intervenit intrarea în vigoare.
La data intrării în vigoare a noului Acord, precedentul Acord dintre Republica Populară Chineză și Guvernul României, încheiat la Beijing la data de 16 ianuarie 1991, îşi incetează valabilitatea şi va înceta să se mai aplice la data la care noul Acord va produce efecte.
Consiliul UE adoptă Directiva 2017/952 (ATAD 2) pentru a adresa tratamentele neuniforme hibride cu țările terțe
Consiliul Uniunii Europene a adoptat la data de 29 mai 2017 Directiva 2017/952 de modificare a Directivei privind combaterea evaziunii fiscale (ATAD).
Prezenta Directivă, cunoscută sub numele de ATAD 2, extinde domeniul de aplicare al ATAD in ceea ce priveste tratamentele neuniforme hibride care implică țări terțe (i.e. țări non-UE). În plus, ATAD 2 cuprinde forme de tratamente neuniforme hibride care nu sunt acoperite de ATAD.
Statele membre vor avea obligația ca până la 1 ianuarie 2020 să transpună Directiva în legile și reglementările naționale (1 ianuarie 2022 pentru punerea în aplicare a normelor privind elemente hibride inversate).

Legea nr. 16/17 martie 2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 21 martie 2017

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante noutăți și prevederi ale legii nr. 16/17 martie 2017 (“Legea 16/2017”).

Intrare în vigoare

Legea 16/2017 va intra în vigoare în 60 de zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial, respectiv pe 20 mai 2017.

Odată cu intrarea sa în vigoare se va abroga legea 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale care reprezenta vechiul cadru de reglementare în domeniu.

În termen de 60 de zile de la data publicării Legii 16/2017, Ministerul Muncii și Justiției Sociale va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia ce vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern.

Transpunerea directivelor europene

Legea 16/2017 transpune în legislația națională, printre altele, Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 159 din 28 mai 2014.

Dispoziții generale

Legea 16/2017 preia aproape integral prevederile legii 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale.Legea 16/2017 preia aproape integral prevederile legii 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale.

În plus, în conformitate cu scopul directivei europene transpuse, noua lege prevede, printre altele, (i) clarificări privind noțiunea de detașare transfrontalieră la o unitate sau o întreprindere care aparține grupului de întreprinderi; (ii) noutăți cu privire la obligațiile angajatorilor în legătură cu detașările transfrontaliere, (iii) mecanisme de cooperare administrativă între autoritățile naționale competente în domeniul detașării transnaționale, (iv) clarificări cu privire la protejarea drepturilor salariaților detașați, (v) mecanisme prin care se poate realiza recuperarea transfrontalieră a sumelor provenite din aplicarea sancțiunilor financiare administrative si/sau a amenzilor contravenționale, (vi) o mai bună informare a salariaților detașați dar și a întreprinderilor care detașează, (vii) noutăți cu privire la răspunderea în caz de subcontractare, (viii) noutăți cu privire la răspunderea contravențională.

Clarificări privind noțiunea de detașare transfrontalieră la o unitate sau o întreprindere care aparține grupului de întreprinderi

Ca o noutate, Legea 16/2017 definește grupul de întreprinderi ca fiind două sau mai multe întreprinderi recunoscute ca fiind afiliate. În sensul legii, este considerată afiliată direct sau indirect unei alte întreprinderi o întreprindere care îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
a) deține majoritatea capitalului subscris al celeilalte întreprinderi
b) controlează majoritatea voturilor atașate acțiunilor emise de cealaltă întreprindere
c) poate numi mai mult de jumătate dintre membrii consiliului de administrație, de conducere sau de supraveghere al celeilalte întreprinderi
d) este administrată pe o bază comună cu cealaltă întreprindere de către o altă întreprindere
Se clarifică în acest fel situația în care un salariat este detașat la o unitate sau la o întreprindere care aparține grupului de întreprinderi indiferent dacă este vorba despre salariați detașați din România într-un stat membru / pe teritoriul Confederației Elvețiene sau invers.

Noutăți cu privire la obligațiile angajatorilor în legătură cu detașările transfrontaliere

Întreprinderile stabilite pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene care, în cadrul prestării de servicii transnaționale, detașează pe teritoriul României salariați cu care au stabilite raporturi de muncă în condițiile Legii 16/2017, au urătoarele obligații:
a) să transmită o declarație în limba română inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială urmează să-și desfășoare activitatea salariatul detașat, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității salariatului

Notă: Anterior, termenul de depunere al declarației era de minim 5 zile anterior începerii activității salariatului detașat pe teritoriul României, dar nu mai târziu de prima zi de activitate.

b) să dețină și să pună la dispoziția inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, precum și să păstreze într-un loc accesibil și identificabil în mod clar pe teritoriul României, pe perioada detașării transnaționale, copii, în format electronic sau pe suport hârtie, ori copii ale documentelor echivalente privind:
– contractul de muncă sau un document echivalent,
– salariul și dovada plății acestuia
– durata timpului de muncă și fișa de prezență
c) să țină documentele prevăzute la lit. b), timp de 3 ani după terminarea perioadei de detașare și, la cererea Inspecției Muncii sau a inspectoratelor teritoriale de muncă, să le furnizeze în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la momentul primirii solicitării

Notă: Anterior prin norme metodologice se stabilea că astfel de documente trebuie deținute doar pe perioada detașării.

d) să furnizeze o traducere în limba română a documentelor prevăzute la lit. b)
e) să desemneze o persoană care să asigure legătura cu autoritățile competente naționale, care să trimită și să primească documente și/sau avize, dacă este cazul.

Notă: Anterior prin norme metodologice se vorbea despre un reprezentant legal în România al întreprinderii cu atribuții în legătură cu controlul efectuat de inspectorii de muncă. În lipsa unui astfel de reprezentant, întreprinderea era obligată să desemneze unul dintre salariații detașați în România ca persoană de legătură cu organele de control.

Mecanisme de cooperare administrativă între autoritățile naționale competente în domeniul detașării transnaționale

În scopul punerii în aplicare a prevederilor Legii 16/2017, Inspecția Muncii este autoritatea competentă având atribuții de birou de legătură, care asigură îndeplinirea obligației de cooperare administrativă cu autoritățile competente din statele membre sau din Confederația Elvețiană.

Cooperare administrativă este definită ca fiind activitatea în colaborare a autorităților competente ale statelor membre sau a autorităților competente ale statelor membre și a Comisiei Europene, prin schimbul și prelucrarea de informații, inclusiv prin notificări și alerte ori prin furnizarea de asistenta reciprocă, inclusiv pentru rezolvarea problemelor, în scopul unei mai bune aplicări a dreptului Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 1.024/2012.

Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre un sistemul de informare al pieței interne, instrument electronic menit să faciliteze cooperarea administrativă dintre autoritățile competente ale statelor membre și dintre autoritățile competente ale statelor membre și Comisia Europeană, definit în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 și denumit Sistemul IMI.

Clarificări cu privire la protejarea drepturilor salariaților detașați

Legea 16/2017 conferă Inspecției Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, posibilitatea de a realiza o evaluare de ansamblu a tuturor elementelor faptice care caracterizează o detașare transnațională în scopul identificării situațiilor de detașare transnațională și pentru a preveni abuzurile și eludările dispozițiilor legii. Aceste elemente faptice vor fi detaliate prin norme metodologice.

Tot Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, poate efectua inspecții cu privire la respectarea drepturilor salariaților detașați pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaționale dar și o evaluarea anuala a riscurilor. Procedura de evaluare a riscurilor se va detalia prin norme metodologice.

Similar prevederilor legale anterioare, salariații detașați pe teritoriul României care consideră că le-au fost încălcate drepturile se pot adresa Inspecției Muncii și/sau instanțelor judecătorești competente. În acest caz, ei beneficiază de protecție împotriva oricărui tratament advers din partea angajatorului. Ca o noutate, Lege 16/2017 sancționează contravențional cu amendă de la 3.000 lei la 100.000 lei modificarea unilaterală de către angajator a relațiilor sau a condițiilor de muncă, inclusiv concedierea salariatului detașat care a înaintat o acțiune administrativă ori care a depus o plângere la instanțele judecătorești competente în vederea aplicării prevederilor legii, inclusiv după ce hotărârea judecătorească a rămas definitivă.

În mod specific, Legea 16/2017 prevede că angajatorul salariatului detașat (i) poartă răspunderea pentru drepturilor acestuia prevăzute în contractul individual de muncă și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, (ii) are următoarele obligații fată de acesta:
a) să plătească orice remunerație netă restantă datorată în temeiul legii
b) să plătească orice sume retroactive sau rambursări de taxe, impozite ori contribuții la asigurările sociale, reținute în mod nejustificat din salariul acestuia
c) să ramburseze costurile al căror cuantum nu poate fi justificat în raport cu salariul net al salariatului detașat sau cu calitatea locului de cazare, reținute ori deduse din salarii pentru cazarea oferită de angajator
d) să plătească contribuții la fonduri sau instituții comune ale partenerilor sociali, reținute în mod nejustificat din salariul salariatului detașat, după caz

Mecanisme prin care se poate realiza recuperarea transfrontalieră a sumelor provenite din aplicarea sancțiunilor financiare administrative și/sau a amenzilor contravenționale

Legea 16/2017 desemnează:
– Inspecția Muncii ca autoritate națională competentă responsabilă cu transmiterea administrativă a cererilor de comunicare a unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, respectiv primirea administrativă a cererilor de comunicare a unei decizii de impunere a unei sancțiuni financiare administrative
– Agenția Națională de Administrare Fiscală ca autoritate națională competentă responsabilă cu transmiterea administrativă a cererilor de recuperare a amenzilor contravenționale și primirea administrativă a cererilor de recuperare a unor sume provenite din sancțiuni financiare administrative

Capitolul VI din Legea 16/2017 stabilește măsurile și procedurile aplicabile în ceea ce privește recuperarea transfrontalieră a sumelor provenite din aplicarea sancțiunilor financiare administrative si/sau a amenzilor contravenționale. Acestea urmează să fie detaliate prin norme metodologice.

Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin organele fiscale centrale din subordine, recuperează sumele datorate în moneda națională a României, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat.

O mai bună informare a salariaților detașați dar și a întreprinderilor care detașează

Ca o noutate, în sarcina Inspecției Muncii se stabilește o obligație de informarea pe scară largă privind clauzele și condițiile de încadrare în muncă de care beneficiază salariații detașați pe teritoriul României în condițiile Legii 16/2017.

Răspunderea în caz de subcontractare

Legea 16/2017 reglementează în premieră acest tip de răspundere cu scopul de a asigura o mai buna protecție a drepturilor salariaților detașați, în cadrul prestării de servicii transnaționale, care realizează activități în domeniul construcțiilor, astfel cum acestea sunt definite în anexa la Legea 16/2017.

În cadrul lanțurilor de subcontractare, pentru activitățile din domeniul construcțiilor, contractantul căruia întreprinderea străină (i.e., întreprinderea stabilită pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, care, detașează pe teritoriul României salariați în condițiile Legii 16/2017) îi este subcontractant direct răspunde în solidar cu aceasta sau în locul său pentru drepturile salariale nete restante aferente salariului minim acordat potrivit legii și/sau contribuțiilor datorate unor fonduri sau instituții comune ale partenerilor sociali, în conformitate cu prevederile Legii 16/2017.

Răspunderea prevăzută mai sus este limitată numai la drepturile salariatului detașat obținute în temeiul relației contractuale dintre contractant și subcontractantul acestuia.

Contractantul este exonerat de orice răspundere dacă face dovada că a solicitat subcontractantului documentele care să ateste respectarea de către acesta a condițiilor de muncă prevăzute de Legea 16/2017 pentru salariații detașați.

Răspundere contravențională

Normele metodologice de aplicare a legii vor detalia sancțiunile pentru nerespectarea obligațiilor stabilite de Legea 16/2017 în sarcina întreprinderile stabilite pe teritoriul unui stat membru /teritoriul Confederației Elvețiene care detașează pe teritoriul României salariați (ex. durata maxima a timpului de muncă, salariu minim, obligațiile de a transmite inspectoratului teritorial de muncă o declarație în limba română privind detașarea salariaților proprii).

Constatarea și aplicarea sancțiunilor se face de către inspectorii de muncă care trebuie să comunice procesulverbal în termen de 5 zile de la emiterea sa.

Executarea sancțiunilor contravenționale aplicate pentru contravențiile săvârșite în condițiile prevăzute de Legea 16/2017 se prescrie dacă procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nu a fost comunicat contravenientului în termen de 4 luni de la data aplicării sancțiunii.