1

Tax Alert – Modificări semnificative în materie fiscală

|

Autori:

Filip Justin Cucu, Junior Tax Consultant, Biriș Goran SPARL

Ioana Cârtițe, Senior Tax Manager, Biriș Goran SPARL

Luciana Rainov, Senior Associate, Biriș Goran SPARL

Paul Chichernea, Associate, Biriș Goran SPARL

 

Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a intrat în vigoare, aducând o serie de modificări fiscale pe care urmează să le prezentăm mai jos:

• Impozit pe profit:

◦ Este introdus un impozit minim, care se va aplica acelor societăți care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro.
◦ Este introdus un impozit pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit, calculat prin aplicarea unei cote de 2% asupra cifrei de afaceri pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 și de 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026;
◦ Este introdus impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale și au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro.

• Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

◦ Cota de 1% va aplicabilă pentru microîntreprinderi ale căror venituri nu depășesc 60.000 EUR într-un an fiscal și nu desfășoară activități în materie de IT, hoteluri, baruri și restaurante, activități juridice, servicii medicale;
◦ Va fi introdusă cota de 3% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care depășesc 60.000 EUR într-un an fiscal, dar nu mai mult de 500.000 EUR, sau acele microîntreprinderi cu o cifră de afaceri sub 60.000 EUR, dar desfășoară una dintre activitățile menționate mai sus.

• Impozit pe venit:

◦ Veniturile din salarii obținute de salariații din domeniul IT, domeniul construcțiilor și din domeniul agriculturii/ industria alimentară, vor fi impozitate pentru ce depășește 10.000 de lei/ contract de muncă în limita unui singur contract individual de muncă per angajat;
◦ Este introdusă deductibilitatea CASS pentru veniturile din activități independente;
◦ A fost introdus un impozit de 70% aplicabil veniturilor constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată.

• Contribuții sociale obligatorii:

◦ Pentru voucherele de vacanță și tichetele de masă se va datora CASS de 10%;
◦ Angajații din construcții și agricultură vor plăti CASS;
◦ Salariații care realizează venituri salariale din activități de creare de programe informatice/dezvoltare software vor putea beneficia de reducerea contribuției la asigurările sociale (în prezent de 25%) cu procentul alocat fondului privat de pensii (Pilonul 2). În prezent, cota de contribuție aferentă Pilonului 2 este de 3,75%, iar acest procent va crește la 4,75% de la 1 ianuarie 2024. Angajații vor putea opta în scris pentru continuarea contribuției la Pilonul 2.
◦ Persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activități independente vor plăti CASS 10% la 6 salarii minime chiar dacă vor avea pierdere;
◦ Plafonul maxim pentru CASS aferentă veniturilor din activități independente a fost ridicat până la contravaloarea a 60 de salarii minime brute pe an, pentru veniturile din activități independente între 6 și 60 de salarii minime brute datorându-se 10% din venitul net realizat;

• Taxa pe Valoare Adăugată:

◦ Se majorează TVA de la 5% la 9% pentru panouri fotovoltaice și livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice;
◦ Se elimină cota de TVA de 5% pentru dreptul de utilizare a facilităților sportiv, transport public turistic, alimente de înaltă calitate, aplicându-se astfel cota standard;
◦ Se majorează TVA de la 9% la 19% pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 și pentru alimentele cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât cozonacul și biscuiții;

• Accize:

◦ Se introduce acciza pentru băuturile îndulcite cu zahăr/conținut de zahăr între 5-8 g/100ml (0.4 lei/litru) și peste 8 g/100ml (0.6 lei/litru).
◦ Se implementează o definiție pentru zahărul adăugat;
◦ Sunt introduse accize pentru țigări electronice cu tutun, cu sau fără nicotină sau care conțin înlocuitori de tutun cu sau fără nicotină;
◦ Se introduc noi obligații de autorizare și notificare pentru persoanele care achiziționează sau importă produse supuse accizelor aplicabile zahărului sau țigărilor electronice, dar și sancțiuni pentru nerespectarea regimului accizabil pentru aceste produse;

• RO e-Sigiliu:

◦ Se introduce un sistem nou denumit RO e-Sigiliu, acesta fiind un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice care permite autorităților competente determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național;
◦ În cazul aplicării sigiliilor inteligente, conducătorul auto trebuie să asigure integritatea sa. Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată infracțiune și se pedepsește cu amendă între 20.000 lei și 50.000 lei;

• RO e-Factura:

◦ Au fost incluse prevederi menite să implementeze Decizia Consiliului UE 2023/1553 prin care România a fost autorizată să introducă obligativitatea facturii electronice pentru livrările de bunuri/prestările de servicii în relația B2B;
◦ Pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024 se reglementează obligația persoanelor impozabile stabilite în România de a raporta/transmite în sistemul național (RO e-factura) facturile emise pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în relația B2B (cu excepția exporturilor și livrărilor intracomunitare) și care au locul livrării/prestării în România;
◦ Termenul pentru transmiterea facturilor în sistemul național va fi de 5 zile lucrătoare, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data limită prevăzută de Codul fiscal pentru emiterea facturilor. Nerespectarea acestui termen se va sancționa cu amendă. În perioada 01.01.2024 – 31.03.2024 nu se vor aplica sancțiuni pentru neaplicarea obligațiilor de a trimite facturile prin sistemul RO e-factura;
◦ Începând cu 1 iulie 2024, pentru livrări de bunuri și prestări de servicii în relația B2B între persoane impozabile stabilite în România va deveni obligatorie transmiterea facturii electronice utilizând sistemul național RO e-Factura. În situația nerespectării obligației de transmitere a facturilor electronice utilizând sistemul RO e-Factura, este prevăzută o amenda raportată la cuantumul TVA înscris în factură;

• Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare

◦ Persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au clădiri rezidențiale în România aflate în proprietate cu o valoare impozabilă care depășește 2.500.000 lei (aproximativ 500.000 euro), vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% aplicat diferenței;
◦ A fost introdus un impozit special pentru vehiculele de mare valoare înmatriculate în România (deținute atât de persoane juridice, cât și de persoane fizice), a căror valoare individuală depășește 375.000 lei. Taxa este de 0,3% aplicată asupra diferenței dintre prețul de achiziție al vehiculului și pragul de 375.000 lei;

• Contravenții:

◦ S-a eliminat posibilitatea de a plăti jumătate din valoarea minimă a amenzii contravenționale în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal pentru amenzile contravenționale cuprinse în următoarele acte normative: Legea nr. 203/2018, Legea contabilității nr. 82/1991, Legea nr. 70/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, Codul de procedură fiscală, Codul fiscal și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022;

• Plafoane numerar:

◦ Deși inițial au fost implementate o serie de plafoane pentru plățile în numerar prin intermediul Legii nr. 296/2023, Guvernul a revenit asupra acestor modificări prin intermediul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 98/2023. Totuși, chiar ulterior modificărilor precizate, limitele de plăți din avansuri spre decontare au fost scăzute de la 5.000 lei la 1.000 lei. De asemenea, sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.

Ghid privind modalitatea de aplicare a facilităților fiscale, acordate persoanelor fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023.

◦ Ghidul a fost publicat pe site-ul ANAF în data de 14.11.2023. Prin acest ghid se clarifică modalitatea de calcul privind determinarea impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor pentru persoanele fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator și beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute de lege. De asemenea, prin ghid se aduc clarificări și cu privire la modalitatea de calcul a contribuțiilor sociale datorate de către această categorie de contribuabili.

Hotărârea nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată

◦ Începând cu data de 1 octombrie 2023, valoarea salariului de bază minim brut pe țară s-a majorat la suma de 3.300 lei/lună, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene include următoarele modificări:

• Impozitului minim pe cifra de afaceri:

◦ Sunt aduse modificări în materia grupurilor fiscale și a veniturilor din producția de imobilizări corporale și necorporale.

• Impozitul pe profit:

◦ Sunt abrogate dispozițiile privind scăderea costului caselor de marcat electronice din impozitul datorat;
◦ Este schimbat regimul deductibilității în materia creșelor și grădinițelor, dar și în materia învățământului timpuriu;
◦ Deductibilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile este redusa de la 50% la 30% și privește în mod expres acum sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate;
◦ Pierderile fiscale se vor reporta doar 5 ani în loc de 7 ani și se vor recupera în procent de 70% din profiturile impozabile obținute în următorii 5 ani consecutivi;
◦ Contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro, însă costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție și a activelor efectuate cu persoane afiliate se vor deduce acum, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro. Costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăși plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro (sunt incluse și alte reguli specifice de alocare);
◦ Se elimină prevederile privind creditul fiscal aferent burselor private, aceste prevederi mai fiind aplicabile doar până la 31 decembrie 2023 sau până la finalul anului fiscal modificat care se finalizează în 2024;

• Impozitul pe venitul microîntreprinderilor:

◦ Sunt aduse schimbări cu privire la regimul de deținere a mai multe societăți plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor;
◦ Este eliminat regimul special pentru microîntreprinderi în cazul societăților din domeniul HoReCa;

• Impozitul pe venit:

◦ Beneficiul constând în sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, în limita maximă de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil, este un beneficiu neimpozabil în limita a 33% din salariul de bază;
◦ Beneficiul neimpozabil constând în diferențele favorabile dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite acordate de angajatori salariaților, va fi inclus între beneficiile limitate cumulat la 33% din salariul de bază;
◦ Beneficiul neimpozabil constând în abonamente de sport și de fitness vor fi limitate la 100 euro anual de la 400 euro;

• TVA:

◦ Este modificată definiția zahărului adăugat în sensul eliminării zaharurile din sucurile de fructe neîndulcite, concentratul de suc de fructe și zaharurile din piureuri de fructe, având în vedere că acestea nu afectează sănătatea în aceeași măsură ca celelalte tipuri de zaharuri adăugate;
◦ În cadrul produselor exceptate de la cele cu zahăr adăugat s-a introdus și laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică;
◦ Depunerea declarațiilor 392 și 393 rămâne suspendată până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv;

• Accize:

◦ Sunt eliminate anumite ingrediente din lista zahărului adăugat;
◦ Sunt modificate anumite prevederi referitoare la facturare, momentul faptului generator și a exigibilității pentru accizele pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat;

• Case de marcat:

◦ Sancțiunile pentru neimplementarea caselor de marcat pentru automatele comerciale vor fi prorogate pana la 1 octombrie 2024.

• RO e-Factura:

◦ În relația B2B, facturile simplificate vor fi exceptate de la anumite obligații în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura
◦ Clarificări ale regimului nefuncționalității sistemului RO e-Factura;
◦ Modificări ale regimului sancționator în situația neemiterii/neprimirii și neînregistrării facturilor prin sistem.

• RO e-Transport:

◦ Redefinirea noțiunii de monitorizare a transporturilor rutiere și implementarea obligației echipării vehiculelor cu dispozitive de localizare;

• Legea 70/2015:

◦ Introducerea unui regim mai favorabil pentru sumele în numerar deținute de casieriile magazinelor de tipul cash&carry, supermagazinelor și hipermagazinelor.

• Legea contabilității:

◦ Amenzile contravenționale prevăzute în Legea contabilității nr. 82/1991 vor crește.



Modificări fiscale majore pentru persoanele fizice care obțin venituri din chirii, conform OUG 115/2023

|

Autori: Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

Cătălina Butan, Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România

  • Indiferent de numărul contractelor de închiriere, proprietarii persoane fizice nu își mai pot deduce eventuale cheltuieli pentru stabilirea veniturilor impozabile din chirii
  • Veniturile din chirii aferente anului 2024 vor fi taxate cu 10%, după deducerea unei cote forfetare de cheltuieli de 20%
  • Obligativitatea înregistrării contractelor de închiriere la ANAF în 30 de zile de la data încheierii contractului a rămas valabilă

În căutarea celor mai bune modalități prin care pot să-și multiplice economiile, tot mai mulți români se gândesc la investiții prin achiziționarea de proprietăți imobiliare, cu scopul de a le închiria ulterior pentru a obține un venit stabil și previzibil. Această opțiune este percepută drept foarte sigură și chiar poate fi profitabilă pe termen lung. Există și cazuri în care investitorii apelează la împrumuturi și credite, ratele bancare fiind plătite tocmai din veniturile generate de închiriere, urmând ca după stingerea datoriei investitorii să devină proprietari.

Trebuie ținut cont că pentru aceste venituri, persoanele fizice care dețin imobilele date spre închiriere datorează impozite care trebuie declarate și plătite la ANAF în fiecare an. Autoritățile fiscale au adus recent modificări majore privind taxarea veniturilor din chirii. Aceste schimbări sunt incluse în Ordonanța de urgență 115, publicată în data de 15 decembrie 2023, intens mediatizată prin prisma unor schimbări fiscale importante pregătite de Guvern, prin care să asigure reducerea deficitului bugetar.

Potrivit acestor modificări, persoanele fizice care realizează venituri din chirii din imobile aflate în proprietate personală nu vor mai avea opțiunea de a raporta aceste venituri în categoria celor din activități independente în sistem real. Mai exact, indiferent de numărul contractelor de închiriere pe care le au în derulare, persoanele fizice nu își vor mai putea deduce eventuale cheltuieli pentru stabilirea veniturilor impozabile din chirii.

Veniturile din chirii aferente anului 2024 ar urma să fie taxate cu 10%, după deducerea unei cote forfetare de cheltuieli de 20%, fără a fi necesară justificarea acestor cheltuieli prin documente. Practic, nivelul de impozitare este de 8%, aplicat la totalul veniturilor încasate anual de către proprietar. În cazul veniturilor din chirii plătite de entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, impozitul ar urma să fie reținut de către plătitor.

Potrivit regulilor anterioare, dar în vigoare pentru anul 2023, persoanele fizice care obțineau venituri din chirii, taxate cu 10%, puteau opta pentru deducerea unor cheltuieli la stabilirea impozitului, pe baza datelor din contabilitate, după ce completau un registru fiscal. Mai mult, persoanele fizice care realizau venituri din chirii din derularea a peste cinci contracte de închiriere le încadrau fiscal în categoria veniturilor din activități independente, cu obligația de a ține o contabilitate și de a întocmi registre fiscale, și aveau posibilitatea de a deduce anumite cheltuieli pentru stabilirea impozitului datorat. Autoritățile au eliminat aceste reguli pentru veniturile din chirii obținute începând cu anul 2024.

Amintim că impozitul pe veniturile din chirii trebuie plătit de către contribuabili la ANAF până pe 25 mai a anului următor celui în care veniturile au fost obținute, conform regulilor actuale. Aceste venituri se raportează prin intermediul declarației unice. În plus, contribuabilii au obligația înregistrării contractelor de închiriere la ANAF, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului sau apariției unei modificări contractuale, cum ar fi modificarea prețului de închiriere sau a duratei de închiriere.

Pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic a camerelor din locuințe în proprietate personală și venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, legislația fiscală prevede reguli specifice de taxare. 

Amintim și că autoritățile au introdus, prin Legea 296/2023 un impozit suplimentar, aplicabil de la 1 ianuarie 2024, pentru persoanele care dețin clădiri rezidențiale situate în România, de peste 2.500.000 lei. Impozitul datorat va fi de 0,3% și va fi aplicat asupra diferenței dintre valoarea impozabilă comunicată de către autorități prin decizie de impunere și plafonul de 2.500.000 lei. Impozitul se va declara și plăti până pe data de 30 aprilie a anului pentru care se datorează. 

Având în vedere impactul major al acestor modificări asupra contribuabililor care dețin proprietăți imobiliare și obțin venituri din chirii, se recomandă ca persoanele fizice să aibă în vedere modificările legislative și să evalueze impactul acestor schimbări asupra propriilor investiții.



Regimul juridic al amenzilor contabile și fiscale s-a modificat: ele nu mai pot fi plătite la jumătate ca restul sancțiunilor contravenționale

|

Autor: Ioana Cârtițe, Senior Tax Manager, Biriș Goran

Legea reformei fiscale a modificat substanțial regimul juridic pentru amenzile fiscal-contabile aplicate companiilor și elimină posibilitatea ca acestea să fie achitate la jumătate din valoarea lor minimă când sunt plătite în 15 zile de la impunere. Noutățile care înăspresc practic regimul sancționatoriu în sfera financiar-contabilă sunt deja în vigoare și sunt valabile pentru toate amenzile aplicate după 11 noiembrie 2023.

Modificarea regimului juridic pentru amenzile financiar-contabile s-a făcut prin Legea nr. 296/2023 care a abrogat, începând cu 11 noiembrie, posibilitatea plății reduse a acestor sancțuni contravenționale. Astfel, spre deosebire de alte sancțiuni, strict pentru încălcările legislației în domeniul fiscal, contabil și financiar, dispare posibilitatea ca ele să fie achitate la jumătate din valoarea minimă în termen de 15 zile de când au fost aplicate.

Această schimbare legislativă impune companiilor și persoanelor fizice o mai mare atenție și conformitate în domeniul fiscal și contabil, pentru că elimină un mecanism care permitea o atenuare a sancțiunilor care până acum era folosit frecvent.

Vizate de acest regim juridic nou sunt mai multe categorii de amenzi prevăzute de acte normative majore în domeniul fiscal, financiar și contabil. Astfel, nu mai pot fi plătite la jumătate din minim amenzile prevăzute de:

  • Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;
  • Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
  • Legea contabilității nr. 82/1991;
  • Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar;
  • OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;
  • OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport;
  • Anumite prevederi din chiar Legea reformei fiscale 296/2023.

Noile reguli sunt valabile pentru pentru amenzile aplicate după 11 noiembrie 2023, data la care prevederile din Legea nr. 296/2023 referitoare la sancțiuni intră efectiv în vigoare.

Mai merită menționat că, în forma aprobată inițial, legea prevedea și majorarea substanțială, de până la patru ori, a amenzilor din Legea contabilității, dar măsura nu se mai regăsește în forma publicată de Guvern în Monitorul Oficial.

Tot din noiembrie, mai multe contravenții fiscal-contabile au fost scoase din Legea prevenirii și pot fi amendate de la prima abatere

Această mișcare legislativă care înăsprește de facto regimul sancționatoriu în sfera fiscal-contabilă vizează creșterea conformării voluntare și întărirea disciplinei fiscale și contabile printre contribuabili, făcând parte dintr-un peisaj mai larg de măsuri cu acest scop.

Spre exemplu, tot din luna noiembrie, printr-un alt act normativ – HG nr. 937/2023, Guvernul a eliminat mai multe contravenții financiar-contabile din Legea prevenirii, ceea ce înseamnă că ele nu mai sunt acoperite de posibilitatea de a fi sancționate cu avertisment la prima abatere, ci vor fi direct amendate. Este vorba despre contravenții cuprinse în Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, precum și în Ordonanța caselor de marcat sau în cea vizând sistemele moderne de plată. Astfel, din 5 noiembrie, nu mai sunt acoperite de Legea prevenirii, printre altele, faptele care vizează nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere sau de mențiuni ori a celor de TVA și nici legate de neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare a bunurilor și veniturilor impozabile sau a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume.

La fel, nici nerespectarea obligațiilor de întocmire a dosarului prețurilor de transfer nu mai este vizată de Legea prevenirii și va fi amendată direct, atunci când este constatată de autoritățile fiscale.



Metodologia de combatere și prevenire a hărțuirii – sunteți pregătiți să implementați și utilizați acest nou instrument organizatoric?

|

Autori:

  • Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias
  • Sonia Bălănescu, Avocat Senior D&B David și Baias

Până la apariția Hotărârii de Guvern nr. 970/2023, care aprobă Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă (“Metodologia“), angajatorii din România nu aveau la îndemână un instrument legislativ la care să se raporteze pentru punerea în aplicare a măsurilor de combatere și prevenire a hărțuirii la locul de muncă. În contextul acestei evoluții legislative semnificative, care reflectă intenții mai ample  ale factorilor de decizie europeni și/sau naționali de facilitare a unor medii de lucru sigure și incluzive, Metodologia devine un instrument esențial pentru conștientizarea și combaterea hărțuirii în mediul profesional. Această abordare reprezintă un răspuns ferm la provocările existente și marchează intențiile legislative pentru crearea unui mediu de muncă în care toți angajații să se simtă protejați și respectați.

Metodologia vine atât în sprijinul salariaților prin punerea la punct a unor mecanisme legale menite să garanteze protecția efectivă împotriva diverselor comportamente de tipul hărțuirii, cât și în sprijinul angajatorilor care se confruntă cu asemenea cazuri, prin reglementarea unor linii directoare care să stea la baza prevenirii şi combaterii hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă. Astfel, toți angajatorii vor trebui să țină cont de acestea și să le transpună în mod corespunzător în actele interne până la data de 07 aprilie 2024.

Trebuie observat în acest context că se stabilește ce înseamnă hărțuirea la locul de muncă, acoperind comportamentele nedorite de natură fizică, verbală și nonverbală, care afectează demnitatea și integritatea angajaților. Această definiție este esențială pentru conștientizarea fenomenului și impune obligații clare angajatorilor pentru prevenirea și combaterea acestuia. În egală măsură, sunt detaliate pe această cale și o serie de îndatoriri pentru angajatori, menite a facilita atingerea scopurilor legislative urmărite, dar și o serie de drepturi ale salariaților pentru atingerea acestora, la nevoie pe calea unor demersuri administrative sau judecătorești. Se încearcă pe această cale a se crea un instrument util menit a asigura o uniformizare a procedurilor referitoare la prevenirea, cercetarea, clarificarea și sancționarea unor nedorite și reprobabile raporturi de conflict ce pot apărea în cadrul diferitelor organizații, astfel încât pe termen lung să se ajungă la eliminarea acestora.

Obligații pentru Angajatori: Ghidul către un Mediu de Muncă Respectuos

Acest nou instrument se aplică tuturor angajatorilor din România, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, și indiferent de domeniul de activitate sau mărimea companiei.

Metodologia impune astfel angajatorilor îndatoriri de ordin organizatoric, inclusiv:

  • adaptarea regulamentelor interne la noile prevederi,
  • organizarea de cursuri periodice de formare, precum și
  • desemnarea unei persoane responsabile ori a unei comisii pentru soluționarea plângerilor.

Aceste măsuri nu doar protejează angajații, dar consolidează și reputația angajatorilor ca lideri responsabili și promotori ai unui mediu de muncă echitabil și sigur.

Protecția Angajaților – in extremis plângeri și acțiuni în justiție

Angajații au posibilitatea de a depune plângeri interne, de a sesiza autoritățile competente, precum Inspectoratul Teritorial de Muncă sau Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, și de a recurge la instanțele de judecată în cazul în care se consideră victime ale hărțuirii.

În plus, deși Metodologia nu reglementează sancțiuni contravenționale specifice, legislația existentă, precum Ordonanța de Urgență nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament instituie amenzi substanțiale. Spre exemplu, reamintim că se sancționează cu amenda între 30.000 lei și 50.000 lei neîndeplinirea de către angajator a obligației de a lua măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă. Așadar, ignorarea acestor dispoziții legale poate nu doar afecta reputația companiei, dar și atrage consecințe financiare semnificative. Prin adoptarea Metodologiei, angajatorii nu doar că își asumă responsabilitatea de a crea un mediu de muncă sigur și incluziv, dar și evită expunerea la amenzi și posibile litigii costisitoare.

Impactul Preconizat Asupra Egalității de Șanse și Tratament

Metodologia reprezintă un pas semnificativ în promovarea egalității de șanse și tratament între femei și bărbați, accentuând astfel impactul pozitiv asupra culturii și moralului la locul de muncă prin eliminarea hărțuirii. Această inițiativă nu doar consolidează un mediu de lucru respectuos și demn, ci oferă și angajatorilor o oportunitate de a-și contura reputația ca lideri responsabili și implicați în promovarea unui mediu de muncă sigur și echitabil. Prin acțiuni prompte și măsuri eficiente de implementare a noilor prevederi legislative, angajatorii pot contribui la o imagine publică mai pozitivă și la consolidarea unei culturi organizaționale orientate către respect și incluziune, iar angajații, înțelegând importanța acestor valori sociale, să le respecte de bună voie, iar în cazul în care apar totuși deviații să aibă confortul că au mijloacele necesare de a le combate, înlătura și sancționa alături de angajatorul lor și factorii de decizie din cadrul acestuia desemnați să aducă la îndeplinire aceste reguli.

Viitorul a început deja?

Astfel, chiar dacă a rămas o perioadă de timp până la expirarea termenului legal de adoptare sau, după caz, actualizare a documentelor interne de tipul mai sus-menționat, în realitate, aceasta este chiar scurtă. Aceasta este credem dincolo de îndoială întrucât va fi absolut esențială și discutarea acestor reglementări cu persoanele desemnate să asigure punerea în aplicare a acestor măsuri legislative de ordin organizatoric, precum și cu toți salariații companiei, pentru a le înțelege și aplica în mod corect în activitatea de zi cu zi, astfel încât să se prevină și combată eventuale deviații de la comportamentul normal.



Directiva privind transparența salarială: care sunt obligațiile angajatorilor?

|

Autor: Anca Atanasiu, Avocat, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii

La data de 17 mai 2023, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicată Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei, prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii.

Directiva urmărește stabilirea unor standarde de transparență salarială, prin:

  • introducerea unor obligații de raportare pentru marii angajatori cu privire la egalitatea de remunerare;
  • reglementarea dreptului angajaților la informații din partea angajatorului cu privire la nivelul lor salarial și la nivelurile salariale medii;
  • crearea unor mecanisme care îmbunătățesc aplicarea principiului egalității de remunerare.

Deși termenul de transpunere urmează să se împlinească la data de 7 iunie 2026, având în vedere complexitatea măsurilor introduse, este binevenită o analiză anticipată a implicațiilor noilor obligații impuse angajatorilor, pentru a facilita implementarea acestora ulterior.

Transparența salarială înainte de angajare

Conform Directivei, angajatorii trebuie să asigure transparența salarială atât înainte, cât și după angajare.

În procesul de recrutare, angajatorii vor trebui să furnizeze candidaților informații cu privire la nivelul inițial al salariului sau intervalul aferent în cadrul căruia acesta se poate stabili. Aceste informații vor fi comunicate într-un moment oportun, de exemplu, prin anunțul de angajare sau înaintea interviului, pentru a facilita procesul de negociere a salariului.

Noua reglementare nu permite angajatorilor să solicite informații despre salariul actual sau istoricul salarial al candidaților. De asemenea, anunțurile de posturi vacante și denumirile locurilor de muncă vor trebui să fie neutre din punct de vedere al genului.

Transparența salarială în desfășurarea raporturilor de muncă

Pe parcursul desfășurării raporturilor de muncă, angajatorii vor fi obligați să pună la dispoziția salariaților, într-un mod accesibil, criteriile obiective, neutre din punctul de vedere al genului care sunt utilizate pentru a determina salariul, evoluția acestuia și nivelurile salariale.

Angajații sau partenerii sociali ai acestora vor putea solicita informații cu privire la propriul nivel salarial și la nivelurile salariale medii pentru categoriile de salariați care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare ca a lor, precum și clarificări și informații suplimentare în legătură cu datele furnizate. Angajatorii vor trebui să se asigure că procedura de urmat pentru exercitarea acestui drept este adusă la cunoștința salariaților în fiecare an. Aceștia vor trebui să răspundă la solicitări într-un termen rezonabil, însă nu mai târziu de 2 luni de la data formulării cererii.

Ce înseamnă „muncă de aceeași valoare”?

„Munca de aceeași valoare” se stabilește în conformitate cu anumite criterii nediscriminatorii, obiective și neutre din punctul de vedere al genului. Acestea vor sta la baza structurii de salarizare a angajatorului și vor fi convenite împreună cu partenerii sociali. Criteriile pot include, de exemplu, competențele, efortul, responsabilitatea, condițiile de muncă și, dacă este cazul, orice alți factori care sunt relevanți pentru postul sau locul de muncă specific.

Interzicerea clauzelor de confidențialitate a salariului

O altă măsură de impact pentru angajatori va fi eliminarea clauzelor de confidențialitate a salariului. Salariații nu vor mai putea fi împiedicați să divulge informații despre remunerația lor în scopul asigurării aplicării principiului egalității de remunerare. În ceea ce privește informațiile obținute în virtutea dreptului la informare, altele decât cele referitoare la propriul salariu sau propriul nivel salarial, angajatorii vor putea solicita salariaților să le utilizeze numai în scopul de a-și exercita dreptul la egalitatea de remunerare.

Obligații de raportare

Angajatorii vor fi obligați să raporteze organismului de monitorizare competent o serie de date referitoare la discrepanțele salariale dintre femei și bărbați. Această obligație se va aplica pentru companiile cu cel puțin 100 de angajați.

Informațiile raportate vor fi comunicate și salariaților și partenerilor sociali ai acestora, precum și inspectoratului de muncă și organismul de promovare a egalității competent, la cererea acestora din urmă.

Identificarea unei diferențe în ceea ce privește nivelul salarial mediu între angajații de gen feminin și masculin de cel puțin 5% în cazul oricărei categorii de salariați, nejustificată obiectiv și neremediată în termen de 6 luni de la data transmiterii raportării va atrage necesitatea demarării unei evaluări comune, prin cooperarea angajatorului cu partenerii sociali.

Măsuri de protecție a salariaților

Salariații care se consideră nedreptățiți ca urmare a nerespectării principiului egalității de remunerare în ceea ce îi privește se vor putea adresa instanței de judecată, prezentând fapte ce permit să se presupună existența discriminării directe sau indirecte. În aceste situații, Directiva transferă sarcina probei către angajator.

În ceea ce privește despăgubirile, acestea vor trebui să includă recuperarea integrală a plăților restante și a primelor sau a plăților în natură aferente, despăgubiri pentru oportunitățile pierdute, prejudicii morale, orice prejudiciu cauzat de alți factori relevanți, precum și dobânzi de întârziere.

Recomandări pentru angajatori

În anticiparea transpunerii Directivei, este recomandabil ca angajatorii să întreprindă următoarele măsuri:

  • efectuarea unei analize a sistemului de salarizare, pentru a identifica orice variații de remunerare existente între femei și bărbați care desfășoară aceeași muncă sau o muncă de valoare egală și elementele care conduc la aceste diferențe;
  • revizuirea și actualizarea strategiilor și politicilor de salarizare, pentru a se asigura că acestea se bazează pe criterii obiective și neutre din punct de vedere al genului;
  • revizuirea procesului și procedurilor de recrutare, pentru a asigura conformitatea acestora cu principiul transparenței și egalității de remunerare;
  • stabilirea unui mecanism de comunicare eficient, astfel încât salariații să primească răspunsuri motivate și în timp util, la solicitările pe care le adresează în considerarea dreptului lor la informare.


Autoritățile impun un nou sistem pentru trasabilitatea transporturilor: e-Sigiliu. Ce diferențe sunt față de e-Transport?

|

Autor: Cristina Săulescu, Partener Cabot Transfer Pricing

Monitorizarea transporturilor rutiere se va face printr-un sistem suplimentar, care va funcționa în paralel cu e-Transport. Deși ambele sisteme vizează transporturile rutiere, ele au scopuri și moduri de funcționare diferite: în timp ce e-Transport, deja funcțional, este centrat pe administrarea și documentarea transporturilor rutiere, viitorul sistem e-Sigiliu va fi orientat mai degrabă spre monitorizarea transporturilor și prevenirea deturnărilor.

Prin Legea nr. 269/2023, Guvernul a instituit, începând cu 11 noiembrie, Sistemul național RO e-Sigiliu, menit să asigure trasabilitatea transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României.

Noul sistem, care va funcționa în paralel cu e-Transport, va fi bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice și va permite autorităţilor să determine potenţialele puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea se află în tranzit sau dacă au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.

Practic, mărfurile vor fi monitorizate în timp real, de la locul de încărcare până la cel de descărcare finală, scopul noului sistem fiind acela de a preveni vânzarea de mărfuri pe traseu sau alte practici ilicite, cum ar fi vânzarea fără factură a unor bunuri care doar ar trebui să tranziteze teritoriul național.

De cealaltă parte, prin intermediul e-Transport, contribuabilii trebuie să declare anticipat deplasarea bunurilor considerate cu risc fiscal, prin obținerea unui cod unic, denumit cod UIT, care trebuie trecut obligatoriu pe documentele de transport. În e-Transport figurează date referitoare la expeditor și beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare și descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport folosit și codul UIT al respectivului transport.

Aplicarea sigiliilor inteligente și monitorizarea transporturilor prin noul sistem e-Sigiliu se va realiza de către ANAF și Autoritatea Vamală Română în baza unei analize de risc. Procedura detaliată pentru aplicarea sigiliilor și definirea criteriilor de risc va fi elaborată ulterior, până la finalul acestui an, printr-un ordin de punere în aplicare emis de ANAF și Autoritatea Vamală Română.

În cazul e-Transport, raportările sunt limitate la anumite categorii de vehicule rutiere: cele care au o masă maximă autorizată de minim 3,5 tone și care sunt încărcate cu bunuri cu risc fiscal ridicat cu o masă brută totală mai mare de 500 Kg sau o valoare totală mai mare de 10.000 lei, aferente cel puțin unei relații comerciale care face obiectul transportului.

Din pespectiva amenzilor, lipsa de integritate a sigiilor aplicate de autorități pe transporturi va fi sancționată cu sume de până la 50.000 de lei, acestea urmând să fie aplicate direct conducătorilor auto. Abordarea de sancționare este total diferită față de sistemul e-Transport, acolo unde responsabilitățile de conformare și riscurile de sancționare sunt ale furnizorilor sau clienților, după caz, dar niciodată transportatorilor. În cazul e-Sigiliu, responsabilitatea aparține exclusiv șoferilor care efectuează transporturile, ei fiind singurii care trebuie să se asigure că sigiliul aplicat își păstrează integritatea în tranzit.

Regimul contravențional aferent sistemului e-Transport vizează atât lipsa raportărilor, cât și raportările incorecte și prevede amenzi cuprinse între 5.000 și 100.000 de lei, iar pentru anumite fapte, chiar și confiscarea contravalorii bunurilor transportate.



Reforme privind regimul IMM-urilor în UE: Termen unic de plată a facturilor la nivel european și alte propuneri importante pentru IMM-uri, lansate de Comisia Europeană

|

Autor: Sorin Biban, Tax Partner, Biriș Goran SPARL

Recent, Comisia Europeană a prezentat un plan ambițios pentru a ajuta IMM-urile, care reprezintă o pondere covârșitoare de 99% din totalul afacerilor europene, fiind coloana verterbrală a economiei comunitare, să navigheze prin imprevizibilitatea și volatilitatea actuală. Măsurile propuse de Comisia Europeană vin în contextul în care întreprinderile mici și mijlocii au fost afectate în mod disproporționat de crizele care s-au succedat în ultimii ani: pandemia de COVID-19, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, criza energetică și creșterea inflației.

„IMM-urile continuă să se confrunte cu volatilitatea și imprevizibilitatea, precum și cu constrângeri în materie de aprovizionare, cu deficite ale forței de muncă și, adesea, cu o concurență neloială și cu condiții de concurență inechitabile în cadrul activităților lor economice din Europa”, explică CE într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției.

Printre propunerile majore inițiate de autoritățile europene se numără un nou regulament care vizează combaterea întârzierilor în efectuarea plăților comerciale, un obstacol major pentru IMM-uri. Întârzierile în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale împiedică investițiile și creșterea economică și contribuie la incertitudinea și neîncrederea din mediul de afaceri.

O noutate semnificativă propusă de CE în acest regulament este introducerea unui termen maxim de plată de 30 de zile, eliminând astfel ambiguitățile și lacunele juridice existente. Această schimbare va asigura un flux de numerar mai stabil pentru IMM-uri și va spori competitivitatea și reziliența acestora.

Astfel, Proiectul de Regulament UE propune un termen unic de plată a facturilor, valabil în toate statele membre UE, de 30 de zile calendaristice. Termenul ar urma să se aplice în toate tranzacțiile de tip B2B și B2G, iar Regulamentul va interzice total stabilirea de excepții prin contractele dintre părți, singurele termene care pot fi agreate contractual fiind cele mai mici de 30 de zile.

Fiind vorba de un Regulament UE (și nu de o directivă), el ar urma să se aplice direct în toate statele membre, fără să mai fie necesară niciun fel de transpunere legislativă, după aproximativ un an de la oficializarea sa la nivel european.

Un alt element cheie din reforma menită să sprijine întreprinderile mici și mijlocii este propunerea unui sistem fiscal simplificat pentru IMM-uri, bazat pe sediul social. Măsura ar urma să permită întreprinderilor care operează transfrontalier să interacționeze cu o singură administrație fiscală, reducând astfel complexitatea și costurile de conformare, și diminuând riscul dublei impuneri.

Această propunere de Directivă, gândită să se aplice de la 1 ianuarie 2026, va modifica substanțial regimul de taxare a companiilor care activează în mai multe state UE și va spori securitatea și echitatea în domeniul fiscal, va reduce costurile de asigurare a conformității și denaturările de pe piață care influențează deciziile întreprinderilor, reducând totodată la minimum riscul dublei impuneri, al supraimpozitării și al litigiilor fiscale.

Se propune, deci, un ghișeu unic privind impozitul pe profit, care va permite IMM-urilor eligibile :

  • să interacționeze numai cu administrația fiscală a statului membru în care își au sediul central, și
  • să depună o singură declarație fiscală, în statul membru în care se află sediul central.

IMM-urile eligibile vor avea astfel opțiunea de a calcula rezultatele impozabile ale sediilor lor permanente (din alte state membre) numai pe baza regulilor de impunere din statul membru al sediului central, în timp ce cota de impozit aplicabilă va rămâne cea din statul membru în care sunt situate sediile permanente.

Potrivit Comisiei Europene, scăderea preconizată a costurilor de asigurare a conformității ar trebui mai ales să stimuleze investițiile și extinderea la nivel transfrontalier în UE. IMM-urile care își desfășoară activitatea în state membre diferite vor putea să profite la maximum de libertatea de stabilire și de libera circulație a capitalurilor, fără a fi stânjenite de obstacole fiscale inutile.

Dincolo de aceste măsuri, Comisia Europeană propune și o serie de inițiative non-legislative pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea IMM-urilor. Acestea includ, printre altele, îmbunătățirea mediului de reglementare, stimularea investițiilor și dezvoltarea unei forțe de muncă calificate.

În aceeași idee, autoritățile europene își propun și simplificarea procedurilor administrative și a cerințelor de raportare pentru IMM-uri prin lansarea sistemului tehnic „o singură dată” (parte a portalului digital unic) până la sfârșitul anului 2023, care va permite IMM-urilor să realizeze proceduri administrative în cadrul pieței unice fără a fi nevoite să prezinte din nou documentele. Comisia și-a asumat, spre exemplu, că va simplifica și va digitaliza procedurile greoaie, cum ar fi declarațiile și certificatele pentru detașarea lucrătorilor (de exemplu, așa-numitul document A1 privind drepturile de securitate socială).

Aceste acțiuni sunt vitale pentru a asigura că IMM-urile pot atinge întregul lor potențial economic și se pot adapta rapid la schimbările din piață. În plus, investițiile semnificative ale UE, care depășesc 200 de miliarde de euro în diverse programe de finanțare până în 2027, vor contribui la transformarea acestor întreprinderi în entități mai reziliente, sustenabile și digitale.

În concluzie, aceste măsuri reflectă angajamentul UE de a sprijini IMM-urile, care nu doar că reprezintă o parte esențială a economiei europene, dar sunt și actori principali în tranzițiile verde și digitală. Această abordare holistică va contribui la o Europă mai prosperă și mai inovatoare, cu IMM-uri puternice la baza sa.



Reglementările contabile, modificate. Noile reguli trebuie puse în aplicare începând chiar cu situațiile financiare ale anului 2023

|

Autor: Alina Andrei, Partener Cabot Transfer Pricing

Ministerul de Finanțe a completat printr-un ordin publicat recent reglementările contabile generale, precum și pe cele care vizează organizațiile non-profit. Printre altele, se introduc noi conturi în planul de conturi general (pentru toate categoriilor de societăți, indiferent de ce standard de contabilitate aplică, cât și pentru organizațiile non-profit) și se modifică sau se completează funcțiunile unor conturi deja existente. Actualizările se aplică începând cu situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar 2023, deci se vor reflecta chiar în raportările depuse de companii și ONG-uri chiar anul viitor.

Ordinul MF 2.649/2023, publicat recent în Monitorul Oficial, aduce modificări semnificative, efective începând cu exercițiul financiar al anului 2023. Entitățile care nu urmează calendarul anului financiar vor aplica aceste schimbări pentru prima dată în situațiile financiare anuale post 1 ianuarie 2024.

Aceste modificări sunt relevante atât pentru reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și consolidate (conform Ordinului MF 1.802/2014), cât și pentru cele conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (Ordinul MF 2.844/2016).

Printre cele mai notabile schimbări se numără introducerea unor noi conturi în planul de conturi general. Astfel, se introduc noi conturi în planul de conturi general, printre care analiticele: 1496 pentru pierderi din reorganizări de societăți, 6121 – cheltuieli cu redevențele, 6122 – cheltuieli cu locațiile de gestiune, 6123 – cheltuieli cu chiriile, dar și conturi distincte: 616 – cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, 617 – cheltuieli de management sau 618 – cheltuieli de consultanță.

Aceste conturi sunt esențiale pentru o evidență precisă a cheltuielilor, oferind o imagine mai clară a costurilor operaționale și a celor legate de proprietatea intelectuală.

De asemenea, s-au făcut modificări importante la funcțiile unor conturi deja existente. De exemplu, contul 149 include acum pierderile din fuziuni, iar contul 691 (cheltuieli cu impozitul pe profit) adaugă detalii specifice pentru grupurile fiscale. Mai exact, apare o completare pentru grupurile de impozit pe profit, și anume că persoana juridică responsabilă înregistrează în debitul contului 691 cheltuiala totală cu impozitul pe profit datorat de grupul fiscal.

Un aspect important de remarcat este eliminarea funcției contului 266, dedicat certificatelor verzi amânate. Această schimbare poate avea un impact semnificativ pe termen lung asupra raportărilor financiare ale companiilor implicate în domenii legate de sustenabilitate și energie regenerabilă.

Aceste actualizări trebuie analizate cu atenție de companii pentru a rămâne conforme cu cerințele naționale și internaționale în materie de contabilitate. Departamentele financiare trebuie să se adapteze rapid la aceste schimbări pentru a asigura transparența și acuratețea raportărilor anuale, astfel că este esențial ca profesioniștii din domeniu să revizuiască aceste schimbări în detaliu și să se asigure că procedurile lor contabile sunt actualizate corespunzător, pentru a evita erorile contabile, dar și pentru a asigura conformitatea cu standardele curente.

Modificări la reglementările contabile pentru ONG-uri

Ordinul MF 2.649/2023 conține și actualizări contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, aplicabile tot începând cu situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar 2023. Pe lângă modificările de conturi similare celor detaliate pentru reglementările contabile generale, Ministerul de Finanțe a mai introdus și alte precizări.

Noutățile vizează costurile îndatorării atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricație, clarificându-se ce înseamnă active pregătite pentru utilizarea lor prestabilită, dar și data la care pot începe sau se suspendă capitalizările costurilor îndatorării. În plus, se completează prevederile vizând evaluarea inițială a imobilizărilor corporale cu obligația de a avea documente justificative pentru cheltuielile de proiectare și obținere a autorizațiilor care să ateste efectuarea lor.



Legea prevenirii, modificată din noiembrie. Mai multe contravenții vor putea fi amendate direct, chiar de la prima încălcare

|

Autor: Filip Justin Cucu, avocat junior de la Biriș Goran SPARL

Guvernul a modificat Legea prevenirii, care permite mai multor categorii de contravenții din zona contabil – fiscală să fie sancționate doar cu avertisment la prima abatere. Prin această modificare mai multe contravenții acoperite până acum de legislația prevenirii se vor întoarce la regimul juridic uzual și vor putea fi amendate direct, chiar dacă este prima încălcare de acest fel.

Astfel, HG nr. 937/2023, intrată în vigoare la data de 5 noiembrie, elimină o serie de contravenții fiscale din Legea prevenirii, în sensul în care acestea nu vor mai beneficia de posibilitatea de a nu fi amendate la prima abatere. Practic, prin această modificare, mai multe categorii de contravenții nu vor mai sancționate cu avertisment la prima abatere, ci vor fi direct amendate. Printre actele normative care vor fi eliminate din lista contravențiilor cărora li se aplică Legea prevenirii se numără Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, precum și în Ordonanța caselor de marcat sau în cea vizând sistemele moderne de plată.

Printre cele mai importante contravenții care nu mai sunt acoperite de Legea prevenirii începând din 5 noiembrie 2023 se numără cele care vizează nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere sau de mențiuni, ori a celor de TVA, precum și neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare a bunurilor și veniturilor impozabile sau a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume.

La fel, nerespectarea obligației de întocmire a dosarului prețurilor de transfer nu mai este vizată de Legea prevenirii și va fi amendată direct, în momentul constatării.

De asemenea, au fost eliminate din legislația prevenirii:

  • nefurnizarea la termen a informațiilor periodice solicitate de către ANAF, nedepunerea declarației de patrimoniu sau a chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale;
  • nerespectarea obligației de a păstra și de a prezenta organelor fiscale datele arhivate în format electronic și aplicațiile informatice cu ajutorul cărora au fost generate;
  • nerespectarea obligațiilor ce țin de funcționarea caselor de marcat și emiterea de bonuri fiscale sau de facturi fiscale la cererea clienților;
  • nerespectarea obligațiilor de a accepta plăți cu cardul bancar și celelalte contravenții prevăzute de OUG nr. 193/2002 privind sistemele moderne de plată.

Dincolo de înăsprirea indirectă a regimului de sancționare pentru aceste fapte acoperite anterior de Legea prevenirii, HG nr. 937/2023 majorează semnificativ și valoarea unor amenzi pe care le pot primi persoanele juridice dacă nu respectă legislația vamală sau cea referitoare la accize.

Schimbările vizează amenzile contravenționale pentru încălcările legate de produsele accizabile, după cum urmează: nerespectarea indicațiilor privind accizele în facturi, nerespectarea procedurilor de către producătorii de alcool, raportări incorecte sau incomplete privind operațiunile în antrepozitul fiscal și alte încălcări similare. Aceste fapte vor fi acum sancționate cu amenzi între 2.000 și 10.000 de lei (față de limita maximă anterioară de 5.000 de lei).

Pe lângă acestea, hotărârea introduce modificări substanțiale în sistemul de sancțiuni pentru contravențiile sancționate conform Codului vamal al României. Majoritatea faptelor vor suferi o creștere semnificativă a amenzilor. De exemplu, încălcări precum nerespectarea anumitor obligații de către transportatori, neprezentarea documentelor solicitate de autoritățile vamale, sau depunerea de informații incomplete sau incorecte vor fi acum sancționate cu amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei, o creștere față de intervalul anterior de 500 – 1.500 de lei.

Încălcările mai severe, precum ignorarea semnalului de oprire al personalului vamal, acostarea sau aterizarea ilegală, nedeclararea mărfurilor sau prezentarea de informații false, vor atrage amenzi mai mari, între 3.000 și 8.000 de lei. De asemenea, există o categorie separată de încălcări, cum ar fi sustragerea de la controlul vamal sau depunerea declarației vamale cu date eronate sau incomplete privind originea mărfurilor, felul, cantitatea sau valoarea lor, care vor fi sancționate cu amenzi între 8.000 și 25.000 de lei, sau chiar mai mult în cazul produselor accizabile.

 



Venitul minim european adecvat – nicio acțiune concretă pentru transpunerea în România a reglementărilor adoptate de UE în 2022

|

Autori: Claudia Sofianu, Partener, lider Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

Dan Răuţ, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

La începutul acestui an aduceam în atenție faptul că România trebuie să transpună în legislația locală Directiva Europeană nr. 2041/2022 privind Venitul Minim European Adecvat (Fair Minimum Wage), un act legislativ controversat, dar și ambițios, care și-a propus să asigure o minimă protecție socio-economică categoriilor vulnerabile de lucrători din cadrul Uniunii Europene.

Această directivă a fost construită în jurul idealului de a asigura un cadru unitar, echitabil din punct de vedere social, transparent, predictibil, dar și adaptat realităților cotidiene, în ceea ce privește modul de determinare a salariului minim național necesar pentru un trai decent (și nu doar a unuia de subzistență) în cadrul statelor membre UE.

Ca orice directivă europeană, și aceasta are un termen limită de transpunere în legislația națională. Reiterăm faptul că statele membre au la dispoziție pentru transpunerea prevederilor acesteia doi ani de la data intrării ei în vigoare. Cu alte cuvinte, România trebuie să asigure apariția cadrului legislativ aferent până la finalul anului 2024.

Să ne reamintim ce presupune această directivă și cum ar putea fi implementată, întrucât aceasta permite adoptarea unor scenarii optimiste, care să producă schimbări semnificative în favoarea lucrătorului, dar și a unor alternative ceva mai „cinice”, să spunem, care, deși „bifează” prevederile directivei, pot duce la o „îmbunătățire” a traiului mai mult pe hârtie și mai puțin în realitate.

Explicația este simplă: metodele de calcul recomandate de actul legislativ european aprobat pentru acest „venit minim adecvat” permit ambivalența sugerată, deși, în substanță, este insuflată adoptarea celor mai favorabile scenarii în aplicarea directivei. Dar acestea nu pot fi, totuși, impuse statelor membre.

Astfel, am putea spune că varianta favorabilă angajatului este determinarea venitului minim pornind de la valoarea coșului de consum. În contrapartidă, alternativele ce nu ar aduce neapărat o schimbare pozitivă pentru salariații români sunt cele prin care venitul minim pentru un trai decent s-ar baza pe indicatorii economici prevăzuți de directivă, și anume valoarea la nivelul de 60% din salariul median sau valoarea a 50% din salariul mediu brut pe economie.

De ce spunem că valoarea de referință a coșului de consum pentru un trai decent poate fi un barometru „fericit” pentru salariatul român? Pentru că, de regulă, valoarea coșului minim de consum are în vedere costurile uzuale pentru: alimentație, îmbrăcăminte și încălțăminte, asigurarea unei locuințe, dotarea și întreținerea acesteia, produse de uz casnic și igienă personală, servicii, educație și cultură, îngrijirea sănătății, recreere și vacanță, fond de economii. Așadar, un venit minim raportat la toate aceste costuri ale vieții ar putea reprezenta un venit satisfăcător pentru foarte mulți dintre cei care formează azi forța de muncă activă din România. Pe de altă parte, contextul economic din țară nu pare capabil momentan să susțină o astfel de abordare curajoasă.

Știm că România face parte din grupul țărilor cu venituri minime statutare, adică din grupul majoritar al statelor cu venituri reglementate prin legi sau statute (spre deosebire de state ca Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia, unde veniturile minime sunt negociate colectiv între sindicate și angajatori). România nu se situează pe o poziție avantajoasă în ceea ce privește valoarea salariului minim garantat (ori a venitului mediu pe economie) şi nici când vine vorba despre indicele nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor. Pe scurt, putem spune că România este o țară cu costuri de trai (relativ) mari, raportat la veniturile (încă) mici ale populaţiei.

Revenind la coșul minim de consum pentru un trai decent, notăm că în România valoarea acestuia în 2023 pentru o persoană adultă singură a fost evaluată la 3.807 lei (cu o creștere de aprox. 40%, de la 2.708 lei anul trecut), conform unui studiu elaborat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România (raportat la luna septembrie a.c.). Așadar, pentru un astfel de câștig net (minim) venitul brut corespondent ar fi de aprox. 6.507 lei. Comparativ cu salariul minim brut național actual de doar 3.300 lei, este evident că efortul financiar s-ar dubla, ceea ce ar reprezenta o povară economică poate mult prea mare și greu de susținut – cel puțin pe termen scurt și mediu – pentru mediul de afaceri. Este totuși un ideal către care ar trebui să tindem cu toții (de ce nu?), mai ales că în unele sectoare de activitate din țară acest venit este deja o realitate cotidiană.

Sărind de la optimism la realism, ajungem să punctăm și formulele de calcul ce au la bază indicatorii economici mai sus menționați. Cum salariul median nu este un parametru de referință al rapoartelor de statistică din România, ne rămâne doar să presupunem că autoritățile din România ar putea îmbrățișa, dacă va fi cazul, metoda de calcul bazată pe valoarea a 50% din salariul mediu brut pe economie.

Conform informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică din România (INS), salariul mediu brut pe economie a trecut în 2023 de borna de 7.000 lei (în luna septembrie 2023, acesta a fost de 7.350 lei), iar dacă facem un calcul matematic simplu, un venit minim „adecvat” calculat ca fiind jumătate din această valoare înseamnă aproximativ 3.500 – 3.700 lei lunar brut. Imediat realizăm că este o sumă foarte apropiată ca valoare de cea a însuși salariului minim brut național actual (i.e., 3.300 lei). În consecință, o astfel de formulă de calcul pragmatică ar oferi autorităților ocazia de a rezolva ecuația cu necunoscute a transpunerii directivei într-un mod destul de simplu și acoperitor din punct de vedere legislativ.

Astfel, dacă analizăm cu optimism prevederile Directivei 2041/2022, ne-am duce rapid cu gândul direct la valoarea coșului minim de consum ca valoare de referință pentru calculul acestui venit (net) minim decent. Totodată, fiindcă directiva oferă și opțiuni mai realiste, cel puțin, pentru economia românească (de exemplu, prin utilizarea formulei de calcul pentru aflarea salariului minim adecvat prin înjumătățirea salariului mediu brut pe economie – variantă care se potrivește mănușă pentru autoritățile noastre), există posibilitatea ca lucrătorul de rând din România nici să nu simtă efectele acestui act european.

Ce urmează, totuși? După mai bine de un an de la adoptarea Directivei de către Comisia Europeană și intrarea ei în vigoare, acțiunile concrete ale autorităților din România în vederea transpunerii acesteia întârzie să apară. Deși această Directivă apare într-o anexă publicată pe 13 septembrie 2023 pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului privind planul anual de transpunere a directivelor UE pentru anul 2024, sesizăm că nu există informații suplimentare privind calendarul de transpunere. Nu în ultimul rând, merită precizat că instituția competentă desemnată pentru transpunere este Ministerul Muncii și Solidarității Sociale iar termenul asumat pentru implementare este 15 noiembrie 2024. Astfel, conform Planului publicat, Ministerul Muncii urmează să efectueze o serie de propuneri de proiecte: (i) pentru modificarea Codului Muncii și a legii privind dialogul social, (ii) de Hotărâri de Guvern privind reglementarea mecanismului de stabilire a salariului minim și pentru instituirea Planului de acțiune pentru promovarea negocierii colective.

 

Așadar, urmează 2024 – un an cu o agendă electorală încărcată în România: poate fi toamna viitoare momentul schimbării de paradigmă pentru ceea ce reprezintă conceptul de venit minim adecvat/ decent și în România? Rămâne de văzut.