Transporturile rutiere internaționale de bunuri pe teritoriul național, sub monitorizarea RO e-Transport

Autori:

Florin Neagoe, Manager, PwC România
Elena Zaharia, Senior Consultant, PwC România
Rareș Stănescu, Director, PwC România

Transportul internațional rutier de bunuri a fost inclus în sfera de aplicare a obligațiilor în materie de RO e-Transport prin Ordonanța de Urgență nr. 115/2023. Sunt vizate de această extindere a obligațiilor atât operațiunile vamale de import – export, cât și deplasările intracomunitare (achiziții, respectiv livrări intracomunitare).

Astfel, operatorii economici trebuie să se conformeze, pe de-o parte, cu obligațiile în materie de e-Transport existente în ceea ce privește transportul pe teritoriul național al bunurilor cu risc fiscal ridicat, iar pe de altă parte, cu noile obligații ce vizează transportul internațional rutier de bunuri.

Obligațiile în domeniul RO e-Transport au avut ca scop inițial monitorizarea transporturilor rutiere pe teritoriul național a bunurilor cu risc fiscal ridicat prevăzute de Ordinul ANAF nr. 802/2022. ANAF vizează – printr-un proiect de Ordin – să extindă această listă a bunurilor cu risc fiscal ridicat, așa cum am menționat și într-un articol anterior.

În altă ordine de idei, obligația obținerii codului UIT intervine și pentru transportul internațional rutier de bunuri revine următorilor operatori economici:

destinatarului înscris în declarația vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declarația vamală de export, în cazul bunurilor care fac obiectul operațiunilor de import sau export, după caz;
beneficiarului din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri;
furnizorului din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;
depozitarului, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide de bunuri.

Legislația adoptată recent în materie de RO e-Transport privind transportul internațional rutier de bunuri nu limitează în prezent aplicabilitatea acestor obligații la anumite categorii de bunuri și nici nu condiționează masa mijloacelor de transport a bunurilor ori valoarea sau greutatea acestora, așa cum este în prezent cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat. În acest sens, există posibilitatea ca autoritățile fiscale să adopte în viitorul apropiat prevederi legislative care să detalieze și aceste aspecte.

Nu în ultimul rand, o altă modificare importantă adusă de Ordonanță de Urgență nr. 115/2023 vizează obligația transportatorilor de a echipa vehiculul de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații. În acest sens, conducătorul mijlocului de transport are obligația să pornească dispozitivul de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național și să îl țină în funcțiune până la locul de livrare declarat pe teritoriul național sau după părăsirea teritoriului național.

Neconformarea cu noile obligații privind RO e-transport pentru transportul rutier internațional de bunuri atrage aplicarea unor amenzi de pana la 100.000 lei, precum și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate. Sancțiunile aferente nerespectării noilor obligații privind transportul internațional rutier de bunuri se vor aplica de la 1 iulie 2024.

Operatorii economici supuși noilor reglementări eTransport au nevoie de resurse interne suplimentare pentru automatizarea procesului sau pot folosi soluții existente. PwC România a dezvoltat soluția e-Transport, o platformă preconfigurată care automatizează procesele necesare raportării în sistemul Ro e-Transport și care facilitează conformarea cu obligațiile legale mult mai rapid, mai simplu și mai puțin costisitor. Fiind integrată cu soluțiile de business ale companiilor și direct conectată la sistemul informatic al ANAF, soluția e-Transport colectează, validează și agregă datele din sistemele utilizatorilor și ale partenerilor lor de afaceri cu scopul de a genera codul UIT și managementul acestuia.

31 ianuarie, primul termen de raportare pe DAC-7. Ghid de conformare pentru operatorii de platforme digitale

Autor: Alina Andrei, Partener Cabot Transfer Pricing

Cadrul legal pentru implementarea DAC-7 a fost finalizat de curând, după ce ANAF a publicat și formularul necesar pentru ca operatorii de platforme electronice și market-place-uri să declare la Fisc activitatea și veniturile generate de vânzători prin intermediul lor. Noua declarație intrată în circuitul fiscal poartă indicativul F 7000, se complează în format electronic și trebuie depusă în premieră până la finalul acestei luni, pentru a reflecta activitatea din anul 2023. În formular se vor raporta detaliat activitățile economice de pe market-place-uri sau platforme electronice, efectuate de persoane fizice ori juridice, pentru vânzarea sau închirierea de bunuri, precum și pentru prestarea de servicii personale.

ANAF a introdus formularul F7000, un instrument cheie pentru adaptarea legislației fiscale românești la economia digitală, în conformitate cu Directiva europeană DAC7, preluată în Codul de procedură fiscală prin OG 16/2023. Noul formular, destinat operatorilor de platforme online, are scopul de a asigura conformitatea fiscală și transparența activităților economice desfășurate digital, îmbunătățind procesul de colectare fiscală pentru activități economice derulate prin intermediul platformelor online.

În condițiile în care neraportarea sau raportarea cu întârziere va putea fi sancționată de autoritățile fiscale cu sume cuprinse între 20.000 și 100.000 de lei, pentru operatorii de platforme online este esențial să fie la curent cu aceste cerințe impuse de completarea noului formular fiscal și să se asigure că raportările lor sunt complete și precise.

Ce platforme trebuie să facă raportări până la finalul lunii ianuarie

Printre platformele ce intră sub incidența DAC7 se numără platformele de tipul marketplace, în care se vând produse și servicii, platformele pentru car sharing (cele care pun la dispoziția utilizatorilor servicii de închiriere mașini), platforme de închirieri în regim hotelier, aplicațiile de live streaming sau platformele care oferă acces la cursuri online sau orice alte tipuri de evenimente. Atenție, însă, pentru că definiția unei platforme este una destul de largă, cuprinzând diferite tipuri de software, inclusiv site-uri web, aplicații mobile și alte medii care facilitează conexiuni între vânzători și utilizatori pentru desfășurarea activităților economice. Fiecare entitate care operează o astfel de platformă sau orice alt tip de aranjament care permite colectarea și plata unei contraprestații pentru realizarea unei activități considerate relevante din perspectiva DAC7 ar trebui să analizeze cu mare precauție dacă are obligații incidente DAC7 și să facă rapid demersuri de conformare.

Singurele platforme digitale excluse de la raportări sunt cele care se limitează doar la procesarea plăților, listarea sau promovarea activităților ori redirecționarea utilizatorilor către alte site-uri.

Ce activități trebuie raportate

Activitățile relevante, pentru care trebuie făcute raportări, includ: închirierea de bunuri imobile (rezidențiale, comerciale, precum și de orice alte bunuri imobile și spații de parcare), servicii personale (servicii care implică o muncă pe bază de intervale de timp sau sarcini, prestată de una sau mai multe persoane și realizată la cererea unui utilizator, fie online fie în mod fizic, offline), vânzarea de bunuri sau închirierea oricărui mijloc de transport.

În raportări vor fi incluse atât activitățile transfrontaliere, cât și cele interne.

Există însă și anumite excepții, precum entitățile guvernamentale sau cele listate pe piețe reglementate, precum și entitățile care depășesc anumite praguri de activitate (entitățile pentru care operatorul de platformă a facilitat peste 2.000 de activități de închiriere de bunuri imobile și nici cele pentru care operatorul de platformă a facilitat mai puțin de 30 de activități constând în vânzări de bunuri și pentru care valoarea totală a contraprestației plătite nu a depășit valoarea de 2.000 de euro în cursul anului trecut)

Procedura de raportare

Raportarea prin Formularul F7000 se va face anual, până la data de 31 ianuarie, pentru activitatea din anul anterior. Prima raportare este programată pentru 31 ianuarie 2024, referitor la activitățile intermediate în anul 2023.

Formularul F7000 se completează electronic și se transmite prin portalul ANAF sub forma unui fișier PDF cu XML atașat, semnat electronic. Pentru transmitere, operatorii de platforme trebuie să dețină un certificat digital calificat. Declarația este una de tip informativ, ceea ce înseamnă că nu aduce niciun fel de obligații de plată.

În Ordinul care îl aprobă (Ordinul ANAF nr. 1996/2023) se precizează că orice modificare a formularelor F7000 va fi comunicată operatorilor cu cel puțin 15 zile înainte de aplicarea lor, astfel că înainte de depunere este important ca operatorii să verifice pagina ANAF pentru a se asigura că depun mereu formularul în varianta sa actualizată.

Informațiile care trebuie raportate și corecțiile care pot fi făcute

Operatorii de platforme sunt obligați să raporteze informații detaliate despre vânzătorii raportabili, inclusiv nume, adrese, NIF-uri, coduri de TVA și alte date relevante, atât pentru persoane fizice cât și pentru entități juridice.

O primă categorie de date care trebuie declarate sunt cele care permit identificarea platformei și a vânzătorilor raportabili. Astfel, pentru identificarea platformei, operatorii trebuie să furnizeze numele, adresa sediului social, Numărul de Identificare Fiscală (NIF) și denumirea comercială a platformei. Pentru identificarea vânzătorilor raportabili, operatorii trebuie să declare pentru persoanele fizice: numele, prenumele, adresa principală, NIF-uri, locul nașterii (în absența NIF), codul de TVA (dacă există) și data nașterii, iar pentru entități juridice: denumirea juridică, adresa principală, NIF-uri, codul de TVA, numărul de înregistrare în Registrul Comerțului și, acolo unde există, sediile permanente unde se realizează activități relevante, indicând fiecare stat membru.

Apoi, operatorii trebuie să raporteze o serie de informații financiare referitoare la vânzătorii care desfășoară activități economice pe platformele lor, printre care: numărul de identificare al contului bancar unde vânzătorul își încasează veniturile, numele titularului contului, dacă acesta este diferit de numele vânzătorului, contraprestația totală și numărul de activități relevante pentru fiecare trimestru al perioadei de raportare, precum și orice onorarii, comisioane sau taxe reținute sau percepute de operator.

Pentru activitățile de închirieri imobiliare, există un set specific de date care trebuie raportate: adresa fiecărui bun imobil listat și, dacă este disponibil, numărul cărții funciare sau echivalentul acestuia, contraprestația totală și numărul de activități de închiriere pentru fiecare bun imobil listat, în fiecare trimestru, precum și numărul de zile pentru care fiecare bun imobil a fost închiriat în timpul perioadei de raportare și tipul fiecărui bun imobil.

Din perspectiva corectării datelor declarate, cadrul legal permite două tipuri de corecții: fie modificarea sau completarea unor informații transmise inițial, în situația în care au fost raportate incorect sau incomplet, fie anularea unor date transmise inițial.

Aceste corecții ale informațiilor transmise pot fi inițiate de operatori sau pot rezulta din solicitări ale ANAF (fie ca notificări, fie ca măsuri dispuse după efectuarea unui control fiscal).

Tax Alert – Modificări semnificative în materie fiscală

Autori:

Filip Justin Cucu, Junior Tax Consultant, Biriș Goran SPARL

Ioana Cârtițe, Senior Tax Manager, Biriș Goran SPARL

Luciana Rainov, Senior Associate, Biriș Goran SPARL

Paul Chichernea, Associate, Biriș Goran SPARL

Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a intrat în vigoare, aducând o serie de modificări fiscale pe care urmează să le prezentăm mai jos:

• Impozit pe profit:

◦ Este introdus un impozit minim, care se va aplica acelor societăți care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro.
◦ Este introdus un impozit pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit, calculat prin aplicarea unei cote de 2% asupra cifrei de afaceri pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 și de 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026;
◦ Este introdus impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale și au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro.

• Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

◦ Cota de 1% va aplicabilă pentru microîntreprinderi ale căror venituri nu depășesc 60.000 EUR într-un an fiscal și nu desfășoară activități în materie de IT, hoteluri, baruri și restaurante, activități juridice, servicii medicale;
◦ Va fi introdusă cota de 3% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care depășesc 60.000 EUR într-un an fiscal, dar nu mai mult de 500.000 EUR, sau acele microîntreprinderi cu o cifră de afaceri sub 60.000 EUR, dar desfășoară una dintre activitățile menționate mai sus.

• Impozit pe venit:

◦ Veniturile din salarii obținute de salariații din domeniul IT, domeniul construcțiilor și din domeniul agriculturii/ industria alimentară, vor fi impozitate pentru ce depășește 10.000 de lei/ contract de muncă în limita unui singur contract individual de muncă per angajat;
◦ Este introdusă deductibilitatea CASS pentru veniturile din activități independente;
◦ A fost introdus un impozit de 70% aplicabil veniturilor constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată.

• Contribuții sociale obligatorii:

◦ Pentru voucherele de vacanță și tichetele de masă se va datora CASS de 10%;
◦ Angajații din construcții și agricultură vor plăti CASS;
◦ Salariații care realizează venituri salariale din activități de creare de programe informatice/dezvoltare software vor putea beneficia de reducerea contribuției la asigurările sociale (în prezent de 25%) cu procentul alocat fondului privat de pensii (Pilonul 2). În prezent, cota de contribuție aferentă Pilonului 2 este de 3,75%, iar acest procent va crește la 4,75% de la 1 ianuarie 2024. Angajații vor putea opta în scris pentru continuarea contribuției la Pilonul 2.
◦ Persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activități independente vor plăti CASS 10% la 6 salarii minime chiar dacă vor avea pierdere;
◦ Plafonul maxim pentru CASS aferentă veniturilor din activități independente a fost ridicat până la contravaloarea a 60 de salarii minime brute pe an, pentru veniturile din activități independente între 6 și 60 de salarii minime brute datorându-se 10% din venitul net realizat;

• Taxa pe Valoare Adăugată:

◦ Se majorează TVA de la 5% la 9% pentru panouri fotovoltaice și livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice;
◦ Se elimină cota de TVA de 5% pentru dreptul de utilizare a facilităților sportiv, transport public turistic, alimente de înaltă calitate, aplicându-se astfel cota standard;
◦ Se majorează TVA de la 9% la 19% pentru băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 și pentru alimentele cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât cozonacul și biscuiții;

• Accize:

◦ Se introduce acciza pentru băuturile îndulcite cu zahăr/conținut de zahăr între 5-8 g/100ml (0.4 lei/litru) și peste 8 g/100ml (0.6 lei/litru).
◦ Se implementează o definiție pentru zahărul adăugat;
◦ Sunt introduse accize pentru țigări electronice cu tutun, cu sau fără nicotină sau care conțin înlocuitori de tutun cu sau fără nicotină;
◦ Se introduc noi obligații de autorizare și notificare pentru persoanele care achiziționează sau importă produse supuse accizelor aplicabile zahărului sau țigărilor electronice, dar și sancțiuni pentru nerespectarea regimului accizabil pentru aceste produse;

• RO e-Sigiliu:

◦ Se introduce un sistem nou denumit RO e-Sigiliu, acesta fiind un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice care permite autorităților competente determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național;
◦ În cazul aplicării sigiliilor inteligente, conducătorul auto trebuie să asigure integritatea sa. Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată infracțiune și se pedepsește cu amendă între 20.000 lei și 50.000 lei;

• RO e-Factura:

◦ Au fost incluse prevederi menite să implementeze Decizia Consiliului UE 2023/1553 prin care România a fost autorizată să introducă obligativitatea facturii electronice pentru livrările de bunuri/prestările de servicii în relația B2B;
◦ Pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024 se reglementează obligația persoanelor impozabile stabilite în România de a raporta/transmite în sistemul național (RO e-factura) facturile emise pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în relația B2B (cu excepția exporturilor și livrărilor intracomunitare) și care au locul livrării/prestării în România;
◦ Termenul pentru transmiterea facturilor în sistemul național va fi de 5 zile lucrătoare, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data limită prevăzută de Codul fiscal pentru emiterea facturilor. Nerespectarea acestui termen se va sancționa cu amendă. În perioada 01.01.2024 – 31.03.2024 nu se vor aplica sancțiuni pentru neaplicarea obligațiilor de a trimite facturile prin sistemul RO e-factura;
◦ Începând cu 1 iulie 2024, pentru livrări de bunuri și prestări de servicii în relația B2B între persoane impozabile stabilite în România va deveni obligatorie transmiterea facturii electronice utilizând sistemul național RO e-Factura. În situația nerespectării obligației de transmitere a facturilor electronice utilizând sistemul RO e-Factura, este prevăzută o amenda raportată la cuantumul TVA înscris în factură;

• Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare

◦ Persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au clădiri rezidențiale în România aflate în proprietate cu o valoare impozabilă care depășește 2.500.000 lei (aproximativ 500.000 euro), vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% aplicat diferenței;
◦ A fost introdus un impozit special pentru vehiculele de mare valoare înmatriculate în România (deținute atât de persoane juridice, cât și de persoane fizice), a căror valoare individuală depășește 375.000 lei. Taxa este de 0,3% aplicată asupra diferenței dintre prețul de achiziție al vehiculului și pragul de 375.000 lei;

• Contravenții:

◦ S-a eliminat posibilitatea de a plăti jumătate din valoarea minimă a amenzii contravenționale în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal pentru amenzile contravenționale cuprinse în următoarele acte normative: Legea nr. 203/2018, Legea contabilității nr. 82/1991, Legea nr. 70/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, Codul de procedură fiscală, Codul fiscal și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022;

• Plafoane numerar:

◦ Deși inițial au fost implementate o serie de plafoane pentru plățile în numerar prin intermediul Legii nr. 296/2023, Guvernul a revenit asupra acestor modificări prin intermediul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 98/2023. Totuși, chiar ulterior modificărilor precizate, limitele de plăți din avansuri spre decontare au fost scăzute de la 5.000 lei la 1.000 lei. De asemenea, sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.

Ghid privind modalitatea de aplicare a facilităților fiscale, acordate persoanelor fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023.

◦ Ghidul a fost publicat pe site-ul ANAF în data de 14.11.2023. Prin acest ghid se clarifică modalitatea de calcul privind determinarea impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor pentru persoanele fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator și beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute de lege. De asemenea, prin ghid se aduc clarificări și cu privire la modalitatea de calcul a contribuțiilor sociale datorate de către această categorie de contribuabili.

Hotărârea nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată

◦ Începând cu data de 1 octombrie 2023, valoarea salariului de bază minim brut pe țară s-a majorat la suma de 3.300 lei/lună, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene include următoarele modificări:

• Impozitului minim pe cifra de afaceri:

◦ Sunt aduse modificări în materia grupurilor fiscale și a veniturilor din producția de imobilizări corporale și necorporale.

• Impozitul pe profit:

◦ Sunt abrogate dispozițiile privind scăderea costului caselor de marcat electronice din impozitul datorat;
◦ Este schimbat regimul deductibilității în materia creșelor și grădinițelor, dar și în materia învățământului timpuriu;
◦ Deductibilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile este redusa de la 50% la 30% și privește în mod expres acum sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate;
◦ Pierderile fiscale se vor reporta doar 5 ani în loc de 7 ani și se vor recupera în procent de 70% din profiturile impozabile obținute în următorii 5 ani consecutivi;
◦ Contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro, însă costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție și a activelor efectuate cu persoane afiliate se vor deduce acum, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro. Costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăși plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro (sunt incluse și alte reguli specifice de alocare);
◦ Se elimină prevederile privind creditul fiscal aferent burselor private, aceste prevederi mai fiind aplicabile doar până la 31 decembrie 2023 sau până la finalul anului fiscal modificat care se finalizează în 2024;

• Impozitul pe venitul microîntreprinderilor:

◦ Sunt aduse schimbări cu privire la regimul de deținere a mai multe societăți plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor;
◦ Este eliminat regimul special pentru microîntreprinderi în cazul societăților din domeniul HoReCa;

• Impozitul pe venit:

◦ Beneficiul constând în sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, în limita maximă de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil, este un beneficiu neimpozabil în limita a 33% din salariul de bază;
◦ Beneficiul neimpozabil constând în diferențele favorabile dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite acordate de angajatori salariaților, va fi inclus între beneficiile limitate cumulat la 33% din salariul de bază;
◦ Beneficiul neimpozabil constând în abonamente de sport și de fitness vor fi limitate la 100 euro anual de la 400 euro;

• TVA:

◦ Este modificată definiția zahărului adăugat în sensul eliminării zaharurile din sucurile de fructe neîndulcite, concentratul de suc de fructe și zaharurile din piureuri de fructe, având în vedere că acestea nu afectează sănătatea în aceeași măsură ca celelalte tipuri de zaharuri adăugate;
◦ În cadrul produselor exceptate de la cele cu zahăr adăugat s-a introdus și laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică;
◦ Depunerea declarațiilor 392 și 393 rămâne suspendată până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv;

• Accize:

◦ Sunt eliminate anumite ingrediente din lista zahărului adăugat;
◦ Sunt modificate anumite prevederi referitoare la facturare, momentul faptului generator și a exigibilității pentru accizele pentru băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat;

• Case de marcat:

◦ Sancțiunile pentru neimplementarea caselor de marcat pentru automatele comerciale vor fi prorogate pana la 1 octombrie 2024.

• RO e-Factura:

◦ În relația B2B, facturile simplificate vor fi exceptate de la anumite obligații în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura
◦ Clarificări ale regimului nefuncționalității sistemului RO e-Factura;
◦ Modificări ale regimului sancționator în situația neemiterii/neprimirii și neînregistrării facturilor prin sistem.

• RO e-Transport:

◦ Redefinirea noțiunii de monitorizare a transporturilor rutiere și implementarea obligației echipării vehiculelor cu dispozitive de localizare;

• Legea 70/2015:

◦ Introducerea unui regim mai favorabil pentru sumele în numerar deținute de casieriile magazinelor de tipul cash&carry, supermagazinelor și hipermagazinelor.

• Legea contabilității:

◦ Amenzile contravenționale prevăzute în Legea contabilității nr. 82/1991 vor crește.

Regimul juridic al amenzilor contabile și fiscale s-a modificat: ele nu mai pot fi plătite la jumătate ca restul sancțiunilor contravenționale

Autor: Ioana Cârtițe, Senior Tax Manager, Biriș Goran

Legea reformei fiscale a modificat substanțial regimul juridic pentru amenzile fiscal-contabile aplicate companiilor și elimină posibilitatea ca acestea să fie achitate la jumătate din valoarea lor minimă când sunt plătite în 15 zile de la impunere. Noutățile care înăspresc practic regimul sancționatoriu în sfera financiar-contabilă sunt deja în vigoare și sunt valabile pentru toate amenzile aplicate după 11 noiembrie 2023.

Modificarea regimului juridic pentru amenzile financiar-contabile s-a făcut prin Legea nr. 296/2023 care a abrogat, începând cu 11 noiembrie, posibilitatea plății reduse a acestor sancțuni contravenționale. Astfel, spre deosebire de alte sancțiuni, strict pentru încălcările legislației în domeniul fiscal, contabil și financiar, dispare posibilitatea ca ele să fie achitate la jumătate din valoarea minimă în termen de 15 zile de când au fost aplicate.

Această schimbare legislativă impune companiilor și persoanelor fizice o mai mare atenție și conformitate în domeniul fiscal și contabil, pentru că elimină un mecanism care permitea o atenuare a sancțiunilor care până acum era folosit frecvent.

Vizate de acest regim juridic nou sunt mai multe categorii de amenzi prevăzute de acte normative majore în domeniul fiscal, financiar și contabil. Astfel, nu mai pot fi plătite la jumătate din minim amenzile prevăzute de:

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
Legea contabilității nr. 82/1991;
Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar;
OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;
OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport;
Anumite prevederi din chiar Legea reformei fiscale 296/2023.

Noile reguli sunt valabile pentru pentru amenzile aplicate după 11 noiembrie 2023, data la care prevederile din Legea nr. 296/2023 referitoare la sancțiuni intră efectiv în vigoare.

Mai merită menționat că, în forma aprobată inițial, legea prevedea și majorarea substanțială, de până la patru ori, a amenzilor din Legea contabilității, dar măsura nu se mai regăsește în forma publicată de Guvern în Monitorul Oficial.

Tot din noiembrie, mai multe contravenții fiscal-contabile au fost scoase din Legea prevenirii și pot fi amendate de la prima abatere

Această mișcare legislativă care înăsprește de facto regimul sancționatoriu în sfera fiscal-contabilă vizează creșterea conformării voluntare și întărirea disciplinei fiscale și contabile printre contribuabili, făcând parte dintr-un peisaj mai larg de măsuri cu acest scop.

Spre exemplu, tot din luna noiembrie, printr-un alt act normativ – HG nr. 937/2023, Guvernul a eliminat mai multe contravenții financiar-contabile din Legea prevenirii, ceea ce înseamnă că ele nu mai sunt acoperite de posibilitatea de a fi sancționate cu avertisment la prima abatere, ci vor fi direct amendate. Este vorba despre contravenții cuprinse în Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, precum și în Ordonanța caselor de marcat sau în cea vizând sistemele moderne de plată. Astfel, din 5 noiembrie, nu mai sunt acoperite de Legea prevenirii, printre altele, faptele care vizează nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere sau de mențiuni ori a celor de TVA și nici legate de neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare a bunurilor și veniturilor impozabile sau a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume.

La fel, nici nerespectarea obligațiilor de întocmire a dosarului prețurilor de transfer nu mai este vizată de Legea prevenirii și va fi amendată direct, atunci când este constatată de autoritățile fiscale.

ICCJ sancționează lipsa rolului activ al inspectorilor fiscali pentru clarificarea corectă şi completă a situației de fapt fiscale a unui contribuabil

Autor: Emanuel Băncilă, Partener coordonator Litigii și Inspecții Fiscale, Casa de avocatură Băncilă, Diaconu și Asociații

Unul din cele mai mari grupuri multinaționale care activează în industria petrolieră din România a obținut recent din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție o soluție definitivă împotriva ANAF într-un litigiu fiscal care a vizat o impunere de peste 12 milioane de lei. Contribuabilul a fost reprezentat de avocații specializați în litigii fiscale din cadrul Băncilă, Diaconu și Asociații.

Ca urmare a refacerii controlului fiscal, inspectorii ANAF au o impus o sumă suplimentară de peste 12 milioane de lei reprezentând impozit pe profit şi TVA, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile de deductibilitate a unor cheltuieli specifice industriei extractive petroliere.

Chiar dacă suntem în prezenţa unei refaceri a unei inspecții fiscale, ceea ce presupune că societatea a mai fost controlată inițial pentru aceeași perioadă, abordarea inspectorilor fiscali a fost în continuare verificarea prin sondaj a documentelor justificative deținute de societate. Chiar şi în situații în care o societate este verificată ani de zile pentru perioade relativ scurte, având loc în fapt o adevărată inspecție exhaustivă, echipele de inspecție menționează în cuprinsul raportului de inspecție fiscală faptul că pentru respectiva inspecție fiscală s-a folosit metoda verificării prin sondaj.

Este o problemă sistemică a instituției inspecției fiscale în România, inspectorii fiscali evitând să menționeze metoda de control a inspecției exhaustive, atunci când aceasta este efectiv folosită. Nu este întâmplător faptul că, în cei peste 25 de ani de practică, nu am întâlnit un raport de inspecție fiscală care să menționeze inspecția exhaustivă drept metodă de control.

Chiar dacă echipa de inspecție fiscală a formulat numeroase solicitări de punere la dispoziție de documente și explicații suplimentare cu privire la tranzacțiile şi facturile analizate prin sondaj, toate celelalte cheltuieli neanalizate în cadrul inspecției fiscale nu au fost considerate deductibile, chiar dacă contribuabilul a prezentat documente justificative pentru toate cheltuielile efectuate în scopul activității sale taxabile.

Ori, potrivit Codului de procedură fiscală, echipele de inspectori sunt obligate să manifeste un rol activ în vederea clarificării complete şi corecte a situației de fapt fiscale a contribuabilului, înainte de a emite raportul de inspecție fiscală. Rolul pasiv al inspecției fiscale a dus la necesitatea administrării unei expertize tehnice fiscale în fața primei instanțe de judecată, având ca obiectiv principal corelarea documentelor justificative deținute de societate.

„Nu este pentru prima dată când este necesară administrarea de expertize fiscale de către contribuabili în cadrul unor proceduri administrative sau judiciare de atac care să complinească activitatea de control a inspecției fiscale care nu verifică întreaga situație de fapt fiscală. În mod normal, rolul unei expertize este acela de a stabili dacă concluziile unei verificări efectuate de inspecția fiscală corespunde sau nu situației de fapt fiscale şi nu să înlocuiască activitatea de inspecție propriu zisă”, a declarat Emanuel Băncilă, Partener în cadrul Băncilă, Diaconu și Asociații și coordonatorul practicii de inspecții și dispute fiscale.

Decizia definitivă a fost obținută de către echipa de avocați Băncilă, Diaconu și Asociații, formată din Călin Stan și Victor Bozdog, şi condusă de Emanuel Băncilă.

Legitimarea inspectorilor fiscali în controale se va putea face și electronic. Ce reguli trebuie să respecte echipele de inspecție fiscală

Autor: Sorin Biban, Tax Partner Biriș Goran

Reglementarea a fost făcută prin Ordinul ANAF nr. 1.229/2023, aplicabil deja de la finele lunii august, care apare în contextul în care Codul de procedură fiscală a fost actualizat la finalul anului 2022 pentru a reglementa mai bine toate tipurile de verificări fiscale ce pot fi desfășurate de ANAF la companii, noutățile de atunci oferind mai multă claritate și consistență controalelor fiscale la distanță, una dintre tehnicile de control care prinde tot mai multă tracțiune între metodele de verificare folosite de organele fiscale.

Potrivit unor intenții asumate oficial de autoritatea fiscală, controalele la distanță vor deveni în următorii ani principala formă de control a ANAF la contribuabili, astfel încât, până în 2025, 60% dintre verificări fiscale să ajungă să fie făcute în acest mod.

În această economie mai largă a lucrurilor, a fost necesar ca procedurile interne ale ANAF în privința legitimării să fie actualizate astfel încât să existe posibilitatea ca personalul de control să se legitimeze inclusiv la distanță, prin mijloace video. Pentru a asigura o aplicare uniformă a acestui proces, ANAF era obligat să emită o procedură specială, apariția ei fiind făcută cu o întârziere de câteva luni.

La modul general, la începutul oricărei inspecții fiscale, echipa de control trebuie să prezinte contribuabilului sau plătitorului legitimatia de inspectie și ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecție. Odată cu apariția noului ordin ANAF, acestea vor putea fi prezentate și virtual, prin utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanță, iar procedura emisă de autoritate fiscală clarifică tocmai modul concret în care trebuie să se deruleze acest proces ca el să fie unitar.

Pentru inspecțiile care au loc fizic, la sediul ANAF sau la sediul contribuabilului, documentele sunt prezentate, ca și până acum, în mod direct. Detaliile acestei prezentări trebuie consemnate în scris, într-o minută a întâlnirii, în care se notează părțile semnatare cu identificarea fiecărui membru a echipei de inspecție, data și ora, precum și locația întocmirii minutei și alte elemente privind începerea inspecției.

Atunci când inspecțiile se derulează însă la distanță, contribuabilul va fi notificat în mod electronic cu cel puțin 48 de ore de momentul începerii inspecției și va trebui să confirme participarea la data si ora stabilite. La momentul stabilirii conexiunii, echipa de inspecție fiscală va solicita acordul contribuabilului pentru înregistrarea întâlnirii. Dacă contribuabilul își exprimă acordul pentru înregistrarea întâlnirii, inspectorii vor prezenta în fața camerei video, pe rând, legitimațiile de inspecție ale membrilor echipei, precum și ordinul de serviciu. Prezentarea va dura cel puțin zece secunde pentru fiecare document.

Înregistrarea întâlnirii va fi salvată de echipa de inspecție fiscală și stocată de către structura din care face parte echipa de inspecție, astfel încât să poată fi accesată sau pusă la dispoziția oricărei persoane interesate și îndreptățite pentru a vizualiza informațiile respective.

În plus, în procesul verbal de inspecție va fi menționată data la care a avut loc legitimarea inspectorilor.

În cazul în care contribuabilul nu își exprimă acordul pentru înregistrarea audio – video, se va întocmi o minută din care să rezulte modul în care s-a legitimat echipa de inspecție. Mai exact, documentul va trebui să precizeze explicit mai multe elemente, printre care: părțile semnatare (contribuabilul, echipa de inspecție fiscală desemnată, prin detalierea fiecarui membru care se va legitima), data și ora întâlnirii, mențiunea că întâlnirea a avut loc prin mijloace audio-video de comunicare la distanță, modalitatea de stabilire a conexiunii audio-video, precum și faptul că organele de inspecție fiscală au prezentat în fața camerei video, pe rând, legitimațiile și ordinul de serviciu cu ocazia întâlnirii și a începerii inspecției fiscale. Această minută va fi apoi semnată electronic atât de echipade inspecție, cât și de contribuabilul verificat.

Modernizarea procesului de inspecție fiscală este esențială pentru a ține pasul cu tehnologia și pentru a asigura o comunicare eficientă între ANAF și contribuabili. Aceste noi proceduri vin în sprijinul ambelor părți, asigurând transparentă și eficiență în cadrul inspecțiilor fiscale.

Implementarea DAC-7 începe să se contureze. ANAF publică formularul pentru raportare și o procedură de verificare a operatorilor

Autor: Alina Andrei, Partener Cabot Transfer Pricing

Agenția Națională de Administrare Fiscală avansează cu legislația secundară necesară pentru aplicarea directivei europene DAC-7, autoritatea finalizând recent două ordine necesare pentru implementarea noilor raportări anuale care vor trebui făcute de operatorii de platforme digitale începând din 2024. Cu câteva zile în urmă, ANAF a publicat – momentan în dezbatere publică – modelul declarației prin care se vor face raportările, după ce oficializase deja încă din august o procedură de verificare și notificare a operatorilor care au astfel de obligații în virtutea DAC-7.

Directiva DAC-7 se concentrează pe economia digitală și are ca obiectiv principal furnizarea de informații autorităților fiscale astfel încât acestea să poată identifica veniturile nedeclarate obținute prin intermediul platformelor online și să aplice impozitele corespunzătoare.

În România directiva a fost transpusă prin OG nr. 16/2023, care a stabilit că, din 2024, operatorii de platforme digitale de vânzare sau închiriere de bunuri ori prestări de servicii sunt obligați să colecteze și să raporteze informații detaliate despre tranzacțiile pe care le facilitează.

Raportările se vor face anual, până la finele lunii ianuarie, pentru activitatea din anul anterior, prima declarare de acest fel fiind obligatorie în 2024 pentru anul 2023. Neraportarea sau raportarea cu întârziere va putea fi sancționată de autorități cu sume cuprinse între 20.000 și 100.000 de lei.

Raportările anuale vor include date despre vânzătorii înregistrați pe astfel de platforme, fără să conteze dacă sunt persoane fizice sau entități juridice, existând doar câteva categorii de utilizatori care nu trebuie raportați, printre care entitățile guvernamentale, cele listate pe piețe reglementate sau vânzătorii pentru care operatorul de platformă a facilitat mai puțin de 30 de activități și pentru care valoarea totală a sumelor încasate nu a depășit valoarea de 2.000 de euro în cursul unei perioade de raportare.

Cadrul legal secundar necesar pentru implementarea noilor obligații a avansat considerabil, după ce ANAF a publicat două ordine care reglementează aspecte procedurale esențiale în raportări.

Astfel, ANAF a pus în dezbatere publică în urmă cu câteva zile declarația DAC-7, cea prin care operatorii de platforme electronice și marketplace-urile vor trebui să facă raportările efective despre activitatea și veniturile generate de vânzătorii – persoane juridice sau fizice – prin intermediul lor.

Noul formular va purta indicativul F 7000, va fi completat în format electronic (fișier PDF cu XML atașat) și va trebui depus anual online până la data de 31 ianuarie. Declarația este una de tip informativ (ceea ce înseamnă că ea nu aduce obligații de plată) și va conține informații detaliate despre persoanele fizice sau juridice care fac tranzacții prin repectivele platforme. Printre altele, vor trebui raportate datele lor de identificare (numele sau denumirea vânzătorului, adresa sau sediul său social, numărul de identificare fiscală, codul de TVA, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului), date despre conturile bancare folosite dacă operatorii de platforme le dețin, precum și informații despre sumele obținute din tranzacții sau numărul acestora.

Declarația DAC-7 își așteaptă încă publicarea în Monitorul Oficial, dar chestiunea este mai degrabă procedurală, astfel că nu va mai dura foarte mult până se va oficializa.

De asemenea, ANAF a mai publicat, tot pentru implementarea DAC-7, și o procedură de verificare și conformare a operatorilor de platforme în ceea ce privește noile obligații de raportare.

Procedura a fost deja oficializată prin Ordinul nr. 1226/2023, care a și apărut în Monitorul Oficial. Printre altele, procedura stabilește că ANAF va verifica dacă operatorii de platforme trimit raportări complete și corecte.

„Verificările privind respectarea procedurilor de diligență fiscală și de raportare se efectuează atât pe baza informațiilor raportate de către operatorii de platforme prin formularul pus la dispoziție de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cât și pe baza surselor de informare deschise”, precizează ANAF în ordinul publicat.

În cazul în care administrația fiscală constată că operatorii au depus raportări incorecte sau incomplete, îi va notifica pentru a corecta datele, modelul notificării fiind și el aprobat în ordinul emis. Operatorii de platforme vor avea 15 zile pentru a colecta datele necesare de la data comunicării, iar nerespectarea acestei obligații poate duce la aplicarea unor amenzi de până la 100.000 de lei.

Vă reamintin că activitățile pentru care trebuie făcute raportări includ închirierea de bunuri imobile (rezidențiale, comerciale, precum și de orice alte bunuri imobile și spații de parcare), servicii personale (servicii care implică o muncă pe bază de intervale de timp sau sarcini, prestată de una sau mai multe persoane și realizată la cererea unui utilizator, fie online fie în mod fizic, offline), vânzarea de bunuri sau închirierea oricărui mijloc de transport.

Prima înregistrare din oficiu a unui sediu permanent din industria farmaceutică anulată definitiv de instanța de judecată

Autor: Emanuel Băncilă, Partener coordonator Litigii și Inspecții Fiscale, Casa de avocatură Băncilă, Diaconu și Asociații

Curtea de Apel București a anulat definitiv o decizie de înregistrare din oficiu de sediu permanent şi sediu fix pentru un contribuabil din industria farmaceutică în lipsa îndeplinirii condițiilor legale de fond şi de procedură.

În ultimii ani, activitatea de inspecție fiscală a înregistrat din oficiu pentru contribuabilii din industria farmaceutică peste 10 sedii permanente și sedii fixe ale societăților nerezidente, parte a grupurilor și a companiilor multinaționale prezente în România. Stabilirea şi înregistrarea din oficiu de sedii permanente şi sedii fixe este o practică care este comună şi altor industrii şi se circumscrie unor tendințe agresive întâlnite în întreaga Europă de Est, iar România nu face excepție.

Nu întâmplător, la un eveniment recent organizat de EY, Direcţia Generală de Coordonare a Inspecţiei Fiscale a confirmat existenţa de analize de risc extensive care vizează stabilirea de sedii fixe și de sedii permanente pentru contribuabilii nerezidenți care realizează venituri în România și din România. Reprezentanții ANAF au confirmat existența de schimburi de informații cu celelalte state membre în vederea identificării contribuabililor nerezidenți care prezintă un risc de sediu permanent.

Decizia de înregistrare din oficiu anulată de Curtea de Apel București a fost motivată precar, atât în fapt, cât şi în drept, cu încălcarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Simpla indicare a unui articol de lege în întregul său nu satisface imperativul motivării. Mai mult, pe parcursul judecării cauzei, ANAF a revenit asupra temeiului de drept al deciziei de înregistrare, indicând alte prevederi legale decât cele inițiale, aspect care încalcă principiul univocității actului administrativ fiscal.

Instanța de judecată a reținut o serie de nereguli procedurale, precum: lipsa audierii destinatarului măsurii înregistrării, comunicarea actului administrativ la o adresă diferită de sediul din străinătate al contribuabilului, lipsa unei analize critice din partea organului de soluționare a contestației formulate împotriva deciziei de înregistrare, acesta limitându-se la a relua argumentele organului fiscal care a dispus înregistrarea, refuzul ANAF de a lua în considerare Convenția de evitare a dublei impuneri, lipsa probatoriului în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor pentru înregistrarea sediului fix/permanent.

Un element surprinzător cu privire la care ANAF a insistat pe parcursul judecării cauzei a fost argumentul că unul dintre temeiurile pentru pretinsa existenţă a unui sediu permanent îl constituie însăși încheierea contractului de asistenţă juridică, ulterior emiterii deciziei de înregistrare şi având ca obiect contestarea acesteia.

Ne menținem opinia în sensul că trebuie contestată o inspecție fiscală la un contribuabil român care dă naștere unui sediu permanent la un contribuabil nerezident, o astfel de practică recurentă a inspecției fiscale fiind contrară Cartei Drepturilor Fundamentale şi, astfel, cum se poate observa din soluțiile pronunțate de instanțele naționale, o asemenea înregistrare fiind susceptibilă să fi fost dispusă cu încălcarea normelor de procedură fiscală.

Această decizie definitivă de anulare a deciziei de înregistrare din oficiu a sediului permanent şi sediului fix, vine după ce anterior, Casa de avocatură Băncilă, Diaconu și Asociații a obținut nu mai puțin de șapte decizii judecătorești de suspendare de decizii de înregistrare din oficiu a unor sedii permanente şi sedii fixe pentru mai multe societăți nerezidente, parte a unor grupuri de societăți multinaționale.

Decizia definitivă favorabilă a fost obținută de către echipa de avocați Băncilă, Diaconu și Asociații, condusă de Emanuel Băncilă, formată din Ana Mihai, Olimpia Farcaş și Ana Maria Damian.

Importurile de produse din oţel ce conțin materii prime rusești interzise în UE începând cu 30 septembrie 2023, chiar dacă sunt fabricate într-o țară terță

Autori:

Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, EY România
Cosmin Dincă, Manager, Comerț Internaţional, EY România

Sfârșitul lunii septembrie vine cu noi sancțiuni impuse importurilor de mărfuri rusești în Uniunea Europeană. Mai precis, împotriva produselor finite din oțel fabricate în alte teritorii (de ex., Turcia, China) din materii prime din categoria oțelului originare din Rusia (de ex., forma primară a fierului sau semifabricate). Sancțiunea acoperă aproape toată gama de astfel de oțeluri.

Începând cu 30 septembrie 2023, importul sau achiziționarea în mod direct sau indirect de produse siderurgice, atunci când acestea sunt prelucrate într-o ţară terță și conțin materii prime originare din Rusia, vor fi interzise. Din nou, sancțiunile ne arată cât de important este procesul de selecție al produselor din această industrie.

Așadar, la momentul importului în UE, companiile care pun pe piața din UE produse siderurgice vor trebui să dovedească autorităților vamale faptul că produsele din oțel nu conțin materii prime originare din Rusia. Cel mai probabil autoritățile vamale vor solicita dovezi, precum declarații ale furnizorilor și calcule complexe de origine nepreferențială. Un instrument util în simplificarea acestor formalități îl reprezintă obținerea de informații de origine obligatorii (IOO) de la autoritatea vamală. Odată obținut, un astfel de document certificat de autoritatea vamală arată fără echivoc originea produsului finit importat și materiile prime utilizate fiind valabil 3 ani, scutind importatorul de discuții nedorite cu autoritatea vamală și de întârzieri în lanțul de aprovizionare.

Comisia Europeană a prevăzut și câteva excepții de la restricția mai sus menționată. În cazul produselor siderurgice prelucrate într-o țară terță, ce conțin oțel originar din Rusia clasificat la codul NC 7207 11, aceasta se aplică de la 1 aprilie 2024 și de la 1 octombrie 2024 pentru oţelul rusesc clasificat la codurile NC 7207 12 10 SI 7224 90.

Un alt aspect important este dat de situația stocurilor din UE de astfel de produse din oțel. Sunt aceste stocuri supuse restricțiilor după data de 30 septembrie 2023? La acest moment, este clar că exportul acestora în afara UE rămâne o variantă nesupusă restricției, însă tranzacționarea stocului rămas pe piața din UE poate ridica probleme serioase de interpretare și se recomandă confirmarea în avans cu autoritățile competente, întrucât eventualele sancțiuni pentru neconformare pot fi extrem de mari.

În concluzie, este recomandat ca importatorii de produse siderurgice să solicite furnizorilor dovezi clare de origine ale produselor furnizate care să arate originea oțelului utilizat în producție. În baza acestora, să aplice pentru obținerea de Informații de origine obligatorii de la autoritatea vamală pentru a ușura procesul de import.

EY extinde alianța cu Microsoft și lansează 20 de noi capabilități tehnologice de audit în primul an al unui program de investiții în valoare de 1 miliard de USD

Aplicațiile de audit ating un prag de referință de 500.000 de utilizatori, beneficiind de performanțele și stabilitatea platformei Microsoft Azure
Printre lansările recente se numără instrumente performante de analiză de date prin Microsoft Azure și Microsoft Power BI
Platforma EY de tehnologii de audit de ultimă generație integrează capacități de inteligență artificială Microsoft, prin lansarea serviciului Microsoft Azure OpenAI

EY anunță extinderea colaborării cu Microsoft pentru finalizarea platformei sale tehnologice de audit de ultimă generație. Proiectul marchează încheierea primelor 12 luni dintr-un program de investiții de patru ani, în valoare de peste 1 miliard de USD. Investiția vine în sprijinul eforturilor EY de a menține calitatea serviciilor de audit la cel mai înalt nivel, scalabile și corect dimensionate, prin care să sprijine planurile de transformare ale companiilor și să promoveze încrederea în companii și piețele de capital.

Extinderea colaborării EY cu Microsoft vine după ce, în acest an, au fost implementate peste 20 de noi capabilități tehnologice performante de audit. Demersul face parte din programul multianual EY de integrare a tehnologiilor avansate într-o platformă unică și omogenă, prin care să asigure transformarea organizației prin capabilități de ultimă generație de accesare a datelor, analize avansate de date, inteligență artificială (AI) și o experiență îmbunătățită pentru utilizatori. Această transformare vine în sprijinul celor 500.000 de profesioniști EY și al utilizatorilor externi, fiind făcută posibilă de platforma Microsoft Azure.

Marie-Laure Delarue, vicepreședinte EY Global – Servicii de Audit, a declarat: „Organizația EY a atins primul punct de referință al programului său de investiții cu durata de patru ani, al cărui obiectiv este integrarea și transformarea tehnologiei de audit a EY. Alianța dintre EY și Microsoft este esențială pentru acest program, în contextul în care EY își îndeplinește angajamentul de a îmbunătăți constant calitatea serviciilor de audit, de a promova valoarea sustenabilă pe termen lung, asigurând creșterea gradului de încredere al stakeholderilor EY și al celor din companiile pe care le deservim”.

Tot în primele 12 luni din planul de investiții EY, s-a lansat și instrumentul de ultimă generație de analiză a datelor de audit, bazată pe platforma Microsoft Power BI. Acesta combină capabilitățile EY și Microsoft, asigurând agilitate în dezvoltare și livrare și o abordare unificată a datelor cu ajutorul soluției Microsoft Fabric. Noul instrument permite integrarea completă a capacităților de analiză de date direct în fluxul de lucru al platformei tehnologice dedicate serviciilor de audit ale EY. Echipele de audit ale EY prelucrează acum peste 775 de miliarde de linii de date înregistrate în jurnale, în cadrul procesului de audit transformat digital al EY.

Un alt instrument este EY Canvas, o aplicație de audit dezvoltată cu Microsoft Azure, care a oferit performanțe solide și capacitate de extindere, sprijinind efectuarea a peste 150.000 de audituri la nivel mondial. Printre beneficii se numără o disponibilitate de 99,99% a EY Canvas susținută de Microsoft Azure în ultimele 12 luni, facilitând funcționarea uneia dintre cele mai mari platforme business-to-business (B2B) din domeniu.

Capabilitățile nou dezvoltate de EY implică și folosirea inteligenței artificiale, dimensionate la nivel global. Cu ajutorul AI, se valorifică atât date publice, cât și date produse de EY care sunt apoi integrate direct cu EY Canvas pentru a sprijini procesele de evaluare a riscurilor de către profesioniștii EY în audit. AI permite dezvoltarea de noi capabilități de analiză predictivă, bazate pe căutarea și sintetizarea de conținut și colectarea de informații din documente, folosite inclusiv în procedurile de verificare a documentelor care stau la baza declarațiilor financiare. În acest proces de dezvoltare, echipele EY au utilizat Azure Cognitive Services pentru a integra inteligența artificială în procesul de audit.

În plus, alianța dintre EY și Microsoft oferă echipelor de audit ale EY acces anticipat la noi tehnologii Microsoft și posibilitatea de a integra și alte produse Microsoft în platforma de tehnologii de audit a EY. Aici se înscrie lansarea internă de către EY a serviciului Azure OpenAI, care îi ajută pe profesioniștii EY să valorifice potențialul capacităților de inteligență artificială generativă și să beneficieze de acces anticipat la soluția Microsoft 365 Copilot.

Arun Ulagaratchagan, vicepreședinte corporate pentru Azure Data, Microsoft, a declarat:

„Platforma de tehnologii de audit a EY, bazată pe Microsoft Cloud, permite transformarea serviciilor de audit și evaluare ale EY. Scopul nostru comun de a promova tehnologii noi, revoluționare, inclusiv inteligența artificială bazată pe date, își va păstra un rol central, în același timp inițiind demersurile pentru crearea următoarei generații de tehnologii EY și Microsoft”.

Mai multe informații referitoare la alianța EY-Microsoft se regăsesc aici.