Autor: Răzvan Enache, Partner, Tax Advisory, în cadrul Duncea, Ștefănescu și Asociații

Rezumat: Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată[1]: oare câți dintre cei implicați în „fenomenul” economic românesc au considerat necesară o lecturare a acestui act normativ, în vederea înțelegerii succesiunii modificărilor legislației fiscale?

Dar să nu zăbovim prea mult (deocamdată) asupra tehnicii legislative și să ne aplecăm asupra unui domeniu realmente important prin prisma resurselor generate PIB-ului României, unul dintre motoarele economiei, respectiv cel al construcțiilor.

Summary: Law no. 24/2000 on the norms of legislative technique for the elaboration of normative acts, republished: how many of those involved in the Romanian economic „phenomenon” considered necessary a reading of this normative act, in order to understand the succession of amendments to the fiscal legislation?

But let’s not linger too long (for now) on the legislative technique and focus on a really important field in terms of resources generated by Romania’s GDP, one of the engines of the economy, namely that of construction.

1. Preambul

Pentru cei implicați și/sau interesați de fiscalitatea locală, este încă prezent în memorie momentul în care, în baza unor prevederi legislative insuficient reglementate, ANAF a pornit acțiunile de stabilire a TVA-ului la tranzacțiile imobiliare efectuate de dezvoltatorii imobiliari – persoane fizice.

Pentru o parte dintre cei mai sus menționați, la lectura prezentului articol, nu s-a consumat integral acest moment, pe masa instanțelor de judecată regăsindu-se încă dosare în lucru ce vizează aplicarea TVA-ului la tranzacțiile respective.

Aceleași persoane implicate în niciodată plictisitorul domeniu al taxelor pot confirma „luptele” duse în aceeași materie împotriva unui număr semnificativ de constatări ale ANAF-ului ce vizează lipsa „documentelor justificative”, ca bază a exercitării dreptului de deducere a TVA-ului.

O bună parte dintre aceste ultime persoane pot recita, la orice oră din zi și din noapte, cauze soluționate de CJUE prin emiterea de decizii ce combat judecata ANAF-ului care a stat la baza constatărilor atacate. Dar în van, deoarece, de multe ori, constatăm că ANAF preferă să nu țină cont de aceste soluții date de CJUE, aplicând legislația domestică, dar bazată pe interpretări proprii.

Și, deși orice act normativ este cu siguranță perfectibil, avalanșa de legi și de O.U.G.-uri emanate într-un timp relativ scurt (al căror principal plus îl reprezintă imediata aplicabilitate, dar care suferă prin faptul că sunt insuficient analizate înaintea adoptării, astfel încât scopul acestora să fie atins fără clarificări ulterioare) nu face decât să mărească aria aplicării de către ANAF a unei legislații bazate pe interpretări proprii.

O astfel de situație, generată de publicarea unor acte normative (două legi de modificare și o ordonanță de urgență a guvernului de prorogare a termenului de aplicare) într-un interval de 2 luni calendaristice vizează același domeniu al construcțiilor.

Însă, înainte de a dezvălui situația creată, propunem un exercițiu. Acesta constă în adresarea către cititorii acestui articol a unei întrebări: până la ce valoare de vânzare a construcțiilor (bineînțeles, sub rezerva respectării și a celorlalte condiții) se poate aplica TVA în cotă de 5% în anul 2021?

Prin intermediul prezentului articol, vom încerca să identificăm răspunsul la întrebarea de mai sus, analizând în cele ce urmează amalgamul legislativ adoptat în anul 2020, ce vizează aplicabilitatea cotei de TVA de 5% la livrarea de locuințe ulterior datei de 01.01.2021.

2. Prevederi legale

În sensul prezentării întregului tablou al problemei expuse mai sus, am pornit analiza începând cu data publicării Legii nr. 248/2020 pentru modificarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal[2] (în continuare „Legea nr. 248/2020”).

Astfel, forma Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în vigoare la data de 13.11.2020, prevedea aplicarea cotei de TVA de 5% la „livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m², exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 LEI, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare” (s.n.).

Prin Legea nr. 248/2020, Parlamentul României a modificat cadrul de aplicare a cotei de TVA de 5% la livrarea locuințelor, cu aplicabilitate începând cu 01.01.2021, în sensul în care această cotă se aplică la „livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m², exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 140.000 EUR, echivalent lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare” (s.n.).

Prin Legea nr. 296/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal[3] (în continuare „Legea nr. 296/2020”), Parlamentul României a remodificat cadrul de aplicare a cotei de TVA de 5% la livrarea locuințelor, cu aplicabilitate începând cu 01.01.2021, în sensul în care această cotă se aplică la „livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m², exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 140.000 EUR, al cărei echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la data de 1 ianuarie a fiecărui an, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare” (s.n.).

Practic, succesiunea modificărilor legislative a fost următoarea:

450. la momentul apariției Legii nr. 248/2020, aplicarea TVA-ului în cotă de 5% la livrarea locuințelor era condiționată de nedepășirea unei valori de 450.000 lei, exclusiv TVA;
451. prin Legea nr. 248/2020 s-a adoptat aplicarea, începând cu 01.01.2021, a cotei de TVA de 5% la livrarea locuințelor, aplicabilitate condiționată de nedepășirea unei valori de 140.000 EUR, echivalent lei, exclusiv TVA, prin modificarea articolului incident din Legea nr. 227/2015;
452. prin Legea nr. 296/2020 s-a adoptat aplicarea, începând cu 01.01.2021, a cotei de TVA de 5% la livrarea locuințelor, aplicabilitate condiționată de nedepășirea unei valori de 140.000 EUR, al cărei echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la data de 1 ianuarie a fiecărui an, exclusiv TVA, prin modificarea articolului incident din Legea nr. 227/2015.

Potrivit O.U.G. nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene[4] (în continuare „O.U.G. nr. 226/2020”), Guvernul României a prorogat aplicarea prevederilor referitoare la cota de TVA de 5% la livrarea locuințelor, adoptate prin Legea nr. 296/2020, aceste prevederi urmând a intra în vigoare începând cu 01.01.2022.

3. Analiza prevederilor legale incidente

Potrivit art. 13 al Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală[5], interpretarea legii se face aplicând următoarele reguli:

• interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voința legiuitorului așa cum este exprimată în lege;
• în cazul în care voința legiuitorului nu reiese clar din textul legii, la stabilirea voinței legiuitorului se ține seama de scopul emiterii actului normativ astfel cum acesta reiese din documentele publice ce însoțesc actul normativ în procesul de elaborare, dezbatere și aprobare;
• prevederile legislației fiscale se interpretează unele prin altele, dând fiecăreia înțelesul ce rezultă din ansamblul legii;
• prevederile legislației fiscale susceptibile de mai multe înțelesuri se interpretează în sensul în care corespund cel mai bine obiectului și scopului legii;
• prevederile legislației fiscale se interpretează în sensul în care pot produce efecte, iar nu în acela în care nu ar putea produce niciunul.

Dacă, după aplicarea regulilor de interpretare prevăzute la punctele (i)-(v), prevederile legislației fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului/plătitorului [art. 13 alin. (6) C.proc.fisc.].

• Interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voința legiuitorului așa cum este exprimată în lege

Strict referitor la exprimarea în lege a reglementărilor fiscale, trebuie punctat faptul că, prin O.U.G. nr. 226/2020, Guvernul României a prorogat termenul pentru aplicarea prevederilor adoptate prin Legea nr. 296/2020. În urma lecturării modificărilor prin prisma cronologiei, putem aprecia că, prin prorogarea prevederilor adoptate prin Legea nr. 296/2020, rămân aplicabile prevederile Legii nr. 248/2020.

Astfel, încercând o variantă de răspuns la întrebarea ridicată în Preambul, aceasta ar putea fi cea potrivit căreia, în această situație, începând cu data de 01.01.2021, cota de TVA de 5% se aplică la livrarea locuințelor, aplicabilitate condiționată de nedepășirea unei valori de 140.000 EUR, echivalent lei, exclusiv TVA, urmând ca – începând cu data de 01.01.2022 – cota de TVA de 5% să se aplice la livrarea locuințelor, aplicabilitate condiționată de nedepășirea unei valori de 140.000 EUR, al cărei echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la data de 1 ianuarie a fiecărui an, exclusiv TVA.

• În cazul în care voința legiuitorului nu reiese clar din textul legii, la stabilirea voinței legiuitorului se ține seama de scopul emiterii actului normativ astfel cum acesta reiese din documentele publice ce însoțesc actul normativ în procesul de elaborare, dezbatere și aprobare

Amintim voința legiuitorului rezultată din motivarea ce a stat la baza adoptării O.U.G. nr. 226/2020, respectiv „neadoptarea în regim de urgență a unei măsuri de prorogare până la 1 ianuarie 2022 a termenului (…), privind majorarea la 140.000 EUR a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale ar genera un impact suplimentar asupra veniturilor bugetare, (…) în sensul că: ar conduce la scăderea numărului operatorilor din sfera impozitului specific din circuitul economic, precum și a locurilor de muncă create de aceștia; ar afecta mediul de afaceri și implicit veniturile bugetului de stat, în contextul în care lipsa de lichiditate poate antrena chiar insolvabilitatea operatorilor care desfășoară activități în sectorul turismului, alimentației publice”.

Practic, în această situație ne regăsim în următoarea ipostază:

• articolul potrivit căruia valoarea până la care se aplică TVA de 5% este de 450.000 lei a fost modificat de Legea nr. 248/2020 și, ulterior, de Legea nr. 296/2020 și
• U.G. nr. 226/2020 prorogă, potrivit voinței legiuitorului, aplicarea TVA-ului de 5% la 140.000 EUR, fără a relua teza aplicării variantei anterioare modificării valorii până la care se aplică TVA de 5%.

Prin urmare, pe cale de interpretare, am putea trage concluzia că un răspuns la întrebarea din Preambul ar putea fi cel potrivit căruia, în anul 2021, TVA de 5% nu este aplicabil la livrarea construcțiilor, indiferent de valoare.

• Aplicarea prevederilor ce reglementează „tehnica legislativă”

Ne vom reîntoarce interesul, pentru puțin timp, către Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (în continuare „Legea nr. 24/2000”).

Potrivit art. 62 al Legii nr. 24/2000, „dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază”.

Pe cale de consecință, citind astfel modificările, un răspuns la întrebarea din Preambul ar putea fi cel potrivit căruia, în anul 2021, TVA de 5% se aplică la livrarea locuințelor condiționată de nedepășirea unei valori de 450.000 lei, exclusiv TVA.

4. Epilog

Așa cum rezultă din analiza anterioară, putem avea trei variante de răspuns la întrebarea din Preambul. Dintre acestea, unul singur poate fi corect și acesta pare a fi cel identificat la punctul 3.3.

Dar dacă, în analiza efectuată în timpul controalelor fiscale, se va ține cont de un anumit context?

În acest sens, nu trebuie omisă întotdeauna necesara și mereu trasata în sarcina ANAF a nevoii de diminuare a GAP-ului de TVA (diferența dintre ce încasează statul din TVA și ce ar putea să încaseze raportat la dimensiunea economiei). Practic, ANAF, în dorința de a completa „găurile” bugetului de stat și, prin prisma interpretărilor date și în alte cazuri, pierdute în instanțe, dar cu urmări pentru antreprenorii controlați, va fi tentată să exploreze stabilirea de TVA colectat suplimentar la imobiliare sau va alege să suplimenteze bibliografia necesară ocupării funcțiilor publice de execuție și cu Legea nr. 24/2000?

Timpul ne va oferi toate răspunsurile potrivite, dar nu putem să nu subliniem faptul că Legea nr. 296/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 21 decembrie 2020, pe când O.U.G. nr. 226/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 31 decembrie 2020. Prin urmare, remarcăm existența unui interval redus de doar 10 zile calendaristice între cele două acte normative, dar de natură a aduce o atingere mare în ceea ce privește încrederea antreprenorilor în priceperea legiuitorilor.

Însă, în virtutea trecutului zbuciumat al TVA-ului aferent imobiliarelor, precum și al necesității aplicării unui tratament politically correct pentru un domeniu (cel al construcțiilor) estimat a deține o pondere de 7,3% din PIB în anul 2021, se naște o nouă întrebare, la al cărei răspuns ar trebui să ne gândim toți cei care dorim modernizarea statului român (politicieni, funcționari, antreprenori etc.):

Este benefică o astfel de vulnerabilizare continuă a antreprenorilor în fața posibilelor interpretări ale ANAF-ului sau am ajuns la maturitatea la care ar fi mai utilă asumarea unei predictibilități fiscale, tradusă prin evitarea modificărilor interpretabile?

P.S.:

În timpul redactării acestui articol, a fost publicată în Monitorul Oficial O.U.G. nr. 13/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991[6].

Prin acest act normativ, Guvernul a clarificat problema supusă atenției în rândurile de mai sus, în sensul în care articolul din Codul fiscal care vizează valoarea până la care se aplică TVA de 5% a fost modificat, această valoare fiind stabilită la 450.000 lei.

Lăudabilă această modificare, mai ales că nu pare a fi fost născută de o presiune media, ci doar de conștientizarea și anticiparea de către legiuitor a gravelor probleme generate de inconsistența legislativă. Totuși, ca urmare a intervenției prin recenta O.U.G. nr. 13/2021, prin (i) modificarea adusă Codului fiscal și (ii) stabilirea aplicabilității modificării începând cu data de 01.03.2021, întrebarea inițială rămâne, însă vizează doar perioada 01.01.2021-28.02.2021.

[1] Republicată în M. Of. nr. 260 din 21 aprilie 2010.

[2] Publicată în M. Of. nr. 1079 din 13 noiembrie 2020.

[3] Publicată în M. Of. nr. 1269 din 21 decembrie 2020.

[4] Publicată în M. Of. nr. 1332 din 31 decembrie 2020.

[5] Publicată în M. Of. nr. 547 din 23 iulie 2015.

[6] Publicată în M. Of. nr. 197 din 26 februarie 2021.

Vă prezentăm în cele ce urmează principalele măsuri adoptate prin Ordonanța de Urgență nr. 19/2021 care vizează modificarea Codului fiscal și a altor acte normative în domeniul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 315 din 29 martie 2021:

• Se suspendă aplicarea reglementărilor fiscale referitoare la educația timpurie în perioada 1 aprilie 2021 – 31 decembrie 2021, inclusiv;
• În perioada 1 aprilie 2021 – 31 decembrie 2021, cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a creșelor și grădinițelor aflate în administrarea contribuabililorreprezintă cheltuieli sociale, deductibile la calculul rezultatului fiscal în limita a 5% din cheltuielile cu salariile;
• Se prelungește cu încă 90 de zile, de la 1 aprilie 2021 la 30 iunie 2021, scutirea de la plata impozitului specific unor activități pentru contribuabilii din sectorul Horeca;
• Se prorogă cu 6, respectiv cu 7 luni termenele pentru solicitarea restructurării obligațiilor bugetare, astfel: notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare se poate transmite organului fiscal până la 30 septembrie 2021, iar solicitarea de restructurare până la data de 31 ianuarie 2022;
• Sunt prevăzute reguli specifice pentru contribuabilii care au notificat organul fiscal cu privire la intenția de restructurare a obligațiilor bugetare până la 29 martie 2021 dar care nu au depus încă solicitarea de restructurare aferentă;
• Se prelungește până la 31 ianuarie 2022 măsura prin care TVA solicitată se rambursează cu efectuarea controlului, ulterior rambursării, cu menținerea acelorași situații exceptate prevăzute în OUG 48/2020;
• Se prorogă termenul de depunere a cererii de anulare a unor obligații accesorii de la 31 martie 2021 la 31 ianuarie 2022;
• Se extinde facilitatea de anulare a obligațiilor accesorii și pentru cele aferente obligațiilor bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020, individualizate în decizii de impunere emise în urma unui control în derulare la 29 martie 2021 sau început între 29 martie 2021 și 31 ianuarie 2022, cu îndeplinirea anumitor condiții;
• Se prorogă termenul de acordare a eșalonării la plată, în formă simplificată, a obligațiilor bugetare datorate după data declarării stării de urgență, administrate de organul fiscal central, de la 31 martie 2021 la 30 septembrie 2021.

Autor: Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România

 Conectarea caselor de marcat la serverele ANAF este cea mai recentă veste venită din zona Finanțelor. Fișierul standard de audit (SAF-T) va începe să ruleze cu un proiect pilot din vară, urmând ca de anul viitor să se aplice tuturor firmelor mari. Factura electronică a fost anunțată de oficialii autorității fiscale ca posibilă pe finalul acestui an, dar tatonarea pieței se va face tot printr-un proiect pilot. Putem observa că aproape toate proiectele de digitalizare a relației Fisc-contribuabil, care ar putea întări colectarea și aduce la buget mai mulți bani, sunt împinse către jumătatea sau finalul acestui an. În prezent, deși veniturile bugetului general consolidat pe primele două luni ale lui 2021 au fost de 53,4 mld lei, cheltuielile au crescut la 66,1 mld lei, marcând un deficit bugetar de 1,14% din PIB-ul anticipat în 2021. În afară de împrumuturi, cum ar putea face statul rost de bani? Care sunt tendințele fiscale la care ne putem aștepta pe termen mediu?

 Încă de când bugetul de stat era la stadiul de proiect se vorbea despre nevoia unei reforme profunde a administrației fiscale, care să conducă la creșterea eficienței colectării și nu la creșterea valorii taxelor și impozitelor, dat fiind că în sistemul nostru administrativ fiscal există mult loc de îmbunătățiri în această direcție. Pe ce se bazează fiscaliștii? Pe experiențele Poloniei și Bulgariei, care demonstrează că se pot aduce procente bune – 4,6% creștere a veniturilor fiscale în Bulgaria, peste 4,3% în Polonia, cât să construiești o autostradă pe an și să mai ai bani în plus și pentru altceva. Doar că nici cele două țări nu au adus bani în plus la buget peste noapte, ci într-un interval de timp (în șase ani în Bulgaria, patru ani în Polonia), apelând la metode combinate, Polonia utilizând chiar SAF-T.

Revenind la interesul statelor de a crește colectarea, inclusiv al autorităților de la București, de unde ar mai putea veni bani? La ce ne putem aștepta?

 TVA.  Modificarea TVA, chiar și cu un singur procent, ar aduce mai mulți bani la buget. Este un ”film” pe care l-am mai văzut de câteva ori până acum, astfel încât putem anticipa ”acțiunea”.  Este o măsură care provoacă discuții și haos temporar, dar își atinge scopul – creșterea veniturilor. În plus, pe măsură ce ANAF se digitalizează și crește controlul asupra impozitelor plătite de contribuabil, deranjul provocat poate fi atenuat cu costuri chiar mai reduse, astfel încât măsura să fie, marginal, mai profitabilă.

 Taxe pe proprietate. În cazul în care presiunea pe bugetul central va persista, este posibil ca ea să se transmită și bugetelor locale, care se finanțează, pe lângă taxele și impozitele colectate local, și prin redistribuiri de la bugetul de stat. România are, potrivit Eurostat, cel mai mare număr de proprietari de spații locative. 96% din populație trăiește în locuințe proprietate personală, ceea ce a făcut ca taxele pe proprietate să fie un element sensibil, menajat până acum de toate guvernele de stânga.

Cum, în ciuda crizei, piața imobiliară nu s-a prăbușit, ba chiar înregistrează creșteri (indicele agregat pe București, Cluj, Brașov, Timișoara, Constanța indică o majorare de 1,1% față de ianuarie 2020, conform imobiliare.ro), e dreptul oricărui stat să taxeze și să încaseze de aici. În plus, este un tip de impozit ce s-ar încasa local și, printr-o bună comunicare și stabilirea unor obiective comune, ar putea cointeresa contribuabilii, insistând asupra proiectelor locale realizate cu bani locali. Bugetul de stat, eliberat probabil de presiunea ”locală”, ar permite mai multe investiții strategice în alte domenii, cum ar fi educație sau sănătate.

 Impozit progresiv. Sistemul actual de impozitare (cota unică) a servit bine și de ani buni cauzei eficientizării colectării. În Uniunea Europeană, sistemele de impozitare sunt împărțite – parte cotă unică, parte cote progresive, chiar și în fostul bloc comunist. Este posibil ca, într-un interval mediu de timp, să se facă o analiză în această direcție, dacă merită sau nu să schimbi sistemul de impozitare a indivizilor. De menționat, însă, că este mai simplu de gestionat cota unică.

 Taxe comportamentale. La capitolul tendințe, aș trece posibile ”intrări” de taxe noi, din zona impozitelor de modificare a comportamentului, mai cunoscute sub denumirea lor generică – ”taxe pe vicii”. În contextul în care, peste presiunea venită din zona finanțării economiei, se adaugă cea din zona sistemelor de pensii, în paralel cu investițiile necesare pentru susținerea sistemelor sanitare, nu este exclus ca, în curând, să asistăm la măsuri globale fiscale care să includă și aceste taxe ”specializate”. Există inițiative locale în prezent care, pe un anumit interval de timp, ar putea deveni poli capabili să genereze un trend. Și m-aș referi aici la taxa pe zahăr pe care Polonia vrea să o aplice de anul acesta, în timp ce Italia tocmai a amânat-o, iar Spania se gândește să o mărească.

 Taxe noi. În țările în care există sisteme eficiente de colectare și, prin urmare, nu mai au bazine de suplimentare a veniturilor cum avem noi, pot apărea taxe noi. Cum noi colectăm deficient (doar din fiscalizarea deficitului de TVA am putea încasa câteva miliarde de euro), ar fi suficient să umblăm la sistem și să reducem pierderile, fără să fie nevoie să apelăm la taxe noi. Dar, pe de altă parte, dacă se va coagula o masă critică de state care vor introduce noi taxe și vor dovedi eficiența lor, nu vom putea să ne opunem și va trebui să intrăm și noi în joc. În plus, așa cum arată strategia de la Bruxelles, cel puțin două noi taxe ar urma să fie implementate în următorii ani la nivel global – taxa pe plastic și taxa pe servicii digitale.

 Aș încheia pledând pentru conservarea sistemului actual de impozitare pe cât mai mult timp posibil. Însă, dacă măsurile de eficientizare și digitalizare a colectării vor fi insuficiente, este bine să înțelegem din timp care pot fi direcțiile principale ale celor mai importante modificări de politică fiscală.

Nexia CRG reușește cu succes să se implice în informarea publicului cu privire la importanța auditului intern prin intermediul sesiunii de Zoom webinar organizată în data de 11.02.2021.

Participanții s-au arătat extrem de interesați de subiect. Vorbitorii din partea Nexia CRG – Ionuț Zeche, Senior Partner și Clemente Kiss, Partner – Head of Audit, au subliniat faptul că este aproape imposibil pentru o entitate să fie puternică și competitivă fără un audit intern performant și au încercat schimbarea percepției cu privire la auditul intern, de la obligație la necesitate.

Invitatul special al webinarului a fost Adrian Popescu – Președintele Camerei Auditorilor Financiari din România – care a subliniat importanța auditului intern, precum și perspectiva auditorului și modul în care acesta poate aduce valoare adăugată entităților auditate.

Evenimentul a fost un real succes și promite să fie primul din seria ce va urma.

Situată la granița dintre ruralism și tehnologie, România prezentului este una dintre cele mai dinamice societăți din Europa. Aici lucrurile se schimbă într-un ritm alert și această tendință se va accentua în viitor. Potrivit World Economic Forum, o treime dintre abilitățile pe care le vedem astăzi importante vor fi considerate depășite în următorii cinci ani. Acest lucru va crea o tensiune suplimentară pe piața muncii, însă poate da naștere și unor oportunități unice de evoluție. În lumea de astăzi, schimbarea a devenit singura certitudine, iar pentru a beneficia de întregul potențial, la nivel național, este necesar să facem educație în mod diferit pentru ce va urma.

Pentru a contracara efectele acestui dinamism fără precedent în societățile moderne, Asociația Națională pentru Educație din SUA a propus un nou model de învățare. Specialiștii vorbesc despre patru abilități specifice care vor deveni esențiale pentru adaptarea la un viitor profesional dominat de reinventare periodică. Cei Patru C (The 4C’s) reprezintă această nouă viziune ce constă în implementarea unei programe școlare bazate pe exersarea creativității, comunicării, gândirii critice și a colaborării.

În România, educația pentru viitor este abia la început, însă există centre educaționale care integrează deja Cei Patru C în metoda lor de predare. Pentru a promova această nevoie de adaptare a demersului pedagogic la viitor, Shakespeare School organizează o conferință pentru părinți interesați să fie la curent cu noutățile din parenting și educație. Pe data de 28 septembrie, la Hotel Capitol din București, trei specialiști în psihologia copilului, parenting și educație vor discuta despre Cele 4 Competențe ale Viitorului, în cadrul conferinței Shakespeare School Copilul tău, Campion la Viață.

Adriana Alionte, fondator Shakespeare School și profesor de engleză, va deschide dialogul dintre părinți si experți în educație. Psihologul Mirela Horumbă va oferi perspectiva sa asupra procesului de învățare, precum și câteva sfaturi pentru construirea unei personalități de învingător la copii. Iar pentru a desena tabloul complet, expertul în educație Oana Vetrici va explica care sunt activitățile care integrează Cei Patru C și cum pot contribui părinții la dezvoltarea lor zilnică.

“Lumea este în schimbare accelerată. Nimic nu rămâne la fel, și de aceea copiii noștri vor avea nevoie de multe abilități bine antrenate. De-a lungul vieții lor profesionale, vor schimba 5–7 domenii de expertiză. Prin urmare, noțiunile abstracte care nu sunt de folos în afara școlii nu mai sunt un factor care să garanteze succesul în viață. Copiii vor avea nevoie de abilități noi și de oameni care să îi ajute să le exerseze în mediul academic, în comunitate și acasă”, a declarat fondatorul Shakespeare School, Adriana Alionte.

Pentru companiile din România anul 2018 a început cu o prognoză rezervată asupra perspectivelor de creștere. Între timp evoluția sentimentului de business pare să se fi degradat și mai mult în al doilea semestru. Așa indică rezultatele studiului Evoluția afacerilor din România 2018, realizat de compania de consultanță Valoria. Studiul are întrebări simple, dar esențiale cu privire la evoluția cifrei de afaceri, profitului, investițiilor, numărului de angajați sau evoluției salariilor, așa cum le văd decidenții companiilor din România. Această cercetare are virtutea comparativității între cele două semestre și este realizată an de an.

Deoarece cele 632 de firme mari din România cu cifra de afaceri de peste 50 milioane EUR  în anul 2017 au realizat 43% din cifra de afaceri totală, 37% din profitul brut total, având 20% din numărul total de angajați am făcut o analiză comparativă a răspunsurilor acestei categorii de companii la cercetarea din semestrul unu și semestrul doi a anului 2018. Studiul Valoria din a doua parte a anului 2018 are la bază un chestionar la care s-au primit răspunsuri de la 329 de directori executivi. 4% dintre respondenți provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane EUR, 5% din companii cu cifră de afaceri între 50-100 milioane EUR, 11% cu cifra de afaceri între 10-50 milioane EUR, 31% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane EUR și 49% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri.

Cifre de afaceri în scădere preconizate de 22% dintre companiile mari

Față de primul semestrul al anului, doar 14% dintre companiile mari spun că vor avea o creștere de 10%-20% de la 25% în prima parte a anului. La fel și pe palierul 5%-10% unde procentele scad de la 29% la 14%. Pe palierul 1%-5% procentele cresc de la 21% în primul semestru la 33% în semestrul doi. Pe de altă parte, la cercetarea din a doua parte anului, 22% dintre companiile mari respondente au spus că se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri în 2018, ceea ce nu se întâmplase la cercetarea din prima parte a anului când nu au existat astfel de răspunsuri.

23% dintre companiile mari spun că vor obține profituri mai mici în acest an

Dacă în primul semestru previziunile de creștere a profitului companiilor mari erau mai echilibrat distribuite pe palierele superioare, în semestrul doi este tot mai clară concentrarea creșterii profitului pe palierul 5%-10%. Astfel 40% dintre companiile mari, față de 21% cu șase luni în urmă, preconizează o creștere a profitului în acest interval. De asemenea, 17% dintre companiile mari spun că vor avea o creștere a profitului de 1%-5%, față de 27% anterior. Cât despre companiile mari al căror profit stagnează, acest procent crește de la 7% în prima parte a anului la 14% în semestrul doi. Există și aici un procent de 23% dintre companiile respondente care previzionează acum evoluții negative ale profitului lor în 2018, față de numai 8% în prima parte a anului.

41% dintre companiile mari au redus nivelul învestițiilor inițial preconizate

Prin comparație cu semestrul unu, se observă o concentrarea a investițiilor pe palierele mici de creștere ceea ce indică precauția companiilor mari cu privire la planul de investiții. Astfel, dacă la cercetarea din prima parte a anului 41% dintre companii anunțau intenții de mărire a investițiilor cu peste 20%, în a doua parte a anului nu mai avem astfel de răspunsuri. Dimpotrivă, crește procentul companiilor mari care spun că au crescut investițiile cu 1%-5% de la 35% la 55%, și al celor care spun că au crescut investițiile cu 5%-10% de la 16% la 31%.

Numărul de angajați și salariile au o creștere temperată sau stagnează

Spre deosebire de primul semestru, când 16% dintre companiile mari estimau creșteri ale numărului de angajați pe palierul 10%-20%, acum numai 7% spun acest lucru. Astfel în semestrul doi creșterea estimată a personalului angajat se diminuează și chiar indică un ușor trend negativ, deoarece numărul companiilor mari care spun că vor reduce numărul angajaților cu 1%-5%, trece de la 15% la 27%. Față de primul semestru, companiile mari estimează o temperare a creșterii salariilor pe toate palierele. Numai 31% dintre firmele mari spun că vor crește salariile cu 5%-10% în acest an, față de 41% cu șase luni înainte.

În concluzie

Combustibilul necesar pentru funcționarea oricărui business, încrederea în viitorul evoluției afacerilor este la cote scăzute în companiile mari din România. Dacă nu-l alimentăm prin măsuri economice înțelepte și la timp, rămânem în pană. Rezultatele studiului de față aprind la bord lumina roșie a nivelului de încredere foarte scăzut pentru cei care iau decizii. Valorificarea creșterii la nivel microeconomic se realizează pe un fond de stabilitate instituțională și predictibilitate la nivel macroeconomic. Șansa de a recupera decalajele de competitivitate economică față de media UE va fi posibilă prin leadership responsabil și competent.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

În contextul recunoscutei crize de forță de muncă din România, în data de 5 noiembrie 2018 a fost promulgată prin decret Legea nr. 247/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Publicată în Monitorul Oficial în data de 7 noiembrie 2018, aceasta a intrat în vigoare începând cu 10 noiembrie 2018.

De ce este importantă și ce impact va avea?

Legea are ca obiect principal de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 și a Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, în sensul asigurării transpunerii Directivei (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de intrare și de ședere a cetățenilor țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și munca au pair¹.

Cele mai importante amendamente sunt:

–              Salariul de referință se modifică de la variantele anterioare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;

–              Pentru încadrarea și prelungirea dreptului de muncă pentru lucrătorii înalt calificați va fi nevoie doar de 2 salarii medii brute în loc de 4 așa cum prevedea legislația anterior;

–              Se simplifică procedura de obținere a avizului de muncă pentru lucrătorii permanenți prin eliminarea procedurii de obținere a atestatului de recunoaștere a studiilor de la Ministerul Educației Naționale;

–              Se reglementează intrarea și șederea pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică;

–              Se reglementează noțiunea de lucrător au pair;

–              Se înjumătățesc taxele de obținere a avizelor de muncă de la 200 EUR la 100 EUR, respectiv de la 50 EUR la 25 EUR.

În România, criza forței de muncă s-a accentuat foarte mult în ultimii ani iar conform unor estimări, la nivelul anului 2017, aproximativ 70 000 mii de români au plecat din țară pentru a munci într-un alt stat UE. În consecință, din ce în ce mai multe companii românești sau străine, mai ales din domeniul producției și HoReCa, au ajuns să refuze comenzi sau chiar să-și închidă porțile deoarece nu găsesc suficienți angajați.

Sunt anumite zone economice (de exemplu Timișoara, Cluj, București) care suferă cel mai mult din cauza acestui deficit de forță de muncă, companiile din aceste părți ale țării căutând să pună în aplicare fel de fel de soluții care să le rezolve problemele. Astfel, multe companii au ajuns să apeleze tot mai des la forță de muncă din afara Uniunii Europene pentru a-și acoperi posturile vacante.

Promulgarea legii nr. 247/2018  va avea un impact pozitiv pentru mediul privat, reducând pragurile de încadrare și simplificând angajarea străinilor în România. În același timp, modificările vor spori aportul de cetățeni ai statelor terțe, atât în domeniul privat deficitar (HoReCa, IT-ul, industria automotive, construcțiile, retailul și centrele de servicii), cât și în zona de specialiști și cercetători pentru dezvoltare.

Autor: Claudia Sofianu, Partener EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

[1] DIRECTIVA (UE) 2016/801 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULU: „lucrător au pair” înseamnă un resortisant al unei țări terțe care este admis pe teritoriul unui stat membru pentru a fi primit temporar de o familie pentru a-și îmbunătăți competențele lingvistice și cunoștințele despre statul membru în cauză, în schimbul unor activități casnice ușoare și de îngrijire a copiilor;

Pierderile energetice sunt de multe ori necunoscute și necuantificate în companii din numeroase domenii de activitate. Chiar dacă managerii știu că au pierderi energetice pe fluxul de producție sau în alte zone ale companiei (de exemplu spații de depozitare, parcări  sau birouri), unii dintre aceștia nu au o imagine clară a valorii acestor pierderi și nici asupra metodelor prin care pot fi reduse.

De fapt, în funcție de mărimea companiei și a facilităților pe care le utilizează, managerii pot lucra cu specialiști în eficientizare energetică și reduce semnificativ pierderile în fiecare lună. Acționând în cunoștință de cauză, în urma consilierii primite de la experți, măsurând și cuantificând permanent, se pot lua măsuri pentru a crește eficiența energetică și a reduce pierderile de energie pe termen scurt, mediu și pe termen lung.

1. Faceți un audit energetic și apoi un plan de implementare a măsurilor propuse

Auditul energetic este cel mai bun punct de plecare, deoarece specialiștii care vor realiza acest audit, vor face o radiografie a tuturor departamentelor și facilităților din companie și vă vor arăta care sunt zonele în care trebuie luate măsuri, tipul și magnitudinea acestora, dar și rezultatele ce pot fi obținute. Când vine vorba de costurile și consumul de energie al afacerii, realizarea unui audit energetic este, într-adevăr, decizia cea mai bună. Rezultatele vă vor aduce informații care vă vor da o mare claritate și veți putea decide, împreună cu consultanții de specialitate, etapizarea implementării măsurilor prin care să creșteți eficiența energetică și unde puteți opri sau reduce pierderile energetice. Împărțiți măsurile în măsuri fără costuri de implemetare, cu costuri reduse și cu investiții semnificative. Ordinea este dată de costurile asociate și de rezultatele aferente fiecărei metode.

2. Introduceți un sistem de contorizare inteligentă a utilităților

Măsurați și monitorizați consumul utlitătilor pe perioade timp îndelungat, pentru a putea obtine un tipar de consum al companiei. Prin monitorizarea grupelor mari de consumatori se va putea genera o linie de consum mediu (baseline). Odată identificat acest baseline vor fi ușor de evidențiat pierderile și printr-o monitorizare continuă, se vor putea lua măsuri de remediere imediate. În cazul contorizării clasice este foarte dificil, aproape imposibil, de identificat momentul apariției depășirilor de consum și exact în ce zonă, informațiile fiind doar la nivel de contor general și la o lună după consumul efectiv. Doar printr-o contorizare detaliată și continuă, tip smart metering, puteți identifica apariția pierderilor și urmări încadrarea în regimul eficient de consum, deoarece dacă nu măsori, nu poți reduce!

3. Verificați buna funcționare a sistemelor HVAC

Este foarte important să realizați un audit al instalației HVAC – boilere, chilere, ventilație – deoarece peste 50 la sută din consumul energetic al unei clădirii aparține zonei HVAC (dar variază în funcție de tipul/destinația clădirii și de vechimea acesteia). Implementați apoi măsurile rezultate din auditul HVAC și aveți în vedere utilizarea de termostate programabile, înlocuirea izolațiilor deteriorate, realizarea unor automatizări locale, schimbarea filtrelor colmatate, verificarea randamentelor chilerelor, boilerelor, etc. Dacă aveți pompe defecte, este important să analizați din punct de vedere economic care este costul cu repararea pompelor clasice comparativ cu înlocuirea lor cu pompe noi cu convertizor de turație, mult mai eficiente energetic. De asemenea, asigurați-vă că zonele din fața tuturor grilelor de ventilație nu sunt blocate de mobilier sau cu improvizații din hârtie. Este necesară, în medie, o cantitate de energie mai mare cu peste 25% pentru a distribui aerul în cazul în care grilele sunt blocate sau filtrele colmatate.

4. Introduceți un sistem de control al iluminatului și/sau iluminat cu LED, acolo unde eficiența economică justifică această măsură

Aceasta este o zonă de avut în vedere încă de la început deoarece fiecare economie mică făcută într-o mulțime de locuri poate aduce un rezultat important. Înlocuirea unui singur bec de 60 de wați cu un bec de 18 wați eficient din punct de vedere energetic, care funcționează 10 ore pe zi, poate economisi cu ușurință 5-6 lei sau mai mult în fiecare lună. Multiplicați această economie pentru un an întreg și cu sutele sau miile de becuri din companie și vorbim despre o valoare demnă de luat în seamă. Becurile eficiente din punct de vedere energetic sunt o modalitate inteligentă de a reduce factura electrică pe termen scurt, însă au un cost de achiziție mai ridicat și vor amortiza investiția într-un timp scurt doar în cazul unei folosiri intensive de peste 10 ore/zi.  Becurile LED utilizează cu cca. 75% mai puțină energie și pot dura 50 de ori mai mult decât becurile cu incandescență. Este foarte util să utilizați senzori de ocupare, de prezență și funcții de dimmimg în zona de iluminat. Căutați să utilizați cât mai mult iluminatul natural și instalați sisteme de automate de pornire a iluminatului în spații unde traficul este ocazional.

5. Stabiliți programe de funcționare pentru echipamentele principale din companie și introduceți elemente de tipul BMS și IoT, acolo unde eficiența economică o justifică

Acest lucru poate părea evident, dar ați fi surprinși de cât de multe companii nu au o astfel de măsură implementată. În spațiile de birouri computerele, monitoarele, imprimantele consumă și când sunt neutilizate, după ce angajații au plecat și le-au lăsat pornite. Dacă sunt oprite complet peste noapte, nu veți plăti pentru electricitatea pentru utilizarea în regim stand-by. În depozite și spații de producție este foarte important ca operatorii echipamentelor să cunoască modul specific de închidere / deschidere ale acestora și să respecte programele de funcționare afișate în locuri vizibile. Odată stabilit un orar de funcționare al echipamentelor, se pot  introduce programatoare orare sau automatizări locale în funcție de prezentă. De asemenea, la achiziția sau înlocuirea de echipamente, țineți cont de eficiența energetică a acestora și de clasa lor energetică.

Un pas avansat din aceeași categorie o reprezintă introducerea elementelor de monitorizare si control centralizat de tip BMS (Building Management System). Sistemele BMS sunt esențiale pentru managementul instalațiilor clădirilor de birouri, hotelurilor, spitalelor, spațiilor logistice sau de producție. Informațiile pe care le oferă în timp real, capacitatea predictivă, alertele pe care le arată atunci când apar avarii sau regimuri de funcționare neconforme, fac din această investiție un punct important de pe lista managerilor acestor facilități.

Pe de altă parte, inserarea protocoalelor de internet în sistemele de management a făcut posibilă monitorizarea și controlul de la distanță al instalațiilor clădirilor. Astfel, pe langă capacitatea de a montoriza în timp real și cu mare precizie consumul de energie, sistemele BMS pot monitoriza și controla: instalațiile de încălzire, ventilare și climatizare (temperatură, umiditate, CO2), instalațiile de alimentare cu apă, instalațiile electrice (nivel de iluminat, alimentare echipamente electrice – TGD, producție de energie electrică – grupuri generatoare) și pompe. Dincolo de identificarea echipamentelor defecte și monitorizarea condițiilor climatice interioare și exterioare, ele pot fi conectate și pentru monitorizarea sistemelor audio-video, sistemelor de securitate și  sistemelor de detecție incendiu.

Măsuri suplimentare care fac diferența în reducerea pierderilor energetice:

• Desemnarea unei echipe interne responsabile de managementul energetic – Nominalizați responsabili și acordați-le un bonus în funcție de rezultatele obținute.
• Colaborarea cu o firmă specializată de eficiență energetică – Vă va finanța și implementa toate aceste măsuri din economia de energie realizată. Acesta este modelul pe care îl susținem ca fiind oportun pentru atingerea unor rezultate optime într-un timp scurt și cu eficiența economică cea mai bună.

Autor: Lucian Anghel, Fondator și CEO, Timepal Romania si Facilities Management Services

* * *

Despre EnergyPal

Fondatorul brandului EnergyPal, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând  peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la realizarea conceptului EnergyPal de eficiență energetică, prin care clienții beneficiază de cele mai eficiente soluții de reducere a costurilor de operare a clădirilor. Echipa EnergyPal este constituită din personal cu experiență de peste 8 ani în facility management și asistență tehnică. Personalul este specializat în domeniile: smart metering, HVAC (instalații termice și de climatizare), automatizări, izolații, luminotehnică, mentenanță preventivă și predictivă. Soluțiile și tehnologiile folosite au ca rezultat reducerea costurilor de operare ale beneficiarilor, ceea ce permite finanțarea soluțiilor din economiile realizate. Aflați mai multe despre noi pe: www.energypal.ro.

Acordul dintre România și Republica Serbia în domeniul securității sociale

În data de 12 ianuarie 2018 a fost ratificat Acordul dintre România și Republica Serbia în domeniul securității sociale semnat la Belgrad pe 28 octombrie 2016.
Acordul se bazează pe principiile moderne ale coordonării securității sociale, care sunt utilizate pe plan internațional, inclusiv la nivelul Uniunii Europene.

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante aspecte:

•    Scopul Acordului
Acordul are drept scop recunoașterea și totalizarea perioadelor de asigurare socială realizate pe teritoriul ambelor state, determinarea legislației aplicabile în cazul lucrătorilor migranți, egalitatea de tratament, precum și exportul prestațiilor.

•    Beneficii acoperite

Acordul se va aplica legislației din România privind:
•    indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă;
•    indemnizația de maternitate;
•    indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav;
•    indemnizația pentru prevenirea îmbolnăvirii și recuperarea capacității de muncă;
•    pensiile acordate în cadrul sistemului public de pensii;
•    prestațiile în natură în caz de boală și maternitate;
•    prestațiile în natură și în bani în caz de accidente de muncă și boli profesionale;
•    ajutorul de deces; și
•    alocația de stat pentru copii.
Pentru Republica Serbia, Acordul se va aplica legislației privind:
•    prestațiile din asigurări de pensii și invaliditate;
•    prestațiile din asigurări de sănătate;
•    prestațiile în caz de accidente de muncă și boli profesionale;
•    prestațiile de maternitate; și
•    alocațiile pentru copii.

•    Totalizarea perioadelor de asigurare
În cazul prestațiilor pentru bătrânețe, invaliditate și urmaș este prevăzută totalizarea perioadelor de asigurare realizate atât în cele două State Contractante, cât și a celor realizate în baza legislației unui stat terț cu care ambele State Contractante au încheiat acorduri de securitate socială și care prevăd totalizarea perioadelor de asigurare.

•    Legislația aplicabilă în cazul lucrătorilor migranți
În baza regulilor speciale, persoanele detașate vor fi supuse legislației statului contractant al angajatorului pe durata exercitării unei anumite activități pe teritoriul celuilalt stat contractant, cu condiția ca durata previzibila a acestei activități sa nu depășească 24 de luni. Aceasta perioadă poate fi prelungită cu cel mult 24 de luni, cu acordul autorităților competente, acord care trebuie solicitat înaintea expirării perioadei inițiale de 24 de luni. Sunt prevăzute și excepții de la regulile generale și speciale în interesul unei persoane sau al unei categorii de persoane.

•    Alte aspecte
Acordul este încheiat pe perioadă nedeterminată și va intra în vigoare în prima zi a celei de a treia luni după terminarea lunii în care a fost transmisă ultima notificare de îndeplinire a procedurilor interne legale necesare pentru intrarea în vigoare.
Acordul nu deschide niciun drept pentru o perioadă anterioară intrării sale in vigoare.

Un aranjament administrativ se va stabili de către autoritățile competente pentru punerea în aplicare a acestui accord.
La data intrării în vigoare a acestui acord, Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru colaborarea în domeniul asistenței medicale a asiguraților își va înceta valabilitatea.

Autori:
Claudia Sofianu – Partener, Impozit pe venit si Contributii sociale
Andreea Cosmanescu – Manager, Impozit pe venit si Contributii sociale

O echipă de avocaţi ai D&B David şi Baias, specializaţi în litigii comerciale şi administrative, formată din Amelia Teis (Avocat Senior Coordonator), Ioana Cercel (Avocat Senior) şi Alexandra Barac (Avocat Colaborator), coordonată de Sorin David (Avocat Partener), a obţinut în faţa Tribunalului Bucureşti anularea definitivă a unui proces-verbal de sancţionare încheiat în temeiul dispozițiilor Legii 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă.

În cursul anului 2016, clientul D&B, unul dintre liderii de pe piața retailerilor de produse electronice, electrocasnice și IT&C, a fost sancționat contravențional de ANAF – DGFPB București – Serviciul Ajutor de Stat, Practici Neloiale și Prețuri Reglementate în temeiul dispozițiilor Legii 158/2008 cu privire la două dintre campaniile publicitare desfășurate pentru promovarea magazinelor sale, fiindu-i totodată interzis dreptul de a mai folosi mesajele comerciale utilizate până la acel moment, precum și alte sloganuri similare, în cuprinsul procesului-verbal nefiind însă identificată nicio faptă concretă de încălcare a drepturilor altor comercianți.

„Soluția definitivă pronunțată de Tribunalul București a confirmat astfel decizia inițială a Judecătoriei Sectorului 1 București prin care a fost admisă plângerea contravențională împotriva sancțiunilor impuse de autoritate.  Instanța a reținut astfel argumentele D&B în sensul în care practica autorității de a aplica sancțiuni comercianților pentru mesajele publicitare utilizate fără a justifica în vreo modalitate sau a proba efectele concrete ale pretinselor fapte de publicitate înșelătoare săvârșite de aceștia în relație cu alți comercianți este lipsită de temei legal”, a declarat Sorin David, Avocat Partener, D&B David si Baias.

„Soluția este una extrem de importantă întrucât vine să clarifice modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii 158/2008 prin prisma Directivei 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare, confirmând că Directiva este un instrument aplicabil relaţiilor pe orizontală când se referă la publicitatea înşelătoare, fiind un act normativ în materie de protecţie a concurenţilor/comercianţilor, astfel că ANAF are competențe limitate în a analiza asemenea fapte, respectiv exclusiv în ceea ce privește relațiile pe orizontală”, a declarat Amelia Teis, Avocat Senior Coordonator, D&B David si Baias.

Despre D&B David și Baias

D&B David şi Baias este societatea de avocaţi corespondentă a PwC Romania, având în prezent peste 50 de avocaţi şi fiind integrată în reţeaua societăţilor de avocaţi corespondente PwC, care cuprinde  mai mult de 2.000 de avocaţi în 75 de jurisdicţii în întreaga lume.