• S-au aplicat 474 sancțiuni contravenționale principale (378 amenzi și 96 avertismente), valoarea totalã a amenzilor fiind de 2.472.618 lei;
• S-au confiscat sume (numerar), venituri ilicite și bunuri în valoare totalã de 280.070 lei, din care:

• S-a dispus suspendarea activitãții a 4 contribuabili pentru nedotare cu aparate de marcat electronice fiscale.

Ediţia din 2017 a Ghidurilor internaționale Chambers and Partners Europe şi Legal 500 EMEA plasează D&B David şi Baias pe prima poziție (Band 1) în Secţiunea Fiscalitate (TAX), aceasta fiind unica societate de avocatură din România care ocupă o asemenea poziţie în cele două prestigioase publicații internaționale. În același timp, Dan Dascălu, coordonatorul echipei de litigii a D&B David şi Baias este situat tot pe prima poziție (Band 1)  la categoria avocaților de Fiscalitate a catalogului Chambers and Partners Europe (singura publicație cu o asemenea clasificare), acesta fiind recunoscut de clienți pentru capacitatea sa analitică şi structurată de a trata probleme dificile de drept fiscal.

„Aceste rezultate nu doar că ne onorează, dar ne şi bucură foarte mult, fiind o confirmare a activităţii susţinute derulate de-a lungul anilor de echipa de litigii fiscale a D&B David şi Baias, pe care sunt mândru să o coordonez. În acelaşi timp, ele ne şi obligă ca în viitor să continuăm să abordăm cauzele clienţilor noştri cu acelaşi accent pe calitate, inovaţie şi dinamism care au caracterizat echipa noastră de-a lungul anilor. De asemenea, această clasare ne motivează şi responsabilizează să ne implicăm activ în soluţionarea problemelor importante pe care societatea română le are în domeniul nostru de activitate, în coordonarea grupurilor de lucru ale mediului de afaceri participante la procedurile de consultare publică privind iniţiativele legislative de natură fiscală, prin participarea ca lectori la conferinţe şi implicarea în activităţi academice, precum şi prin publicarea de cărţi, articole ori comentarii de specialitate”, a declarat Dan Dascălu, Avocat Partener D&B David şi Baias.

Despre D&B David şi Baias:

D&B David şi Baias este societatea de avocați corespondentă a PwC Romania, având în prezent peste 40 de avocați şi fiind integrată în rețeaua societăților de avocați corespondente PwC, care cuprinde mai mult de 2.000 de avocați în 75 de jurisdicții din întreaga lume. Echipa de litigii a D&B David şi Baias este condusă de Dan Dascălu (Avocat Partener) şi este formată din 16 avocați, iar activitatea sa a fost recunoscută în mod constant de-a lungul timpului de către diferitele cataloage internaționale de profil.

******************

Chambers and Partners Europe este una din publicațiile juridice reper pentru piața de avocatură internațională, ce alcătuiește anual un clasament al celor mai bune firme de avocatură dintr-o jurisdicție. Evaluările şi clasamentele sunt întocmite în urma unor ample discuții şi interviuri cu clienții, cu firmele de avocatură şi competitorii acestora. Cercetările efectuate de Chambers Global acoperă toate jurisdicțiile importante din lume, printre care şi România, şi au la bază criterii precum calitatea asistenței juridice în aceste arii de practică, relația cu clienții (‘client service’), complexitatea, modul de gestionare a proiectelor şi soluțiile oferite.

Legal 500 EMEA este un ghid independent de specialitate care recomandă firme de avocatura şi avocați de top strict pe baza performanțelor obținute.  Legal 500 este unul dintre cele mai prestigioase ghiduri juridice, recunoscute la nivel internațional.

În şedinţa de Guvern de joi, 18 mai, Executivul a adoptat un Memorandum interministerial pentru susţinerea potenţialului economic al sectoarelor culturale şi creative din România. Documentul a fost elaborat de către experţii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi cei ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Prin intermediul Memorandumului s-a creat un grup de lucru ce va urmări asigurarea cadrului instituţional necesar susţinerii sectoarelor culturale şi creative (SCC), prin protejarea proprietăţii intelectuale, măsuri fiscale de stimul şi prevederi clare în domeniul achiziţiilor public. De asemenea, se are în vedere implementarea iniţiativelor europene în domeniul SCC, atât la nivel central, cât şi prin responsabilizarea autorităţilor publice locale. Totodată, se doreşte optimizarea şi facilitatea accesului la finanţare pentru companiile active în domeniul SCC.

În cadrul acestui grup de lucru vor activa şi consultanţii PwC România specializaţi în servicii pentru sectorul public.

„Salutăm această iniţiativă a autorităţilor române de a sprijini industriile culturale şi creative. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, valoarea adăugată brută în aceste sectoare a crescut de peste 3 ori între 2009 şi 2014, de la 2% din PIB la aproximativ 7%, depăşind în prezent contribuţia agriculturii la formarea PIB. PwC consideră că România are un potenţial enorm de dezvoltare în aceste sectoare, dat în primul rând de talentul, creativitatea şi imaginaţia românilor”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

„Suntem onoraţi şi încântaţi să contribuim la elaboarea politicilor publice de susţinere a acestor sectoare şi credem cu tărie că dezvoltarea acestora este una dintre componentele cheie ale transformării economiei româneşti într-una bazată pe inovaţie, creativitate şi valoare adăugată ridicată. De altfel, nu este prima noastră implicare în acest domeniu. PwC România a făcut şi un studiu referitor la potenţialul de dezvoltare al sectorului cinematografic din România prin aplicarea unei scheme de ajutor de stat pentru companiile specializate în producţie cinematografică similară celor utilizate de alte state europene”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Companiile definite ca fiind active în domeniul sectoarelor culturale şi creative sunt cele care se ocupă cu activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrari audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică; publicitate şi activităţi de studiere a pieţei; activităţi de creatie şi interpretare artistică; activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale; activităţi sportive, recreative şi distractive.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

România este mai aproape de a fi membru al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (AIIB) – Consiliul AIIB a anunțat acceptarea României și a altor șase state ca viitori membri. Astfel, numărul total al țărilor membre AIIB va fi de 77, din care 23 de state europene. România va deveni membru deplin al AIIB după asumarea prin lege a condițiilor de aderare.

Prin dobândirea calității de membru a AIIB, România va avea oportunitatea de a beneficia de finanțare pentru proiecte de infrastructură și de dezvoltare economică. Participarea vine în contextul eforturilor actuale ale statelor din Europa și Asia de îmbunătățire a relațiilor reciproce dintre cele două continente.

Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură este o instituție financiară internațională cu sediul la Beijing, R.P. Chineză, al cărei obiectiv este promovarea, interconectarea și integrarea economică. Activitatea AIIB se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii și a altor sectoare productive, cum ar fi energie, transport, telecomunicații, infrastructură rurală și dezvoltarea agriculturii, alimentare cu apă și canalizare, protecția mediului, dezvoltarea urbană și logistică.

Se preconizează că valoarea finanțărilor AIIB va fi în 2017 de 15 miliarde USD, în creștere de la 1,2 miliarde de USD în 2016. Până în prezent AIIB a aprobat 10 proiecte de investiții în sectorul energetic, de transport sau infrastructură urbană.

Anunțul a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice și poate fi accesat la următoarea adresă: http://www.mfinante.gov.ro/ghidajstat.html?pagina=domenii

Deschiderea unei noi sesiuni pentru înregistrarea cererilor pentru ajutor de stat
Anunțul aduce la cunoștință deschiderea unei noi sesiuni de înregistrare a cererilor de acord pentru finanțare în baza Hotărârii Guvernului nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă, ce se va desfășura în perioada 12 – 23 iunie 2017 (inclusiv). Bugetul prevăzut pentru această sesiune este de 106.293.000 RON (aproximativ 23.600.000 EUR).

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice a revizuit și postat pe site-ul său noua versiune a Ghidului solicitantului. Acesta poate fi accesat la următoarea adresă: http://www.mfinante.gov.ro/hg332.html?pagina=domenii

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante modificări şi completări aduse de Hotărârea de Guvern nr. 284 / 27 aprilie 2017 (“HG” în cele ce urmează) Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

Impozit pe profit

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Normele Metodologice au fost modificate în sensul alinierii cu prevederile Codului Fiscal, prin eliminarea normelor care limitau aplicarea facilității doar pentru mijloacele fixe puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2016.
De asemenea, noile norme prevăd că, pentru profitul reinvestit în achiziționarea dreptului de utilizare a programelor informatice, scutirea e aplicabilă pentru cele achiziționate și utilizate începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Venituri neimpozabile constând în valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a titlurilor existente

A fost modificat exemplul de calcul privind determinarea profitului impozabil obținut din vânzarea titlurilor de participare, în cazul contribuabililor care au obținut venituri neimpozabile ca urmare a încorporarii profitului în capitalul social de către persoanele juridice la care au deținut respectivele titluri de participare.

Cheltuieli nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile

A fost introdus un exemplu de calcul pentru determinarea cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile, în situația în care contributabilul nu are organizată o evidență contabilă care să asigure informația necesară identificării acestor cheltuieli.

Cheltuieli cu dobânzile și diferențe de curs valutar

Normele Metodologice au fost completate pentru a se clarifica neincluderea în capitalul împrumutat, folosit la calculul gradului de îndatorare, a imprumuturilor prevăzute la art. 27 alin. (6) din Codul Fiscal (i.e. împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată).

Totodata, se clarifică faptul că este nelimitată în timp perioada de reportare a sumei cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţe de curs valutar nedeductibile în perioada de calcul a impozitului pe profit, dacă gradul de îndatorare este mai mare decât trei sau capitalul propriu are valoare negativă.

Recuperarea pierderii fiscale

Completările aduse Normelor Metodologice prezintă modul de recuperare a pierderii fiscale la revenirea la sistemul de plată a impozitului pe profit, în cazul contribuabililor care aplică sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 februarie 2017.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Completările și modificările aduse Normelor Metodologice aduc clarificări, printre altele, cu privire la:

• aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în cazul persoanelor juridice române care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro, îndeplinind și celelalte condiții din definiția microîntreprinderii, și care desfăşoară ca activitate principală sau secundară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități;
• obligația aplicării impozitului pe veniturile micro-întreprinderilor începând cu 1 februarie 2017 de către persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit la data de 31 ianuarie 2017 care nu intra sub incidența Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități și care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 – 500.000 euro inclusiv. Contribuabililor care intră sub incidența Legii no. 170/2016 privind impozitul specific unor activități și care care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 – 500.000 euro inclusiv, nu li se aplică sistemul de impozitare al microîntreprinderilor
• rămânerea definitivă a opțiunii exercitate de microîntreprinderile care au optat să aplice sistemul de plată a impozitului pe profit, înregistrate ca plătitori de impozit pe profit până la data de 31 ianuarie 2017 inclusiv. Acești contribuabili nu sunt obligați să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 februarie 2017 dacă își mențin, pentru anul 2017, valoarea impusă de lege pentru capitalul social;
• calcularea impozitului pe profit aferent trimestrului I 2017 prin luarea in considerare a veniturilor și cheltuielilor realizate începând cu 1 februarie 2017, în cazul plătitorilor de impozit pe profit la data de 31 ianuarie 2017 care devin microîntreprinderi începând cu 1 februarie 2017 și care optează în perioada 1 februarie – 31 martie 2017 să aplice sistemul de plată a impozitului pe profit;
• neaplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor de către persoanele juridice române plătitoare de impozit specific unor activități potrivit Legii nr. 170/2016.

Impozit pe venit

Anumite clarificari sunt aduse cu privire la scutirea de la plata impozitului pe venit pentru angajatii companiilor ce desfasoara activitati cu caracter sezonier in cursul unui an.

Normele metodologice se modifica astfel incat sa reflecte prevederea actuala din Codul fiscal conform careia pentru calculul impozitului lunar aferent venitului salarial realizat, se vor deduce și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a sumei de 400 euro.

Au fost adoptate anumite modificări cu privire la stabilirea venitului ce urmează a fi supus impozitului, venit rezultat din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. De asemenea, se clarifică anumite aspecte cu privire la aplicarea regimului fiscal stabilit în cazul transferului dreptului de proprietate, pentru proprietățile imobiliare din patrimoniul afacerii. Astfel, pentru determinarea tratamentului fiscal relevant, acesti contribuabili au obligația prezentării următoarelor documente: certificatul de înregistrare sau, după caz, certificatul de înregistrare fiscală și extrasul de carte funciară din care să rezulte că imobilul face parte din patrimoniul afacerii.

Normele metodologice se modifica astfel incat sa reflecte prevederea actuala din Codul fiscal conform careia persoanele fizice care au fost plătite din străinătate pentru activitatea desfășurata în România si care isi prelungesc perioada de sedere peste 183 de zile (sau perioada din conventie) vor depune declarațiile lunare pentru întreaga activitate desfășurata în România pana la data de 25 a lunii următoare împlinirii termenului prevăzut de convenție.

Contribuții sociale obligatorii

Se abroga si in normele metodologice prevederile legale cu privire la stabilirea plafoanelor privind contribuțiile sociale obligatorii care se datorau atât la nivelul angajatului, cât și la nivelul angajatorului.

Pentru veniturile din dividende, obținute în bani sau în natură, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă dividendele brute distribuite, indiferent dacă acestea au fost plătite sau nu de către persoanele juridice în cursul anului fiscal precedent, potrivit legii.

De asemenea, la încadrarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în plafonul minim – douăsprezece salarii de baza minime brute pe tara – se au în vedere toate bazele lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, inclusiv cele aferente veniturilor salariale sau asimilate salariilor, veniturilor din investiții și/sau din alte surse.

TVA

Prevederi speciale pentru aplicarea Codului Fiscal

Se introduc prevederi cu privire la mecanismul practic de aplicare a art. 11 alin. (6) – (9) din Codul Fiscal în cazul reînregistrării persoanelor impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat, având în vedere următoarele situații practice privind operațiunile taxabile realizate în perioada în care persoana impozabilă a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat:
– persoana impozabilă a colectat și declarat TVA pentru astfel de operațiuni, dar nu a emis facturi;
– persoana impozabilă a colectat și declarat TVA pentru astfel de operațiuni și a emis facturi;
– persoana impozabilă nu a colectat și nu a declarat TVA pentru astfel de operațiuni, dar a emis facturi;
– persoana impozabilă nu a colectat și nu a declarat TVA pentru astfel de operațiuni și nu a emis facturi.

Locul prestării de servicii

Sunt definite in mod specific bunurile imobile (in scopul determinării locului prestării serviciilor legate de bunurile imobile) prin referire la Articolul 13, lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

Ajustarea bazei de impozitare

Se aduc modificări Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor privind ajustarea bazei de impozitare în cazul falimentului / intrării în procedura insolvenței a beneficiarului. Astfel, ajustarea bazei impozabile se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotărârea judecătorească de închidere a procedurii insolvenței.

Baza de impozitare pentru import

Pentru evitarea dublei impozitări, nu se mai include în baza de impozitare a importului de bunuri, contravaloarea serviciilor prestate înainte ca bunurile să fie importate, în cazul acelor bunuri care sunt supuse unor lucrari sau evaluari asupra bunurilor mobile corporale înainte de a fi importate.

Cotele TVA

Au fost actualizate codurile din Nomeclatura Combinata (NC) pentru semințe și fructe oleaginoase, semințe și fructe diverse, plante industriale sau medicinale, paie și furaje pentru a căror livrare se aplică cota redusă de TVA de 9%.

Rambursarea TVA către persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA in România și nestabilite pe teritoriul UE

S-a introdus o mențiune în Normele Metodologice conform căreia persoana impozabilă neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilita în UE, care prestează servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau de televiziune supuse regimului special, poate solicita rambursarea TVA în baza procedurii prevăzute pentru astfel de contribuabili nestabiliți în UE (dacă toate condițiile sunt îndeplinite).

Persoanele impozabile anterior menționate pot beneficia de rambursarea TVA fără a fi obligate să desemneze un reprezentant în România în acest scop.

Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital

Au fost modificate Normele Metodologice de aplicare a art. 305 din Codul Fiscal în scopul alinierii la modificările aduse Codului Fiscal începând cu 1 ianuarie 2017, care stipulează metoda de ajustare a TVA deductibilă în cazul bunurilor de capital. Normele Metodologice actualizează în acest sens și exemplele specifice privind determinarea ajustării TVA.

Totodată, se prevede mecanismul, precum și exemple în acest sens, pentru ajustarea TVA de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat, atât pentru situațiile în care ajustarea este în favoarea statului, cât și pentru situațiile în care ajustarea este in favoarea contribuabilului.

Regimul special pentru agricultori

Au fost introduse Normele Metodologice detaliate de aplicare a regimului special pentru agricultori, prevăzut de art. 3151 din Codul Fiscal.

Registrul operatorilor intracomunitari

Au fost eliminate Normele Metodologice de aplicare a art. 329 din Codul Fiscal privind registrul operatorilor intracomunitari, ca urmare a abrogării acestuia începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Firma de avocatură Duncea, Ștefănescu & Associates anunță cooptarea unui nou Tax Partner – Răzvan ENACHE (41), fost Șef Serviciu în cadrul ANAF, cu o experiență de peste 17 ani în domeniul fiscal, precum și promovarea Av. Elena ICHIMESCU (35) în poziția de Managing Associate.

Răzvan ENACHE (41) – Tax Partner

Actualmente consultant fiscal și membru activ al Camerei Consultanților Fiscali din România, Răzvan ENACHE deține o experiență foarte vastă în domeniul inspecției fiscale, cunoștințele sale acoperind o gamă largă de industrii, de la firme IT, dealeri și importatori auto, agenții de turism, instituții financiare, retail, industria lemnului și a mobilei, industria farmaceutică, agricultură, furnizori de servicii etc.

Anterior cooptării sale, Enache a deținut timp de 17 ani funcții executive în cadrul ANAF, iar din2012 a îndeplinit rol de conducere în cadrul structurilor de Inspecție Fiscală. De asemenea, el a fost și formator pe problematici de inspecție fiscală în cadrul programului de dezvoltare și modernizare ANAF, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București.

„Suntem deosebit de multumiți de alegerea de a-l coopta pe Răzvan în echipa noastră. Răzvan impresionează prin cunoștințele sale solide teoretico-practice dar, lucruri cel puțin la fel de importante, prin seriozitate, dedicație față de profesie și colegialitate. Experiența sa în materie de legislație fiscală va contribui, fără îndoială, la o abordare mult mai complexă dar şi completă a problematicii fiscale cu care se confruntă în mod curent partenerii noştri de afaceri. În condiţiile în care legislaţia în domeniu este într-o continuă schimbare şi comportă interpretări variate, de multe ori contrare, aportul lui Răzvan la dezvoltarea practicii noastre de consultanță fiscală devine și mai important. Îi urăm mult succes în echipa Duncea, Ștefănescu și în noua poziție!” (Adriana Duncea & Cosmin Ștefănescu, Co-Managing Partners)

Elena ICHIMESCU (35) – Managing Associate

Elena ICHIMESCU deține o experiență de peste 12 ani în consilierea clienților locali și internaționali în diverse arii: probleme de dreptul muncii, pregătire și negociere de contracte (inclusiv vânzare, leasing, concesiune), asistență în cadrul proiectelor de due diligence sau tranzacții imobiliare, litigii (inclusiv litigii de muncă).

În ceea ce privește dreptul muncii, Elena a construit o practică excelentă în această materie, fiind implicată în proiecte precum întocmirea contractelor de muncă și a regulamentelor interne, negocieri colective sau individuale, restructurări de posturi, concedieri individuale sau colective, litigii de muncă etc. A asistat, de asemenea, un portofoliu mare de clienți cu privire la aspectele de dreptul muncii care implică armonizarea legislației din România cu legislația UE.

* * *

Activitatea Duncea, Ştefănescu & Asociaţii se axează în special pe consultanţa de afaceri, acoperind o paletă largă de servicii, printre care şi servicii de asistenţă juridică și fiscală, reprezentare în cadrul procedurilor litigioase (inclusiv litigii fiscale), restructurări, fuziuni și achiziții etc. Portofoliul de clienţi include societăţi naţionale şi multinaționale, activând în cele mai diverse domenii precum servicii financiar – bancare, leasing, auto, retail, farmaceutic, IT, energie, imobiliar, agricol.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Un sector al industriei de IT&C atrage tot mai mult atenția în România – sectorul de gaming. Potrivit unui studiu privind veniturile din gaming realizate de 100 de țări din lume, în 2016 România era pe locul 47 la nivel mondial și pe locul 4 în Europa de Est cu 153 milioane euro. Circa 7.000 dintre cei peste 100.000 de angajați din industria IT&C lucrează în prezent în sectorul de gaming, la nivel local fiind aproximativ 50 de studiouri de jocuri.

La nivel mondial se așteaptă ca cei 2,2 miliarde de gameri să genereze încasări de 99 miliarde de euro pentru industrie la finalul lui 2017, ceea ce reprezintă o creștere de 7,8% comparativ cu 2016. Jocurile digitale vor reprezenta 87% din piata globală și venituri de 86 miliarde de euro. Segmentul de mobile este cel mai profitabil, jocurile pe smartphone-uri și tablete au crescut cu 19% de la an la an atingând cifra de 42 miliarde de euro și 42% din piața globala de gaming.

România este în topul celor mai mari francize de jocuri din lume. Potrivit Euromonitor, jocurile video caștigă tot mai multi utilizatori în România și înregistrează cel mai crescut interes între toate tarile din regiune. Asta ar putea să însemne trei lucruri: 1) avem specialiști calificați care să dezvolte astfel de produse (jocuri video/titluri), 2) avem capacitatea de abstractizare și creativitate, 3) avem nevoia de evadare și joc în virtual.

În 1964, psihiatrul Eric Berne scria best-seller-ul Games People Play. Titlul face aluzie la jocul interacțiunilor sociale și subliniază, printre altele, importanța ludicului în reglarea tranzacțiilor dintre noi și ceilalți. Ceea ce atunci era una din lucrările fondatoare pentru analiza tranzacțională, văzută retrospectiv, pare să fie explicația preferinței pentru joc și proliferarea sectorului de gaming din prezent.

De fapt gaming-ul valorifică 8 tipuri de motivații care se regăsesc în multe din activitățile noastre online sau din lumea reală:

1. Motivația de sens și misiune – Administrarea unui forum sau contribuții pe Wikipedia.
2. Motivația de dezvoltare și realizare– Nevoia de progres, depășirea provocărilor și recompensa.
3. Motivația de a crea și de a primi feed-back– Reconfigurarea realității prin combinarea diverselor elemente și observarea rezultatelor acestui proces (jocul de Lego).
4. Motivația posesiei și a proprietății– Customizarea profilului și avatar-ul sunt semne ale acestei motivații ce crește nivelul de implicare.
5. Motivația influenței sociale și afilierea– Cu referire la elemente sociale precum acceptarea celorlalți, camaraderia, mentoratul, atracția față de persoane și locuri în care oamenii se regăsesc (consecința este optimizarea strategiilor social media de către companii).
6. Motivația raritatii si nerabdarea– Dorința de a câștiga ceva pe care nu-l ai,dar ți-l dorești. Facebook se rezumă doar la campusul universității Harvard, ulterior s-a deschis către alte universități prestigioase și în final către toate universitățile. Oamenii vroiau să-și deschidă cont pentru că inițial nu au avut acces.
7. Motivația impredictibilității și curiozitatea– Dorința de a afla ce urmează și implicarea mentală pentru a prelua controlul (de exemplu, cinefilii, cititorii de romane sau, de partea cealaltă, împătimiții jocurilor de noroc).
8. Motivația de a evita pierderea– Frica de a pierde ceva în care am investit timp, efort, bani sau alte resurse. Pentru protejarea propriului ego refuzi să admiti că ceea ce ai făcut până la un moment dat a fost inutil și acum să renunți. Prin urmare îți continui jocul/activitatea respectiv(ă) chiar dacă asta înseamnă continuarea/adâncirea costurilor.

Ce trebuie ținut minte

Potrivit Euromonitor, în România sectorul de gaming va atinge aproximativ 200 milioane euro în 2020, cu o rată de creștere anuală compusă de 7% (CAGR), în timp ce piața globală va crește cu numai 6.2% (CAGR).

România se profilează drept un producator de jocuri video important în regiune, cu potențial, dar cu o nevoie de creștere și diversificare a resursei tehnice (în special în discipline precum animație, arta 3D, programare de back-end services).

Chiar dacă perspectiva este una pozitivă, în prezent, ne aflăm încă la periferia industriei internaționale de gaming. Companiile straine și-au facut în principal structura de servicii la noi și livrează suport către francizele conduse în afară. Nu se face decât puțină creație originală în piața locală, ceea ce încetinește accesarea zonei de creștere.

România poate ajunge să facă jocurile în industria mondială de gaming, dacă va avea o abordare legislativă care să sprjine cercetarea și dezvoltarea, o structură clară de stimulente fiscale, formule educaționale relevante și de încurajarea învestițiilor, precum și dezvoltarea unor publisheri în piața locală.

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la o companie din Big4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat că vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Pentru România, încurajarea conformării voluntare a contribuabililor ar putea fi una dintre soluţiile creşterii veniturilor bugetare. Aceasta este una dintre concluziile Conferinţei PwC – „Schimbarea paradigmei impozitării persoanelor fizice din România”, desfăşurată astăzi la Bucureşti. În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie.

„Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

„În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

„Trebuie spus că în toate statele membre UE, impozitul pe salarii se reţine la sursă de către angajatori. Acelaşi sistem există şi în Statele Unite pentru veniturile din salarii şi pensii. Trecerea de la sistemul reţinerii la sursă la un sistem de declarare anuală a veniturilor presupune o schimbare profundă de mentalitate şi de proceduri fiscale, atât pentru contribuabili, care vor trebui să calculeze pe tot parcursul anului cât anume din venituri pot cheltui şi cât trebuie să păstreze pentru plata impozitului anului, dar şi pentru autorităţile fiscale, care vor fi puse în faţa unui efort administrativ considerabil pentru a gestiona volumul ridicat de informaţii presupus de noul sistem”, a mai precizat  Mihaela Mitroi.

În 18 ţări din Uniunea Europeană nu există conceptul de unitate familială pentru scopuri fiscale, iar acolo unde este definită clar în legislaţie în general rămâne la latitudinea contribuabililor dacă se înregistrează în scopuri fiscale individual sau la nivel de familie. La fel şi în Statele Unite, contribuabilii pot alege modul în care se înregistrează pentru scopuri fiscale, individual sau ca familie.

„Trecerea la noul sistem de impozitare va presupune câteva provocări majore din punct de vedere al procedurii fiscale, începând chiar cu necesitatea definirii foarte clare a termenului de gospodărie, inexistent până acum în legislaţia civilă din România şi cu stabilirea corespunzătoare a regimului său juridic. De asemenea, va trebui lămurit cum va funcţiona sistemul propus de angajare a câtorva mii de consultanţi fiscali plătiţi de stat, dar care să fie în slujba contribuabililor, mai ales faţă de inerentul conflict de interese care poate să apară, inclusiv prin raportare la modul de alocare a răspunderii fiscale între aceste două categorii de persoane. În fine, rămâne de văzut cum intenţionează statul să verifice aplicarea în practică a noului sistem de impozitare, care implică apariţia unui număr semnificativ mai mare de subiecte impozabile care, în mod normal, ar trebui supuse controlului fiscal, date fiind limitele curente de ordin administrativ ale activităţii de inspecţie fiscală”, a declarat la rândul său Dan Dascălu, Partener, D&B David şi Baias.

„Toate aceste chestiuni credem că necesită o analiză aprofundată a problemelor şi, înaintea trecerii la noul sistem, s-ar impune derularea unor ample consultări cu specialiştii români din mediul de afaceri, mediul universitar, societatea civilă, instanţele de judecată şi chiar cu specialişti străini, pentru a înţelege cum anume funcţionează asemenea instituţii fiscale în alte ţări”, a adăugat Dan Dascălu.

Conferinţa „Schimbarea paradigmei impozitării persoanelor fizice din România” este parte a misiunii asumate de PwC la nivel global de a contribui la rezolvarea unor probleme importante pentru societate.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2017 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.