Achiziția activelor SAB Miller, în valoare de 700 milioane USD, a fost cea mai mare tranzacție care a avut loc în România anul trecut, conform EY Romania M&A Barometer. Pe locul doi se situează achiziția KMG International, în valoare de 680 milioane USD, iar pe trei –  achiziția lanțului de magazine Profi (564 milioane USD).

Florin Vasilică, Liderul departamentului Asistenţă în tranzacţii, EY România, declară:

 „Achiziția Profi a reprezentat cea mai mare tranzacție făcută de un fond de private equity în România. Anul acesta, e posibil ca sectorul financiar să facă primele tranzacții semnificative cu băncile grecești. În rest, activitatea de M&A va fi similară cu cea de anul trecut – sectorul bunurilor de consum își va continua dezvoltarea și va exista o consolidare a sectorului serviciilor medicale.”

În 2016, valoarea pieței de fuziuni și achiziții din România a fost 3,54 miliarde USD (în scădere cu 3% față de 2015), iar numărul tranzacțiilor a fost 113, în scădere cu 8% față de 2015. În schimb,

s-a înregistrat o creștere a tranzacțiilor interne, cumulând 41% din numărul total, față de 35% în 2015. Valoarea medie a tranzacțiilor de sub 100 milioane USD a fost 24 milioane USD.

După numărul de tranzacţii, cele mai atractive sectoare au fost cel de producție (cu 20 de tranzacții), sectorul serviciilor (cu 12 tranzacții), urmate de IT și cel alimentar și de băuturi (cu câte 11 tranzacții fiecare).

Comparativ cu 2015, când predominanți au fost investitorii din SUA, cei mai importanți investitori străini au fost europeni (Germania – 12 tranzacții, Franța – 7 tranzacții, Polonia – 5 tranzacții). Doar 3 din tranzacțiile înregistrate au fost făcute de investitori români care au achiziționat ţinte externe.

Majoritatea covârșitoare a investitorilor au fost strategici (81%), numărul tranzacțiilor efectuate de aceștia fiind similar cu cel din 2015 (83%).

Specialiștii EY România au oferit consultanță pentru patru tranzacții din Top 10: SAB Miller, Profi, Albalact și Shopping City Sibiu. Echipa departamentului de asistență în tranzacții e condusă de Florin Vasilică, împreună cu directorii executivi Liliana Bușoiu, Ioana Mihai și Horiana Istodor.

„Comparativ cu anii anteriori, tranzacțiile în care EY România a fost implicată în 2016 au avut un grad ridicat de succes și s-au încheiat într-un timp relativ scurt, ceea ce înseamnă că vânzătorii şi cumpărătorii au fost motivaţi să încheie tranzacţia și evaluarea a fost adecvată pentru ambele părţi.

În 2017, în afară de sectorul bancar, continuă să fie active domeniile unde s-a observat tendința consolidărilor şi în 2016. În investiţiile imobiliare, interesul se îndreaptă cu precădere către centre comerciale şi birouri, prin fodurile de investiţii imobiliare prezente în piaţă (NEPI, Globalworth şi GTC/Lonestar), dar există și semne de reviriment timid pe zona rezidenţială. Serviciile medicale vor fi active datorită celor doi jucători privaţi (Medlife şi Regina Maria), care vor continua creşterea afacerilor şi prin achiziții. În sectorul retail, este de aşteptat ca achiziţia Profi de către Mid Europa Partners să genereze consolidări în sector.

Nu vor rămâne mai prejos sectoarele care au generat şi până acum fuziuni şi achiziţii: domeniul produselor de consum (în principal sectorul produselor alimentare şi al băuturilor) şi cel al produselor industriale diverse (pentru auto, construcţii, energie etc.), dar şi al serviciilor pentru companii cu o componentă IT (integratori, dezvoltatori).

O altă tendinţă a ultimilor ani sunt investițiile româneşti în afara ţării, în special în regiunea imediat adiacentă. Există jucători locali – unii pentru prima dată – care se uită la ţinte din afara României”, spune Liliana Bușoiu, director executiv, EY România.

Recenta intensificare a activității economice în rândul economiilor avansate ale grupului G7 a atras atenția decidenților de politici economice şi monetare de la nivel global – în special a celor care s-au reunit la Washington în cadrul întâlnirii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internațional.

Este însă justificat acest optimism? Și, mai important, poate fi susținută această creștere? În ultimul raport Global Economy Watch, economiștii PwC își îndreaptă atenția asupra economiilor avansate – și îndeamnă companiile private să contribuie la creșterea ratelor de productivitate.

Economiștii PwC arată că există date concludente care indică o ușoară accelerare a creșterii economice în cadrul grupului G7 la 1,7% pe an în ultimul trimestru al anului 2016. Ritmul mediu de creștere după criză este de 1,8% (a se vedea Graficul 1). Mai mult, ceea ce alimentează acest optimist este caracterul general al redresării în rândul economiilor G7, așa cum indică variația ratelor de creștere între țări, care este cea mai mică din ultimii 20 de ani.

G7 = SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii.

Economiștii PwC au identificat trei motive pentru această schimbare:

• În primul rând, menținerea unei politici monetare favorabile în cadrul G7 și, în special, în Zona Euro, în pofida creșterii treptate a ratelor dobânzilor în SUA, de la cel mai scăzut nivel istoric.
• În al doilea rând, guvernele încep să cheltuiască mai mult, unele punând în aplicare planuri de investiții în infrastructură.
• În al treilea rând, creșterea graduală a cererii în rândul marilor piețe emergente (grupul E7), determinată pe de o parte de stimulentele fiscale acordate în China, precum și de o redresare a activității economice în Brazilia. Acest lucru este coroborat cu datele recente privind comerțul, care arată că importurile piețelor emergente continuă să crească față de anul precedent.

În mod obișnuit, guvernele își asumă sarcina de a impulsiona productivitatea prin reforme asupra întregii economii. De exemplu, ele pot impulsiona proiecte de investiții publice mari sau pot investi mai mult în educație.

„Noi credem însă că mediul de afaceri are un rol la fel de important, mai ales dintr-o perspectivă de la nivel microeconomic”, adaugă Barret Kupelian. „Adoptarea celor mai bune practici în materie de management, de exemplu, ar putea avea un impact asupra ratelor de productivitate naționale dacă sunt implementate în rândul cât mai multor companii.”

„Ținta de creștere economică pentru țara noastră în acest an este ambițioasă şi printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Pentru a îndeplini acest obiectiv, politicile publice ar trebui să vizeze îmbunătățirea productivității pe termen lung, de exemplu prin investiții crescute în îmbunătățirea infrastructurii şi a calității sistemelor de învățământ şi sănătate. E necesar ca România să evite greșelile anterioare crizei şi să continue politicile macroeconomice prudente din ultimii ani”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultați ultima ediție a Global Economy Watch accesând site-ul www.pwc.com/GEW.

O paletă largă de specialiști sunt cooptați în grupuri de lucru, care analizează conceptul de administrare a venitului global anual și care lucrează la un sistem de deduceri personale, care include sponsorizări ale ONG-urilor sau donații pentru cauze umanitare. Societatea civilă ar avea posibilitatea să obțină finanțări mai mari decât cele provenite din redirecționarea a 2% din impozit, așa cum se întâmplă acum.

Experții discută mai multe variante: fie păstrarea sistemului actual de redirecționare a 2% din impozit, fie introducerea donației în sistemul de deduceri personale din venitul global al contribuabilului. În viitorul sistem, sumele donate ar putea fi deduse integral în limita a 1000 lei/membru al gospodăriei (familiei).

După finalizarea analizelor și a simulărilor necesare, proiectul Codului Economic, care va include modificările Codului fiscal, va fi supus dezbaterii publice și înaintat Parlamentului României.

• Cosmin Flavius Costaș 
  Argument
• Angelo Marletta 
  The ne bis in idem principle in the case law of the European Court of Human Rights and the Court of Justice of the European Union
• Bart Peeters 
  Hybrid mismatches: from inspired coordination to mere anti-abuse
• Septimiu Ioan Puț 
  Jocul procedurilor în materia inspecţiei fiscale privind TVA
• Daniel Nițu, Cosmin Flavius Costaș 
  Timpul care nu mai are infitinită răbdare sau vremea reformei Legii evaziunii fiscale
• Ciprian Păun
  Jurisprudența românească în materia evaziunii fiscale are nevoie de un „catalizator PPUH”

Execuția bugetului general consolidat pe primele trei luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 1,52 miliarde lei, reprezentând 0,19% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat, care însumează 59,53 miliarde lei și reprezintă 7,3% din PIB, au fost cu 7,1% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri față de anul precedent la colectarea impozitului pe salarii și venit (+15,8%), contribuțiilor sociale (+14,8%), impozitului pe comerț exterior și tranzacții internaționale (+18,2%) și a veniturilor din capital (+12,7).

Colectarea altor impozite și taxe pe bunuri și servicii a crescut cu 60,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește colectarea TVA, s-a înregistrat o scădere cu 9,1% față de primele trei luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de la 24% la 20%, măsură care a produs efecte din februarie 2016. Totodată, din februarie 2017 încep să se resimtă și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%. Cu toate acestea, colectarea TVA au crescut cu 2,5% în februarie 2017 față de februarie 2016, și cu 8,9% în martie 2017 comparativ cu martie 2016.

De asemenea, față de anul precedent s-au înregistrat creșteri de 21,2% la impozitele şi taxele pe proprietate virate de administrațiile locale la bugetul de stat. Au fost alocați 2,9 miliarde lei, din care 2,7 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii, care vor fi decontați din sumele primite de la Uniunea Europeană.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 58 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 10,4% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar cheltuielile de personal au crescut cu 16,4%, ca urmare a majorărilor salariale acordate angajaților din sănătate și educație din administrația locală și din instituțiile publice de spectacole sau concerte.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,7%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie până la 917,5 lei, majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție șa.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 3,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, diminuările înregistrându-se la bugetul de stat (2,6%), și la nivelul administrațiilor locale (2,5%).

Subvențiile sunt în creștere cu 114,0% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea majoră provenind de la subvențiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli. Pentru investiții au fost alocați 1,7 miliarde de lei, respectiv 0,2% din PIB, care includ cheltuieli de capital şi programe de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.

Agenția de rating a menținut calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung și cel de P-3 pentru datoria pe termen scurt, modificând perspectiva la stabilă, similar cu nivelul acordat de către celelalte agenții de rating – Standard & Poor’s, Fitch și JCRA.

”Creșterea economică sustenabilă, îmbunătățirea cadrului instituțional și continuarea reformelor structurale, precum și nivelul scăzut al datoriei publice, vor contribui la îmbunătățirea în viitor a ratingului de țară”, a afirmat Viorel ȘTEFAN, ministrul finanțelor publice.

Un nou concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, este în analiza unui grup de experți.

Încă de la începutul anului Guvernul lucrează la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, așa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal.

În acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanțelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România. Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialiști, atât din partea MFP, cât și din partea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanților Fiscali, a Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați și a Coaliției pentru Dezvoltarea României.

După finalizarea analizelor și a simulărilor necesare, proiectul Codului Economic, în care vor fi integrate toate propunerile avizate, va fi supus dezbaterii publice și înaintat Parlamentului României.