• România ocupă locul cinci în cadrul ţărilor CSE, cu 56 de tranzacţii în primul semestru 2016
• Cei mai activi investitori străini în România provin din Germania, Franţa şi Polonia

Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a înregistrat o scădere de aproape 50% în primul semestru din 2016, atingând o valoare de 1,1 miliarde USD, faţă de 2,1 miliarde USD în primul semestru din 2015, conform rezultatelor raportului EY M&A Barometer.

Valoarea totală estimată a tranzacţiilor din regiunea CSE pentru primul semestru din 2016 a fost de 14,1 miliarde USD, cu 14,3% mai mică decât în anul precedent. Această scădere s-a datorat, în primul rând, micșorării numărului de mega tranzacţii de peste 1 miliard USD din această perioadă. Deşi volumul global al tranzacţiilor a crescut în primul semestru 2016, cele mai multe ţări din regiune au cunoscut o scădere a activităţii M&A în privința numărului de tranzacţii.

În prima jumătate a anului 2016 s-au încheiat 655 tranzacţii. Republica Cehă a fost cea mai activă ţară în termeni de volume ale tranzacţiilor, urmată de Turcia, Polonia şi Ungaria. România ocupă locul 5, cu un număr de 56 de tranzacţii în primul semestru 2016, cu aproape 30% mai puţine față de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, când achiziția Unicredit Țiriac Bank a fost cea mai mare tranzacție din Europa Centrală și de Sud-Est, în prima parte a lui 2016 am avut o perioadă de respiro, cu mult mai puține tranzacții de valoare mare anunțate. Există însă un număr de tranzacții în așteptare și un interes în creștere, care vor inversa această scădere temporară,” declară Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii a EY România.

Procentul investitorilor financiari a fost cel mai ridicat în Grecia, piață în care au cumulat 40% din totalul tranzacțiilor derulate, urmând Ungaria – cu 39% şi Serbia – cu 33%. În România, doar 18% din investitori au fost investitori financiari.

Piaţa cehă s-a remarcat, în mod excepțional, printr-o creştere extrem de puternică şi în termeni de valoare a tranzacţiilor în primul semestru 2016. În pofida lipsei tranzacţiilor de peste 100 milioane USD, valoarea estimată a tranzacţiilor a crescut cu 74,1% prin comparaţie cu primul semestru 2015.

Regiunea CSE – dominată de tranzacţii interne

Piaţa de fuziuni și achiziții din regiunea CSE a fost din nou dominată de tranzacţii interne în primul semestru din 2016. În 57% din numărul total de tranzacţii, cumpărătorul şi compania țintă au provenit din aceeaşi ţară. Acest procent marchează o creştere de 9% faţă de primul semestru din 2015.

Cel mai mare procent al tranzacțiilor inbound a fost înregistrat în Croaţia (64%), urmând în clasament România (cu 61%) şi Bulgaria (cu 45%).

În România, cel mai atractiv sector a fost cel industrial, în timp ce în Republica Cehă, Polonia şi Bulgaria acesta a fost IT-ul.

În ceea ce priveste originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin fuziuni şi achiziţii, investitorii americani și cei vest-europeni au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune.

În România, cei mai activi investitori străini în prima jumătate a acestui an au provenit din Germania, Franţa şi Polonia.

Top 10 cele mai mari tranzacții din regiunea CSE în primul semestru din 2016

****

Despre barometrul EY

Barometrul EY este un rezumat şi o analiză a informaţiilor făcute publice şi identificate în baze de date reputate, cum ar fi Capital IQ, DealWatch, mergermarket, Zephyr sau bazele proprii de date EY.

Datele au fost procesate pentru regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est: Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia. Activităţile şi datele legate de fuziuni şi achiziţii înclud tranzacţii finalizate. Analiza nu include următoarele tipuri de tranzacţii: preluarea pachetelor minoritare de acţiuni de către acţionarii majoritari, tranzacţiile de pe pieţele de capital, achiziţii de licenţe, acorduri de tip joint-venture, proiecte de investiţii de tip greenfield şi privatizări.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Într-o companie procesul de schimbare pleacă de la lideri. Aceştia concep o strategie de schimbare cu iniţiative care se aliniază cu această strategie. Astfel, aceste iniţiative sunt răspunsul pe care îl oferă compania la schimbările din mediul de business.

Iniţiativele strategice îmbracă forma programelor şi proiectelor care sunt, prin natura lor, factori generatori de schimbare. Potrivit unui studiu întreprins pe baza datelor furnizate de platforma Manager Anticriză, rata de eșec a inițiativelor de schimbare în România este de 70%. Una din posibilele cauze ale acestei rate mari de insucces a inițiativelor de schimbare este lipsa aplicării de metodologii relevante pentru implementarea schimbării. Cu ajutorul acestora o companie poate fi și eficientă și relevantă pentru mediul de afaceri de astăzi, deoarece companiile care gestionează eficace iniţiativele strategice economisesc bani şi îşi cresc avantajul competitiv în piaţă.

În România, mediul de afaceri volatil impune un ritm accelerat de schimbare.Managementul schimbării este mai curând subiect de conversație pentru multe companii locale, în timp ce companiile străine aplică metodologii de management al schimbării, valorifică acest instrument de schimbare și câștigă avantaj competitiv.

La nivel global, utilizarea metodologiilor corespunzătoare pentru managementul schimbării a crescut de la 34% în 2003 la 72% în 2015. În acest moment nu avem date similare și pentru România. Tot ce putem spera este ca o cercetare a acestei teme să ne developeze poza relevantă, astfel încât, pe baza datelor, managementul companiilor românești să-și facă planuri de acțiune mai bune.

Potrivit Project Management Institute, la nivel global, 18% dintre companii spun că sunt foarte eficiente în managementul schimbării. Cu alte cuvinte au metodă, o aplică şi aceasta dă rezultate. În același timp 64% dintre companii sunt numai parțial eficiente, iar alte 18% sunt complet ineficiente.

Aceeaşi sursă menționează că eficiența parțială în implementarea iniţiativelor strategice are un impact financiar măsurat de 15%. Adică la fiecare dolar cheltuit pentru o anumită iniţiativă strategică – program sau proiect – 15 cenţi sunt pierduţi. Principalele motive ale acestei pierderi sunt: comunicarea deficitară (59%) şi absenţa leadership-ului (56%).

Practicile de succes identificate în cazul celor 18% dintre companiile respondente care spun că sunt foarte eficiente în managementul schimbării includ:

• Definirea corectă a indicatorilor și obiectivelor de atins – 86%
• Angajamentul asumat al managementului pentru schimbare – 86%
• Stabilirea şi comunicarea clară a rolurilor şi responsabilităţilor – RACI – 84%
• Practici şi standarde utilizate în managementul proiectelor – 81%
• Susţinerea implementării schimbării de către conducerea companiei – 81%

Totuși, maparea acestor practici în strategia schimbării este insuficientă dacă rezultatele nu sunt comunicate întregii organizaţii. Crearea unui plan de comunicare (68%), implementarea acestuia (64%) şi identificarea, măsurarea şi comunicarea beneficiilor asociate schimbării (62%) sunt consideraţi factori esenţiali pentru reuşită managementului schimbării.

Rezumatul acestei cercetări poate fi subiect de reflecție pentru fiecare dintre managerii companiilor din România. Câte din cele prezentate mai sus se întamplă în fiecare companie și cu ce efect? În câte companii există această abordare structurată?

Dacă ne uităm la companii cum sunt General Electric sau Honeywell vom vedea că acestea au reușit să fie ceea ce sunt și pentru că au aplicat metodologii de management al schimbării (Six Sigma în cazul celor două) și au luat în calcul toate aspectele de mai sus.

Există însă și exemple (puține) de companii românești care au o mare capacitate de a gestiona schimbările datorită sistemului de management pe care l-au ales. Un astfel de exemplu este Supremia, producătorul de ingrediente alimentare din Alba care este reper pentru implementarea sistemului gemba kaizen în industria alimentară.

Numai că cele povestite mai sus sunt doar prima jumătate a poveştii despre managementul schimbării. Pentru ca povestea să fie completă este necesar să avem în vedere și sustenabilitatea schimbării. Altfel, bantuite de fantoma schimbării companiile vor tremura mereu de groaza eșecului. De aceea, după ce sunt livrate beneficiile formulate la începutul iniţiativei strategice, este important ca organizația să le susţină și în viitor.

* * *

Despre autor

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la EY a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat că vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Modificări ale Codului Fiscal

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 46/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 685/5 septembrie 2016

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 46/31 august 2016 modifică anumite prevederi incluse în Codul fiscal, care reglementează taxele locale. Mai exact, au fost introduse noi scutiri pentru impozitul pe clădiri, terenuri și vehicule, după cum urmează:
– pentru clădiri și terenuri deținute în comun de veterani de război sau văduve de război cu soțiile/soții;
– pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent deținute de persoane persecutate din motive politice sau etnice și care sunt subiectul prevederilor art. 1 din Decretul-lege nr. 118 /1990 sau ale art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare;
– pentru vehiculele care sunt deținute în comun cu soțiile/soții de persoanele menționate mai sus (pentru un singur mijloc de transport de familie, la alegerea contribuabilului).

În situaţia deţinerii de cote părţi din dreptul de proprietate al clădirii, terenului sau mijlocului de transport, pentru cota parte deţinută de aceşti terţi nu vor fi aplicate scutiri.

Prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului intră în vigoare începând cu 5 septembrie 2016. Astfel, impozitele mai sus amintite datorate în 2016 vor fi recalculate pentru aceste categorii de contribuabili.

Impozit pe venit

Ordin privind încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică

(Ordinul comun al Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice /Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu mediul de afaceri/Ministerul Finanțelor Publice/Ministerul Muncii, Familiei, Protecției sociale și persoanelor vârstnice/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării rurale cu nr. 4947/899/2018/1840/906 (în continuare, „Ordin”), publicat în Monitorul Oficial nr. 718/16 septembrie 2016)

Ordinul prevede condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.

Vamă

Ordinul preşedintelui ANAF nr. 2554/2016 privind aprobarea Procedurii de autorizare a importurilor de bunuri în regim de scutire de taxe vamale de către organizații sau instituții în aplicarea dispozițiilor art. 43-53, art. 57-59, art. 61-80 și ale art. 82 din Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale, publicat în Monitorul Oficial nr. 712/14 septembrie 2016

Ordinul introduce procedura de autorizare a importurilor de bunuri în regim de scutiri de taxe vamale pentru:
– materiale educaționale, științifice și culturale; instrumente și aparate științifice;
– echipamente importate în scopuri necomerciale de către sau pentru o unitate sau organism de cercetare științifică care își are sediul în afara Uniunii Europene;
– animale de laborator și substanțe biologice sau chimice utilizate în cercetare;
– instrumente și aparate destinate cercetării medicale, stabilirii de diagnostice sau realizării de tratamente medicale;
– substanțe de referință pentru controlul calității medicamentelor;
– mărfurile de uz general importate de organizații de stat sau de alte organizații de binefacere sau filantropice;
– mărfurile destinate persoanelor cu handicap;
– mărfurile importate de organizații de stat sau de alte organizații de binefacere sau filantropice în folosul victimelor catastrofelor;
– cadourile primite în contextul relațiilor internaționale.

Reglementări contabile

Includerea de informaţii nefinanciare în raportul administratorilor

Ordinul nr. 1938/2016 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014 şi Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 1286/2012

Entităţile de interes public care aplică Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, şi care la data bilanţului depăşesc criteriul de a avea un număr mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar, includ în raportul administratorilor o declaraţie nefinanciară care conţine informaţii privind aspecte legate în principal de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei.

De asemenea, entităţile de interes public care sunt societăţi-mamă ale unui grup şi care, la data bilanţului pe o bază consolidată, depăşesc criteriul de a avea un număr mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar, includ în raportul consolidat al administratorilor o declaraţie nefinanciară consolidată.

Prevederile mai sus menţionate sunt aplicabile şi societăţilor reglementate de Ordinul nr. 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, daca acestea depăşesc la data bilanţului criteriul de a avea un număr mediu de 500 de salariaţi în cursul exerciţiului financiar.

Ordinul nr. 1938/2016 detaliază tipurile de informaţii care trebuie menţionate în declaraţia nefinanciară. Sunt acceptate şi rapoarte separate care conţin minimul de informaţii menţionate în ordin, dacă se respectă anumite condiţii privind publicarea acestora.

Prevederile ordinului se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Scheme de ajutor de minimis

În luna septembrie 2016, următoarele acte normative în domeniul schemelor de ajutor de minimis au fost publicate în Monitorul Oficial:
– Ordinul viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului si relaţiilor cu mediul de afaceri nr. 915/2016, privind modificarea anexei nr.13 la Procedura de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri nr. 838/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 675 / 1 septembrie 2016;
– Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1.838 / 2016 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „România Start Up Plus”, aferentă Programului operaţional Capital uman 2014-2020, axa prioritară 3 „Locuri de muncă pentru toţi”, obiectivul specific 3.7 „Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană”, publicat în Monitorul Oficial nr. 710 / 14 septembrie 2016;
– Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1.853 / 2016 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „SOLIDAR-Sprijin pentru consolidarea economiei sociale”, aferentă Programului operaţional Capital uman 2014-2020 (POCU 2014-2020), axa prioritară 4 „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei”, obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă”, publicat în Monitorul Oficial nr. 725 / 20 septembrie 2016.

Diverse

Acord între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri ai Ucrainei privind exonerarea de la plata taxei de viză pentru eliberarea vizelor de lungă ședere

(Acordul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 689 / 6 septembrie 2016)

Prin acest Acord atât România cât şi Ucraina vor elimina taxele consulare pentru eliberarea vizelor de lunga şedere în favoarea cetăţenilor statului celeilalte părţi. Acordul intră în vigoare în cea de-a 30-a zi de la data primirii, pe canale diplomatice, a ultimei notificări prin care părțile se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord.

Acordul de schimb de informații între Insula Man și România a intrat în vigoare – 8 septembrie

Pe 8 septembrie 2016, intră în vigoare Acordul între Guvernul României şi Guvernul Insulei Man privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal. Acordul intră în vigoare în general din 8 septembrie 2016 pentru aspecte fiscale de natură penală şi începând cu 1 ianuarie 2016 in România şi 1 aprilie 2016 în Insula Man pentru alte aspecte fiscale.

Hotărârea nr. 75/2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European – Către un spaţiu unic pentru TVA în UE – Momentul deciziei COM(2016)148

(Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 746 / 26 septembrie 2016)

Camera Deputaţilor adoptă hotărârea în legătură cu Opinia nr. 4c-19/978 (adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 6 septembrie 2016) şi, printre altele:

– Salută iniţierea unui plan de creare a unui sistem unic, definitiv pentru TVA în UE, care să fie întemeiat pe principiul impozitării în ţara de destinaţie a mărfurilor şi consideră că Directiva de TVA ar trebui modificată în aşa fel încât importatorul să fie considerat răspunzător pentru pierderea TVA în statul membru de destinaţie;
– Salută poziţia Comisiei Europene referitoare la posibilitatea introducerii taxării inverse generalizate pentru tranzacţii interne;
– Consideră că statele membre ar trebui să îşi simplifice sistemele fiscale naţionale pentru a le face mai robuste, mai echitabile şi mai eficace pentru prevenirea, descurajarea şi sancţionarea evaziunii şi fraudei fiscale;
– Consideră că ar trebui întărită cooperarea administrativă între statele membre UE, dar şi cu ţările din afara Uniunii Europene, privind combaterea evaziunii şi fraudei în domeniul TVA;
– Consideră că ar trebui menţinută cota standard minimă a TVA de 15% în vigoare în statele membre UE.

Hotărârea nr. 76/2016 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte comunicarea, de către anumite întreprinderi şi sucursale, de informaţii privind impozitul pe profit COM (2016)198

(Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 746 / 26 septembrie 2016)

Camera Deputaţilor adoptă hotărârea in legătură cu Opinia nr. 4c-19/973 (adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14 septembrie 2016) şi, printre altele:

– Constată că iniţiativa Comisiei Europene este complementară cu pachetul antievaziune lansat în luna ianuarie a anului în curs;
– Ia act de propunerea de directivă care are în vedere modificarea semnificativă a Directivei 2013/34/UE (Directiva contabilă);
– Consideră că punerea în aplicare internaţională a recomandărilor BEPS al OECD prin pachetul antievaziune este o prioritate dar crede că este necesar să se asigure respectarea anumitor interese ale societăţilor raportoare şi, mai ales, să se asigure protecţia secretului de afaceri;
– Susţine opinia potrivit căreia publicarea impozitului pe profit al marilor societăţi comerciale ar consolida responsabilitatea socială corporativă şi ar contribui la prosperitatea ţării în care acestea îşi desfăşoară activitatea şi la sporirea încrederii publicului în echitatea sistemelor fiscale;
– Recunoaşte importanţa schimbului automat de informaţii şi susţine propunerile Comisiei Europene sub rezerva evaluării impactului acestora din punct de vedere economic şi administrativ;
– Susţine intervenţia Uniunii Europene în sensul unei abordări unice în toate statele membre în materie de raportare financiară.

Pe fondul unui aflux de invenţii şi noi tehnologii care au deja impact asupra companiilor şi multe altele care se întrevăd la orizont, cum pot executivii să dezvolte strategii eficiente pentru a ţine pasul cu aceste tendinţe tehnologice globale?

Pentru elaborarea noului raport, Tech breakthroughs megatrend, PwC a evaluat peste 150 de tehnologii la nivel global și a dezvoltat o metodologie pentru identificarea celor mai relevante, atât pentru companii cât și pentru sectoarele industriale în întregime. Rezultatul este un ghid privind “Cele opt tehnologii esenţiale” despre care PwC consideră că vor influenţa cel mai mult afacerile din întreaga lume în viitorul foarte apropiat:

Tehnologiile specifice care vor avea cel mai mare impact asupra fiecărei industrii vor varia, dar PwC consideră că lista celor opt cuprinde tehnologiile cu cel mai mare impact la nivel cros-sectorial şi global în următorii ani.

„Economia globală stă în faţa unor revoluţii tehnologice majore, iar pentru România ar fi un câştig real dacă s-ar număra printre pionierii globali în adoptarea unor astfel de noi tehnologii. Din punctul acesta de vedere, faptul că avem o întârziere în adoptarea unor astfel de tehnologii s-ar putea să fie un avantaj, în sensul în care s-ar putea alege din start implementarea celor mai noi şi performante tehnologii, aşa cum s-a întâmplat în ceea ce priveşte cablurile de date folosind fibră optică ce au permis României să fie printre ţările cu cea mai mare viteză de internet în bandă largă. Pentru aceasta este nevoie de un mix inteligent de politici publice care să facă din noile tehnologii cheia de boltă a dezvoltării economice a ţării” a declarat Florin Deaconescu, Partener, Servicii de Audit, liderul Grupului de Tehnologie din cadrul PwC România.

„La nivel global, cele mai multe companii au pus bazele pentru a adopta noile tehnologii, investind în arii precum social media, comunicaţii mobile, analiza de date şi cloud. Acum este momentul ca directorii să adopte o perspectivă mai largă privind tehnologiile mai avansate care vor avea un impact mai mare asupra afacerilor”, a adăugat Florin Deaconescu, Partener, Servicii de Audit, liderul Grupului de Tehnologie din cadrul PwC România.

Pentru a ajunge la topul celor opt tehnologii esenţiale, PwC a analizat diversele tehnologii pe baza impactului asupra afacerii și viabilităţii comerciale în următorii cinci până la șapte ani (cel puţin trei până la cinci ani în economiile dezvoltate). Printre criteriile specifice se numără: relevanța unei tehnologii pentru companii şi industrii; accesibilitatea la nivel global; viabilitatea tehnică, inclusiv potențialul de a dobândi notorietate la scară largă; dimensiunea pieței și potențialul de creștere; și ritmul investițiilor publice și private.

Ce face ca o descoperire tehnologică să devină un mega trend?

Companiile continuă să aştepte următoarea „mare noutate”, considerând că o anumită tendință tehnologică fie nu se va ridica la nivelul aşteptărilor, fie nu va afecta industria în care activează în anii care vor veni. Însă, în ziua de azi au loc schimbări bruşte într-un ritm mai rapid și la un volum mai mare ca oricând. Istoria a demonstrat că inovațiile au înclinat balanța în favoarea inovatorilor.  În acest sens, descoperirile tehnologice generează mega tendinţele. Omniprezenţa tehnologiei, din ce în ce mai accesibilă, mai răspândită şi cu un impact mai mare, este cea care va accelera adoptarea „celor opt tehnologii esenţiale”.

Întrebări cheie și acțiuni pentru executivi

PwC consideră că „cele opt tehnologii esenţiale” vor reconfigura modelele de afaceri ale companiilor atât într-o manieră pozitivă, cât şi ridicând diferite provocări. În anumite industrii și regiuni, mega tendinţele vor influenţa strategia de afaceri, comportamentul clienților, operațiunile și respectarea reglementărilor. Prin urmare, echipele de conducere ar trebui să găsească răspunsuri eficiente la trei întrebări fundamentale:

• Avem strategii şi procese de inovare durabile?
• Am cuantificat impactul noilor tehnologii asupra afacerii? Dacă nu, cum putem face asta – şi cât de repede?
• Avem un plan de adoptare a noilor tehnologii? Dacă da, este actualizat?

Potrivit raportului PwC, directori nu ar trebui să trateze „cele opt tehnologii esenţiale” doar ca o listă de sarcini pe care să o delege către Chief Information Officer (CIO) sau Chief Tehnology Officer (CTO). Analiza noilor tehnologii și cuantificarea impactului acestora cât și planificarea în vederea adoptării lor ar trebui să fie mai degrabă o parte esențială a strategiei unei companii.

Înainte de a elabora o strategie de inovare și de a explora și analiza impactul noilor tehnologii, executivii ar trebui să înveţe (sau să se re-familiarizeze) cu acestea și cu potenţialul lor. Vă invităm să vizitaţi pagina web www.pwc.com/TechMegatrend şi să descărcaţi raportul complet.

La nivel global, veniturile EY au înregistrat o creștere de 9% în monedă locală în anul fiscal 2016 (care s-a încheiat pe 30 iunie 2016), comparativ cu anul fiscal precedent. Pentru aceeași perioadă, veniturile EY România au crescut cu 15%.

‘‘Rata de creștere susținută din ultimii ani este rezultatul calității și al valorii pe care oamenii noștri le aduc în piață. Investițiile importante pe care le-am făcut în echipa noastră și în noile tehnologii ne-au permis să răspundem cerințelor unui mediu de business dinamic”, a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Toate liniile de servicii EY de la nivel internațional au marcat o creștere solidă în anul financiar 2016: serviciile de audit au crescut cu 4,8%; asistența în afaceri cu 13,1%; consultanță fiscală cu 9,6% și serviciile de asistenţă în tranzacţii (TAS) cu 14,2%.

În linie cu strategia companiei de a se concentra pe inovație, firmele membre EY au făcut 26 de achiziții strategice în anul financiar 2016, care sunt în măsură să aducă în piață abilități și servicii profesionale extinse. Alianțele, inclusiv cele șapte noi acorduri semnate în anul financiar 2016, joacă de asemenea un rol important în facilitarea accesului organizației globale EY la produsele și competențele din piață. Alături de acestea, noua divizie globală EY dedicată problematicii inovării, înființată în anul financiar 2016, are misiunea de a asista companiile în integrarea și implementarea tehnologiilor de vârf din robotică și inteligență artificială. EY continuă, în același timp, programul său de investiții de 450 de milioane de dolari în dezvoltarea de servicii inovatoare privind calitatea auditului, aspect fundamental pentru încrederea investitorilor.

Creștere continuă în toate zonele geografice, în industrii și piețe cheie

Veniturile EY (29,6 miliarde de USD) au crescut în toate cele patru zone geografice în care activează: în cele două Americi cu 9,7%; în Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (EMEIA) cu 7,5%; în Asia-Pacific cu 12,5%, iar în Japonia cu 6,4%.

La nivelul piețelor emergente în care operează, EY a înregistrat, pentru al doilea an consecutiv, o creștere solidă, de două cifre. Creșterea totală a ajuns la 12,8% (devansând valoarea de 12,3% obținută în anul fiscal 2015), în pofida condițiilor economice dificile care au continuat să marcheze economiile din piețele cheie.

Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în India (18,4%), China (14,6%) și Brazilia (12%), în condițiile în care firma EY asociată din Brazilia a fost unul dintre sponsorii Jocurilor Olimpice de la Rio din 2016 și a fost furnizorul oficial de servicii profesionale pentru Comitetul de Organizare al JO de la Rio.

Cele mai solide creșteri ale veniturilor EY au fost înregistrate în cinci sectoare cheie. Creșterea de două cifre înregistrată de industria bancară, piețele de capital și sectorul asigurărilor a avut la bază o cerere puternică pentru servicii suport destinate schimbărilor de reglementare, securitate cibernetică, transformare digitală și tehnologie financiară.

În sectorul tehnologic, cele mai mari venituri au fost înregistrate de serviciile pentru fuziuni și achiziții, urmate de serviciile pentru procese de transformare impuse de tehnologiile emergente inovatoare și de creșterea solicitărilor clienților pentru servicii suport pentru economie partajată.

Creșterea înregistrată în sectoarele de sănătate și de sectorul guvernamental și de servicii publice a avut la bază serviciile suport pentru transformare și reglementare, precum și noi angajamente în domenii cum ar fi robotica sau analiza de date.

Cel mai atractiv angajator din domeniul serviciilor profesionale

În anul fiscal 2015-2016, EY a investit peste 500 de milioane USD în formarea propriilor echipe, înregistrând aproape 12 milioane de ore alocate procesului de învățare pentru propriii angajați, ceea ce înseamnă o creștere de 3 milioane de ore comparativ cu perioada similară precedentă.

EY a fost votat cel mai atractiv angajator din domeniul serviciilor profesionale din întreaga lume. De asemenea, EY se înscrie în top trei cei mai atractivi angajatori la nivel global, în clasamentul anual Universum – World’s Most Attractive Employer. Compania a fost recunoscută ca una dintre cele mai bune multinaționale din lume care oferă un mediu de lucru plăcut.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

89% dintre oamenii de afaceri din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 7% se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% se așteaptă la o stagnare. Dintre cei care mizează pe creștere, 41% estimează o evoluție semnificativ pozitivă (creștere peste 10%).

Așteptările privind evoluția profitului sunt, de asemenea, pozitive – 81% dintre companii proiectând creșterea profitabilității în anul în curs. Aproape una din trei companii se așteaptă la un avans de peste 10% al acestui indicator, în timp ce 48% estimează că vor înregistra creșteri care nu vor depăși acest nivel.

Tendința ascendentă a vânzărilor va fi susținută prin creșterea investițiilor, 64% dintre firme planificând creșterea acestora cu 5%-30% până la sfârșitul anului. Pentru finanțare, companiile respondente apelează în special la resursele proprii, la reinvestirea profitului și la împrumuturi de la societăți afiliate, din același grup, urmate de împrumuturi bancare, arată concluziile studiului „O nouă viziune a creşterii” publicat astăzi de EY România.

Studiul EY are la bază răspunsurile a 267 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2016 și 2017. 13% dintre respondenți conduc companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 27% companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 41% între 1-10 milioane EUR și 19% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 1 – 16 septembrie 2016.

„România traversează o perioadă bună din punct de vedere economic. Conform prognozei FMI, România va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa. Cu toate acestea, rezultatele acestei ediții a studiului EY reflectă îngrijorarea executivilor români față de modelul de creștere a economiei românești, bazat puternic pe consum. Astfel, 98% dintre aceștia indică nevoia unei strategii de țară care să asigure României o creștere sustenabilă și recuperarea decalajelor structurale față de țările din Vest”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Oamenii de afaceri – încrezători în evoluția economiei românești în următoarele 12 luni

57% dintre oamenii de afaceri respondenți sunt încrezători în evoluția economiei românești în următoarele 12 luni. Optimismul respondenților vine pe fondul creșterii puternice a economiei românești în primul semestru 2016. Avansul economic indicat de Institutul Național de Statistică în această perioadă s-a ridicat la 5,2%, fiind stimulat mai ales de cererea internă.

Mediul de afaceri – îngrijorat de creșterea consumului

Peste jumătate dintre executivii de top se declară îngrijorați de modelul de creștere economică al României bazat pe stimularea consumului. Ultimele date ale INS arată că avansul economic a fost impulsionat puternic în primul semestru 2016 de creșterea acestuia (7,2%), comparativ cu investițiile care au contribuit doar cu 1,6%, în vreme ce exportul net a avut o contribuție negativă, de -2,8%, pe fondul excesului de cerere care nu a putut fi satisfăcută de oferta internă.

Având în vedere această îngrijorare, oamenii de afaceri respondenți indică în proporție de 98% nevoia unei strategii de țară care să asigure României un model de creștere sustenabilă.

Salariile cresc, la fel ca și numărul de angajați

Evoluțiile pozitive ale cifrei de afaceri și cererii pentru produse și servicii se reflectă și în evoluția salariilor și a numărului de angajați. În timp ce 33% dintre angajatori se așteaptă la o creștere modestă (sub 5%), 34% afirmă că vor crește numărul de angajați între 5-30%.

82% dintre companii intenționează să crească salariile, dar 48% dintre respondenți nu estimează o creștere mai mare de 5%. 34% vor crește salariile propriilor angajați între 5-20%, faţă de 43% câţi planificau acest lucru la începutul anului. Aceste procente reflectă intențiile mediului de business și nu măsoară creșterile efective înregistrate în piață.

Creșterea productivității – în topul priorităților executivilor din România

Creșterea productivității (35%) și introducerea de noi produse pe piață (17%) sunt printre prioritățile cele mai importante ale executivilor români. Îmbunătățirea productivității a urcat pe agenda executivilor de top din România cu 8 puncte procentuale față de începutul anului, în timp ce reducerea costurilor a continuat să scadă în ordinea priorităților, de la 30% în 2015, la 21% la începutul lui 2016 și la 16% în septembrie 2016. Atragerea de talente valoroase marchează o creștere de 5 puncte procentuale la această ediție a studiului, ajungând la 11% din opțiuni.

Prețul redus şi încrederea în brand sunt cele mai importante avantaje competitive

În ciuda creșterii cererii de produse și servicii înregistrate în acest an, companiile continuă să se concureze mai ales la nivel de preț (39%). Notorietatea brandului se regăsește pe locul al doilea în topul avantajelor competitive, dar marchează o tendință de scădere în opțiunile respondenților, de la 30% la începutul anului 2016 la 12% în ediția curentă, la egalitate cu parteneriatele de business.

****

Despre studiu

Studiul O viziune a creșterii este realizat de EY România de două ori pe ani și măsoară percepțiile directorilor din companii care activează în România în ceea ce privește perspectivele economice și evoluția propriei companii. Ediția din această toamnă are la bază răspunsurile a 267 executivi de top. 13% dintre respondenți conduc companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 27% companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 41% între 1-10 milioane EUR și 19% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 1 – 16 septembrie 2016.

• Cosmin Flavius Costaș
  Un altfel de editorial. Observațiile scrise din afacerea Ispas
  Evoluții fiscale recente
• Cosmin Flavius Costaș
  Principalele reguli privind impozitarea veniturilor din salarii
• Marilena Ene
  Despre politica fiscală europeană și națională și impactul taxei pe valoarea adăugată asupra bugetului public Partea I. Aspecte generale. Definiții și legislație relevantă
• Lelia Grigore
  Delegarea de competență în materia efectuării inspecției fiscale. Delegarea competenței de la un organ superior la un organ inferior. Studiu de caz
• Alina Mihaela Zah
  Considerații cu privire la suspendarea procedurii de soluționare a contestației pe cale administrativă dispusă de organele fiscale în temeiul art. 277 alin. (1) lit. a) C.proc.fisc.
• Jurisprudență fiscală națională
  Sinteză de jurisprudență fiscală națională
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Cosmin Flavius Costaș
  Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în procedura Barlis 06 – Investimentos Imobiliários e Turísticos SA împotriva Autoridade Tributária e Aduaneira – comentariu
  Cosmin Flavius Costaș
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în intervalul 6 septembrie – 7 octombrie 2016

Bucureşti, 12 octombrie 2016 –  Aplicaţia revoluţionară a PwC pentru auditul datelor, Halo, a primit premiul pentru „Inovaţia Anului în Audit” din partea prestigioasei publicaţii International Accounting Bulletin.

Premiile sunt decernate organizaţiilor care, având o abordare nouă sau inovativă în domeniul auditului, au adus o contribuţie majoră în îmbunătăţirea calităţii serviciilor de audit, a eficienţei acestora sau în creşterea valorii adăugate pentru clienţi. Juriul ia în considerare abordările de ultimă oră din spatele unei inovaţii, precum şi îmbunătăţirile aduse de aceasta eficienţei, acurateţei, fiabilităţii, gradului de satisfacţie al clienţilor şi creşterii calităţii auditului.

„Ne bucurăm foarte mult de acest premiu care vine ca o recunoaştere a tehnologiei de pionierat pe care o implementăm în întreaga noastră reţea globală. Capacitatea de a îmbina tehnologii de ultimă generaţie cu abilităţile specialiştilor PwC este esenţială pentru strategia noastră globală de audit şi schimbă felul în care derulăm serviciile de audit. Halo revoluţionează serviciile de audit ale PwC şi ne permite să valorificăm oportunităţile oferite de tehnologia de gestionare a datelor. Vom folosi această platformă digitală pentru a introduce noi produse de analiză de date care vor folosi, spre exemplu, inteligenţa artificială şi realitatea augmentată pentru a aduce valoare adăugată clienţilor noştri şi a identifica tipare şi tendinţe”, a declarat Kenneth Spiteri, Liderul Departamentului de Audit, PwC România.

„Aceste evoluţii creează oportunităţi majore pentru noi de a satisface cerinţele mereu în schimbare ale clienţilor şi ale altor părţi interesate. De asemenea, poate redefini peisajul serviciilor de audit prin posibilitatea de a introduce noi forme de audit în viitor – aşa cum ar fi auditul în timp real”, a adăugat Kenneth Spiteri.

Platforma Halo este utilizată de 14.000 de auditori PwC la nivel global, inclusiv din România, pe mai bine de 8.000 de contracte de audit pentru clienţi din întreaga lume. Peste 80 de miliarde de înregistrări de date au fost procesate la nivel global prin intermediul Halo.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.