Proiect co-finanţat prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român

Ministrul Finanțelor Publice Anca Dana DRAGU, în calitate de reprezentant al Unității Naționale de Coordonare a Programului de Cooperare Elvețiano-Român, și Excelența Sa Urs HERRENA, ambasadorul Elveției în România, în calitate de reprezentant al Consiliului Federal Elvețian au semnat, în data de 22 septembrie 2016, Acordul de proiect „Crearea cadrului pentru implementarea unui sistem electronic eficient de management al documentelor în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală”.

Proiectul vizează crearea unui cadru procedural și funcțional în vederea realizării unui sistem eficient de management al documentelor în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și structurile sale subordonate de la nivel central și teritorial.

Prin atingerea acestui obiectiv, proiectul va contribui la optimizarea activităților curente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin îmbunătățirea trașabilității documentelor și eficientizarea îndeplinirii activităților interne și a utilizării timpului de lucru, a resurselor umane și a proceselor logistice.

Proiectul se va derula pe o perioadă de 31 de luni, cu un buget total de 1.626.593 CHF, din care 1.382.604 CHF reprezintă grantul acordat de către Elveția României, prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Execuția bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 3,1 miliarde de lei, respectiv 0,4% din PIB.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,2 miliarde de lei, reprezentând 19,4% din PIB, au fost în primele opt luni cu 1,9% mai mici în termeni nominali față de perioada similară din 2015. Din acestea, încasările ANAF au fost de 132,4 miliarde de lei, adică cu 1,2% mai mult față de perioada similară a anului 2015 și cu 0,1% peste programul de încasări stabilit pentru acest an.

S-au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+10,7%), accize (+6,5%), contribuții de asigurări sociale (+6,9%), impozitul pe salarii și venit (+3%), precum și din taxa pe utilizarea bunurilor (+9,7%).

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de aceeași perioadă a anului 2015 de 9,4% în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015. Cu toate acestea, față de programul ANAF, veniturile din TVA au fost cu 0,2% mai mari.

Încasările din contribuții de asigurări sociale la bugetul general consolidat au fost mai mari cu 6,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Asta în condițiile în care sunt influențate negativ de creșterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, în urma creșterii cotei de contribuții de la 5% în anul 2015, la 5,1% în anul 2016, precum și de aplicarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care nu se mai plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuțiile de asigurări sociale aferente angajatorului din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creșteri față de anul precedent la veniturile nefiscale cu 15,6%, la impozite și taxe pe proprietate cu 11,1%, iar la taxa pe utilizarea bunurilor s-a înregistrat o creștere de 6,8%.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 150,3 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 4,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 10,3% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și de majorarea salariului minim brut pe țară.

Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și a personalului din sistemul public de asistență socială, de 5% din luna septembrie și de 15% din luna decembrie pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială. Majorarea salariului minim brut pe țară a fost cu 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1050 de lei și cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1050 de lei la 1250 de lei. Menționăm că în analiza cheltuielilor de personal trebuie ținut cont de faptul că în trimestrul I 2015 s-a plătit prima tranșă aferentă plăților drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 0,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,7%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influențate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 14,9 miliarde de lei, respectiv 2% din PIB.

Ministerul Finanțelor Publice a atras în data de 28.09.2016 1 miliard de euro de pe piețele financiare internaționale prin redeschiderea emisiunii lansate în mai, cu maturitate de 12 ani, cupon 2,875%.

Emisiunea a fost realizată la cel mai scăzut cost aferent unui împrumut al statului român prin emitere de euroobligațiuni, de doar 2,150%, mai redus cu 0,842%, față de cel obținut în luna mai. Gradul de suprasubscriere, de peste 2,5 ori, demonstrează interesul solid al investitorilor care au participat printr-un număr de 130 de conturi.

Emisiunea a fost lansată la un randament inițial de 2,30% și, în doar câteva ore, urmare a interesului major din partea investitorilor, s-au acumulat ordine de subscriere în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Suprasubscrierea semnificativă venită din partea unor investitori pe termen lung a făcut posibilă reducerea succesivă a randamentului până la nivelul de 2,15%, prima de emisiune plătită de statul român fiind foarte mică în condițiile actuale de piață, de doar 0,03% (3 puncte de bază).

“Prin această tranzacție avem încă o confirmare a percepției foarte bune și a încrederii investitorilor în sustenabilitatea economiei românești, într-un context marcat de o serie de incertitudini cum ar fi efectele Brexit şi alegerile din perioada următoare. Testul pieței este întotdeauna unul foarte relevant și rezultatul acestei emisiuni, concretizat prin cel mai scăzut cost înregistrat de România pentru un astfel de instrument, coroborat cu interesul, calitatea și gradul de diversificare al bazei investiționale, confirmă încrederea în fundamentele și perspectivele economice pe termen mediu și lung ale României. Trebuie menționat faptul că nu doar contextul unor dobânzi minime istorice la nivel global a condus la acest cost minim înregistrat de statul român, ci și reducerea semnificativă a marjei de risc de credit a României de aproximativ 0,48% (48 de puncte de bază) în doar 4 luni. Lucru care reflectă percepția mediilor investiționale bazată pe contextul macroeconomic solid, cât și pe potențialul economic al țării noastre”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Distribuția geografică a fost următoarea: SUA (18%), România (17%), Italia (17%), Marea Britanie (16%), Centrul și Estul Europei (7%), Germania și Austria (8%), alte țări ale Europei (16%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (70%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (17%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (9%) și bănci centrale (4%).

Cu această emisiune a fost finalizat planul de finanțare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală și distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanțare. Emisiunea a fost intermediată de către Citigroup Inc, JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale și UniCredit SpA.

Contribuția directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu (variind între 1,1% şi 1,5%), potrivit unui studiu al PwC România. Din acest punct de vedere, România se situa în 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Dacă se consideră și efectul indirect și cel indus asupra economiei, industria silvică și de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB.

România deţine a opta cea mai mare suprafață împădurită din UE. Astfel, la finalul lui 2015 suprafața forestieră națională era de 6,86 mil. hectare, cel mai ridicat nivel de la 1929 încoace, însă suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare a scăzut cu 18% față de 1990. Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării în suprafața totală împădurită a fost de 67% în 2015 (în scădere de la 88% în 1990).

În același timp, țara noastră ocupă doar locul 20 în UE în funcție de gradul de acoperire forestieră – la finalul lui 2015, suprafața forestieră reprezenta 29% din suprafața totală a terenurilor țării, în crestere cu 2% față de 1990. Astfel, gradul de acoperire forestieră al României se situează sub media UE (37%) și sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000 (40%). România are circa 2,2 mil. hectare de terenuri agricole degradate, care ar putea fi utilizate pentru împădurire. Pentru comparație, țările UE cu cea mai mare suprafață de pădure și cel mai mare grad de împădurire sunt: Suedia (28 mil. hectare, 64% acoperire) și Finlanda (22,2 mil. hectare, 66% acoperire) – ţări care au şi o industrie forestieră şi de exploatare a lemnului foarte dezvoltată.

Sectorul silvic şi al prelucrării lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei.  De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea forței de muncă în zonele mai puțin dezvoltate, prin crearea de unităţi de producție. Potrivit studiului PwC, investițiile în sectorul de prelucrare a lemnului au fost în medie de 200 milioane de Euro pe an.

„România are un potenţial foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare a lemnului în măsura în care şi-ar spori semnificativ productivitatea. Potrivit datelor noastre, România are în prezent cea mai scăzută productivitate a forței de muncă în sectorul forestier din UE, cu 8,4 unități de lucru anuale (ULA, echivalentul muncii efectuate de către un angajat cu normă întreagă) / 1.000 ha, dublu față de media europeană de 4,3 ULA / 1,000 ha. Printre motivele productivității scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere și tehnologia de recoltare depășită. În țările membre UE, în medie, un singur angajat din administrația publică gestionează circa 632 ha, de 2,4 ori mai mult față de suprafața gestionată de un angajat din România (263 ha), principala cauză fiind sistemele IT deficitare folosite de autorităţile silvice din România”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

În 2015, volumul de lemn disponibil pentru exploatare în România a reprezentat numai 66,8% din volumul total de lemn (în scădere de la 88% în 1990), fiind unul dintre cele mai reduse grade de exploatare din UE.

Totuși, țara noastră s-a situat în 2015 pe locul 6 în ceea ce privește raportul dintre volumul de lemn și suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare (280 m³/ha), cu mult peste media UE (172 m³/ha).

Creșterea naturală a pădurilor din România este de circa 5,4 m³/ha/an (conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică) sau de circa 7.8 m³/ha/an (în conformitate cu Inventarul Forestier Național).

În 2014, România a fost cel mai mare al 9-lea procesator și comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat și comercializat din Uniune (420,4 mil. m³). Însă având în vedere gradul redus de exploatare forestieră, această contribuție ar putea crește.

În România, producția (15,1 mil. m³) a fost peste media UE (14,5 mil. m³), în timp ce doar o proporție mică din lemnul brut recoltat a fost exportată (0,5 mil. m³). Media exporturilor din UE a fost de 1,7 mil. m³.  În schimb, pentru a susține capacitatea de producție și nevoia de aprovizionare, de-a lungul lanțului valoric, au fost importați 1,6 mil. m³ adiționali. În condițiile unei mai bune utilizări a pădurilor, cererea pentru acest volum ar putea fi acoperită exclusiv din producția internă.

O mare parte din producţia de lemn este consumată pentru încălzire (5 mil. m³ în România, semnificativ mai mare față de media UE – 3,39 mil. m³). O parte importantă a consumului intern a fost acoperită prin importul a 1.01 mil. m³, acest lucru confirmând faptul că există cerere care ar putea fi acoperită din producția internă.

„România exportă majoritatea producției sale din prelucrare secundară în loc să o valorifice în continuare pe lanțul valoric. Astfel, țara noastră pare a fi implicată în principal în prelucrarea primară și secundară pe lanțul valoric, cu o industrie de prelucrare finală limitată (mobilier, locuințe, construcții). Este necesară o utilizare mai intensă a potențialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere în favoarea celor mai productive, intensificarea împăduririlor, creșterea anuală a volumului de lemn pe picior, dar și a celui recoltat”, a adăugat Bogdan Belciu.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 223.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Bianca Naghi a fost promovată Avocat Senior Coordonator în cadrul firmei de avocatură D&B David şi Baias, firma afiliată de avocatură a PwC România.

În acest moment, D&B David şi Baias are patru parteneri: Sorin David, Dan Dascălu, Anda Rojanschi şi Manuela Guia şi trei avocaţi seniori coordonatori: Amelia Teis, Ana-Maria Iordache şi Bianca Naghi.

Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii “Babes-Bolyai”, Bianca a început cariera de avocat în D&B imediat după admiterea în Baroul Bucureşti şi finalizarea unui program de internship în Luxemburg.

Bianca asistă clienţi naţionali şi internaţionali din diverse sectoare de industrie în legătură cu întreaga paletă de proiecte referitoare la dreptul concurenţei (concentrări economice, ajutor de stat şi investigaţii).

Experienţa acumulată în cadrul cazurilor importante instrumentate de Consiliul Concurenţei în România, precum şi abilităţile sale tehnice remarcate de către clienţi justifică poziţia de coordonator pe care Bianca o are în cadrul echipei de concurenţă a D&B şi rolul pe care îl are în menţinerea societăţii ca lider în această arie de drept în România.

Ca recunoaştere a meritelor sale, Bianca este nominalizată în directoarele internaţionale în materie de concurenţă.

În plus faţă de specializarea de dreptul concurenţei, Bianca este implicată în proiecte legate de protecţia datelor cu caracter personal şi proprietate intelectuală.

Despre D&B David şi Baias:

D&B David si Baias este societatea de avocaţi afiliată a PwC România, fiind integrată în reţeaua societăţilor de avocaţi corespondente PwC care cuprinde mai mult de 2.000 de avocaţi în 85 de jurisdicţii.

D&B David şi Baias este o societate de avocatură pentru afaceri. Echipa D&B David şi Baias oferă un pachet complet de soluţii integrate, novatoare şi pragmatice prin acordarea de asistenţă, reprezentare şi consultanţă juridică în următoarele domenii: societăţi comerciale şi grupuri de societăţi, fuziuni, achiziţii şi restructurări, proprietăţi imobiliare, relaţii de muncă şi resurse umane, servicii financiare şi pieţe de capital, concurenţă şi ajutoare de stat, proprietate intelectuală, protecţia consumatorului şi a datelor cu caracter personal, litigii fiscale şi comerciale. D&B David şi Baias este de asemenea specializată în domeniile farmaceutic şi IT&Telecom, furnizând soluţii specifice pentru societăţile din aceste industrii.

Amelia Teis a fost promovată Avocat Senior Coordonator în cadrul firmei de avocatură D&B David şi Baias, firma afiliată de avocatură a PwC România.

În acest moment, D&B David şi Baias are patru parteneri: Sorin David, Dan Dascălu, Anda Rojanschi şi Manuela Guia şi trei avocaţi seniori coordonatori: Amelia Teis, Ana-Maria Iordache şi Bianca Naghi.

Amelia face parte din echipa de Litigii a D&B David şi Baias, fiind specializată în litigii comerciale, administrative şi achiziţii publice. Amelia este absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Alba-Iulia şi a urmat cursurile unui Masterat în Instituții de Drept Public şi Privat din cadrul aceleiași universităţi, precum şi cele ale Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor. Este membră a Baroului Alba din decembrie 2003 şi are o experienţă de peste 12 ani ca avocat pledant.

Anterior colaborării cu D&B David şi Baias, Amelia a coordonat Departamentul de Litigii şi Arbitraj din cadrul unei firme de avocatură, specializată în proceduri de achiziții publice şi litigii.

Amelia a reprezentat cu succes numeroase companii multinaționale în procedurile de atribuire complexe a contractelor de achiziţii publice cu valori estimate de peste 40 de millioane de Euro, precum şi în litigii având ca obiect executarea contractelor de achiziţii publice sau a celor finantate din fondurile europene.

De asemenea, Amelia a reprezentat clienții în faţa instanțelor de judecată din România, precum şi a instanțelor arbitrale naţionale şi internaţionale în numeroase acțiuni din sectoarele utilităţi, infrastructură, construcții, medical, energie şi resurse naturale, apărare şi securitate.

Despre D&B David şi Baias:

D&B David si Baias este societatea de avocaţi afiliată a PwC România, fiind integrată în reţeaua societăţilor de avocaţi corespondente PwC care cuprinde mai mult de 2.000 de avocaţi în 85 de jurisdicţii.

D&B David şi Baias este o societate de avocatură pentru afaceri. Echipa D&B David şi Baias oferă un pachet complet de soluţii integrate, novatoare şi pragmatice prin acordarea de asistenţă, reprezentare şi consultanţă juridică în următoarele domenii: societăţi comerciale şi grupuri de societăţi, fuziuni, achiziţii şi restructurări, proprietăţi imobiliare, relaţii de muncă şi resurse umane, servicii financiare şi pieţe de capital, concurenţă şi ajutoare de stat, proprietate intelectuală, protecţia consumatorului şi a datelor cu caracter personal, litigii fiscale şi comerciale. D&B David şi Baias este de asemenea specializată în domeniile farmaceutic şi IT & Telecom, furnizând soluţii specifice pentru societăţile din aceste industrii.

Ana-Maria Iordache a fost promovată Avocat Senior Coordonator în cadrul firmei de avocatură D&B David şi Baias, firma afiliată de avocatură a PwC România. Ana-Maria face parte din echipa de litigii a D&B, aria ei de expertiză acoperind o gamă largă de cauze din următoarele domenii: fiscalitate şi contencios administrativ general, dar şi civil (inclusiv executare silită), concurenţă.

În acest moment, D&B David şi Baias are patru parteneri: Sorin David, Dan Dascălu, Anda Rojanschi şi Manuela Guia şi trei avocaţi seniori coordonatori: Amelia Teis, Ana-Maria Iordache şi Bianca Naghi.

Ana-Maria are o vasta experiență în domeniul litigiilor fiscale şi administrative, reprezentând cu succes numeroși clienți atât în fața autorităților şi instanțelor de judecată din România, cât şi în faţa Curţii Europene de Justiție. Ana-Maria a oferit servicii juridice unui număr mare de clienți, companii naționale și internaționale, din diferite industrii precum petrol şi gaze, construcții, automotive, farmacie, telecomunicații și electronică. Într-una dintre cauzele de referinţă în care Ana-Maria a fost implicată, a reprezentat cu succes în faţa instanțelor naționale de judecată unul dintre cei mai importanți  jucătorii din România pe piața de energie într-o serie de litigii fiscale, în urma cărora au fost anulate o serie de decizii de impunere și proceduri de executare silită emise de autoritățile fiscale române pe parcursul a patru ani de litigii. Totodată, Ana-Maria a reprezentați doi clienți importanți pe parcursul procedurilor complexe derulate în faţa Curţii Europene de Justiție. De asemenea, Ana-Maria este în mod constant lector la numeroase conferințe pe teme de fiscalitate.

Ana-Maria este absolventă a Facultății de Drept, Universitatea “A.I.Cuza” Iași și deţine o diplomă de master în Drept European, obținută în cadrul aceleiași universități. A urmat de asemenea cursurile de drept european ale Facultății de Drept din cadrul Universităţii Modena e Reggio Emilia, Italia.

Despre D&B David şi Baias:

D&B David si Baias este societatea de avocaţi afiliată a PwC România, fiind integrată în reţeaua societăţilor de avocaţi corespondente PwC care cuprinde mai mult de 2.000 de avocaţi în 85 de jurisdicţii.

D&B David şi Baias este o societate de avocatură pentru afaceri. Echipa D&B David şi Baias oferă un pachet complet de soluţii integrate, novatoare şi pragmatice prin acordarea de asistenţă, reprezentare şi consultanţă juridică în următoarele domenii: societăţi comerciale şi grupuri de societăţi, fuziuni, achiziţii şi restructurări, proprietăţi imobiliare, relaţii de muncă şi resurse umane, servicii financiare şi pieţe de capital, concurenţă şi ajutoare de stat, proprietate intelectuală, protecţia consumatorului şi a datelor cu caracter personal, litigii fiscale şi comerciale. D&B David şi Baias este de asemenea specializată în domeniile farmaceutic şi IT&Telecom, furnizând soluţii specifice pentru societăţile din aceste industrii.

În prezent, Bucureștiul este un oraș foarte aglomerat, marcat de nemulțumirile a tot mai mulți utilizatori ai mijloacelor de transport. Este un moment oportun de reformare a sistemelor și politicilor publice aferente. Ambuteiajele și sistemele de transport insuficient utilizate sunt, de asemenea, o provocare pe care factorii de decizie ar trebui să o abordeze frontal: punând utilizatorul în centrul soluției.

Înțelegerea modului în care oamenii folosesc rețelele de transport este o parte importantă în dezvoltarea unor soluții durabile pe măsură ce comportamentele privind utilizarea mijloacelor de transport se schimbă, se arată în raportul EY, All change, please: How shifting passenger behavior can improve mobility in cities.

Cum arată „călătorul viitorului”:

• este interconectat
• se așteaptă la o integrarea perfectă a opțiunilor de transport
• are un orar flexibil la locul de muncă și o “oră de vârf”
• consideră mersul cu bicicleta și mersul pe jos drept opțiuni viabile
• are o viziune personală asupra mobilității.

Legătura dintre alegerea modalității de deplasare, fie că este mersul pe stradă sau folosirea metroului în orice oraș important, și influența smartphone-urilor, a social media și a fluxurilor de informații în selectarea acestor opțiuni de către utilizatori este evidentă. Tehnologia și conectivitatea digitală permit cetățenilor accesul la noi opțiuni de transport din afara infrastructurii existente.

În 2014, aplicațiile de transport de pe smartphone-uri erau folosite de peste 70% dintre londonezi, în timp ce în Sydney, peste 40 de milioane de cereri de informații de călătorie de pe dispozitive mobile erau înregistrate în fiecare lună.

“În orașe precum Bucureștiul, oamenii își folosesc aplicatiile de pe telefon pentru a obține un taxi, sau folosesc Uber în loc de taxi, sau utilizează Waze pentru a găsi și a optimiza ruta spre destinație, sau sunt membri ai unui grup de carpooling pe Facebook. Tehnologia digitală are o influență puternică asupra călătoriilor noastre zilnice prin oraș. În același timp, autoritățile publice ar putea valorifica avantajele tehnologiilor digitale pentru fluidizarea traficului, pentru a estima blocajele din trafic și de a oferi soluții alternative, pentru a planifica transportul public, semafoarele, de a da cetățenilor acces la informații în timp real despre opțiunile de mobilitate și program“, spune Carmen Adamescu, Partener în departamentul de Asistență în afaceri al EY România.

Este logic faptul că, în planificarea unui sistem eficient de transport, factorii de decizie ar trebui să se asigure că infrastructura și comportamentul de lucru sunt corelate. Având la dispoziție, pe de-o parte, mai multe informații și o infrastructura digitală, indivizii sunt în măsură acum, mai mult ca niciodată, să definească o direcție de urmat privind mobilitatea în orașe. Planificarea de sus în jos riscă să piardă această perspectivă. Astfel, este important ca punctul de plecare în definirea politicilor publice de transportul să se concentreze asupra utilizatorilor.

Iar acest lucru înseamnă mai mult decât a studia doar numărul de persoane care folosesc un anumit mijloc public de transport. În timp ce numărul de pasageri transportați de un mijloc de transport reflectă, fără îndoială, comportamentele indivizilor și opțiunile de mobilitate, acesta nu reprezintă în mod corespunzător noua “mobilitate personală”. Drept urmare, acesta nu reușește să ofere o mobilitate cu adevărat eficientă. De exemplu, un sistem de tranzit ar putea fi foarte bun la transportarea unui volum mare de pasageri între puncte fixe. Datele privind numărul pasagerilor transportați de un mijloc de transport poate surprinde doar un aspect al absorbției sau al succesului sistemului.

Desigur, comportamentul uman este complex și poate fi contradictoriu. Este important să se aibă în vedere acest lucru atunci când se analizează mobilitatea. De exemplu, sunt indivizii și familii care cred în conservarea mediului, dar preferă încă să folosească mașina pentru deplasări de rutină, mai degrabă decât o alternativă de transport public. În mod similar, indivizii ar putea aprecia beneficiile pentru sănătate ale mersului pe jos sau cu bicicleta, dar utilizează servicii de taximetrie pentru multe din călătoriile lor.

“Politicile publice de planificare eficientă a transportului trebuie să răspundă la întrebarea: cum putem convinge oamenii să se comporte într-un mod dezirabil, din punct de vedere economic și social? De exemplu, cum ar fi să meargă cu trenul în loc să își folosească mașina, să utilizeze un sistem de bike-sharing sau carpooling? Într-o lume a hiper-conectivității, asta înseamnă pătrunderea pe canale digitale și sociale care au o influență tot mai mare asupra vieții cetățenilor. Politicile de transport urban trebuie privite în relație cu politica națională de transport, pentru a asigura o planificare coordonată și implementarea unor soluții digitale care să depășească granițele orașelor. Cu alte cuvinte, nu este suficient să avem doar orașe inteligente, ci și orașe conectate, prin asigurarea interoperabilității între sistemele urbane și interurbane, contribuind astfel la îmbunătățirea managementului de trafic, a mobilității, a proceselor de planificare a călătoriilor și la cooperarea între părțile implicate la nivel național și local”, spune Paul Ilău, Manager EY România.

În 2014, Bucureștiul a fost unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa (cu un indice de congestie a traficului de 41%, potrivit unui studiu finanțat de BERD și Guvernul României. Primăria București are în vedere crearea a 20,5 km de linii stradale, dedicate exclusiv autobuzelor, în zonele de nord, vest și în centrul orasului. În Bucuresti, călătoriile cu autoturismele particulare reprezintă aproape jumătate din numărul de curse de transport în comun, pe distanțe mai mari de 1 km. Cei mai mulți oameni preferă să conducă la și de la locul de muncă, unul dintre motive fiind faptul că există încă suficiente locuri de parcare gratuite în oraș.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

EY Romania a realizat, în baza unui parteneriat cu Asociația Română a Băncilor (ARB), cea de a treia ediție a indicelui industriei bancare din România denumit Barometrul Bancar ARB & EY, prin intermediul unui chestionar derulat cu conducerile băncilor membre ale ARB. La ediția din acest an a sondajului, au participat bănci totalizând o cotă de piață în funcție de active de aproximativ 90%.

Un procent de 50% dintre bănci anticipează o consolidare de anvergură medie și mare a industriei bancare în următoarele 12 luni, similar cu anul 2015, potrivit Barometrului Bancar ARB & EY ediția 2016. Pe un orizont de trei ani, procentul crește la 90%, iar pentru același orizont de timp, 30% dintre bănci se așteaptă la o consolidare de mare anvergură, față de 40% anul precedent. Barometrul Bancar este un instrument de informare al bancherilor cu privire la așteptările și previziunile conducerilor băncilor din sistem în privința mediului economic, legislativ și de afaceri, respectiv implicațiilor asupra băncilor pe care le conduc.

“Sistemul bancar românesc și-a demonstrat stabilitatea structurală, activitatea acestuia indicând o adecvare corespunzătoare la riscuri a capitalului. Evoluțiile preconizate prin acest studiu la nivelul sectorului bancar românesc au în vedere menținerea rezilienței acestuia și atrag atenția asupra potențialelor riscuri induse de o legislație care se abate de la abordarea europeană“, a declarat Sergiu Oprescu, Președinte al Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor.

Principalele activități în care se așteaptă să se angajeze băncile în următoarele 12 luni sunt creditarea clienților și inițiativele de a promova creșterea, dar oarecum în mai mică măsură decât în 2015.

“E încurajator că 45% din bănci sunt interesate de achiziționarea de active față de numai 32% în 2015. În același timp, interesul pentru vânzarea de active a scăzut, doar 40% din bănci mai fiind interesate față de 59% în 2015. A crescut de asemenea semnificativ interesul pentru parteneriate și alte forme de asociere la 45% față de sub 15% în anii anteriori”, a menționat Gelu Gherghescu, Partener și Leader Financial Services EY România.

Așteptările bancherilor privind evoluția afacerilor pe segmentul corporate sunt similare cu cele din anul 2015. Băncile se așteaptă ca politicile lor de creditare pentru companii să devină mai restrictive în următoarele 12 luni pentru sectorul Construcții, dar să se relaxeze în IT (58% comparativ cu 45% în 2015), Sănătate (56% față de 40% în 2015) și în ceea ce privește segmentul IMM-urilor (70% în comparație cu 53% anul anterior).

Așteptările pentru evoluția afacerilor în retail sunt afectate de legea privind darea în plată, doar 60% așteptându-se la o evoluție bună față de peste 80% în 2015. Astfel, băncile prevăd o evoluție similară cu 2015 a cererii pentru creditele de consum și economisire, dar sunt pesimiste în privința cererii de credite imobiliare și ipotecare, 40% din bancheri așteptându-se la o scădere a cererii solvabile pentru creditele imobiliare față de 5% în 2015.

O evoluție similară a avut loc în privința politicilor de creditare unde se înregistrează  scăderea semnificativă a apetitului pentru creditele imobiliare / ipotecare, 85% dintre bănci adoptând criterii mai restrictive de creditare față de 17% anul anterior. Această evoluție a apetitului băncilor în privința creditelor imobiliare/ ipotecare este în linie cu așteptările băncilor privind evoluția prețurilor locuințelor, 95% dintre bănci așteptându-se ca legea privind darea în plată să ducă la o scădere a acestora.

Doar 25% dintre bănci iau în considerare emiterea de obligațiuni ipotecare în următoarele 12 luni.

Aproximativ 70% din bănci estimează să mențină sau să crească ușor numărul de angajați față de numai 45% în 2015. Cheltuielile totale cu remunerarea personalului vor rămâne la nivelul anului 2015 sau vor crește ușor, doar 5% din bănci așteptându-se la o scădere. Asemănător anului anterior primele aspecte de pe agenda bancherilor sunt gestionarea riscurilor (85% față de 86% în 2015) și riscul reputațional (85%, cu 6 puncte procentuale mai puțin decât în 2015).

Guvernul a aprobat pe 14 septembrie, prin Ordonanță de Urgență, cadrul normativ care să ducă la rezolvarea problemelor semnalate pe piața asigurărilor RCA. Actul normativ permite stabilirea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, pe o perioadă de șase luni, a unui tarif RCA de referință aplicat atât persoanelor fizice, cât și juridice.

Această Ordonanță a fost dată având în vedere împrejurările excepționale manifestate prin dezechilibru major între cerere și ofertă, respectiv disfuncționalitatea evidentă a pieței asigurărilor obligatorii auto din România. Astfel, Guvernul României împreună cu Consiliului Concurenței au considerat necesară instituirea unui mecanism de control al pieței asigurărilor obligatorii auto din România, manifestat în prima etapă, prin stabilirea de către ASF a unor tarife de plafonare aferente primelor RCA.

”Vrem, prin această Ordonanță de Urgență, să asigurăm cadrul juridic, clar definit, pentru ca această problemă să poată să fie rezolvată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, care are această responsabilitate”, a explicat premierul Dacian Cioloș.

Ordonanța de Urgență privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule ține cont de directivele europene în materie, de experiența altor state membre în ceea ce privește reglementarea acestei asigurări, precum și de propunerile formulate de asociațiile profesionale și patronale ale asigurătorilor și transportatorilor auto.

Potrivit actului normativ, în calculul tarifului de primă, asigurătorii RCA vor folosi criterii de risc, coeficienți de majorare şi/sau corecție şi alte instrumente de ajustare a tarifelor elaborate de ASF. În cazul în care asigurătorii RCA vor dori să introducă și alti indicatori de evaluare a riscului, aceştia o pot face cu respectarea reglementariilor în vigoare.

Autoritatea de Supraveghere Financiară va stabilli tarife de primă maxime în cel mult 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a prezentei Ordonanțe de Urgență.

Ulterior perioadei în care tariful de primă va fi plafonat, Autoritatea de Supraveghere va calcula un tarif de referinţă pe baza daunei medii pentru fiecare categorie de vehicul, a plăților de daune achitate de către asigurători și raportate la frecvența producerii evenimentelor pe respectiva categorie de vehicule.

ASF va publica tarifele de referinţă, dauna medie şi frecvenţa statistică a producerii evenimentelor, pe categorii de vehicule. Totodată, pentru a asigura premisele unei piețe funcționale, ASF va realiza o analiză a efectelor acestor măsuri în piața asigurărilor RCA și va întocmi un raport ce va fi înaintat Consiliului Concurenței.

Potrivit Ordonanței de Urgență, contractul RCA se încheie pe o perioadă de la o lună la 12 luni, multiplu de o lună, în funcție de opțiunea asiguratului. Contractul RCA poate fi suspendat la cererea asiguratului pe perioada suspendării dreptului de circulație al vehiculului sau pe perioada imobilizării vehiculului.

Pentru o mai mare transparență, asigurătorul RCA are obligația să notifice asigurații, la solicitarea acestora, în ceea ce privește modul de calcul al primei de asigurare. Pot fi cerute informații despre modalitatea de stabilire a primei, datele statistice în baza cărora este stabilită aceasta sau raportul actuarial care stă la baza determinării tarifului de primă.

Totodată, asigurătorul RCA are obligaţia deschiderii dosarului de daună la data înregistrarii avizării de daună.