Industria bancară se confruntă la nivel global cu noi provocări generate de alternativele bancare disruptive. Odată cu apariția noilor competitori care oferă produse ușor de accesat și personalizate, legătura băncilor tradiționale cu clienții lor devine fragilă. Băncile sunt nevoite să-şi întărească relația cu clienții prin oferirea de produse disruptive și accesibile pe care aceștia și le doresc, și să lupte în același timp pentru reconstruirea încrederii care a reprezentat odinioară o componentă intrinsecă a relației dintre bancă și client.

Pentru a măsura relevanța bancară, EY a derulat un sondaj în rândul a peste 55.000 de consumatori din întreaga lume, ca parte a studiului EY 2016 – Global Consumer Banking Survey care va fi lansat la sfârșitul lunii septembrie, în baza căruia a realizat Indicele de Relevanţă Bancară (BRI). Scorul mediu de relevanță bancară de la nivel global, determinat în urma sondajului derulat de EY în 32 de piețe, este 75,1%. Ce s-a întâmplat însă cu restul de aproape 25% din relevanța băncilor?

“Cu treizeci de ani în urmă, băncile se confruntau cu o concurenţă foarte mică sau chiar inexistentă pe segmentul furnizării de consiliere şi de servicii financiare, iar consumatorii aveau mare încredere în ele. Drept urmare, erau extrem de relevante pentru vieţile celor mai mulţi consumatori. Rezultatele studiului nostru scot în evidență impactul apariţiei de noi competitori și noi servicii financiare, precum și scăderea angajamentului consumatorilor faţă de bănci și creșterea interesului lor pentru alternativele bancare,” explică Aurelia Costache, Financial Services Advisory Leader EY România

Care sunt factorii care amenință relevanța băncilor?

• Schimbările rapide în rândul preferințelor și așteptărilor clienților
• Creșterea produselor FinTech ușor de utilizat și a alternativelor la serviciile bancare tradiționale
• Provocările cu care se confruntă băncile în a ține pasul cu cererea consumatorilor pentru servicii digitale și de a oferi informații ușor accesibile şi produse personalizate
• Scandalurile din industrie care au erodat încrederea în bănci – de la stabilitatea financiară la concentrarea asupra intereselor clienţilor.

Cât de relevante sunt băncile locale pentru consumatorii români?

Indicele de relevanţă bancară calculat de EY pentru România este de 73,4%, cu aproape două puncte sub media globală. Băncile par şi mai puţin relevante de atât pentru clienţii mai tineri, înregistrând doar 71,8% pentru clienţii cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani. Mai mult, băncile sunt mai puţin relevante pentru românii cu venituri mai mici, dar devin relevante în procent de 100% pentru clienţii cu venituri anuale de peste 100.000 USD.

De asemenea, se înregistrează o diferență considerabilă între românii cu un nivel scăzut al educației – relevanţă de 57,3% pentru persoanele care nu au absolvit liceul – şi cei cu educaţie superioară – relevanţă de 77,1% pentru absolvenţii de facultate. Cu toate acestea, indicele relevanţei scade abrupt pentru românii cu studii post-universitare, care consideră băncile ca fiind relevante doar în proporție de 71,7%.

Din perspectiva elementelor care constituie scorul global, reiese că băncile din România sunt sub așteptările clienților în planificarea de viitoare produse și în privința mix-ului curent de produse deţinute. Astfel, consumatorii ar lua mai degrabă în considerare în viitor un furnizor netradițional pentru cele mai multe produse financiare, pe măsură ce băncile devin tot mai puţin relevante în ofertele lor de produse bancare.

Având în vedere mix-ul de produse pe care românii le achiziționează în prezent de la băncile tradiționale, constatăm că printre produsele predominant achiziţionate de la bănci se numără: conturile de economii, creditele ipotecare şi conturile curente. Pe de altă parte, printre produsele care au migrat deja în mare măsură către furnizori nebancari în România se numără: asigurările, cardurile pre-paid reîncărcabile și conturile de investiţii. În viitor, românii intenţionează să achiziţioneze într-o măsură mult mai mică servicii financiare exclusiv de la bănci, fapt pentru care indicele relevanței bancare va continua, probabil, să scadă în anii următori.

„Consumatorii din România au accesat deja serviciile oferite de furnizorii non-bancari, iar un număr din ce în ce mai mare le ia în considerare pentru alegerile lor viitoare. Studiul nostru recunoaște practic provocarea adusă de noii competitori băncilor tradiționale și nevoia imediată de schimbare a abordării băncilor, în special în ceea ce privește produsele pe care urmează să le ofere”, adaugă Aurelia Costache.

Comparativ cu alte țări europene, România înregistrează unul dintre cele mai mici scoruri de relevanță bancară. Cu excepția Italiei care înregistrează un scor mai mic, de 71,6%, toate celelalte țări europene cuprinse în sondaj au înregistrat scoruri mai mari. Băncile din țările nordice – Suedia, Danemarca, Norvegia și Finlanda – păstrează cea mai înaltă relevanță pentru clienți (peste 80%), alături de Germania care înregistrează un indice de 81,1%.

Formula relevanței pentru bănci

Indicele de Relevanţă Bancară realizat de EY măsoară o gamă întreagă de comportamente și atitudini curente și viitoare ale consumatorilor, în scopul realizării unui scor compozit bazat pe:

• Relația dintre clienți și bănci în prezent: rolul băncilor tradiționale de furnizor principal de servicii financiare precum și produsele și serviciile pentru care consumatorii apelează la bănci în prezent.
• Relația dintre clienți și bănci în viitor: o combinație între încrederea acordată băncilor și produsele și serviciile pe care consumatorii ar putea să le ia în considerare, pe viitor, în vederea achiziționării de la bănci versus jucătorii non-bancari.

Scorul global al relevanței include patru factori esențiali pe care băncile trebuie să îi aibă în vedere și pe care trebuie să-i gestioneze dacă vor să inverseze tendința de scădere a relevanței:

1. Banca definită drept furnizorul principal de servicii financiare

Instituțiile financiare pe care oamenii le consideră furnizori principali de servicii financiare sunt în continuă schimbare. Această variabilă începe să se erodeze în timp, pe măsură ce apar tot mai mulți competitori netradiționali care captează atenția consumatorilor, iar reputația și “zestrea” acumulate devin mai puțin importante.

2. Încrederea în bănci

Băncile tradiționale consideră adesea încrederea ca pe un atu fundamental. Indicele reflectă însă estomparea importanței încrederii asupra unei game largi de elemente relaționale, incluzând aici confidențialitatea, securitatea, transparența comisioanelor și furnizarea de consiliere imparțială.

3. Mix-ul de produse deținute în prezent de la bancă

Consumatorii se orientează către noi furnizori pentru gestionarea finanțelor și achizițiilor. Impactul generat de mobile banking și de furnizorii bancari netradiționali este cel mai evident pe piețele emergente.

4. Viitoarele produse bancare

Conform indicelui, clienții nu mai consideră băncile prima sau singura opțiune pentru gestionarea vieții lor financiare. Pe anumite segmente de produse, cum ar fi creditele ipotecare și conturile curente, băncile domină și în prezent; cu toate acestea, în unele categorii, inclusiv pentru produse pe care băncile le administrează astăzi aproape în exclusivitate, scăderea încrederii clienților în modul de administrare ar putea fi dramatică.

Ordonanţa Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor

Ordonanța Guvernului nr. 25/2016 (în continuare, „Ordonanţa”), publicată în Monitorul Oficial nr. 670/31 august 2016 pentru modificarea și completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Ordonanța transpune unele prevederi ale directivei UE nr. 66/15 mai 2014, privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii. Cele mai importante fiind:

Avizul de muncă în scop de detașare pentru lucrătorii ICT

Un nou tip de aviz de muncă este introdus în scop de detașare pentru lucrătorii transferați în cadrul aceleiași companii (”lucrători ICT”).

Lucrătorii ICT sunt definiți ca cetățenii străini care locuiesc într-un stat terț la data depunerii cererii pentru avizul de detașare și care sunt transferați în cadrul aceleiași companii.

Transferul în cadrul aceleiași companii este definit ca detașarea temporară a unui străin în calitate de cadru de conducere, specialist sau angajat stagiar, de la un angajator dintr-o țară terță la una sau mai multe entități care aparțin acelei companii sau aceluiași grup de companii, dintre care cel puțin una este stabilită în România.

Printre condițiile/prevederile speciale pentru eliberarea avizului de detașare pentru lucrători ICT, menționăm:

• Pe durata transferului șederea străinului va fi exclusiv/în cea mai mare parte pe teritoriul României;
• Perioada detașării străinului este limitată la o perioadă de 3 ani pentru cadrele de conducere și/sau specialiști, respectiv de 1 an pentru angajații stagiari.
• Angajatorul din țara terță și-a asumat obligația de a reprimi în muncă pe străinul în cauză la încheierea transferului;
• Străinul care urmează a fi detașat, a fost angajat la compania din țara terță pe o perioadă de cel puțin 6 luni neîntrerupte imediat anterioare datei de la care se solicită eliberarea avizului de detașare, în cazul cadrelor de conducere și al specialiștilor, respectiv de cel puțin 3 luni neîntrerupte, în cazul angajaților stagiari;
• Străinul detașat în calitate de specialist îndeplinește condițiile speciale de pregătire profesională și experiență în activitate de cel puțin 3 ani, cu relevanță pentru domeniul de activitate, tehnicile sau gestionarea activității companiei din România.

Procedura de eliberare a unui aviz de detașare este simplificată în cazul lucrătorilor ICT din alte state membre ale Uniunii Europene care urmează a fi detașați și pe teritoriul României si care se încadrează în situația de mobilitate pe termen scurt, respectiv termen lung. Astfel, nu mai este necesară îndeplinirea tuturor condițiilor generale și speciale pentru obținerea avizului de muncă în scop de detașare pentru lucrătorii ICT dacă sunt îndeplinite o serie de condiții.

Aceștia pot desfășura activități de muncă în baza unui aviz special de detașare pentru o perioadă de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile (termen scurt) sau pentru o perioadă mai mare de 90 de zile (termen lung).

Străinii titulari ai unui permis ICT eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene pot desfășura activități pe teritoriul României de la data depunerii cererii de eliberare a avizului de detașare pentru lucratori ICT de catre beneficiarul prestării de servicii din România.

Prelungirea dreptului de ședere în România pentru lucrătorii ICT

Străinii titulari ai unui permis ICT eliberat de un alt stat membru pot intra și rămâne pe teritoriul României pentru a desfășura activități în muncă în calitate de lucrători ICT fără obligativitatea obținerii unei vize.

Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT se prelungește pentru toată durata transferului în cadrul aceleiași companii, dar nu mai mult de 3 ani pentru cadrele de conducere și specialiști, respectiv de un an pentru angajații stagiari, de la data intrării pe teritoriul României în acest scop.

Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT din alt stat membru care urmează a fi detașat în România pentru o perioadă mai mare de 90 de zile se prelungește pentru toată durata detașării pe teritoriul României, fără a depăși o perioadă egală cu durata de ședere prevăzută a se efectua pe teritoriul primului stat membru sau valabilitatea permisului ICT eliberat de primul stat membru.

Străinii posesori ai unui permis ICT/mobile ICT (situația mobilității pe termen lung) beneficiază de prevederea legislativă legată de reîntregirea familiei similar străinilor posesori ai cărții albastre a UE.

Totodată, Ordonanța transpune și unele prevederi ale directivei UE nr. 36 / 26 februarie 2014, privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri. Printre cele mai importante menționăm:

Se elimină perioada determinată de maxim 6 luni într-un interval de 12 luni, în care un angajator român era autorizat să încadreze în muncă ca lucrator sezonier un străin cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru a presta o activitate influențată de succesiunea anotimpurilor.

Lista sectoarelor ce cuprind astfel de activități a se desfășura in funcție de succesiunea anotimpurilor se va stabili prin Hotarare de Guvern în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei Ordonanțe.

Sunt introduse noi prevederi legate de obligațiile angajatorului în situația în care acesta intenționează să asigure cazarea lucrătorului sezonier contra cost sau fară plată.

Viza de lungă ședere în cazul străinilor care au obținut un aviz de angajare ca lucratori sezonieri se poate acorda pe o perioadă egală cu perioada preconizată a contractului de muncă plus 5 zile, fără a depăși perioada maximă de 90 de zile prevazută de legislație.

Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă pentru lucratori sezonieri este limitată pe teritoriul României la 180 de zile în decursul oricărei perioade de 365 de zile.

Modificări suplimentare prevăzute de Ordonanța în legătură cu regimul străinilor în România:

• Străinii, titulari ai unui drept de ședere temporară în scop de detașare, pot solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă, în calitate de lucrători permanenți, fără a avea obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajarea în muncă;
• Cererile pentru acordarea vizelor de lungă ședere (cu excepția celor de angajare în muncă/detașare) se soluționează în termen de până la 60 de zile de la data depunerii dosarului pentru obținerea acestora;
• A fost mărită perioada în care un străin poate beneficia de ședere în România în interiorul valabilității permisului de ședere, după încetarea raportului de muncă cu angajatorul român. În cazul în care individul nu beneficiază de indemnizația de șomaj, acesta poate rămâne pe teritoriul României până la 90 de zile;
• A fost modificat și regimul contravențiilor aplicat companiilor ce primesc la muncă pe teritoriul României un străin fără aviz de angajare sau un străin cu sedere ilegală. Începand cu data de 30 septembrie 2016, cuantumul amenzii va fi cuprins între RON 10.000 – RON 20.000 RON pentru fiecare persoană identificată.

• Cosmin Flavius Costaș
  Poate fi un act normativ și constituțional, și neconstituțional?
  Call for papers
  Evoluții fiscale recente
• Ciprian Păun
  Crizele Uniunii Europene. Construcția scepticismului. Dreptul fiscal european și unificarea forțată prin fiscalitate. (III) Fiscalitatea europeană sau unificarea prin puterea jurisprudenței
• Cristian Rapcencu
  Aspecte practice privind scutirea de impozit a profitului reinvestit
• Tudor Vidrean-Căpușan
  Teoria părții inocente, taxa pe valoarea adăugată și controalele antifraudă
• Cosmin Flavius Costaș
  Natura juridică a proceselor-verbale antifraudă, revisited
• Jurisprudență fiscală națională
  Sinteză de jurisprudență fiscală națională
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Viorel Terzea
  Hotărârea CJUE în cauza Județul Neamț (C-260/14), Județul Bacău (C-261/14) împotriva Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – comentariu
  Cosmin Flavius Costaș
  Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (Camera întâi) din 19 iulie 2012

Salariile din mediul privat au crescut în medie cu 3,7% în 2016, nivel uşor mai scăzut decât creşterea planificată iniţial de companii (3,9%), arată datele ediţiei din acest an a studiului salarial şi de beneficii PayWell România realizat de PwC.

Cele mai mari creşteri salariale medii au fost acordate în sectorul de retail (4,3%) şi al bunurilor de larg consum (5,8%), în vreme ce creşteri sub media pieţei au fost înregistrate în sectorul bancar (2,6%).

„Anul acesta, sectoarele direct legate de consum (retail şi industria bunurilor de larg consum) au raportat cele mai mari creşteri salariale, influenţate fiind atât de creşterea salariului minim pe economie la nivel național, cât şi de rezultatele economice pozitive datorate reducerii TVA şi creșterii consumului. În schimb, sectoarele mai puţin legate de evoluţia consumului cu amănuntul, aşa cum este cel bancar, au menţinut o politică salarială mai prudentă, similar anilor anteriori”, a explicat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC Europa de Sud-Est.

Si pentru 2017, companiile dau dovadă de prudenţă în ceea ce priveşte creşterile salariale bugetate, acestea fiind similare cu cele de anul acesta (3,8% creşterea medie pentru întreaga piaţă), cu o dinamică mai accentuată în sectorul de retail (4,9%) şi cel industrial (4,4%) şi o creştere anticipată mai temperată în sectorul bancar (3%).

„Observăm că sectorul privat rămâne prudent în privinţa creşterilor salariale, semn că lecţiile din perioada crizei au fost însuşite, iar companiile vor să păstreze ritmul creşterilor salariale în linie cu câştigurile de productivitate şi având o viziune pe termen lung, fără a se lăsa influenţate de elemente conjucturale, care stimuleaza creşterea pe termen scurt ”, a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

Cele mai mari salarii la nivel entry-level pentru angajaţii cu studii superioare sunt oferite de companiile participante din sectorul farmaceutic (3,700 lei brut), în vreme ce băncile remunerează angajaţii entry-level cu mai puţin de jumătate din această sumă (1,800 lei brut). Salariile entry-level pentru angajaţii cu studii medii variază între 1,400 şi 1,600 de lei în funcţie de sector. 29% dintre participanţii la studiu efectuează majorări salariale pentru angajaţii entry-level după terminarea perioadei de probă.

În privinţa părții variabile, dependente de performanţă, acestea sunt acordate îndeosebi la nivel de top şi middle management, dar şi la angajaţii din vânzări, de pildă din cadrul companiilor din FMCG (două treimi dintre participanţii la studiu oferă o plată pentru performanţa acestor categorii de personal). Ca nivel, bonusul de performanţă variază de la 9% din salariul anual pentru angajaţii blue-collar până la aproape 40% din salariul anual pentru angajaţii din top management. Pentru angajații din vânzări bonusurile de performanţă echivalează cu o treime din salariul anual.

Criteriile pentru acordarea bonusului de performanţă ţin îndeosebi de rezultatele individuale pentru angajaţii de vânzări (70% din companii) şi pentru personalul operaţional (63%), însă depind într-o mai mare măsură de rezultatele companiei pentru nivelul top şi middle management (peste un sfert dintre participanţi ţin cont exclusiv de acest indicator atunci când decid acordarea bonusurilor de performanţă).

In privinta beneficiilor non-salariale, studiul PayWell relevă că cele mai frecvente beneficii extra-salariale utilizate de companiile de pe piaţa din România sunt, şi anul acesta, cele « de securitate »:tichete de masă (oferite de 74% dintre participanţi), şi abonamente la clinicile medicale private (55%).

23% dintre companiile participante la studiul PayWell România 2016 oferă posibilitatea unui program de muncă flexibil (în creştere faţă de anii anteriori), 13% oferă posibilitatea muncii de acasă, iar 8% au programe mai scurte de lucru în zilele de vineri – tendinte in crestere fata de anii anteriori.

„Pe măsură ce piaţa muncii va deveni tot mai dinamică şi competitivă, va creşte numărul de angajatori care vor oferi astfel de beneficii salariaţilor, mai ales că generaţia Y apreciază foarte mult această flexibilitate în a decide când şi de unde lucrează. În vederea încurajării muncii flexibile ar fi necesare însă câteva clarificări ale legislaţiei muncii, în aşa fel încât angajatorii să se simtă confortabili să acorde aceste facilităţi salariaţilor”, consideră Nicoleta Dumitru, Manager, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane.

Despre PayWell 2016

Studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2016 analizează nivelurile salariale şi politicile de remunerare a 133 de companii din cinci sectoare economice diferite (sectorul bancar, industria bunurilor de larg consum, sectorul de retail, sectorul farmaceutic şi cel al producţiei industriale). Studiul conţine, de asemenea, analize personalizate, în funcţie de distribuţia geografică, numărul de angajaţi şi veniturile companiilor participante. Partea calitativă a raportului PayWell conţine informaţii privitoare la politicile de remunerare ale companiilor (ex. creşterile salariale, bonusurile fixe şi variabile), precum şi analiza unui număr de peste 20 de beneficii extra-salariale oferite de către angajatori, de la maşina de companie la tichete de masă.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

© 2016 PwC. Toate drepturile rezervate.

PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică.

Normele metodologice pun în aplicare Legea nr. 111/2016, care completează Ordonanța 109/2011 și stabilesc regulile procedurii de selecție a managerilor profesioniști în întreprinderile de stat unde nu s-a aplicat guvernanța corporativă.

Acestea cuprind un cadru unitar pentru stabilirea criteriilor de selecţie, de întocmire a listei scurte de până la 5 candidați pe post, a clasamentului acestora și procedura privind numirile finale. De asemenea, clarifică metodologia de stabilire a indicatorilor de performanță financiari și nefinanciari și a componentei variabile a remunerației.

Selecția trebuie să înceapă în termen de 50 de zile de la intrarea în vigoare a normelor metodologice.

Procedura de selecție, de stabilire a indicatorilor și a componentei variabile se bazează pe scrisoarea de așteptări și pe declarația de intenție. Pentru crearea unui cadru unitar sunt propuse:

– reguli generale pentru redactare precum și conținutul minim recomandat al scrisorii de așteptări și al declarației de intenție;

– elementele minime recomandate pentru forma și clauzele contractului de mandat care se încheie cu membrii consiliului de administrație ca urmare a finalizării procedurii de selecție, având în vedere obligațiile care le revin Ministerului Finanțelor Publice și autorităților publice tutelare.

Pentru o mai bună înțelegere a procedurilor, Ministerul Finanțelor Publice, în consultare cu ministerele de resort care au calitatea de autorități publice tutelare, poate publica ghiduri cu principiile și bunele practici în domeniul guvernanței corporative.

Normele metodologice și anexele pot fi consultate pe site-ul ministerului la rubrica Transparență decizională.

Ministerul Finanțelor Publice propune o nouă modificare a OUG nr. 109/2008, cadrul legal prin care s-a acordat un ajutor de stat de 75 de milioane de euro companiei Ford România SA pentru implementarea și finalizarea proiectelor de investiții în fabrica de automobile și fabrica de motoare de la Craiova în valoare totală de 869 milioane de euro. Aceasta constă în prelungirea până la data de 31.12.2025 a perioadei de realizare a producției asumate de automobile, respectiv de motoare.

Condiția este ca, până la finalul lui 2019, Ford să realizeze la Craiova, exclusiv din surse proprii și fără implicarea altor elemente de natura ajutorului de stat, o investiție suplimentară de minimum 130 de milioane de euro. Din această sumă, 100 de milioane de euro vor fi folosiți pentru introducerea în fabricație a unui nou model de autovehicul la Craiova și 30 de milioane euro pentru producția de motoare.

Decizia de modificare a ordonanței 109/2008 a avut la bază cuantificarea următoarelor beneficii pentru statul român pe termen mediu și lung:

– securizarea continuării investițiilor Ford la Craiova și întărirea rolului acestor fabrici la nivelul sectorului prin introducerea în fabricație a unui nou model de autovehicul;

– menținerea numărului de locuri de muncă, respectiv 2700 de salariați cu posibilitatea suplimentării acestuia;

– încasarea unei contribuții la dezvoltarea regională prin plata directă de taxe și impozite în perioada 2014 – 2025 de aproximativ 230 de milioane de euro;

– un efect multiplicator în economia națională al investițiilor Ford în perioada 2014 – 2025 de aproximativ 30 de miliarde de dolari.

Nerealizarea de către Ford a condițiilor asumate prin această modificare în termenul menționat determină aplicarea unui mecanism de recuperare a ajutorului de stat care va fi plătit de Ford proporțional cu gradul de neîndeplinire.

Menționăm că Ford a realizat, în perioada 2008 – 2012, investiția asumată prin OUG nr. 109/2008, respectiv de 869,09 milioane de euro, având obligația de a menține această investiție până la 31.12.2017. Ajutorul de stat autorizat de Comisia Europeană a fost integral plătit de Ministerul Finanțelor Publice. Statul român urma ca până la 31.12.2017 doar să monitorizeze menținerea investiției și îndeplinirea condițiilor asociate acesteia, inclusiv realizarea de către Ford a producției asumate de 810 mii de autovehicule, respectiv 1,5 milioane de motoare.

În cazul în care propunerea de prelungire a perioadei de realizare a volumelor nu se materializeză, Ford nu este obligată să-și mențină investiția de la Craiova după 31.12.2017.

Totodată, Ministerul Finanțelor Publice va monitoriza îndeplinirea obligației asumate de Ford de a realiza investiția suplimentară de 130 de milioane de euro, precum și obligația de a realiza la Craiova până în anul 2025 un număr de 810 mii de automobile și 1,5 milioane de motoare. Nerealizarea uneia dintre obligațiile asumate va determina aplicarea unui mecanism sancționator, respectiv recuperarea de către Ministerul Finanțelor Publice a ajutorului de stat plătit companiei Ford.

Selecția investițiilor cu impact major în economie a ajuns în etapa finală. A început și evaluarea proiectelor înscrise în schema de sprijin pentru noi locuri de muncă

Procesul de selecție a cererilor de acord pentru finanțare depuse în baza schemei de ajutor de stat de stimulare a investițiilor cu impact major în economie s-a încheiat.

Din 36 de proiecte de investiții au fost selectate șase în valoare totală de 2.28 de miliarde de lei. Ajutorul de stat solicitat se ridică la 621,4 milioane de lei. Urmează ca, în maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea listei, să fie analizate cele șase cereri de acord pentru finanțare și anunțate rezultatele finale.

Găsiți lista proiectelor selectate la secțiunea Ajutor de stat – H.G. nr.807/2014.

Menționăm că, în perioada 11.07 – 22.08.2016, au fost depuse la Ministerul Finanțelor Publice 36 de cereri de acord pentru proiecte de investiții în valoare totală de 5.47 de miliarde de lei. Ajutorul de stat total solicitat a fost de 1.98 de miliarde de lei în condițiile în care bugetul total al sesiunii este de 638 de milioane de lei.

Punctajul s-a realizat pe baza criteriilor de evaluare prevăzute de HG nr. 807/2014: valoarea investiției, tipul investiției inițiale, locația realizării investiției, rentabilitatea cifrei de afaceri (în cazul întreprinderilor în activitate), valoarea capitalului subscris și vărsat (în cazul întreprinderilor nou înființate).

Cererile de acord pentru finanțare care nu au fost selectate în limita bugetului alocat sesiunii le vor fi restituite întreprinderilor, prin poștă.

O nouă sesiune de stimulare a creării de locuri de muncă

În ceea ce privește schema de ajutor de stat pentru stimularea creării de locuri de muncă, aceasta se bucură de succes! 22 de cereri au fost înregistrate de Ministerul Finanțelor Publice în perioada 8 – 22 august 2016. În baza acestora s-ar putea crea 3.653 de locuri de muncă, repartizate pe regiuni.

Lista cererilor de acord pentru finanțare este publicată la secțiunea Ajutor de stat – H.G. nr. 332/2014.

Evaluarea cererilor și a documentației necesare în prima etapă se realizează în maximum 30 de zile lucrătoare de la data încheierii sesiunii.

La finalizarea evaluării, Ministerul Finanțelor Publice va publica lista întreprinderilor admise sau respinse după prima etapă.

Agenția Națională de Administrare Fiscală publică pentru prima dată două rapoarte de asistență tehnică. Este vorba despre ”Raportul de asistență tehnică privind Îmbunătățirea Administrării Riscului de Conformare pe care îl prezintă Marii Contribuabili”, care a fost întocmit în urma vizitei experților Fondului, din 7-21 aprilie 2016. Documentul este o continuare a celor constatate în 2015, când a fost elaborat raportul privind ”Crearea condițiilor pentru reducerea gap-ului fiscal de către Direcția Mari Contribuabili”.

”Transparența este unul dintre principalele obiective ale mandatului meu. Publicarea rapoartelor FMI privind activitatea ANAF- Mari Contribuabili este un pas uriaș în această direcție. Consider că este important să avem o evaluare obiectivă a activității ANAF și ca această analiză să poată fi consultată de toți cetățenii. Așa putem înțelege mai bine complexitatea activității ANAF, problemele pe care le întâmpină instituția și soluțiile pe care le aplică pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite contribuabililor. Tocmai de aceea continuăm reforma ANAF și am început deja să implementăm recomandările din rapoarte”, precizează ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Direcția Generală de Administrare Mari Contribuabili a început să pună în practică unele măsuri de îmbunătățire a activității cum ar fi:

• Implementarea structurilor organizatorice a DGAMC cu specializări și segmente pe sectoare de activitate;
• Utilizarea frecventă a abordării preventive în administrarea conformării;
• Recrutarea de personal calificat, etc.

În ultimii 5 ani, din 100 de rapoarte ale misiunilor tehnice pe administrare fiscală ale FMI doar patru au fost publicate în Danemarca, Finlanda, Italia și Polonia.

Cele două documente pot fi consultate pe site-ul ANAF la Rubrica Relații Internaționale.

Impozit pe profit

Aprobarea normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare/dezvoltare

(Ordin al ministrului finanțelor publice și al ministrului educației și cercetării științifice nr. 1056/4435 din 5 iulie 2016, Monitorul Oficial nr. 526/13 iulie 2016)

Impozit pe venit

Aspecte procedurale cu privire la raportarea și plata impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

(Ordin nr. 1022/2.562, Monitorul Oficial nr. 524 / 12 iulie 2016)

Ordinul aprobă procedurile de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal precum şi modelul şi conţinutul formularelor aferente (i.e. formularele 208, 209, 253, 254). În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se realizează prin altă procedură decât cea notarială sau judecătorească, persoanele fizice care realizează venituri trebuie să depună formularul 209.

Persoanele fizice care realizează venituri din transferul mai multor proprietăţi imobiliare depun câte o declaraţie pentru fiecare transfer.

Rezidența fiscală a persoanelor fizice
(Ordin nr. 1099/2016, Monitorul Oficial nr. 577/29 iulie 2016)

Printre prevederile principale, amintim:

• Clarificări cu privire la rezidenţa fiscală parţială: dacă o persoană fizică soseşte în România pe parcursul unui an fiscal, aceasta va fi supusă impozitului pe venit din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care persoana fizică devine rezidentă în România. În perioada cuprinsă între data sosirii şi data la care devine rezidentă, persoana fizică este supusă impozitului numai pentru veniturile obţinute din România, fiind considerată nerezidentă;
• Persoanele fizice în cauză care au devenit rezidente în România și care pleacă din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, vor fi considerate nerezidente de la data plecării, fără a avea obligația de a face dovada schimbării rezidenţei;
• Persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, continuă să fie considerate rezidente în România, având obligație fiscală integrală, până la data schimbării rezidenței. Prin urmare, în practică autorităţile fiscale nu ar mai trebui să refuze schimbarea rezidenţei pentru perioade retroactive;
• Locuinţa permanentă aflată la dispoziţia persoanei fizice (un criteriu important pentru stabilirea rezidenţei fiscale) este considerată a fi orice loc disponibil pentru aceasta şi/sau pentru membrii familiei acesteia (fie proprietate personală, fie închiriată). Astfel, suntem de părere că Ordinul clarifică situațiile în care anumite autorităţi fiscale nu considerau a fi locuinţe permanente spaţiile închiriate de terţi pentru persoanele fizice;
• Ordinul modifică conţinutul Chestionarelor pentru stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea în /plecarea din România, precum şi a notificărilor emise de autorităţile fiscale (de ex: notificările vor indica data de la care persoana fizică este considerată rezidentă sau nerezidentă fiscal în România).

TVA

Aplicarea scutirii TVA în legătură cu livrările de nave destinate navigației în largul mării și livrărilor de bunuri/servicii pentru nevoile directe ale acestor nave
(Ordin al ministrului finanțelor publice nr. 1058/2016, Monitorul Oficial nr. 529 / 14 iulie 2016)

Ordinul aduce modificări, printre altele, în privința instrucțiunilor pentru aplicarea scutirii TVA în legătură cu livrările de nave destinate navigației în largul mării și livrărilor de bunuri/servicii pentru nevoile directe ale navelor destinate pentru navigația în
largul mării și livrărilor de bunuri/servicii pentru nevoile directe ale navelor. Principalele modificări sunt:

• Termenul ’armator’ este înlocuit de ‘proprietar/operator de navă’.
• Pentru îndeplinirea condiției ca nava să fie efectiv și preponderent utilizată pentru navigație în largul mării este avută în vedere perioada cuprinsă între data obținerii navei și data livrării acesteia, pentru cel mult ultimii 5 ani anteriori datei livrării navei sau livrarii/prestarii bunurilor/serviciilor pentru nevoile directe ale navei.
• În cazul livrării de nave noi, nu mai este necesară declarația pe propria răspundere a cumpărătorului din care să rezulte ca nava va fi utilizată efectiv și preponderent în largul mării.
• Se extinde aplicarea scutirii de TVA pentru livrarea de carburanți și provizii prevăzute la art. 294, alin. (1) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal și în situația în care în livrare se interpun intermediari care acționează în nume propriu, dacă în momentul livrării, destinația finală a bunurilor este cunoscută și dacă transferul proprietății bunurilor în cauză către acești intermediari a intervenit cel mai devreme în același timp cu momentul în care operatorii navelor au fost abilitați să dispună în fapt de aceste bunuri (implementarea deciziei CJUE în Cauza C-526/13 ‘Fast Bunkering Klaipeda’ UAB).

Formularul 306
(Ordin al Președintelui ANAF nr. 2037/2016, Monitorul Oficial nr. 534/15 iulie 2016)

Ordinul înlocuiește Ordinul ANAF nr. 6/2010 și implementează Procedura pentru aprobarea perioadei fiscale semestriale/anuale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, precum și modelul și conținutul formularului 306 ‘Cerere privind utilizarea ca perioadă fiscală pentru TVA a semestrului sau anului calendaristic’.

Fomularul 088
(Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 2048/2016, Monitorul Oficial nr. 533/15 iulie 2016)
Ordinul aduce modificări cu privire la modelul și conținutul Formularului 088.

Cota redusă de TVA de 9%
(Ordin al ministrului finanțelor publice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1155/868 din 25 iulie 2016, Monitorul
Oficial nr. 572 / 28 iulie 2016)

Ordinul definește tipurile de îngășăminte, pesticide, semințe și alte produse agricole, precum și câteva servicii pentru care va fi aplicată cota redusă de 9% TVA.

Declaraţia 394
(Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 2264/2016, Monitorul Oficial nr. 578/29 iulie 2016)
Ordinul aduce modificări cu privire la obligaţiile de raportare şi la conținutul declaraţiei 394.

Vamă
Au fost aprobate o serie de acte normative cu preveri legate de activitatea vamală ce aliniază legislația vamală națională cu prevederile noului Cod Vamal Comunitar și regulamentele de implementare respective.

Norme tehnice pentru formalitățile vamale pentru trimiterile prin servicii de curierat rapid
(Ordin al Președintelui ANAF nr. 2066 / 2016, Monitorul Oficial nr. 558 / 25 iulie 2016)

Ordinul aduce o aliniere cu noile reglementări vamale ale UE.

Ajutor de stat
(Ordin nr. 854 / 2016 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 3433 / 2015 privind
aprobarea schemei de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, Monitorul Oficial nr. 553 / 22 iulie 2016)

Obiectivul acordării ajutorului de stat este de a crește competitivitatea între companii prin crearea de produse noi cu valoare adăugată, fără a afecta competiția pe piața internă și comerțul intracomunitar printr-o măsură contrară interesului comun.

Schema intră în vigoare de la data publicării sale în Monitorul Oficial și se aplică până la 31 decembrie 2020.

Valoarea totală estimată a ajutorului de stat acordat în cadrul schemei este de 123,3 mil EUR.

(Ordin nr. 857 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, Monitorul Oficial nr. 568 / 27 iulie 2016)

Obiectivul schemei este de a acorda sprijin financiar proprietarilor publici sau privați de terenuri agricole sau neagricole și formelor asociative ale acestora pentru împădurire și creare de suprafețe împădurite.

Schema se aplică până la 31 decembrie 2020.

Valoarea totală estimată a ajutorului de stat acordat în cadrul schemei este de 123.513.043 EUR.

(Ordin nr. 436 / 2016 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind Registrul ajutoarelor de stat (‘RegAS’),
Monitorul Oficial nr. 539 / 18 iulie 2016)

RegAS reprezintă un sistem de evidență electronică a ajutoarelor acordate tuturor categoriilor de beneficiari, indiferent de obiectivul acordării, categoria de fonduri implicate și de tipul sau natura furnizorului.

Scheme de ajutor de minimis

În luna iulie 2016, următoarele acte normative în domeniul schemelor de ajutor de minimis au fost publicate în Monitoarele Oficiale:

• Ordin nr. 696 / 2016 al viceprim-ministrului, ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, publicat în Monitorul Oficial nr. 509 / 6 iulie 2016;
• Ordin nr. 695 / 2016 al viceprim-ministrului, ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual de microindustrializare, publicat în Monitorul Oficial nr. 511 / 7 iulie 2016;
• Ordin nr. 694 / 2016 al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întrepreinderilor mici şi mijlocii în mediul rural, publicat în Monitorul Oficial nr. 513 / 7 iulie 2016;
• Ordin nr. 851 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 2112 / 2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat pentru stimularea investiţiilor asociate conservării patrimoniului şi pentru menţinerea tradiţiilor şi moştenirii spirituale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 540 / 19 iulie 2016;
• Ordin nr. 852 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul minstrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1731 / 2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din spațiul rural pentru înființarea și dezvoltarea activităților economice neagricole”, publicat în Monitorul Oficial nr. 543 / 20 iulie 2016;
• Ordin nr. 859 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 258 / 2016 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții, inclusiv în sectorul pomicol”, derulate prin schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 568 / 27 iulie 2016.

Diverse

Directiva UE de combatere a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale

(Directiva (UE) 2016 / 1164 a Consiliului din 12 iulie 2016, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L193 / 11 din 19.07.2016)

Directiva a fost elaborată în baza recomandărilor OCDE din 2015 privind combaterea erodării bazei impozabile și transferului
profiturilor.

Statele membre vor trebui să transpună Directiva în cadrul legislației și regulamentelor naționale până la 31 decembrie 2018, cu câteva excepții.

Propunere a Parlamentului European și a Consiliului pentru modificare Directivei 2013 / 34 / UE

(Hotărâre a Senatului Romaniei privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013 / 34 / UE, Monitorul Oficial nr. 495 / 1 iulie 2016)

Propunerea de Directivă își dorește să impună multinaționalelor publicarea datelor privind impozitul pe profit pe care îl plătesc.

Prin această Hotărâre, Senatul constată că propunerea de Directivă respectă principiile subsidiaritatății și proporționalității.
FATCA și CRS (Standardul Comun de Raportare)

Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe 18 iulie 2016, la secțiunea ’Transparență decizională’ a website-ului său, un
proiect de Ordin ce aduce clarificări în ceea ce privește îndeplinirea obligației de furnizare a informațiilor de natură financiară de către instituțiile financiare conform instrumentelor juridice de drept internațional la care România s-a angajat, respectiv în contextul FATCA și CRS.

Modificări aduse Legii nr. 321 / 2009 privind comercializarea produselor alimentare

(Legea nr. 150 / 2016, Monitorul Oficial nr. 534 / 15 iulie 2016)

Legea aduce schimbări semnificative atât pentru furnizorii, cât și pentru comercianții din industria alimentară.

Vă rugam să consultaţi Buletinul Juridic nr. 9 / 2016 pentru mai multe detalii.

Convenții internaționale

Protocol de modificare a tratatului de evitare a dublei impuneri dintre România și Uzbekistan
(Sursă: Website IBFD – http://www.ibfd.org/)

Pe 4 iulie 2016, România și Uzbekistan au semnat un protocol de modificare a Convenției din 1996. Protocolul nu este încă în
vigoare.

Ca și modificare semnificativă, protocolul introduce Articolul 27 privind asistența în colectarea impozitelor.

Nou tratat de evitare a dublei impuneri cu China

(Sursă: Website IBFD – http://www.ibfd.org/)

Pe 4 iulie 2016, China și România au semnat un tratat privind impozitul pe venit. Odată ce va intra în vigoare și va produce efecte, noul tratat va înlocui Convenția anterioară dintre China și România din 1991.

Acordul dintre România și Republica Albania în domeniul asigurărilor sociale

(Ordin nr.852/2016, Monitorul Oficial nr. 539 / 18 iulie 2016)

Ordinul menționează că Acordul dintre România și Republica Albania în domeniul asigurărilor sociale semnat la București în 27 februarie 2015 va intra în vigoare la 1 septembrie 2016.

Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Insulei Man privind schimbul de informații în domeniul fiscal

(Legea nr. 161 / 2016, Monitorul Oficial nr. 575 / 28 iulie 2016)

Legea ratifică acordul dintre Guvernul României și Guvernul Insulei Man privind schimbul de informații în domeniul fiscal.

Acordul a fost semnat la Londra în 4 noiembrie 2015 și se aplică impozitelor pe venit și profit ale ambelor state. Totuși, se va aplica și oricăror impozite identice sau substanțial similare stabilite după data semnării acordului, în plus sau în locul impozitelor existente.

Acordul va intra în vigoare în a treizecea zi de la ultima dintre datele la care fiecare parte a notificat celeilalte în scris faptul că au fost îndeplinite procedurile cerute de legislația sa pentru a intra în vigoare.

Procedura de distribuire sau restituire în conturile, respectiv din conturile bugetare corespunzătoare a sumelor încasate în contul 50.86.09 „Disponibil din sume încasate reprezentând prejudiciul cauzat şi recuperat în condiţiile art. 10 din Legea nr. 241 / 2005

(Ordin nr. 2047 / 2016, Monitorul Oficial nr. 542 / 19 iulie 2016)

Ordinul instituie procedura ce se aplică în situația în care contribuabilii care au calitatea de suspect sau inculpat în cauze având ca obiect săvârșirea de infracțiuni de natura evaziunii fiscale, acoperă prejudiciul integral, până la primul termen de judecată, precum și în situația în care se dispune de către instanța judecătorească restituirea sumelor achitate cu titlu de prejudiciu.

Comisia pentru analiza şi soluţionarea cererilor debitorilor care solicită stingerea unor creanţe fiscale, prin trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile

(Ordin nr. 1054 / 2016, Monitorul Oficial nr. 565 / 25 iulie 2016)

Ordinul se referă la înființarea unei Comisii cu scopul de a analiza și soluționa cererile debitorilor care solicită stingerea creanțelor fiscale, prin trecerea în proprietatea publică a statului
a unor bunuri imobile. Acestea sunt bunui imobile care fac obiectul dării în plată. În continuare, Ordinul stabilește conținutul și regulamentul ce guvernează Comisia.

Tipuri de creanţe fiscale care pot fi plătite prin carduri bancare prin terminale POS

(Ordin nr. 943 / 2016, Monitorul Oficial nr. 501 / 5 iulie 2016)

Ordinul aprobă tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin terminale POS precum: impozit pe venit (inclusiv impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți – persoane fizice), accize, contribuții sociale, TVA.

Prevederile ordinului se aplică numai după cum urmează:
a) pentru persoanele fizice identificate fiscal pe baza codului numeric personal;
b) pentru plata obligațiilor bugetare prin intermediul terminalelor POS disponibile în unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

Ordin al ministrului finanțelor publice pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența fiscală în România a persoanelor fizice

Ordinul nr. 1.099/2016 (în continuare, „Ordinul”), publicat în Monitorul Oficial nr. 577/29 iulie 2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice

Sumarul prevederilor principale:

• Clarificări cu privire la rezidenţa fiscală parţială: dacă o persoană fizică soseşte în România pe parcursul unui an fiscal, aceasta va fi supusă impozitului pe venit din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care persoana fizică devine rezidentă în România. În perioada cuprinsă între data sosirii si data la care devine rezidentă în România, persoana fizică este supusă impozitului numai pentru veniturile obţinute din România, fiind considerată nerezidentă;
• Persoanele fizice străine care au devenit rezidente în România și care pleacă din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive vor fi considerate nerezidente de la data plecării, fără a avea obligația de a face dovada schimbării rezidentei;
• Persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, continuă să fie considerate rezidente în România, având obligație fiscală integrală, până la data schimbării rezidenței. Prin urmare, în practică autorităţile fiscale nu ar trebui să mai refuze schimbarea rezidenţei pentru perioade retroactive;
• Locuinţa permanentă aflată la dispoziţia persoanei fizice (un criteriu important pentru stabilirea rezidenţei fiscale) este considerată a fi orice loc disponibil pentru şi/sau pentru membrii familiei acesteia (fie proprietate personală, fie închiriată). Astfel, Ordinul ar clarifica în mod normal cazurile în care anumite autorităţi fiscale nu considerau a fi locuinţe permanente spaţiile închiriate de terţi pentru persoanele fizice;
• Ordinul modifică conţinutul Chestionarelor pentru stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea în România/ plecarea din România, precum şi a notificărilor emise de autorităţile fiscale (de ex: notificările vor indica data de la care persoana fizică este considerată rezidentă sau nerezidentă fiscal în România).

Aspecte importante care nu au suferit modificări:

• Persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat au în continuare obligaţia completării chestionarului de rezidenţă fiscală;
• Persoanele fizice care pleacă din România (inclusiv cetăţenii români care îşi păstrează domiciliul în România) pentru o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive au în continuare obligaţia completării chestionarului înainte de a părăsi ţara;
• Persoanele fizice care sunt/devin rezidente fiscal în alte state trebuie să obţină un certificat de rezidenţă fiscală şi să îl pună la dispoziţia autorităţilor fiscale române (cu exceptia cazurilor specifice prevăzute de lege);
• Persoanele fizice trebuie să înştiinţeze autorităţile fiscale cu privire la orice schimbare a informaţiilor iniţiale relevante în stabilirea rezidenţei fiscale. Autorităţile vor emite, dacă este cazul, o nouă notificare;
• Persoanele fizice trebuie să transmită autorităţilor diverse documente justificative (de ex: contracte de angajare/ detaşare, contracte de chirie). De asemenea, autorităţile pot solicita un certificat care atestă scoaterea din evidenţa fiscală din celălalt stat. Toate documentele trebuie traduse în limba română.

La data intrării în vigoare a prezentului Ordin, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 74/2012 se abrogă.

Prevederile Ordinului intră în vigoare începând cu 29 iulie 2016.