Selecția investițiilor cu impact major în economie a ajuns în etapa finală. A început și evaluarea proiectelor înscrise în schema de sprijin pentru noi locuri de muncă

Procesul de selecție a cererilor de acord pentru finanțare depuse în baza schemei de ajutor de stat de stimulare a investițiilor cu impact major în economie s-a încheiat.

Din 36 de proiecte de investiții au fost selectate șase în valoare totală de 2.28 de miliarde de lei. Ajutorul de stat solicitat se ridică la 621,4 milioane de lei. Urmează ca, în maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea listei, să fie analizate cele șase cereri de acord pentru finanțare și anunțate rezultatele finale.

Găsiți lista proiectelor selectate la secțiunea Ajutor de stat – H.G. nr.807/2014.

Menționăm că, în perioada 11.07 – 22.08.2016, au fost depuse la Ministerul Finanțelor Publice 36 de cereri de acord pentru proiecte de investiții în valoare totală de 5.47 de miliarde de lei. Ajutorul de stat total solicitat a fost de 1.98 de miliarde de lei în condițiile în care bugetul total al sesiunii este de 638 de milioane de lei.

Punctajul s-a realizat pe baza criteriilor de evaluare prevăzute de HG nr. 807/2014: valoarea investiției, tipul investiției inițiale, locația realizării investiției, rentabilitatea cifrei de afaceri (în cazul întreprinderilor în activitate), valoarea capitalului subscris și vărsat (în cazul întreprinderilor nou înființate).

Cererile de acord pentru finanțare care nu au fost selectate în limita bugetului alocat sesiunii le vor fi restituite întreprinderilor, prin poștă.

O nouă sesiune de stimulare a creării de locuri de muncă

În ceea ce privește schema de ajutor de stat pentru stimularea creării de locuri de muncă, aceasta se bucură de succes! 22 de cereri au fost înregistrate de Ministerul Finanțelor Publice în perioada 8 – 22 august 2016. În baza acestora s-ar putea crea 3.653 de locuri de muncă, repartizate pe regiuni.

Lista cererilor de acord pentru finanțare este publicată la secțiunea Ajutor de stat – H.G. nr. 332/2014.

Evaluarea cererilor și a documentației necesare în prima etapă se realizează în maximum 30 de zile lucrătoare de la data încheierii sesiunii.

La finalizarea evaluării, Ministerul Finanțelor Publice va publica lista întreprinderilor admise sau respinse după prima etapă.

Agenția Națională de Administrare Fiscală publică pentru prima dată două rapoarte de asistență tehnică. Este vorba despre ”Raportul de asistență tehnică privind Îmbunătățirea Administrării Riscului de Conformare pe care îl prezintă Marii Contribuabili”, care a fost întocmit în urma vizitei experților Fondului, din 7-21 aprilie 2016. Documentul este o continuare a celor constatate în 2015, când a fost elaborat raportul privind ”Crearea condițiilor pentru reducerea gap-ului fiscal de către Direcția Mari Contribuabili”.

”Transparența este unul dintre principalele obiective ale mandatului meu. Publicarea rapoartelor FMI privind activitatea ANAF- Mari Contribuabili este un pas uriaș în această direcție. Consider că este important să avem o evaluare obiectivă a activității ANAF și ca această analiză să poată fi consultată de toți cetățenii. Așa putem înțelege mai bine complexitatea activității ANAF, problemele pe care le întâmpină instituția și soluțiile pe care le aplică pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite contribuabililor. Tocmai de aceea continuăm reforma ANAF și am început deja să implementăm recomandările din rapoarte”, precizează ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Direcția Generală de Administrare Mari Contribuabili a început să pună în practică unele măsuri de îmbunătățire a activității cum ar fi:

• Implementarea structurilor organizatorice a DGAMC cu specializări și segmente pe sectoare de activitate;
• Utilizarea frecventă a abordării preventive în administrarea conformării;
• Recrutarea de personal calificat, etc.

În ultimii 5 ani, din 100 de rapoarte ale misiunilor tehnice pe administrare fiscală ale FMI doar patru au fost publicate în Danemarca, Finlanda, Italia și Polonia.

Cele două documente pot fi consultate pe site-ul ANAF la Rubrica Relații Internaționale.

Impozit pe profit

Aprobarea normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare/dezvoltare

(Ordin al ministrului finanțelor publice și al ministrului educației și cercetării științifice nr. 1056/4435 din 5 iulie 2016, Monitorul Oficial nr. 526/13 iulie 2016)

Impozit pe venit

Aspecte procedurale cu privire la raportarea și plata impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

(Ordin nr. 1022/2.562, Monitorul Oficial nr. 524 / 12 iulie 2016)

Ordinul aprobă procedurile de stabilire, plată şi rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal precum şi modelul şi conţinutul formularelor aferente (i.e. formularele 208, 209, 253, 254). În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se realizează prin altă procedură decât cea notarială sau judecătorească, persoanele fizice care realizează venituri trebuie să depună formularul 209.

Persoanele fizice care realizează venituri din transferul mai multor proprietăţi imobiliare depun câte o declaraţie pentru fiecare transfer.

Rezidența fiscală a persoanelor fizice
(Ordin nr. 1099/2016, Monitorul Oficial nr. 577/29 iulie 2016)

Printre prevederile principale, amintim:

• Clarificări cu privire la rezidenţa fiscală parţială: dacă o persoană fizică soseşte în România pe parcursul unui an fiscal, aceasta va fi supusă impozitului pe venit din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care persoana fizică devine rezidentă în România. În perioada cuprinsă între data sosirii şi data la care devine rezidentă, persoana fizică este supusă impozitului numai pentru veniturile obţinute din România, fiind considerată nerezidentă;
• Persoanele fizice în cauză care au devenit rezidente în România și care pleacă din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, vor fi considerate nerezidente de la data plecării, fără a avea obligația de a face dovada schimbării rezidenţei;
• Persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, continuă să fie considerate rezidente în România, având obligație fiscală integrală, până la data schimbării rezidenței. Prin urmare, în practică autorităţile fiscale nu ar mai trebui să refuze schimbarea rezidenţei pentru perioade retroactive;
• Locuinţa permanentă aflată la dispoziţia persoanei fizice (un criteriu important pentru stabilirea rezidenţei fiscale) este considerată a fi orice loc disponibil pentru aceasta şi/sau pentru membrii familiei acesteia (fie proprietate personală, fie închiriată). Astfel, suntem de părere că Ordinul clarifică situațiile în care anumite autorităţi fiscale nu considerau a fi locuinţe permanente spaţiile închiriate de terţi pentru persoanele fizice;
• Ordinul modifică conţinutul Chestionarelor pentru stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea în /plecarea din România, precum şi a notificărilor emise de autorităţile fiscale (de ex: notificările vor indica data de la care persoana fizică este considerată rezidentă sau nerezidentă fiscal în România).

TVA

Aplicarea scutirii TVA în legătură cu livrările de nave destinate navigației în largul mării și livrărilor de bunuri/servicii pentru nevoile directe ale acestor nave
(Ordin al ministrului finanțelor publice nr. 1058/2016, Monitorul Oficial nr. 529 / 14 iulie 2016)

Ordinul aduce modificări, printre altele, în privința instrucțiunilor pentru aplicarea scutirii TVA în legătură cu livrările de nave destinate navigației în largul mării și livrărilor de bunuri/servicii pentru nevoile directe ale navelor destinate pentru navigația în
largul mării și livrărilor de bunuri/servicii pentru nevoile directe ale navelor. Principalele modificări sunt:

• Termenul ’armator’ este înlocuit de ‘proprietar/operator de navă’.
• Pentru îndeplinirea condiției ca nava să fie efectiv și preponderent utilizată pentru navigație în largul mării este avută în vedere perioada cuprinsă între data obținerii navei și data livrării acesteia, pentru cel mult ultimii 5 ani anteriori datei livrării navei sau livrarii/prestarii bunurilor/serviciilor pentru nevoile directe ale navei.
• În cazul livrării de nave noi, nu mai este necesară declarația pe propria răspundere a cumpărătorului din care să rezulte ca nava va fi utilizată efectiv și preponderent în largul mării.
• Se extinde aplicarea scutirii de TVA pentru livrarea de carburanți și provizii prevăzute la art. 294, alin. (1) lit. h) pct. 2 din Codul fiscal și în situația în care în livrare se interpun intermediari care acționează în nume propriu, dacă în momentul livrării, destinația finală a bunurilor este cunoscută și dacă transferul proprietății bunurilor în cauză către acești intermediari a intervenit cel mai devreme în același timp cu momentul în care operatorii navelor au fost abilitați să dispună în fapt de aceste bunuri (implementarea deciziei CJUE în Cauza C-526/13 ‘Fast Bunkering Klaipeda’ UAB).

Formularul 306
(Ordin al Președintelui ANAF nr. 2037/2016, Monitorul Oficial nr. 534/15 iulie 2016)

Ordinul înlocuiește Ordinul ANAF nr. 6/2010 și implementează Procedura pentru aprobarea perioadei fiscale semestriale/anuale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, precum și modelul și conținutul formularului 306 ‘Cerere privind utilizarea ca perioadă fiscală pentru TVA a semestrului sau anului calendaristic’.

Fomularul 088
(Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 2048/2016, Monitorul Oficial nr. 533/15 iulie 2016)
Ordinul aduce modificări cu privire la modelul și conținutul Formularului 088.

Cota redusă de TVA de 9%
(Ordin al ministrului finanțelor publice și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1155/868 din 25 iulie 2016, Monitorul
Oficial nr. 572 / 28 iulie 2016)

Ordinul definește tipurile de îngășăminte, pesticide, semințe și alte produse agricole, precum și câteva servicii pentru care va fi aplicată cota redusă de 9% TVA.

Declaraţia 394
(Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 2264/2016, Monitorul Oficial nr. 578/29 iulie 2016)
Ordinul aduce modificări cu privire la obligaţiile de raportare şi la conținutul declaraţiei 394.

Vamă
Au fost aprobate o serie de acte normative cu preveri legate de activitatea vamală ce aliniază legislația vamală națională cu prevederile noului Cod Vamal Comunitar și regulamentele de implementare respective.

Norme tehnice pentru formalitățile vamale pentru trimiterile prin servicii de curierat rapid
(Ordin al Președintelui ANAF nr. 2066 / 2016, Monitorul Oficial nr. 558 / 25 iulie 2016)

Ordinul aduce o aliniere cu noile reglementări vamale ale UE.

Ajutor de stat
(Ordin nr. 854 / 2016 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 3433 / 2015 privind
aprobarea schemei de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, Monitorul Oficial nr. 553 / 22 iulie 2016)

Obiectivul acordării ajutorului de stat este de a crește competitivitatea între companii prin crearea de produse noi cu valoare adăugată, fără a afecta competiția pe piața internă și comerțul intracomunitar printr-o măsură contrară interesului comun.

Schema intră în vigoare de la data publicării sale în Monitorul Oficial și se aplică până la 31 decembrie 2020.

Valoarea totală estimată a ajutorului de stat acordat în cadrul schemei este de 123,3 mil EUR.

(Ordin nr. 857 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, Monitorul Oficial nr. 568 / 27 iulie 2016)

Obiectivul schemei este de a acorda sprijin financiar proprietarilor publici sau privați de terenuri agricole sau neagricole și formelor asociative ale acestora pentru împădurire și creare de suprafețe împădurite.

Schema se aplică până la 31 decembrie 2020.

Valoarea totală estimată a ajutorului de stat acordat în cadrul schemei este de 123.513.043 EUR.

(Ordin nr. 436 / 2016 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind Registrul ajutoarelor de stat (‘RegAS’),
Monitorul Oficial nr. 539 / 18 iulie 2016)

RegAS reprezintă un sistem de evidență electronică a ajutoarelor acordate tuturor categoriilor de beneficiari, indiferent de obiectivul acordării, categoria de fonduri implicate și de tipul sau natura furnizorului.

Scheme de ajutor de minimis

În luna iulie 2016, următoarele acte normative în domeniul schemelor de ajutor de minimis au fost publicate în Monitoarele Oficiale:

• Ordin nr. 696 / 2016 al viceprim-ministrului, ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, publicat în Monitorul Oficial nr. 509 / 6 iulie 2016;
• Ordin nr. 695 / 2016 al viceprim-ministrului, ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual de microindustrializare, publicat în Monitorul Oficial nr. 511 / 7 iulie 2016;
• Ordin nr. 694 / 2016 al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, privind aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întrepreinderilor mici şi mijlocii în mediul rural, publicat în Monitorul Oficial nr. 513 / 7 iulie 2016;
• Ordin nr. 851 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 2112 / 2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat pentru stimularea investiţiilor asociate conservării patrimoniului şi pentru menţinerea tradiţiilor şi moştenirii spirituale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 540 / 19 iulie 2016;
• Ordin nr. 852 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul minstrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1731 / 2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din spațiul rural pentru înființarea și dezvoltarea activităților economice neagricole”, publicat în Monitorul Oficial nr. 543 / 20 iulie 2016;
• Ordin nr. 859 / 2016 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 258 / 2016 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții, inclusiv în sectorul pomicol”, derulate prin schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiții, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 568 / 27 iulie 2016.

Diverse

Directiva UE de combatere a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale

(Directiva (UE) 2016 / 1164 a Consiliului din 12 iulie 2016, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L193 / 11 din 19.07.2016)

Directiva a fost elaborată în baza recomandărilor OCDE din 2015 privind combaterea erodării bazei impozabile și transferului
profiturilor.

Statele membre vor trebui să transpună Directiva în cadrul legislației și regulamentelor naționale până la 31 decembrie 2018, cu câteva excepții.

Propunere a Parlamentului European și a Consiliului pentru modificare Directivei 2013 / 34 / UE

(Hotărâre a Senatului Romaniei privind propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013 / 34 / UE, Monitorul Oficial nr. 495 / 1 iulie 2016)

Propunerea de Directivă își dorește să impună multinaționalelor publicarea datelor privind impozitul pe profit pe care îl plătesc.

Prin această Hotărâre, Senatul constată că propunerea de Directivă respectă principiile subsidiaritatății și proporționalității.
FATCA și CRS (Standardul Comun de Raportare)

Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe 18 iulie 2016, la secțiunea ’Transparență decizională’ a website-ului său, un
proiect de Ordin ce aduce clarificări în ceea ce privește îndeplinirea obligației de furnizare a informațiilor de natură financiară de către instituțiile financiare conform instrumentelor juridice de drept internațional la care România s-a angajat, respectiv în contextul FATCA și CRS.

Modificări aduse Legii nr. 321 / 2009 privind comercializarea produselor alimentare

(Legea nr. 150 / 2016, Monitorul Oficial nr. 534 / 15 iulie 2016)

Legea aduce schimbări semnificative atât pentru furnizorii, cât și pentru comercianții din industria alimentară.

Vă rugam să consultaţi Buletinul Juridic nr. 9 / 2016 pentru mai multe detalii.

Convenții internaționale

Protocol de modificare a tratatului de evitare a dublei impuneri dintre România și Uzbekistan
(Sursă: Website IBFD – http://www.ibfd.org/)

Pe 4 iulie 2016, România și Uzbekistan au semnat un protocol de modificare a Convenției din 1996. Protocolul nu este încă în
vigoare.

Ca și modificare semnificativă, protocolul introduce Articolul 27 privind asistența în colectarea impozitelor.

Nou tratat de evitare a dublei impuneri cu China

(Sursă: Website IBFD – http://www.ibfd.org/)

Pe 4 iulie 2016, China și România au semnat un tratat privind impozitul pe venit. Odată ce va intra în vigoare și va produce efecte, noul tratat va înlocui Convenția anterioară dintre China și România din 1991.

Acordul dintre România și Republica Albania în domeniul asigurărilor sociale

(Ordin nr.852/2016, Monitorul Oficial nr. 539 / 18 iulie 2016)

Ordinul menționează că Acordul dintre România și Republica Albania în domeniul asigurărilor sociale semnat la București în 27 februarie 2015 va intra în vigoare la 1 septembrie 2016.

Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Insulei Man privind schimbul de informații în domeniul fiscal

(Legea nr. 161 / 2016, Monitorul Oficial nr. 575 / 28 iulie 2016)

Legea ratifică acordul dintre Guvernul României și Guvernul Insulei Man privind schimbul de informații în domeniul fiscal.

Acordul a fost semnat la Londra în 4 noiembrie 2015 și se aplică impozitelor pe venit și profit ale ambelor state. Totuși, se va aplica și oricăror impozite identice sau substanțial similare stabilite după data semnării acordului, în plus sau în locul impozitelor existente.

Acordul va intra în vigoare în a treizecea zi de la ultima dintre datele la care fiecare parte a notificat celeilalte în scris faptul că au fost îndeplinite procedurile cerute de legislația sa pentru a intra în vigoare.

Procedura de distribuire sau restituire în conturile, respectiv din conturile bugetare corespunzătoare a sumelor încasate în contul 50.86.09 „Disponibil din sume încasate reprezentând prejudiciul cauzat şi recuperat în condiţiile art. 10 din Legea nr. 241 / 2005

(Ordin nr. 2047 / 2016, Monitorul Oficial nr. 542 / 19 iulie 2016)

Ordinul instituie procedura ce se aplică în situația în care contribuabilii care au calitatea de suspect sau inculpat în cauze având ca obiect săvârșirea de infracțiuni de natura evaziunii fiscale, acoperă prejudiciul integral, până la primul termen de judecată, precum și în situația în care se dispune de către instanța judecătorească restituirea sumelor achitate cu titlu de prejudiciu.

Comisia pentru analiza şi soluţionarea cererilor debitorilor care solicită stingerea unor creanţe fiscale, prin trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile

(Ordin nr. 1054 / 2016, Monitorul Oficial nr. 565 / 25 iulie 2016)

Ordinul se referă la înființarea unei Comisii cu scopul de a analiza și soluționa cererile debitorilor care solicită stingerea creanțelor fiscale, prin trecerea în proprietatea publică a statului
a unor bunuri imobile. Acestea sunt bunui imobile care fac obiectul dării în plată. În continuare, Ordinul stabilește conținutul și regulamentul ce guvernează Comisia.

Tipuri de creanţe fiscale care pot fi plătite prin carduri bancare prin terminale POS

(Ordin nr. 943 / 2016, Monitorul Oficial nr. 501 / 5 iulie 2016)

Ordinul aprobă tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin terminale POS precum: impozit pe venit (inclusiv impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți – persoane fizice), accize, contribuții sociale, TVA.

Prevederile ordinului se aplică numai după cum urmează:
a) pentru persoanele fizice identificate fiscal pe baza codului numeric personal;
b) pentru plata obligațiilor bugetare prin intermediul terminalelor POS disponibile în unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

Ordin al ministrului finanțelor publice pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența fiscală în România a persoanelor fizice

Ordinul nr. 1.099/2016 (în continuare, „Ordinul”), publicat în Monitorul Oficial nr. 577/29 iulie 2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice

Sumarul prevederilor principale:

• Clarificări cu privire la rezidenţa fiscală parţială: dacă o persoană fizică soseşte în România pe parcursul unui an fiscal, aceasta va fi supusă impozitului pe venit din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care persoana fizică devine rezidentă în România. În perioada cuprinsă între data sosirii si data la care devine rezidentă în România, persoana fizică este supusă impozitului numai pentru veniturile obţinute din România, fiind considerată nerezidentă;
• Persoanele fizice străine care au devenit rezidente în România și care pleacă din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive vor fi considerate nerezidente de la data plecării, fără a avea obligația de a face dovada schimbării rezidentei;
• Persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, continuă să fie considerate rezidente în România, având obligație fiscală integrală, până la data schimbării rezidenței. Prin urmare, în practică autorităţile fiscale nu ar trebui să mai refuze schimbarea rezidenţei pentru perioade retroactive;
• Locuinţa permanentă aflată la dispoziţia persoanei fizice (un criteriu important pentru stabilirea rezidenţei fiscale) este considerată a fi orice loc disponibil pentru şi/sau pentru membrii familiei acesteia (fie proprietate personală, fie închiriată). Astfel, Ordinul ar clarifica în mod normal cazurile în care anumite autorităţi fiscale nu considerau a fi locuinţe permanente spaţiile închiriate de terţi pentru persoanele fizice;
• Ordinul modifică conţinutul Chestionarelor pentru stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea în România/ plecarea din România, precum şi a notificărilor emise de autorităţile fiscale (de ex: notificările vor indica data de la care persoana fizică este considerată rezidentă sau nerezidentă fiscal în România).

Aspecte importante care nu au suferit modificări:

• Persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat au în continuare obligaţia completării chestionarului de rezidenţă fiscală;
• Persoanele fizice care pleacă din România (inclusiv cetăţenii români care îşi păstrează domiciliul în România) pentru o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive au în continuare obligaţia completării chestionarului înainte de a părăsi ţara;
• Persoanele fizice care sunt/devin rezidente fiscal în alte state trebuie să obţină un certificat de rezidenţă fiscală şi să îl pună la dispoziţia autorităţilor fiscale române (cu exceptia cazurilor specifice prevăzute de lege);
• Persoanele fizice trebuie să înştiinţeze autorităţile fiscale cu privire la orice schimbare a informaţiilor iniţiale relevante în stabilirea rezidenţei fiscale. Autorităţile vor emite, dacă este cazul, o nouă notificare;
• Persoanele fizice trebuie să transmită autorităţilor diverse documente justificative (de ex: contracte de angajare/ detaşare, contracte de chirie). De asemenea, autorităţile pot solicita un certificat care atestă scoaterea din evidenţa fiscală din celălalt stat. Toate documentele trebuie traduse în limba română.

La data intrării în vigoare a prezentului Ordin, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 74/2012 se abrogă.

Prevederile Ordinului intră în vigoare începând cu 29 iulie 2016.

Rezumat: În dreptul fiscal european şi internaţional, este un loc comun faptul că nimeni nu ar trebui să plătească cele mai mari impozite posibile doar pentru a satisface autorităţile fiscale. Prin urmare, atât timp cât se înscrie în limitele legii, un contribuabil este îndreptăţit să-şi organizeze afacerea după cum doreşte. Judecătorii fiscali români par să nu fie de acord cu această abordare. Câteva comentarii cu privire la un recent dosar de TVA soluţionat de Curtea de Apel Cluj sunt, pentru acest motiv, necesare.

Summary: In European and international tax law, it is common ground that no one should pay the highest possible taxes just to please to tax authorities. Therefore, as long as it stays within the legal boundaries, a taxpayer is entitled to organize a business as it pleases. Romanian tax judges seem to disagree with this approach. A few comments on a recent VAT case decided by the Cluj Court of Appeal are therefore needed.

În această perioadă, ne-a reţinut atenţia o afacere din domeniul taxei pe valoarea adăugată soluţionată de Tribunalul Maramureş (fond) şi Curtea de Apel Cluj (recurs). După cum vom arăta în continuare, această afacere este circumscrisă unui drept de a nu plăti cele mai mari impozite posibile, recunoscut în practica fiscală internaţională, dar ignorat de autorităţile fiscale şi de instanţele de contencios fiscal din România.

În fapt, organele de control fiscal de la nivelul județului Maramureș au efectuat o inspecție fiscală care a vizat activitatea unei societăţi din perioada 2009-2011. Inspectorii fiscali au reținut că societatea datorează obligații fiscale în materie de impozit pe profit, impozit pe venitul microîntreprinderilor și taxă pe valoarea adăugată. Mai precis, organul fiscal a făcut aplicarea art. 11 VCF, în ceea ce privește relația societăţii reclamante, în calitate de școală de șoferi, cu instructorii auto autorizați ca persoane fizice ce desfășoară activitate economică, care erau colaboratorii societății.

Relația dintre școala de șoferi și instructorii auto cu care aceasta colaborează poate fi descrisă după cum urmează: în baza unor contracte de colaborare încheiate între cele două părți, societatea se obliga să asigure pregătirea teoretică a celor ce urmăreau să obțină permisul de conducere, iar instructorii auto să asigure pregătirea practică a acestora. De asemenea, instructorii auto se obligau să realizeze o publicitate adecvată societăţii care patrona şcoala de şoferi, pentru ca aspiranții la obținerea permisului de conducere să urmeze cursurile teoretice la această şcoală de şoferi.

În aceste condiții, persoanele interesate efectuau două plăți pentru fiecare dintre cele două prestări de servicii, independente una de cealaltă. Echipa de inspecție fiscală a apreciat că suntem în prezența unei operațiuni artificiale. Conform celor reţinute prin raportul de inspecţie fiscală, societatea ar fi trebuit să acționeze conform următorului algoritm:

• se pornește de la prezumția că suma pe care trebuie să o suporte un candidat pentru a urma cursurile şcolii de şoferi este de 1.000 RON, din care 100 RON reprezintă costul pregătirii teoretice și 900 RON costul pregătirii practice;
• în opinia organului de inspecție fiscală, societatea ar fi trebuit să încaseze în întregime suma de 1.000 RON și apoi să direcționeze către instructorii auto, în baza facturilor fiscale emise de către aceștia, suma de 900 RON reprezentând contravaloarea pregătirii practice.

Miza acestei discuţii o reprezenta depăşirea pragului de scutire pentru întreprinderile mici, de 35.000 euro, în perioada supusă inspecţiei fiscale. Astfel, prin modul de organizare a afacerii – două contracte încheiate de candidat şi facturi de 100 RON pentru pregătirea teoretică (emise de societatea care asigura pregătirea teoretică) şi respectiv de 900 RON pentru pregătirea practică (emise de instructorul autorizat să efectueze pregătirea practică) – societatea reclamantă s-a păstrat tot timpul sub pragul de 35.000 euro şi nu s-a înregistrat ca plătitoare de TVA. În opoziţie, inspectorii fiscali au apreciat, în baza mecanismului mai puţin favorabil, că pragul de TVA a fost depăşit.

Trebuie observat că în cauză s-a administrat și proba cu expertiza fiscală, expertul desemnat exprimându-se în sensul că modalitatea de interpretare propusă de către organul fiscal este eronată. Cu toate acestea, Tribunalul Maramureș a respins acțiunea promovată de către societate, arătând că, în speță, modalitatea de achitare în mod separat a sumelor plătite pentru pregătirea unei persoane în scopul obținerii permisului de conducere a condus la o diminuare artificială a bazei de impunere, mai ales în ceea ce privește TVA, în felul acesta societatea nedepășind plafonul de scutire de la plata TVA.

Menţionăm și faptul că, în legătură cu această chestiune, fosta Gardă Financiară a formulat plângere penală împotriva administratorului societății pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală (art. 9 din Legea nr. 241/2005). Soluția a fost de neîncepere a urmăririi penale, organele de cercetare penală concluzionând că, prin comportamentul său, administratorul societății și societatea nu au urmărit să prejudicieze bugetul de stat. Tribunalul Maramureș nu a ținut cont de această soluție, motivând că doar dacă procedura penală s-ar fi finalizat cu o hotărâre a instanței de judecată aceasta ar fi putut să producă efecte și în fața instanței care judecă problema fiscală.

Faţă de această stare de lucruri, trebuie să se observe că, din punct de vedere juridic, atât instanța de fond, cât și organul fiscal s-au prevalat de dispozițiile art. 11 VCF, invocând abuzul de drept care a stat la baza așa-ziselor «operațiuni artificiale». Nici măcar formal însă prima instanță nu și-a pus problema să analizeze care sunt condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se reține incidența art. 11 VCF. Dacă se analizează doctrina de specialitate, se poate observa că este necesară îndpelinirea a trei condiții.

Autor: Cosmin Flavius Costaș

Puteți citi continuarea articolului în numarul 5 al revistei Tax Magazine. Găsiți aici mai multe detalii despre abonamentele Tax Magazine 2016.

Rezumat: Intrarea în vigoare a noului Cod Vamal Unional atrage după sine o serie largă de schimbări – de exemplu, modernizarea și simplificarea procedurilor vamale sau stabilirea programului de lucru referitor la dezvoltarea și punerea în operă a sistemelor informatice vamale care să permită introducerea e-Customs.

Inițiativa e-Customs, program de modernizare care are ca scop final înlocuirea documentelor și declarațiilor pe suport hârtie – ce sunt încă folosite în relația cu vama – cu varianta lor electronică, va fi pusă în aplicare treptat, pe parcursul următorilor 4-5 ani și va avea un impact major asupra modalităților prin care agentul economic, și nu numai, va comunica cu autoritățile vamale.

În cele de mai jos vă vom prezenta pe scurt cele mai importante schimbări ce vizează sistemele informatice de prelucrare a datelor, așa cum sunt ele prezentate în Planul Strategic Multi-anual și în ultima decizie a Comisiei Europene, sisteme menite să ofere operatorilor economici o gamă largă de servicii vamale electronice pe întregul teritoriu Uniunii și care au drept scop creșterea eficienței, a eficacității și a gradului de armonizare a procedurilor vamale la nivelul Uniunii.

Summary: The entry into force of the new Union Customs Code brings a wide range of changes – for example modernization and simplification of customs procedures, or the draw up a work programme relating the development and deployment of the electronic customs systems needed for e-Customs implementation.

The e-Customs initiative, a modernization program that aims to replace the paper-based documents and declarations – still common when performing the customs formalities – with their electronic versions, will be implemented gradually, over the next 4-5 years, and will have a major impact on how the economic operators (but not only) will communicate with the customs authorities.

We summarize below the most important changes in terms of electronic customs systems as presented in the Multi-Annual Strategic Plan and in the latest Decision of the European Commission, systems that are designed to provide the economic operators a comprehensive collection of electronic customs services throughout the European Union, aimed at improving the efficiency, effectiveness and harmonization of customs procedures at European Union level.

Încă de la începuturile Comunităţii Europene  din anii ’50, Uniunea Vamală a fost unul dintre țelurile principale ale proiectului european.

Legislația vamală și formalitățile vamale pe care aceasta le presupune sunt destul de complexe și se bazează, încă, pe declarațiile vamale și documentele anexate acestora, pe suport hârtie.

Deși toate statele membre ale Uniunii Europene dispun de sisteme informatice de procesare a declarațiilor vamale [de exemplu, în România, sistemul RCDPS (abreviere de la Romanian Customs Declarations Processing System)] care reușește să proceseze cvasitotalitatea declarațiilor vamale), ele nu sunt încă interconectate, iar acest fapt conduce la diferențe practice între statele membre UE în ceea ce privește procedurile de vămuire.

Situația urmează să se schimbe radical în perioada următorilor 4-5 ani, deoarece vama – la nivelul Uniunii Europene –trece printr-un proces accelerat de modernizare începând cu data de 1 mai 2016, de la care se aplică așa-zisa legislație vamală unională modernizată, care constă în Codul Vamal al Uniunii [Regulamentul (UE) 952/2013] și actele conexe acestuia [Actul Delegat – Regulamentul (UE) nr. 2446/2015, Actul de punere în aplicare – Regulamentul (UE) nr. 2447/2015 și Actul Delegat – Regulamentul nr. 341/2006 care stabilește măsuri tranzitorii în domeniul tehnologiei informației, al schimbului de date și al stocării acestora].

Procesul de modernizare a început de fapt în anii ’90 prin introducerea Planului Strategic Multi-anual (PSM), dar a suferit o încetinire în perioada 2008-2013, mai ales din cauza crizei economice, dar care cunoaște acum o puternică revigorare atât ca urmare a obținerii finațării necesare dezvoltării programelor din cadrul PSM (prin Programul Fiscalis 2020), cât și ca urmare a aprobării și intrării în vigoare și în aplicare a actelor normative mai sus menționate.

Pentru a sprijini misiunea autorităților vamale din UE, așa cum este ea definită în legislația vamală modernizată, Comisia Europeană și statele membre UE au început să pună la punct și să opereze sisteme vamale informatice sigure, integrate, interoperabile și accesibile.

Autori: Valentin Durigu, Director al Departamentului de taxe vamale şi comerţ internaţional, KPMG Romania SRL

Alexandru Tudor, Senior Assistant, Indirect Taxation Services, KPMG Romania SRL

Puteți citi continuarea articolului în numarul 5 al revistei Tax Magazine. Găsiți aici mai multe detalii despre abonamentele Tax Magazine 2016.

Ministerul Finanțelor Publice a demarat procedura de achiziție de servicii de recrutare de personal pentru selectarea celor 9 membri ai Consiliului de Administrație al CEC Bank S.A. Anunțul a fost postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

”Consider că în toate companiile de stat este necesară implementarea guvernanței corporative pentru a îmbunătăți calitatea bunurilor și serviciilor oferite de companiile publice, precum și pentru creșterea performanțelor financiare. În urma adoptării de către Parlament a Legii nr.111, am ales să începem procedurile pentru selecția conducerii CEC datorită importanței pe care o are această instituție în sistemul bancar. E doar startul, procesul este unul mai amplu ce va continua săptămâna viitoare cu licitații și pentru restul companiilor din subordinea Ministerului”, anunță ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Contractul, cu durata până la 31.12.2016, are o valoare de 129.600 lei, fără TVA. Suma va fi suportată din bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț. Cerințele și condițiile de participare sunt detaliate în caietul de sarcini.

Potrivit Legii nr. 111/2016, este obligatoriu ca selecția candidaților să fie efectuată de un expert independent, persoană fizică sau juridică, specializată în recrutarea resurselor umane, în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au cifră de afaceri de 7.300.000 de euro și au cel puțin 50 de angajați. CEC Bank S.A. se încadrează în această categorie.

Până în acest moment, Ministerul Finanțelor Publice are o singură companie în subordine cu management corporativ implementat. Este vorba despre Compania Națională Imprimeria Română care, încă din 2012, de la startul implementării OUG 109 a pus în aplicare procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație și a Directoratului. Pe parcursul celor patru ani, decizia s-a dovedit una de succes. Noul management a demonstrat că implementarea unei strategii pe baza principiilor guvernanței corporative a condus la rezultate financiare în creștere.

Produsul Intern Brut a crescut cu 6% pe seria brută și cu 5,9% pe seria ajustată sezonier, în trimestrul II din 2016 față de perioada similară din 2015. România se clasează la acest capitol pe primul loc între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Pe locul doi este Slovacia, cu 3,7% și pe trei Spania cu 3,2%.

Și în ceea ce privește creșterea economică în trimestrul doi din 2016 față de primul trimestru al anului, țara noastră s-a situat pe primul loc în UE. Produsul Intern Brut a fost, în termeni reali, cu 1,5% mai mare în trimestrul II din 2016, față de trimestrul I din 2016, fiind o creștere economică sustenabilă. Rezultate bune au mai înregistrat Ungaria cu 1,1% și Polonia și Slovacia, cu 0,9%.

“Cifrele venite astăzi de la INS confirmă și chiar depășesc estimările noastre. Creșterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investițiile, cu 9% al construcțiilor în trimestrul al II-lea și realizată în condițiile unei reduceri a cresterii comerțului cu amănuntul. Serviciile pentru întreprinderi și-au amplificat creșterea de la 7,8% în trimestrul I la 9,5% în trimestrul al II-lea.

Asta arată că nu e o creștere bazată doar pe consum, ci și pe investiții și că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate”, a declarat Ministrul Finanțelor, Anca Dragu.

Creșterea economică trimestrială este semnificativ mai mare decât cea așteptată de analiștii economici, de 4,1% an/an în trimestrul II. Aceasta a fost influențată de producție – creșteri importante le-au avut serviciile, construcțiile și agricultura, dar și de dinamica consumului privat, susținută de reducerea TVA și de creșterea câștigului salarial mediu brut pe economie.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 2328/5 august 2016 pentru modificarea Ordinului Preşedintelui ANAF nr. 3769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, Monitorul Oficial nr. 601/8 august 2016

Ordinul modifică art. 8 din Ordinul nr. 3769 / 2015 cu privire la termenul de depunere a declaratiei 394.
Termenul limită de depunere a declarației 394 la organul fiscal competent este 30 inclusiv a lunii următoare încheierii perioadei de raportare. În cazul în care perioada de raportare este luna calendaristică, Ordinul menționează că termenul de depunere al declarației pentru luna ianuarie este 28, respectiv 29 februarie, după caz.

• Cosmin Flavius Costaș
  Contenciosul fiscal, un contencios al urgenței
  Call for papers
  Evoluții fiscale recente
• Ciprian Păun
  Crizele Uniunii Europene. Construcția scepticismului. Dreptul fiscal european și unificarea forțată prin fiscalitate. (II) Tratatele Mileniului trei sau Uniunea fără busolă. Eșecul Constituționalizării Europei
• Alexandru Mănucu
  BREXIT și câteva posibile consecințe fiscale
• Eleonora Chiselițe
  Dreptul de a nu plăti cele mai mari impozite posibile
• Cosmin Flavius Costaș
  Impozitarea veniturilor obținute din închirierea locuințelor pe platforma Airbnb
• Cosmin Flavius Costaș
  Cotele de impunere ale TVA în România
• Diana Abrudean
  Paralelismul procedurilor declanșate de faptele de evaziune fiscală. (II) Evaziunea fiscală – un singur ilicit pentru două proceduri complementare
• Acțiuni preliminare în materie fiscală
  Afacerea Marcu. Sesizare CJUE referitoare la aplicarea mecanismului taxării inverse
• Jurisprudență fiscală națională
  Sinteză de jurisprudență privind aplicarea dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora (III)
  Sinteză de jurisprudență fiscală națională
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în intervalul 5 iulie – 30 iulie 2016