Conform unui comunicat de presă al Ministerului Finanţelor Publice, în legătură cu informațiile referitoare la despăgubirile deponenţilor CEC care dețin librete de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 lei vechi) sau librete de economii la vedere, se fac următoarele precizări:

Libretele de economii și câștiguri în autoturisme au fost emise în baza unui act normativ, clauzele nefiind supuse negocierii.

Libretelor de economii cu dobândă și câștiguri în autoturisme (5.000 lei vechi) NU le sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr.156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la “Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A.”.

Precizăm că prin modificările aduse O.U.G. nr. 156/2007, prin Legea nr. 9/2014 și respectiv prin Legea nr. 19/2016, sunt vizate doar persoanele care au efectuat depozite la CEC în vederea achiziţionării de autoturisme.

Date de backgroud:

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 156/2007, privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, “Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S.A. precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare –B.R.D. – S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economiii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A. , îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial.”

În înţelesul ordonanţei de urgenţă, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial, sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri.

Legea nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor aduce schimbări importante în domeniul măsurilor de protecție socială acordate pe perioada suspendării activității profesionale a părintelui.

Potrivit estimărilor Ministerului Muncii^[1], numărul de beneficiari ai indemnizației pentru creșterea copiilor va crește de la 138.700, în prezent la 140.000, iar aproximativ 78.000 de persoane aflate în prezent în plata indemnizației vor beneficia de indemnizația minimă majorată de la 600 lei la 1.062 lei. De asemenea, circa 5.500 de persoane care primesc în prezent indemnizația maximă vor beneficia de eliminarea plafonului maxim al indemnizației.

Pentru 52.000 de persoane aflate în plată cuantumul indemnizației va rămâne neschimbat, iar aproape 4.000 de persoane vor beneficia și de flexibilizarea condiției de eligibilitate prin luarea în considerare a perioadei de 12 luni din ultimii 2 ani anteriori nașterii copilului. În plus, stimulentul de inserție se va majora pentru 39.000 de persoane aflate în plata acestuia, în condițiile în care perioada de acordare a stimulentului de inserție se va prelungi pentru aproximativ 2.000 de persoane.

Nicoleta Gheorghe, Senior Associate în cadrul Radu și Asociații | EY Law consideră că aceste modificări legislative au fost așteptate cu interes de familiile din România cu venituri peste medie.

Conform noilor prevederi legale, începând cu data de 1 iulie 2016, persoanele care, în ultimii 2 ani, anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii, venituri asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului.

Astfel, modificările majore se referă la:

1. Majorarea limitei minime a indemnizației lunare pentru creșterea copiilor, de la 600 lei la 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară, respectiv, 1.062 lei prin raportare la cuantumul salariului minim de 1.250 lei, în vigoare de la data de 1 mai 2016;
2. Eliminarea limitelor maxime ale indemnizației pentru creșterea copilului, în valoare de 3.400 lei (pentru situația în care părinții optau pentru concediul de creștere a copilului în vârstă de până la un an) și, respectiv, de 1.200 lei (pentru situația în care părinții optau pentru concediul de creștere a copilului în vârstă de până la doi ani);
3. Majorarea cuantumului stimulentului de inserție, de la 500 lei la 531 lei, prin raportarea sa la indemnizația minimă pentru creșterea copiilor (50% din indemnizația minimă) și
4. Prelungirea perioadei de acordare a stimulentului de inserție cu un an (până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap).

În data de 22 iunie 2016 și, respectiv, 24 iunie 2016, s-au publicat în Monitorul Oficial normele metodologice^[2] de aplicare a modificărilor aduse de Legea 66/2016 precum și instrucțiunile^[3] de aplicare a noii legi în cazul părinților care la 1 iulie 2016 beneficiau de indemnizație pentru creșterea copilului, concediu fără plată sau stimulent de inserție, conform vechilor reglementări.

Astfel, de noile prevederi se vor putea bucura începând cu data de 1 iulie 2016 și următoarele categorii de persoane:

1. Persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an sau în perioada în care beneficiază de plata stimulentului de inserție, precum și cele aflate în concediu fără plată pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, în cazul în care doresc să își modifice opțiunea și să solicite prelungirea sau reîntoarcerea în concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Modificarea opțiunii se realizează ca urmare a depunerii la agenția teritorială competentă^[4] a unei cereri și a actelor doveditoare privind suspendarea realizării de venituri supuse impozitului, pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Persoanele care se află în perioada în care beneficiază de plata stimulentului de inserție și în concediu fără plată vor depune cererea până la data de 1 august 2016, inclusiv. În caz contrar, modificarea opțiunii se va face de la data depunerii cererii și nu de la 1 iulie 2016. Părinții care se află în concediul pentru creșterea copilului până la vârsta de un an vor depune cererea cu cel puțin 30 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, dar nu mai devreme de 1 iulie 2016.

Indemnizația pentru creșterea copilului va fi acordată în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, dar nu mai puțin de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

2. Persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani

Pentru această categorie, modificarea cuantumului indemnizației lunare se face din oficiu în baza informațiilor existente la nivelul agențiilor teritoriale prin aplicarea procentului de 85% asupra bazei de calcul avute în vedere la stabilirea dreptului înainte de intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 66/2016. Astfel, indemnizația lunară va fi recalculată, acolo unde este necesar, prin eliminarea plafonului de 1.200 lei și va reprezenta 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, dar nu mai puțin de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

3. Persoanele aflate în plata stimulentului de inserție, indiferent de opțiunea de concediu exprimată inițial, și care nu solicită reluarea concediului de creștere copil până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani

Această categorie va beneficia din oficiu de prelungirea perioadei de acordare a stimulentului până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap.

De asemenea, noile reglementări înlătură o serie de cerințe care restricționau accesul persoanelor îndreptățite la prestațiile sociale, stabilite prin OUG 111/2010 și include anumite reguli menite să simplifice procedura de acordare a indemnizației pentru creșterea copiilor, printre care menționăm: (i) eliminarea condiției achitării impozitelor și taxelor locale pentru bunurile pe care le dețin în proprietate pentru menținerea dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului; (ii) înlăturarea obligației de a depune documente justificative în copie legalizată, fiind suficientă depunerea unor copii simple și prezentarea spre confruntare a documentelor originale; (iii) posibilitatea transmiterii documentelor în format electronic precum și certificarea documentelor prin folosirea semnăturii electronice

[1] Comunicat al Guvernului României, din data de 22 iunie 2016 – http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/guvernul-simplifica-de-la-1-iulie-procedurile-de-acordare-a-indemnizatiei-i-concediului-pentru-cre-terea-copilului

[2] HG nr. 449/2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010, publicată în Monitorul Oficial al României. nr. 473, din data de 22 iunie 2016

[3] Ordinul nr. 1099/2016 privind aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a prevederilor art. III alin. (1), din Legea nr. 66/2016, pentru modificarea și completarea OUG 111/2010, privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicat în Monitorul Oficial al României. nr. 474, din data de 24 iunie 2016.

[4] Agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București.

Despre EY Law

Radu și Asociații SPRL este firma de avocatură corespondentă EY în România și face parte din EY Law, o rețea globală de societăți de avocatură cu aproximativ 1.600 de specialiști în 73 de țări. Echipa este formată din 28 de avocați împărțită în două arii principale de activitate: activitatea de consultanță juridică coordonată de Dragoș Radu, partener, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu și unul dintre cei mai cunoscuți avocați de pe piața românească în domenii precum fuziuni și achiziții, tranzacții imobiliare, privatizări, și activitatea de litigii și controverse fiscale coordonată de Emanuel Băncilă, director executiv, cu o experiență de peste 15 ani în acest domeniu care a reușit în ultimii ani să atingă pentru clienții săi cel mai mare procentaj de succes în obținerea suspendării deciziilor de impunere emise de autoritățile fiscale.

Deputaţii au adoptat noi reguli de impozitare a agenţilor economici din industria hotelieră şi de alimentaţie publică.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, Legea privind impozitul specific al unor activităţi care, prin derogare de la Codul Fiscal, instituie un nou sistem de impozitare în industria hotelieră şi de alimentaţie publică, impozitul specific fiecărui agent economic fiind calculat în funcţie de mai multe variabile, precum zona, coeficientul sezonier şi coeficientul de categorie a hotelului sau pensiunii, potrivit News.ro.

Camera Deputaţilor a adoptat legea în calitate de for decizional, cu 204 voturi ”pentru” 10 ”împotrivă” şi o abtinere. Proiectul a fost iniţiat de către deputatul PSD Mircea Dobre, iar cosemnatari au fost alţi 116 parlamentari social-democraţi. ”Sper că prin acest proiect să fie un prim pas spre dezvoltarea turismului ţinând cont de faptul că acest proiect de lege a fost cerut chiar de toţi operatorii de turism din România”, a declarat Dobre în plenul Camerei Deputaţilor.

Singurii opozanţi din Parlament ai proiectului au fost deputaţii UDMR. ”Grupul parlamentar UDMR a votat împotriva acestei legi. Eu nu ştiu care structură organizatorică a mediului de afaceri a fost în totalitate de acord cu acest proiect de lege, aşa cum s-a exprimat un coleg de-al nostru aici. Cel puţin din judeţul din care eu vin nu e de acord niciunul şi o să vedeţi că o să aveţi foarte multe probleme cu această lege”, a avertizat Marton Arpad.

Motivarea instituirii unui impozit specific acestor sectoare de activitate este legată de nivelul mare al evaziunii fiscale, legea fiind necesară, se arată în expunerea de motive, din ”necesitatea asigurării unui tratament fiscal echitabil în mediul economic care să respecte principiul proporţionalităţii. Noua modalitate de impozitare aplicabilă contribuabililor din sectorul turistic, restaraunte şi alimentaţie publică, va conduce la promovarea unei etici în afaceri, prin eliminarea unei concurenţe neloiale, creşterea conformării voluntare şi stimularea investiţiilor.

Astfel, impozitul va varia în funcţie de zona în care se află contribuabilul fiind stabilite cinci categorii distincte de zone, cu coeficienţi de zonă diferiţi: Bucureşti; opt poli (Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Sibiu, Timişoara); municipiile; oraşele şi staţiunile de interes naţional; zona rurală, Delta Dunării; staţiunile de interes local. Primele patru categorii sunt împărţite, la rândul lor, fiecare dintre ele, în alte patru zone, în funcţie de distanţa faţă de centrul localităţii.

Legea introduce şi un coeficient sezonier care se referă la perioada de funcţionalitate a unităţilor de cazare în timpul unui an: mediul rural; litoralul; Delta Dunării; staţiunile montane; Bucureştii, cei opt poli, municipiile şi oraşele; staţiunile balneare. Ultimul coeficient este legat de numărul de stele sau de margarete al hotelului sau pensiunii.

Prin aplicarea acestor coeficienţi asupra fiecărei unităţi hoteliere sau de alimentaţie publică rezultă valori diferite ale impozitului specific datorat statului, de la o unitate sau alta. În calculul impozitului specific, mai sunt incluse numărul de locuri de cazare, suprafaţa utilă a locaţiei şi coeficientul de ajustare pentru spaţiul tehnic.

Sursa: Digi24

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat un Proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi. Acesta stabilește modalitatea de plată a despăgubirilor în cazul producerii daunei totale pentru autoturismele achiziționate prin Program și de utilizare a sumelor rezultate din valorificarea autoturismului avariat. Măsura clarifică atât cazurile în care Ministerul Finanțelor Publice a plătit finanțatorului suma rezultată din executarea garanției, precum și pe cele în care valoarea despăgubirilor, înainte de depunerea de finanțator la F.N.G.C.I.M.M. a cererii de plată, acoperă integral sau doar parțial soldul finanțării garantate restante.

În primul trimestru din 2016, a fost înregistrat primul caz de daună totală a unui autoturism achiziționat prin Program, pentru care nu a fost solicitată executarea garanției de stat.

Atât instituția de credit, cât și beneficiarul i-au solicitat Ministerului Finanțelor Publice acordul pentru folosirea sumei primite ca despăgubire pentru daună totală, în vederea stingerii creanței datorate de beneficiar. Ministerul Finanțelor Publice nu și-a putut da acordul, pentru că nu exista această posibilitate în Normele de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2014.

Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi este un program guvernamental care are ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unui autoturism nou, prin contractarea de credite garantate de stat.

• Cazul C-130/15 Commissioners for Her Majesty’s Revenue and Customs v National Exhibition Centre Limited
• Cazul C-607/14 Bookit Ltd v Commissioners for Her Majesty’s Revenue and Customs

Atât în cazul NEC, cât și în cazul Bookit, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (“CJUE”) analizează dacă serviciile de procesare a plăților cu cardul se califică drept servicii scutite de TVA, reprezentând “tranzacții privind plăți, viramente”.

Cazul Bookit se referă la prestarea de servicii de procesare a plăților cu cardul în legătură cu vânzarea de bilete de cinema, în timp ce cazul NEC se referă la prestarea unor servicii similare în legătură cu vânzarea de bilete pentru diverse evenimente (de exemplu, evenimente sportive, concerte).

Serviciile de procesare a plății cu cardul prestate de NEC si Bookit constau în activități efectuate cu scopul asigurării plății biletelor de către cumpărători, specific în: obținerea informațiilor cu privire la cardul de debit sau de credit, transmiterea acestor informații către banca acceptantă (urmând a fi transmisă mai departe emitenților cardurilor respective), primirea codurilor de autorizare de la banca acceptantă atestând posibilitatea efectuării vânzării și transmiterea unui fișier de plăți către banca acceptantă la finalul fiecărei zile conținând informații privind vânzările efectuate și cardurile utilizate de către cumpărători, precum și alte date relevante cu privire la plată.

În ambele cazuri CJUE a notat faptul că Instanța de trimitere ar trebui să determine dacă serviciile de procesare a plății cu cardul ar trebui considerate servicii distincte, independente de vânzarea biletelor sau servicii accesorii prestărilor de servicii pentru care cumpărătorii biletelor efectuează plata.

Sub această rezervă, CJUE a răspuns întrebărilor transmise de instanța de trimitere, respectiv, în esență, dacă serviciile în cauză beneficiază de scutire de TVA sau nu.

CJUE a emis o decizie similară în ambele cazuri discutate, considerând că serviciile de procesare a plății cu cardul, subiect al analizei în cauză, nu pot fi tratate drept servicii privind plăți și viramente și, prin urmare, nu pot beneficia de scutirea de TVA.

CJUE definește viramentul drept o tranzacție ce constă în executarea unei instrucțiuni de a transfera o sumă de bani dintr-un cont bancar în alt cont bancar. Mai departe, CJUE reiterează caracteristicile ‘tranzacțiilor privind viramente’, mai exact că acestea implică schimbări în situația juridică și financiară existentă.

Potrivit CJUE, aspectele legate de funcțiile îndeplinite de tranzacția respectivă sunt decisive în aprecierea calificării acesteia drept ‘tranzacție privind viramente’, specific tranzacția în cauză trebuie să îndeplinească funcțiile esențiale și specifice ale viramentelor sau să determine transferul actual sau potențial al proprietății asupra fondurilor. CJUE consideră că limitele responsabilității prestatorului sunt de asemenea relevante în acest sens. Atunci când tranzacția are doar o natură tehnică sau administrativă, scutirea de TVA nu poate fi aplicată.

În opinia CJUE, serviciile de procesare a plății cu cardul reprezintă doar activități preparatorii, efectuate înainte de plata sau viramentul propriu-zis și, deși acestea sunt esențiale în efectuarea plății / viramentului, nu pot fi privire ca fiind scutite de TVA având în vedere că nu presupun efectuarea funcțiilor specifice și esențiale ale unei tranzacții de plată / virament.

Din analiza efectuată de CJUE rezultă că prestările de servicii se califică drept tranzacții privind plăți sau viramente dacă prestatorul debitează sau creditează în mod direct conturi, procesează aceste operațiuni de creditare și debitare a conturilor sau dispune efectuarea debitării sau a creditării.

CJUE observă că serviciile de procesare a plății cu cardul constau doar în furnizarea de informații necesare pentru efectuarea plății / viramentului, iar prestatorul nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la efectuarea de modificări în situația juridică și financiară, caracteristice unei tranzacții privind plăți sau viramente scutite de TVA.

Mai mult, CJUE consideră că aplicarea scutirii de TVA în cazul serviciilor de procesare a plății cu cardul ar fi contrară obiectivelor scutirii de TVA acordate de legislația de TVA europeană serviciilor financiare, având în vedere interpretarea restrictivă a acestui concept.

Drept argument adițional, CJUE menționează că nu există dificultăți în determinarea bazei de impozitare și a TVA aferentă serviciilor de procesare a plății cu cardul, în timp ce scopul acordării scutirii de TVA este eliminarea unor astfel de dificultăți.

În plus, în cazul NEC, Instanța de trimitere a ridicat o întrebare cu privire la interpretarea conceptului de “recuperarea creanțelor”. Însă, ulterior stabilirii tratamentului de TVA aplicabil serviciilor analizate în cazul NEC, CJUE nu a adresat problema interpretării corecte a acestui concept.

Interpretarea CJUE și concluziile sale în aceste cazuri ar trebui avute în vedere de societățile ce prestează servicii în legătură cu plăți și viramente pentru a determina dacă aceste servicii se califică sau nu pentru aplicarea scutirii de TVA, în funcție de acțiunile efectuate și responsabilitățile acestora în legătură cu viramentul sau plata efectivă.

• Unul din trei antreprenori români are ca model un om de afaceri străin
• Antreprenorii sunt mai bine văzuți de societatea românească

Antreprenorii români percep o îmbunătățire vizibilă a modului în care societatea susține inițiativa privată și antreprenoriatul. Astfel, percepția negativă față de antreprenori a scăzut de la 59% în 2014, la 46% în 2015 și 35% în 2016, conform Barometrului antreprenoriatului românesc 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Schimbarea de percepție din ultimii ani poate fi pusă pe seama creșterii exponențiale a vizibilității antreprenorilor în mass media, prin expunerea poveștilor lor de succes, fie că a fost vorba despre antreprenori cu afaceri mature sau start-up-uri. Acest tip de expunere este unul dintre cei mai eficienți factori de favorabilizare a societății în alegerea căii antreprenoriale. În același timp, inițiativele de sprijinire a antreprenoriatului s-au înmulțit și ele, de la hub-uri și spații comune de lucru pentru start-up-uri, până la programe de mentorat, cursuri și ateliere de antreprenoriat.

Frica de eșec este unul dintre cele mai importante obstacole pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România

În ciuda îmbunătățirii percepției față de antreprenori, frica de eșec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului în România, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale. Atunci când eşecul în afaceri are un cost foarte mare impus de societate, potenţialii antreprenori aleg cu greu această cale.

Astfel, doar 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature consideră că eșecul în afaceri este perceput pozitiv (de exemplu este un prilej de învățare sau pur și simplu nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri). Procentul celor cu percepție pozitivă relativă la eșec nu doar că a rămas mic, dar chiar a scăzut în 2016, dar pe seama antreprenorilor nehotărâți. De aceea, percepția negativă a scăzut de la 81% în ediția 2014 a Barometrului EY a antreprenoriatului românesc, la 65% în 2015 și 60% în 2016.

Punând în oglindă răspunsurile antreprenorilor maturi, cu cele ale antreprenorilor respondenți în cadrul Barometrului afacerilor de tip startup din România 2016 și cele ale studenților din Barometrul culturii și educației antreprenoriale în rândul studenților 2014, se observă că antreprenorii maturi sunt cei mai optimiști. Astfel, 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature cred că eșecul în afaceri este un prilej de învățare sau că nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri, față de 23% dintre antreprenorii de startup și 28% dintre studenți.

Unul din trei antreprenori români are ca model un om de afaceri străin

41% dintre antreprenori sunt inspirați în primul rând de un antreprenor român de succes în activitatea lor ca oameni de afaceri, dar procentele sunt foarte fragmentate între antreprenorii nominalizați. Singurul antreprenor român care se distanțează în preferințe este Ion Țiriac. Aproape unul din cinci antreprenori îl percep ca pe un model de urmat în business.

Un procent foarte mare (20%) indică faptul că nu au un antreprenor pe care să îl urmeze ca model, în timp ce 35% au ca inspirație afacerea unui om de afaceri străin. Steve Jobs și Bill Gates sunt preferații oamenilor de afaceri respondenți în cadrul Barometrului antreprenoriatului românesc 2016. Prin comparație, cei mai mulți antreprenori de startup se simt inspirați de modele de afaceri din străinătate, 46% dintre ei indicând un antreprenor străin ca inspirație pentru afacerea lui.

Barometrul antreprenoriatului românesc – ediția 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank, analizează răspunsurile a 350 oameni de afaceri. 45% dintre respondenți conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane de EUR, în timp ce alți 45% dintre respondenți se regăsesc în intervalul 1-10 milioane EUR. 10% din companii au o cifră de afaceri mai mică de 1 milion EUR. Studiul are la bază un chestionar aplicat în perioada 28 martie – 20 aprilie 2016. Studiul Barometrul antreprenoriatului românesc măsoară percepţiile antreprenorilor români în privinţa a cinci piloni fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului: accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, cultura antreprenorială, educaţia şi sprijinul coordonat oferit de asociații specializate în susţinerea antreprenoriatului.

* * *

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Potrivit unui comunicat de presă, Ministerul Finanțelor Publice urmărește cu atenție evoluția piețelor financiare la nivel european și internațional și este în contact permanent cu partenerii europeni, cu instituțiile financiare internaționale și naționale.

Pe termen scurt, asistăm la o volatilitate pe piețele financiare la nivel național, regional și internațional. Însă statul roman dispune de o rezerva substanțială în valută ce ar putea fi utilizată în scopul atenuării riscurilor determinate de creșterea costurilor de finanțare, oferind flexibilitatea redimensionării volumului emisiunilor de titluri de stat în perioada următoare, până la stabilizarea piețelor.

În același timp, România înregistrează rezultate economice solide: o creștere economică de 4,3% în primul trimestru; pe primele cinci luni înregistrăm o execuție bugetară echilibrată; datoria publică este una dintre cele mai mici din UE; datoria privată a cunoscut un trend puternic descendent la fel și creditul neguvernamental în valută. Toate acestea ne oferă un confort suplimentar și o încredere ca impactul asupra economiei românești va fi unul redus. Mai mult, un posibil impact negativ asupra creșterii economice în Uniunea Europeană poate fi compensat în plan intern prin cererea în creștere înregistrată de România.

Pe termen mediu, Ministerul Finanțelor Publice anticipează un impact moderat în ceea ce privește evoluția principalilor indicatori economici. În acest context, se impune mai mult ca oricând o politica fiscal-bugetară prudentă și o responsabilitate mai mare din punct de vedere al promovării măsurilor care ar putea afecta țintele bugetare și care ar putea amplifica temerile piețelor financiare.

Ministerul Finanțelor Publice își va concentra eforturile asupra măsurile de menținere a deficitului bugetar în țintele anunțate, eficientizării cheltuielilor publice și creșterii gradului de colectare a veniturilor, precum și asupra programelor de dezvoltare economică cu efect multiplicator în economie.

În ceea ce privește aspectele legate de funcționarea Uniunii Europene, rezultatul votului din Marea Britanie implică în continuare discuții la nivel comunitar privind modalitățile practice de gestionare a impactului BREXIT. Dezbaterile vor avea în vedere evaluarea efectelor referendumului, precum și stabilirea pașilor următori, conform prevederilor Tratatului Lisabona. România va participa activ la aceste discuții având un cuvânt important din perspectiva tuturor implicațiilor generate. Unul dintre efectele luate în calcul este și impactul asupra bugetului UE la care Marea Britanie contribuie în mod semnificativ.

În data de 25 mai 2016, echipa de avocați Radu și Asociații SPRL, alături de consultanţii fiscali din cadrul departamentului de TVA al EY România, a obținut pentru Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică Tehnică Iaşi suspendarea efectelor actelor administrative emise de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi – Administraţia pentru Contribuabili Mijlocii.

Suspendarea priveşte o Decizie de impunere prin care au fost stabilite obligaţii fiscale suplimentare cu titlu de taxă pe valoare adăugată şi accesoriile aferente, urmare a refuzului organelor fiscale de a acorda dreptul de deducere pentru unele dintre achiziţiile intracomunitare de echipamente utilizate de către acest institut în activităţile de cercetare.

Astfel, organele fiscale au considerat că institutul nu-şi poate exercita dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată aferentă achiziţiilor de echipamente utilizate în activitatea de cercetare, atâta timp cât rezultatele cercetării nu au fost transferate către finanţator prin intermediul contractului prin care acesta din urmă pune la dispoziția Institutului fondurile necesare efectuării de cercetări.

La o analiză sumară a problematicii juridice, analiză efectuată în acord cu limitările derivând din natura juridică a cererii de suspendare, instanța de judecată a apreciat că interpretarea dată de organele fiscale dispoziţiilor legale nu este aptă să confere actelor administrativ fiscale suspendate prezumţia de legalitate. Din analiza informațiilor existente pe portalul instanțelor de judecată, doar un procent de 10% din totalul cererilor de suspendare a diferitelor acte administrativ fiscale sunt admise de către instanțele judecătorești.

Concluziile decurgând din analiza succintă menţionată, alături de constatarea îndeplinirii condiţiilor legale necesare pentru dispunerea suspendării actelor administrativ fiscale, au condus la admiterea cererii de suspendare formulată în numele Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică Tehnică Iaşi.

Reușita obținută de Radu și Asociații este cu atât mai importantă cu cât problematica juridică dedusă judecăţii se caracterizează prin noutatea abordării de către organele fiscale şi presupune cu necesitate înţelegerea de către instanța de judecată a mecanismului taxei pe valoare adăugată prin raportare la particularităţile activităţii de cercetare-dezvoltare.

Autor: Aurelia Costache – Financial Services Industry Advisory Leader, EY România

Ne confruntăm cu un ritm accelerat al schimbărilor tehnologice, cu efecte economice semnificative. Se estimează că, până în 2027, 75% din top 500 companii listate pe bursele americane vor ieși din clasament. Efectele pe piața muncii vor fi de asemenea importante: se așteaptă ca 2 miliarde de locuri de muncă să fie profund afectate în următorii 15 ani.

Companiile, industriile și angajații vor fi cu toții impactați de digitalizare și de schimbările tehnologice. Iar dacă firmele cu cea mai mare capitalizare bursieră sunt amenințate de noile tehnologii, economia românească trebuie să ia foarte în serios provocările aduse de aceste schimbări care pot pune sub semnul întrebării însăși existența pe piață a companiilor tradiționale.

La începutul secolului al XX-lea, 60% din populația ocupată a Statelor Unite lucra în agricultură. Astăzi, doar 3%. În România, numărul acestor persoane a scăzut cu 30%, în perioada1992 și 2008. Persoanele active în domeniul serviciilor, 18% la nivelul SUA și 40% în România (atât în sectorul privat, cât și public)[1], trec acum prin același tip de transformare pe care cu 100 de ani în urmă a cunoscut-o sectorul agricol. Este dificil de spus ce se va întâmpla cu acești oameni, dar știm cu siguranță că există un deficit de abilități între ce știu să facă angajații și ce caută firmele pe piața muncii.

Nu toate posturile vor fi afectate şi nu toate aceste locuri de muncă vor fi eliminate. Ca și până acum, automatizarea va înlocui şi, simultan, va completa munca umană, însă locurile de muncă care nu vor fi impactate de acest fenomen vor fi mai degrabă o excepţie de la regulă. Ne aflăm în primele etape ale acestor schimbări, este însă cert că nu doar locurile de muncă cu valoare adăugată mică vor fi impactate, dar și profesioniștii și persoanele creative.

Sectoare întregi de activitate se transformă, la rândul lor. Să ne gândim doar la efectul Airbnb[2] asupra industriei hoteliere. De asemenea, dronele şi maşinile autonome transformă sectorul logistic, iar industria agricolă trece printr-o nouă revoluție tehnologică datorită sistemelor GPS și a dronelor.

A fi companie de tehnologie sau a nu fi deloc

Din ce în ce mai multe firme din diverse sectoare ajung să se identifice în primul rând ca fiind “de tehnologie”. Această tendință se observa acum câțiva ani mai ales în sectorul media și de divertisment. În prezent, creșterea importanței software-ului în componența produselor şi serviciilor conferă un avantaj competitiv indiferent de sectorul în care activează compania.

De exemplu, industria automobilelor se schimbă radical. În trecutul recent, câţiva producători globali de automobile concurau pentru proiectarea, producţia şi vânzarea de vehicule. Astăzi, 50% din valoarea automobilelor este reprezentată de software. Până acum câțiva ani, 90% din valoarea mașinii era dată de echipamentele fizice cu care era echipată. Și în acest domeniu, ca în multe altele, status-quo-ul este amenințat de companii din tehnologie precum Alphabet și Apple.

Această tendință se poate vedea și la nivel de branduri. În 2006, top 5 branduri din lume, conform BrandZ, proveneau din cinci industrii diferite. Pe măsură însă ce revoluția digitală a avansat, brandurile din top au fost înlocuite de companii din tehnologie. În acest an, primele patru mărci în topul BrandZ sunt Google, Apple, Microsoft și Facebook.

Tăvălugul schimbărilor vine și peste companiile din România, iar modelele de business se vor schimba profund.

Uber și Airbnb sunt deja în România. Să nu uităm că ultimul nu deține niciun hotel, așa cum Uber nu deține niciun autoturism. Companiile digitale tind să se debaraseze de activele fixe, în timp ce jucătorii tradiționali sunt împovăraţi de costurile pe care le implică acestea.

Inteligenţa artificială (IA) şi robotica și-au făcut intrarea și în România. Inteligenţa artificială este deja folosită în call centere, pentru a răspunde la cerinţe de bază, şi în telefoanele inteligente, pe post de asistent personal. Împreună, inteligenţa artificială şi robotica vor combina capacitatea de a lua decizii mai bune cu capacitatea de execuţie care elimină eroarea umană.

În ciuda provocărilor, jucătorilor tradiționali le lipsește expertiza digitală la nivel de leadership pentru a reacționa eficient. Un posibil răspuns din partea companiilor românești de top este încheierea de alianțe și chiar de achiziții de startup-uri, mai agile și mai inovatoare în acest mediu foarte dinamic. 40% dintre companiile respondente în cadrul studiului global EY Capital Confidence Barometer intenționează să intre în astfel de alianțe.

De asemenea, pentru a avea o șansă în fața acestor schimbări, este nevoie ca firmele românești să susțină creativitatea și spiritul antreprenorial și intraprenorial; ca și accelerarea asimilării de abilități digitale în interiorul firmei.

Vedem acest răspuns și în rândul antreprenorilor finaliști, în acest an, în cadrul competiției EY World Entrepreneur Of The Year. Cei mai mulți dintre cei 55 de antreprenori din finala mondială au înțeles importanța inovației și răspund contextului disruptiv prin creșterea rolului acordat tehnologiei în afacerile lor.

Acest lucru se datorează noilor tehnologii care nu aduc doar provocări, ci și oportunități majore. Prin utilizarea tehnologiei, vă puteți reinventa modelul de afaceri, automatiza operațiunile, scădea semnificativ costurile, scala business-ul cu resurse limitate și înțelege mult mai bine preferințele clienților.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] La nivelul anului 2008, atât în servicii private, cât și publice, conform bazei Tempo a Institului Național de Statistică

[2] Airbnb este o companie americană înființată în 2008 care deține o platformă online prin care se pot închiria folosind telefonul mobil sau tableta, oriunde în lume, camere, apartamente, castele sau case întregi direct de la proprietar. Compania deține un serviciu de închirieri care acoperă peste 34.000 de orașe în mai mult de 191 de țări.

Ministerul Finanțelor Publice anunță încheierea proiectului „Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice”, cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, cod SMIS 34952.

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 7.878.860,00 lei.

Obiectivul general: creşterea eficienţei administrației publice centrale şi locale şi a transparenţei administrative prin punerea la dispoziţia instituţiilor publice a unor instrumente moderne, standardizate, pentru raportarea situaţiilor financiare şi publicarea informaţiilor de detaliu privind utilizarea fondurilor publice, în conformitate cu clasificaţia bugetară.

Scopul proiectului: realizarea unui set de formulare de raportare a situaţiilor financiare depuse de fiecare entitate raportoare, în format electronic, standardizat, securizat. Creșterea gradului de încredere a datelor colectate prin validări încrucisate cu date din sistem şi prin furnizarea de informaţii de încredere pentru uzul intern al MFP, al instituţiilor publice, al altor instituţii abilitate şi a publicului, atât la nivel de detaliu, cât şi consolidate pe diverse paliere. În paralel, acestea sunt utilizate pentru analize multicriteriale şi pe serii de timp, prin crearea unui sistem informatic dedicat şi integrat cu sistemul informatic al MFP.

Grupul ţintă al proiectului: Funcţionarii care lucrează în serviciile financiare din cadrul fiecărui ordonator de credite, personalul propriu din unitățile MFP teritoriale şi de la nivel central ce vor folosi direct sistemul FOREXEBUG.

Prin implementarea proiectului s-au obținut următoarele rezultate:

• Un set de formulare electronice de raportare a situaţiilor financiare dezvoltate pentru a fi utilizate de entităţile raportoare. Numărul raportărilor financiar-contabile a fost redus de la 43 de formulare în format fizic, la 15 formulare electronice, în vederea normalizării și eficientizării datelor.
• Agregarea, centralizarea, consolidarea, reconcilierea automată a datelor colectate prin intermediul formularelor electronice de raportare a situaţiilor financiare.
• Generarea automată de rapoarte de sinteză (standard si ad-hoc) în funcţie de datele colectate prin intermediul formularelor electronice de raportare a situaţiilor financiare.
• Validarea automată a datelor privind execuţia bugetară a veniturilor şi cheltuielilor cu bugetele aprobate şi programele actualizate ale entităţilor raportoare.
• Validarea automată a datelor privind plăţile efectuate de instituţiile publice în sistemul TREZOR cu bugetele aprobate şi programele actualizate ale acestora (entităţi raportoare).
• Aplicaţie dezvoltată şi funcţională pentru controlul angajamentelor bugetare ale entităților raportoare.
• Formarea a 220 de formatori ForExeBug, instruirea a 100 de utilizatori finali, instruirea a 60 de specialişti IT.

Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 54 de luni, atât la sediul Ministerului Finanţelor Publice pentru management, cât şi la sediul DGTI-MFP din Bucureşti, pentru activităţile tehnice derulate în proiect.

Pentru mai multe informații despre Sistemul național de verificare, monitorizare, raportare și control al situațiilor financiare, angajamentelor legale și bugetelor entităților publice (FOREXEBUG) puteți accesa site-ul www.mfinante.gov.ro, secțiunea Sistemul Național de Raportare FOREXEBUG.