Echipa de avocați specializați în drept fiscal formată din Dan Dascalu – Partener, Ana Maria Iordache – Avocat Senior și Roxana Buture  – Avocat Asociat a reprezentat cu succes o companie multinațională în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție obținând anularea irevocabilă a unei decizii de impunere emisă de ANAF.

Dosarul a avut ca obiect anularea unei decizii de impunere emisă de ANAF prin care companiei i-a fost impusă plata unei sume de peste 50 milioane lei cu titlu de TVA. Demersurile societăţii în acest dosar au început încă din anul 2012, când aceasta a fost obligată la plata respectivei sume semnificative de către autorităţile fiscale în mod nelegal, organele fiscale bazându-se pe prevederilor legislației fiscale naționale, care se aflau și în deplină contradicție cu dispozițiile dreptului european.

La început avocații D&B David şi Baias au obţinut suspendarea pe cale judecătorească a executării deciziei de impunere, care a fost menţinută pe întreaga durată a procesului. „Aceasta a reprezentat o soluţie judicioasă faţă de vădita aparenţă de nelegalitate a actului de impunere, dar şi prin raportare la prejudiciile iminente pe care le-ar fi produs plata unor sume de acest nivel de către contribuabil, ceea ce  face ca miza litigiului să fie în realitate de aproximativ 75 de milioane lei. În plus, ea reprezintă o soluţie extrem de utilă şi pentru stat, care acum la finalul litigiului nu va fi obligat să suporte costurile unei eventuale blocări ilegale a fondurilor contribuabuabilului, prin plata dobânzilor la care ar fi fost obligat potrivit jurisprudenţei instanţei supreme din cauze similare în care i-am reprezentat pe clienţii noştri, care a condus, de altfel, şi la includerea unor dispoziţii legale care să consacre un asemenea drept la dobânzi în Noul Cod de Procedură Fiscală (art.186 alin. 3)”, a declarat Dan Dascălu, Avocat Partener D&B David şi Baias.

Apoi, pe fondul cauzei, în urma unei analize minuțioase a probatoriului extrem de bogat și variat administrat,  pe baza argumentelor invocate de aceşti avocați cu referire la legislația națională și europeană, dar şi  în temeiul unei jurisprudenţe a CJUE dintr-o speţă similară în care au fost implicaţi avocaţii D&B David şi Baias, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat în luna martie 2016 o decizie prin care anulat irevocabil actul de impunere emis de ANAF.

„Această decizie se remarcă nu doar ca încă una dintre soluţiile extrem de judicioase ale instanţei noastre supreme, ci şi prin aceea că dovedeşte din nou fermitatea şi consecvenţa judecătorilor săi în aplicarea dreptul european, astfel încât ar trebui să fie considerată a fi un nou semnal de alarmă pentru autoritățile naționale în privinţa necesităţii transpunerii și aplicării corecte a reglementărilor europene, întrucât atunci când sunt incidente instituţii şi concepte de sorginte europeană, cum ar fi, de exemplu, TVA, taxă eminamente europeană, este de neconceput ignorarea dispoziţiilor legale şi a principiilor generale europene” a mai declarat Dan Dascălu.

D&B David şi Baias este societatea de avocati corespondentă a PwC România, fiind integrată în reteaua societătilor de avocati corespondente PwC care cuprinde mai mult de 2. 000 de avocati în 75 de jurisdictii.
Echipa D&B David şi Baias oferă un pachet complet de solutii integrate, novatoare si pragmatice clientilor multinationali si locali, în următoarele domenii: societăti comerciale si grupuri de societăti; fuziuni, achiziţii si restructurări; proprietăţi imobiliare; relaţii de muncă; servicii financiare şi pieţe de capital; concurenţă şi ajutoare de stat; proprietate intelectuală; protecţia consumatorului şi a datelor cu caracter personal; litigii fiscale şi comerciale.  De asemenea, D&B David şi Baias este specializată în domeniile farmaceutic si IT&Telecom, furnizând soluţii specifice pentru societăţile din aceste industrii.

Studiu EY: Sunt companiile de media şi entertainment pregătite pentru Generaţia Z, pentru preferinţele lor unice şi pentru modul în care această generaţie consumă conţinut?

Generaţia Z este diferită de tot ceea ce am văzut până acum. S-au spus multe lucruri despre generaţia mileniului, însă Generaţia Z este prima generaţie a nativilor digitali. Membrii acesteia sunt primii care au crescut utilizând social media, tehnologia mobilă şi cu siguranţă primii care au folosit de mici tehnologia video mobilă. Astfel, dacă luăm ca referinţă înfiinţarea YouTube, în 2005, cei mai mulţi dintre membrii generaţiei Y îşi amintesc de existenţa unei lumi fără video mobil – în vreme ce majoritatea Generaţiei Z nu îşi aminteşte de aşa ceva.

Lăsând tehnologia deoparte, membrii Generaţiei Z au şi atitudini diferite. Sunt mai întreprinzători, au crescut cu motoarele de căutare şi le place să descopere singuri conţinut care să le satisfacă nevoile. De asemenea, le place să fie implicaţi în procese, să contribuie la găsirea de soluţii şi să fie mai angajaţi în diverse experienţe. Drept urmare, schimbarea majoră pe care companiile de media şi entertainment (M&E) trebuie să şi-o asume în trecerea de la modelele tradiţionale de tip business-to-business (B2B) la cele bazate pe relaţii directe cu consumatorii este concentrarea atenţiei asupra cererii de informaţii relevante, detaliate. Această nevoie nu se vede nicăieri mai bine decât în comportamentele şi preferinţele unice ale membrilor Generaţiei Z, arată concluziile studiului EY, From innovation to expectation — how M&E leaders are responding to Gen Z.

Cine este Generaţia Z?

Numită uneori iGeneration, generaţia post-milenială sau concentrată sub denumirea generală de “nativi digitali”, Generaţia Z se referă la cei născuţi de la mijlocul anilor 1990 şi reprezintă, de exemplu, aproximativ 25% din populaţia Statelor Unite. În proporţie de 91%, adolescenţii care compun această generaţie, adică nucleul Generaţiei Z, au acces la smartphone, 69% dintre ei au acces la tabletă şi 90% se uită zilnic pe YouTube.

“Pentru o generaţie care creşte la umbra unei diversităţi şi avalanşe tehnologice fără precedent, noile inovaţii nu mai sunt socotite ca disruptive. Ele reprezintă noua normalitate. Inovaţii precum realitatea virtuală, maşinile fără şofer şi capacitatea de a-şi imprima 3D batoane de ciocolată nu mai surprind membrii Generaţiei Z. Aceştia aşteaptă doar următoarea iteraţie din proces şi vor să joace un rol în proiectarea ei. Este generaţia care a trecut de la inovaţie la aşteptare,” explică Elena Badea, Marketing Director, EY România.

Internetul Lucrurilor (Internet of Things)  este o realitate, dar cum vor capitaliza liderii M&E această realitate?

Internetul Lucrurilor (IoT sau Internet of Things) începe să se maturizeze. Casele conectate online, maşinile conectate online, magazinele conectate online şi gadget-urile (wearables) conectate online reprezintă o realitate care va deveni tot mai pregnantă. Până în anul 2019, numărul de maşini conectate online din Statele Unite aproape că se va tripla, ajungând la 60 de milioane, iar până în 2020 sunt prevăzute a fi instalate 30 de miliarde de dispozitive IoT. Pentru companiile de media & entertainment, Internetul Lucrurilor oferă un potenţial imens. În forma sa cea mai simplă, IoT înseamnă proliferarea senzorilor în scopul colectării unei cantităţi mari şi diverse de date despre clienţi; comportamentele acestora, emoţiile, sentimentele, reacţiile lor fizice şi starea lor de bine.

Cu toate astea, datele reprezintă doar o parte a întregului tablou. Pasul următor presupune extragerea de informaţii relevante din aceste date şi descoperirea adevăratelor dorinţe ale clienţilor. Chiar şi atunci, acţiunea determinată de aceste informaţii este cea care transformă cu adevărat datele adunate într-un model de afaceri. În termeni simpli, tehnologia şi gadget-urile nu sunt suficiente pentru capitalizarea fenomenului IoT, însă furnizarea de conţinut relevant, oportun şi ţintit generează experienţe care dau viaţă Internetului Lucrurilor. Succesul se bazează pe combinarea fiecăreia dintre următoarele trei direcţii de acţiune:

1. Fructificarea inteligentă a datelor

Membrii Generaţiei Z sunt cei mai dispuşi să cedeze datele personale, plecând de la prezumţia că va exista un schimb de valoare. Liderii companiilor de media & entertainment vor profita de pe urma acestui fapt. Ei vor folosi aceste date şi, pe baza unei analize predictive legate de conţinutul şi publicitatea mai bine ţintite, vor traduce datele în experienţe mai bine croite pe dorinţele consumatorilor.

2. A spune poveşti şi a construi experienţe

Expunerea unei poveşti este importantă pentru membrii Generaţiei Z. Acestora le pasă mult de experienţele autentice şi de angajamentul de valoare care se transformă mai degrabă în relaţii continue decât în tranzacţii. Companiile de media şi entertainment care înţeleg acest lucru vor utiliza toate gamele de dispozitive conectate online la care clienţii au acces în efortul de a le spune acestora nişte poveşti integrate şi interconectate.

3. Căutarea de parteneriate (achiziţii)

Investiţiile derulate în aşa-numiţii unicorni reflectă faptul că liderii companiilor de media & entertainment înţeleg necesitatea unor parteneriate şi achiziţii. Este cea mai rapidă rută de extindere a capabilităţilor, de accesare de noi modele de afaceri şi de scalare a afacerii. Companiile de media şi entertainment ajung astfel să dezvolte parteneriate cu jucători din domenii precum tehnologie şi telecomunicaţii, servicii de securitate cibernetică, cu proprietari de locaţii atractive, de companii auto, cu furnizori de servicii de sănătate şi producători de diverse aplicaţii.

Proiect de Ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţille efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA

În contextul realizării obiectivelor strategice asumate de către ANAF privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea conformării voluntare a contribuabililor şi creşterea eficienţei colectării, a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 07.01.2016, OPANAF nr. 3769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, având ca termen de intrare în vigoare data de 01.04.2016.

De la data publicării până în prezent, au fost semnalate din partea mai multor asociaţii profesionale anumite aspecte referitoare Ia modalitatea de completare şi declarare a formularului 394 aprobat prin ordinul menţionat, respectiv introducerea operaţiunifor efectuate de către persoanele impozabile care aplică sistemul de TVA în regim special (agenţiile de turism, regim special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi), precum şi introducerea cotei de TVA de 24% (pentru livrările de bunurile/prestările de servicii şi achizitiile aferente perioadei anterioare). Totodată, pentru a putea fi adaptate sistemele informatice ale contribuabililor la noile prevederi, a fost solicitată amânarea termenului de intrare a vigoare a OPANAF nr. 3769/2015.

Astfel, pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri, a fost identificată necesitatea modificării OPANAF nr. 3769/2015 şi prorogarea termenului de intrare în vigoare a acestuia la data de 01.07.2016.

Astfel, s-a elaborat ordinul pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA.

În 2015, Agentia Nationala de Administrare Fiscală a colectat 196,80 miliarde de lei (43,73 miliarde de euro), cu 14,26 miliarde de lei (7,8%) mai mult decât în 2014. Ponderea veniturilor bugetare în PIB a ajuns astfel la 27,9%, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât în 2014. Încasarile din TVA la bugetul de stat au crescut cu 12% faţă de 2014, până la 57,13 miliarde de lei (12,69 mld euro), iar cele din impozit pe profit au crescut cu 13%, până la 12,33 miliarde de lei (3,06 mld euro).

La sumele atrase la buget au contribuit structurile inspecţiei fiscale, care au stabilit obligaţii suplimentare de peste 18,9 miliarde lei şi au diminuat pierderea fiscală declarată cu peste 2.69 miliarde lei.

De asemenea, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscala au destructurat reţele tranzacţionale frauduloase şi au stabilit sume (prejudicii aferente actelor de sesizare penală şi sancţiuni contraventionale) în valoare totală de peste 5 miliarde lei (1,2 mld euro), valoarea actelor de sesizare cu prejudiciu mai mare de 1 milion de euro reprezentând 87,6% în total prejudicii identificate.

Inspectorii structurilor de control al veniturilor persoanelor fizice au identificat în total peste 20 milioane de lei nejustificaţi, care aparţineau unui număr de 350 de contribuabili. Prin structurile vamale s-a asigurat supravegherea şi controlul vamal a 20 de milioane de călători şi 6 milioane de mijloace de transport, printre altele fiind confiscate 4,58 milioane de ţigarete de contrabandă.

Pentru asigurarea recuperării sumelor stabilite suplimentar şi a prejudiciilor, au fost dispuse măsuri asigurătorii în valoare totală de peste 7,5 miliarde lei (1,67 miliarde euro). În 2015, proiectul de Modernizare a Adnninistraţiei Fiscale (RAMP) a continuat şi au fost încheiate în total opt contracte, atât pentru consultanta (AARC Consultancy), cât şi pentru furnizare de bunuri (1.600 staţii de lucru, 3 servere de test etc.) şi servicii tehnice aferente. De asemenea, în cadrul Acordului guvernamental Delivery Unit, 44 de unitati fiscale au implementat şi operaţionalizat conceptul de “ghişeu unic”.

“ANAF are experienţa şi determinarea necesară pentru a asigura o administrare fiscală modernă şi eficientă, capabilă să ofere contribuabililor servicii de înaltă calitate. Ne vom concentra pe simplificarea procedurilor de administrare şi plată a obligaţiilor fiscale şi pe o interacţiune cât mai facilă” a declarat dl Dragoş DOROŞ, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Nivelul de încredere al mediului de afaceri în evoluția pieței s-a consolidat la începutul acestui an, înregistrând cea mai mare valoare măsurată din anul 2012. Acest nivel, pe care îl monitorizăm de două ori pe an în barometrul mediului de afaceri realizat de EY România, se apropie acum de 60%. Mai mult decât atât, procentul celor foarte încrezători în perspectivele de creștere a pieței s-a multiplicat de aproape 2,5 ori în ultimii doi ani, ajungând la 17% din totalul oamenilor de business respondenți.

În același timp, firmele respondente se dovedesc mai încrezătoare în creșterea proprie decât în creșterea sectorului în care activează. Oamenii de afaceri care consideră că sectorul va înregistra o tendință pozitivă (60%) sunt mai puțini față de cei care cred că afacerea lor va crește (77%). Practic, firmele care reprezintă diferența de 17 puncte procentuale sunt încrezătoare că vor merge împotriva curentului, crescând în ciuda faptului că piața în care activează nu va urma aceeași tendință.

Să nu uităm ce s-a întâmplat în criza din 2009. E nevoie să manifestăm prudență, mai ales atunci când creșterea economică se bazează pe consum. După cum am văzut deja din datele INS, creșterea de anul trecut a venit într-o măsură foarte mare din consum. Contribuția consumului a fost de 4%, în timp ce contribuția formării de capital fix de 1,8% a fost neutralizată de efectul net al exporturilor și importurilor de bunuri și servicii, de -1,6%.

În acest an și în cei care urmează putem crește urmărind un parcurs echilibrat și ținând sub control riscurile unei dezvoltări economice nesustenabile sau putem repeta, într-o oarecare măsură, tipul de creștere din perioada 2004-2008.

Creșterea prin consum, ca efect al scăderii taxelor și al majorării salariilor bugetarilor, este necesar să fie susținută într-o măsură mai mare de investiții și creșterea productivității. Oamenii de afaceri și-au propus deja să impulsioneze investițiile. Practic, doar 4% dintre companii vor scădea nivelul investițiilor în 2016, 15% le vor păstra la nivelul anului anterior, în timp ce 81% le vor mări. 45% au buget în creștere cu 5-20%, iar 11% vor avea un buget de investiții cu peste 20% mai mare față de 2015. Pe fondul investițiilor în tendință ascendentă în intențiile oamenilor de afaceri, reducerea costurilor cade în ordinea priorităților, îmbunătățirea productivității devenind zona de focus pentru mediul de business în acest an (27% dintre respondenți).

Trei puncte forte ale României

Investiții în industrie

Începând cu 2008, s-au pierdut 3,5 milioane de locuri de muncă din industriile producătoare la nivelul Uniunii Europene, presiunea pe prețuri a scăzut marjele companiilor în majoritatea statelor Uniunii iar contribuția industriei producătoare la PIB-ul UE a înregistrat o scădere. România se situează peste media europeană în privința contribuției industriei la valoarea adăugată brută, ajungând la 25% în anul 2013, în urma creșterii înregistrate în perioada 2009-2013. Accelerând industria românească, prin atragerea de investiții străine, dar și mult discutatele investiții în infrastructură, România poate mări creșterea bazată pe export.

IT

Sectorul IT este în plină expansiune, cu o contribuție PIB în 2015 mai mare decât agricultura – și pe fondul unui an agricol mai slab. Cu o contribuție de 0,6% la creșterea economică din 2015 și în tendință de creștere față de 2014, dar și cu o plasare pentru România pe locul 13 în topul celor mai importante locații de servicii globale (un salt de 5 locuri în doar doi ani, conform unui raport global), IT-ul poate deveni un motor mai predictibil al creșterii economice decât agricultura.

Potențialul zonei rurale

România are o suprafață agricolă utilizată de 13 milioane de hectare, una dintre cele mai mari astfel de suprafețe din Uniunea Europeană, iar 25% din populația României lucrează în agricultură. Zona rurală, prin procentul important de populație neocupată și prin potențialul mare de dezvoltare, poate genera creștere sustenabilă în anii următori. Este necesară, însă, o schimbare de perspectivă. Acum, ruralul este perceput de cele mai multe ori ca o vulnerabilitate, este “cealaltă Românie” care ne ține pe loc sau chiar conduce la regres.

Adăugând la aceste trei puncte forte spiritul antreprenorial, de asemenea în creștere, și revenirea pe tendință ascendentă a investițiilor străine directe (+25% în 2015, față de 2014), avem ingrediente valoroase pentru a direcționa dezvoltarea României în acest punct de inflexiune spre o creștere sustenabilă în următorii ani. Cu condiția asumării cu responsabilitate a reformelor structurale, a investițiilor mult așteptate în infrastructură și a definirii unei strategii de țară cu obiective ambițioase, dar realiste.

Autor: Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România

Proiect de ordin al preşedintetui ANAF pentru aprobarea Procedurii de soluţionare a cererilor de restituire a TVA depuse în condiţiile Titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Codul fiscal şi ale Titlului VII din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal 

Începând cu data de 1 ianuarie 2016, au intrat în vigoare Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 2071/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, acte normative prin care s-au adus, atât modificări de formă vechilor coduri, căt şi modificări de fond unor dispoziţii legale.

Astfel, renumerotarea articolelor din Codui fiscal şi Codul de procedură fiscală şi modificarea dispoziţiilor legaie privind termenul de contestare a actelor administrative fiscale impun adaptarea procedurii de soluţionare a cererilor de restituire a TVA, procedură care a fost aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2250/2007, precum şi modificarea formularului aprobat prin acest ordin.

Având în vedere cele prezentate, este necesară aprobarea unui nou ordin prin care să fie aprobate Procedura de restituire şi Decizia de restituire a TVA.

Prin Anexa nr. 2 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2752/2015 a fost aprobată structura organizatorică a direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, fiind stabilite unităţile fiscale din subordinea acestora.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa teritorială de administrare este stabilltă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Astfel, prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3631/2013 a fost aprobată competenţa teritorială de administrare a contribuabililor, fiind arondate unităţile administrativ-teritoriale la unităţile fiscale din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice.

Faţă de această arondare, precizăm că Primăria comunei Pantelimon a solicitat Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin scrisoarea nr. 805/16.02.2016, arondarea la Serviciul fiscal orăşenesc Hârşova a unităţii administrativ-teritoriale Pantelimon, prin preluare de la Administraţia judeţeană a finanţelor publice Constanţa.

În acest sens, pentru a veni în sprijinul contribuabililor, în scopul diminuării efortului financiar suplimentar ca urmare a deplasării pe o distanţă mai mare (Pantelimon-Constanţa, 62 Km, faţă de Pantelimon-Hârşova, 46 km), Direcţia generală regională a finanţelor publice Galaţi a propus, prin adresa nr. GLR REG-1890/2016, modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3631/2015, în sensul arondării UAT Pantelimon de la Administraţia judeţeană a finanţelor publice Constanţa la Serviciul fiscal orăşenesc Hârşova.

Începând cu data de 1 ianuarie 2016 au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care aduce îmbunătăţiri modului de administrare a creanţelor fiscale prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi functionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, direcţille din cadrul agenţiei şi organele fiscale subordonate acesteia au fost reorganizate.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 816/2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, s-a prevăzut înfiintarea unor structuri cu atribuţii de executare silită cazuri speciale funcţionează la nivelui aparatului propriu al Agenţiei, precum şi la nivelul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice.

De asemenea, conform art.3 din Hotărârea Guvernului nr.816/2015 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, Direcţia executări silite cazuri speciale poate asigura participarea directă la efectuarea unor actiuni de executare silită cazuri speciale, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, a unor funcţionari, în calitate de executori fiscali coordonatori, de regulă, în cazul în care cuantumul sumelor cuvenite bugetului de stat depăşeşte pragul stabilit prin ordin al preşedintelui Agentiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Pentru buna desfăşurare a activitătii de către executorii fiscali, potrivit legii, s-a impus emiterea unui nou proiect de act normativ şi abrogarea Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1694/2014 privind legitimaţiile eliberate executorilor fiscali care duc la îndeplinire măsurile asigurătorii şi efectuează procedura de executare silită a creanţelor fiscale. Proiectul de act normativ reglementează procedura de emitere a legitimaţiilor pentru executorii fiscali împuterniciti să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, conform Cap. VI Măsuri asigurătorii si Cap. VIII Stingerea creantelor fiscale prin executare silită din Titlul VII Colectarea creantelor fiscale din Legea nr. 207/2015.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 8/2016, Monitorul Oficial nr. 225/25 martie 2016

Ordonanța introduce, printre altele, extinderea termenului de depunere a declarațiilor și de plată a unor impozite locale, reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

Termenul de declarare

Termenul de depunere a declarațiilor se prelungește de la 31 martie 2016 până la 30 mai 2016 pentru urmatoarele categorii de contribuabili:

• persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidențiale sau cu destinație mixtă;
• persoanele juridice care la data de 31 decembrie 2015 au clădiri în proprietate;
• persoanele fizice și juridice care la data de 31 decembrie 2015 dețin mijloacele de transport radiate din circulație.

Termen de plată

Pentru anul 2016, primul termen de plată a impozitului pe clădiri, impozitului pe teren și a impozitului pe mijloacele de transport a fost prelungit de la 31 martie 2016 la 30 iunie 2016, cu posibilitatea beneficierii de bonificație, după caz, in condițiile achitării integrale a respectivului impozit datorat pentru 2016 până la 30 iunie 2016.

Urmare a unei discutii avute cu reprezentanţii Agenţiei Nationale de Administrare Fiscală (ANAF) din România, în cadrul grupului de lucru FIC (Consiliul Investitorilor Straini), vă informam că implementarea noului Formular 394 introdus prin Ordinul Nr. 3769/2015 cu privire la declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA se doreşte a fi amânată pana la data de 1 Iulie 2016 fără depunere retroactivă a declaraţiilor pentru 2016. De asemenea, includerea CNP-ului se va face doar in situaţii specifice. Termenul iniţial de implementare menţionat in Ordinul în vigoare este de 1 Aprilie 2016.

Mai mult, reprezentanţii ANAF ne-au menţionat publicarea unui ordin cu clarificări la noul formular 394. La momentul emiterii ordinului vom reveni cu un buletin fiscal informativ conţinând detalii suplimentare cu privire la noul formular.