Poziția: AVOCAT

Cerințe:

• experiență de 2-5 ani în dreptul fiscal
• bun cunoscător al limbii engleze

Aria de lucru:

• redactare contestații împotriva actelor administrativ-fiscale
• asistență în timpul inspecțiilor fiscale
• asistență și reprezentare în litigiile fiscale, consultanță de drept fiscal etc.

Ce oferim:

• un mediu de lucru plăcut
• un colectiv dinamic, foarte bine pregătit profesional
• dezvoltare profesională prin implicarea directă în proiecte diverse şi complexe

Vă aşteptăm CV-urile la luisiana@dobrinescudobrev.ro până pe data de 12 februarie 2016.

Societatea de Avocați DOBRINESCU DOBREV a luat fiinţă în iulie 2012, la iniţiativa asociaţilor fondatori Luisiana Dobrinescu, Dumitru Dobrev și Ionuţ Dobrinescu, fiecare cu o experiență în avocatură de peste 12 ani. Fundamentul asocierii celor trei parteneri ţine de o anumită complementaritate de specializări, de aptitudini şi, nu în ultimul rând, de personalităţi.

Practica predilectă a avocaților DOBRINESCU DOBREV este dreptul fiscal și dreptul civil, oferind consultanţă de taxe şi asistenţă în inspecţia fiscală şi pledând în contenciosul civil şi administrativ-fiscal. Echipa de taxe a DOBRINESCU DOBREV este formată deopotrivă din avocați, consultanți fiscali și practicieni în insolvenţă.

Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în procesul Bărbulescu c. România a fost publicată marţi, 12 ianuarie 2016.

Bogdan Bărbulescu a reclamat faptul că, în perioada în care era angajat în cadrul unei companii private, i-au fost monitorizate convorbirile purtate prin mesageria electronică, respectiv prin intermediul Yahoo messenger, context în care a fost acuzat de către angajator că a folosit internetul în scop personal. Bărbulescu a negat acest lucru, invocând folosirea internetului în relaţia cu clienţii. În ciuda acestui fapt, Bogdan Bărbulescu a fost concediat pe motiv de încălcare a regulamentului intern care interzicea folosirea resurselor companiei în scopuri personale.

Instanţele naţionale, în faţa cărora s-au depus convorbirile repective, au respins plângerea contra deciziei de concediere. Curtea europeană a drepturilor omului a respins la rându-i plângerea privind art. 8 din Convenţie, ce viza dreptul la viaţă privată şi inviolabilitatea corespondenţei şi a stabilit că angajatorul are dreptul de a supraveghea comunicaţii personale ale angajatului în timpul de lucru.

Hotarârea integrală în limba engleză este disponibilă aici.

Rata absenteismului în România, adică proporţia zilelor de absenţă din totalul zilelor lucrătoare dintr-un an, a fost de 2,2% în 2015, potrivit studiului PwC Saratoga, în uşoară scădere faţă de 2014, atunci când a fost de 2,4%. Aceasta s-a tradus într-un cost de 703 Euro per angajat la nivelul pieţei generale, costul absenteismului fiind mai scăzut în retail (440 Euro pe an per angajat) şi mai mare în sectorul farmaceutic (1.132 Euro per angajat), proporţional  cu remuneraţia medie a personalului din fiecare sector.

„Rata absenteismului din România, care include absenţele nemotivate, cât şi pe cele din motive medicale, este similară cu cea din ţările din regiune. Cu toate acestea, absenteismul continuă să genereze costuri semnificative pentru organizaţii. În acest context, devine din ce in ce mai importantă explorarea de către angajatori a cauzelor acestuia, prin practici specifice de resurse umane (de exemplu, prin studii periodice de satisfacţie a angajatilor), precum şi prin dezvoltarea de programe ţinite de combatere a absenteismului (de exemplu, programe de motivare sau programe care vizează starea de sănătate a angajaţilor”, a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

Rentabilitatea capitalului uman (exprimată prin numărul de unităţi monetare generate de un angajat pentru fiecare unitate monetară investită de companie în remunerația sa) se menţine la acelaşi nivel cu cel din anul precedent (1,30). Cu toate acestea, studiul reflectă o creştere a rentabilităţii in sectoarele Retail şi Producţie Industrială, pe fondul unei performanţe financiare mai bune a companiilor participante (i.e. creşterea veniturilor). Pe de altă parte, sectoarele Bancar şi Farmaceutic s-au confruntat cu o scădere a rentabilităţii forţei de muncă, pe fondul unei creşteri mai accelerate a costurilor în raport cu veniturile.

Investiţia financiară în programele de dezvoltare a angajaţilor, un alt capitol analizat în studiu, a crescut cu aproape 50% faţă de anul precedent , deşi numărul orelor dedicate acestor programe a rămas constant (17 – 18 ore per angajat per an).

Cele mai multe ore de training per angajat au fost raportate de bănci, în vreme ce investiţiile cele mai mari în astfel de programe au fost făcute de companiile din sectorul farmaceutic (peste 1000 de Euro per angajat).

„Asistăm la o regândire a programelor de training şi dezvoltare, companiile preferând să investească în programe mai scumpe, dar cu o rentabilitate mai mare pe termen lung. Astfel, încep să se folosească tot mai mult programe de tip „train the trainer”, care presupun pregătirea angajaţilor proprii pentru livrarea ulterioară a trainingurilor in organizaţie. De asemenea, am observat o orientare tot mai accentuată către programe de dezvoltare profesională şi personală (de tipul coaching sau mentoring), care presupun, de cele mai multe ori, costuri mai mari comparativ cu programele clasice de training” a precizat Nicoleta Dumitru, Manager, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

Studiul PwC Saratoga Romania 2015 prezintă date exhaustive referitoare la indicatori ai capitalului uman pe baza datelor colectate de la 64 de companii participante din cinci  sectoare economice (industria farmaceuticã, producţie industrială, retail, bănci şi leasing financiar).

Cele mai importante roluri asumate de un manager de vânzări sunt de „generator de business” și „model pentru echipa proprie”, cu 65%, respectiv 57% din răspunsuri. Acest răspuns poziționează departamentul de vânzări ca principal declanșator de business în cadrul companiei și confirmă faptul că managerul preia în mod direct acest rol.

Mai mult, 63% dintre liderii din vânzări din România consideră că relația vânzător-client a cunoscut o îmbunătățire în ultimii ani. Percepția de îmbunătățire a acestei relații poate fi pusă pe seama tendințelor de înviorare a mediului de afaceri general, așa cum arată indicatorii macroeconomici, conform analizei „Provocările unui manager de vânzări”, realizată de Sfera Business în colaborare cu EY România.

„37% dintre managerii chestionați în cadrul sondajului consideră încrederea și parteneriatul ca fiind principalii factori de diferențiere, în vreme ce doar 29% consideră orientarea către rezultate ca fiind un comportament definitoriu în decizia de cumpărare. Modul în care Managerul de vânzări gestionează cele 3 elemente, și anume livrarea rezultatelor pentru compania pe care o reprezintă, satisfacția clienților și nivelul de motivare și angajament al propriei echipe este esențial pentru buna funcționare a business-ului pe termen lung”, spune Cătălin Stancu, Managing Partner, Sfera Business.

Analiza își propune să facă o radiografie a provocărilor întâlnite de managerii de vânzări din România și are la bază răspunsurile a 161 de lideri din zona de vânzări din companii românești din diverse industrii.

În același timp, 62% din respondenți consideră că fac la locul de muncă ceea ce știu mai bine și le face plăcere. Într-un procent asemănător, managerii de vânzări consideră aproape la fel de importante obiectivele clar definite și înțelegerea rolului lor în companie. Doar în cazul a 13% din răspunsuri s-a considerat că s-a primit feedback în ultimele 6 luni pe progresul propriu și doar în 34% a apărut o ocazie de dezvoltare la locul de muncă.

În privința ariilor de responsabilitate, 45% dintre respondenți consideră misiunea de afaceri ca fiind principala responsabilitate, dar foarte aproape, cu 40%, se regăsește preocuparea pentru dezvoltarea echipei.

Îmbunătățirea competențelor echipei

Training-ul pentru îmbunătățirea abilităților/competențelor este considerat în continuare „cel mai de impact” pentru membrii organizațiilor. Acesta este urmat îndeaproape de coaching-on-the-job și de training pentru dezvoltare profesională extinsă. Conform rezultatelor, cursurile open și conferințele au impact, mai degrabă, în zona motivațională.

Astfel, un procent major de 54% consideră training-ul de abilități ca având impact ridicat și doar 5% în zona minimă de impact. 87,5% consideră trainingul în zona de dezvoltare profesională ca fiind mediu și peste mediu ca impact asupra membrilor echipei.

Peste 50% consideră coaching-on-the-job-ul ca având impact maxim. Numărul mare de răspunsuri (10, respectiv 12) din zona „nu mă pot pronunța” arată că unele organizații nu sunt familiarizate cu procesele de coaching on the job sau de mentoring. 14% consideră mentoring-ul ca având impact minim.

28% consideră participarea la evenimente ca având impact minim și un procent similar participarea la cursurile open. Numărul mare de răspunsuri din zona “nu mă pot pronunța”, pentru cursurile open, relevă o obișnuință redusă de participare la astfel de evenimente.

Nivelul de pregătire al echipei și selecția candidaților

Mai mult de jumătate (52%) consideră că nivelul general de pregătire s-a îmbunătățit, dar numai 7% considerabil. Pe de altă parte, 32% consideră că nivelul s-a deteriorat, procent similar cu al acelora care consideră că se înregistrează o evoluție negativă a relației vânzător-client.

57% dintre respondenți consideră „potențialul de dezvoltare al candidatului, dorința de îmbunătățire și gândirea pozitivă” ca principalul element de diferențiere în selecția în cadrul echipei. „Abilitățile și competențele”, aflate pe locul secund, se găsesc la o distanță foarte mare și sunt împreună cu „experiența relevantă pe o poziție similară”. Studiile universitare și postuniversitare contează într-o proporție de doar 2%.

Dincolo de salariul fix, aproape jumătate din răspunsuri au menționat bonus-urile lunare și cele anuale (49%, respectiv 48%) în categoria mijloacelor optime de motivare financiară. Acestea depășesc semnificativ comisioanele din vânzări (cu 10% mai multe răspunsuri). Totuși, comisioanele rămân importante, în special acolo unde discutăm de bunuri cu preț ridicat.

Acțiuni/arii de interes ale managerului de vânzări de succes

Monitorizarea progreselor în obiective și în dezvoltarea echipei contează într-o proporție de 43% în termeni de eficiență. Aproape unul din cinci (18%) respondenți consideră, de asemenea, că depistarea rapidă a oportunităților de business caracterizează eficiența.

La nivel de industrii, accentul se pune pe capacitatea de monitorizare a progreselor, atât în privința obiectivelor cât și în privința dezvoltării echipei. Astfel, procentul cel mai ridicat se observă la industria de servicii pentru afaceri (60%), urmată de produse de consum (56%) și de industria farmaceutică (50%).

Ca și activități care îi împiedică să fie eficienți, 45% menționează „greșeli în stabilirea corectă a priorităților”. Doar 11% consideră ședințele ca fiind „hoți de timp”, ceea ce subliniază utilitatea acestora pentru procesul de business și poziționează departamentul de vânzări într-un mediu foarte dinamic.

Cele mai importante așteptări ale clienților pentru un parteneriat reușit

Relația personală este în continuare așezată alături de maximizarea profitabilității ca importanță. Imediat după aceasta, percepția vânzătorului despre așteptările clientului este dată de relația personală. Astfel, 29% consideră importantă profitabilitatea, iar 27% consideră importantă relația personală.

37% consideră că este important sau oarecum important pentru client brandul produsului sau brandul companiei, un scor surprinzător de redus. Totuși, 37% consideră acest lucru neimportant. Există o distribuție extrem de echilibrată a „perspectivei pe termen lung”: 40% consideră acest lucru important, în timp ce 38% neimportant.

Mai multe detalii aici.

EY România are plăcerea de a vă invita la cea de-a 10-a Conferinţă Anuală de Fiscalitate. Conferinţa va fi organizată ca un eveniment de o zi, în cadrul căruia vor fi prezentate informaţii actualizate privind reglementările fiscale din România cu impact asupra raportării fiscale pe anii 2015 şi 2016 în ceea ce priveşte impozitele directe şi impozitele indirecte. De asemenea vor fi prezentate şi ultimele evoluţii în domeniul fiscalităţii internaţionale şi modificările noului Cod de Procedură Fiscală. În cea de-a doua parte a zilei, evenimentul va trata principalele modificări ale reglementărilor contabile aplicate societăţilor comerciale, precum şi noul Cod de Procedură Fiscală şi amnistia fiscală, în cadrul a două seminarii interactive speciale.

Program

Sesiunea I

1.1. Impozitele directe – noutăţi şi aspecte de practică pentru 2016

1.2. Reforma BEPS în taxarea internațională și impactul în România

1.3. Principalele modificări privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale

1.4. Cele mai importante modificări din domeniul legistaţiei privind TVA

1.5. Noul Cod de Procedură Fiscală

1.6. Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Sesiunea II – Seminarii interactive

2.1. Principalele modificări ale reglementărilor contabile aplicate societăţilor comerciale

2.2. Noul Cod de Procedură Fiscală şi amnistia fiscală

Programul conferinţei

09:00 – 09:30 Înregistrarea participanţilor

09:30 – 13:30 Sesiunea I

13:30 – 14:30 Prânz

14:30 – 16:00 Sesiunea II

Vorbitori principali

Alex Milcev Partener, Directorul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică

Andra Caşu Director, Impozite Directe

Adrian Rus Partener, Coordonatorul diviziei de Preţuri de Transfer

Arcadie Parfenie Senior Manager, Taxare Internatională

Claudia Sofianu Director Executiv, Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale

Jean-Marc Cambien Partener, Impozite Indirecte

Ioana Iorgulescu Director Executiv, Impozite Indirecte

Radu Tudoran Director Executiv, Contabilitate şi Conformitate Fiscală

Diana Lupu Director Executiv, Contabilitate şi Conformitate Fiscală

Emanuel Băncilă Director Executiv, Litigii şi Dispute Fiscale

Înscrierile pot fi trimise prin email sau fax până la data de 26 ianuarie 2016.

Mai multe detalii aici.

Legea nr. 358/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 988 din 31 decembrie 2015,

Ordonanța de Urgență nr. 50/2015 („OU” în cele ce urmează) a fost aprobată cu anumite modificări și completări privind impozitul pe profit, impozitul pe venitul obținut în România de nerezidenți, TVA și impozite și taxe locale.

Impozitul pe profit

Prevederile privind deductibilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor se aplică pentru creanțele, altele decât cele rezultate din activități comerciale și înregistrate începând cu data de 1 ianuarie 2016. Impozitul pe venitul obținut în România de nerezidenți Persoanele fizice / juridice care obțin venituri din activități artistice / sportive desfășurate în România au obligația de a calcula, declara și plăti impozit pe venit, respectiv impozit pe profit în România dacă plătitorul de venit se află într-un stat străin.

Se clarifică faptul că, în cazul dividendelor distribuite, dar neplătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale nu se datorează impozit pe dividende dacă în ultima zi a anului calendaristic / a anului fiscal modificat sunt îndeplinite condițiile de aplicare ale scutirii menționate la art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal (și anume condițiile stipulate de Directiva privind impozitarea dividendelor primite de “societățile-mamă” de la filialele acestora, așa cum au fost transpuse în legislația română).

Un plafon de 22.500 RON este introdus în scopul aplicării măsurilor de simplificare (i.e. „taxare inversă”) pentru livrările de telefoane mobile, dispozitive cu circuite integrate, console de jocuri, laptopuri etc. Astfel, măsurile de simplificare pentru livrările sus-menționate se vor aplica doar dacă valoarea bunurilor livrate (exclusiv TVA) inclusă într-o factură depășește sau este egală cu plafonul.

Impozite și taxe locale

Sunt aduse modificări și clarificări privind taxa pe clădiri (concept diferit de impozitul pe clădiri) aplicabilă pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale și care sunt concesionate, închiriate, date în administrare sau folosință.

Diverse prevederi privind taxa pe teren aplicabilă pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale și care sunt concesionate, închiriate, date în administrare sau folosință sunt de asemenea clarificate și modificate.

Raportul de evaluare în baza căruia se stabilește valoarea impozabilă a clădirii se depune la autoritatea fiscală locală până la primul termen de plată din anul de referință.

Se clarifică faptul că, în cazul extinderii, îmbunătățirii sau a altor modificări aduse unei clădiri existente, trebuie depusă o nouă declarație de impunere dacă valoarea impozabilă a clădirii se modifică (crește sau se diminuează) cu mai mult de 25%.

Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii şi Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (EU) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data de 29 decembrie 2015 și sunt aplicabile începând cu data de 1 mai 2016.

Regulamentele sunt obligatorii în toate elementele sale și direct aplicabile în toate statele membre.

Ordinul nr. 3736/2015 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate, precum şi conţinutul cererii pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate, publicat în Monitorul Oficial nr. 964 din data de 24 decembrie 2015 prevede clar faptul că situaţia fiscală de fapt viitoare trebuie să fie ulterioară depunerii cererii cu privire la soluția fiscală individuală anticipată. De asemenea, tratamentul fiscal stabilit prin soluţia fiscală este aplicabil de la data desfășurării operaţiunii viitoare.

Autoritățile fiscale competente pot solicita informații sau documente suplimentare, precum și clarificări în scopul soluției fiscale solicitate. În această situație, termenul pentru emiterea soluției fiscale se suspendă și se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data obținerii informațiilor / documentelor suplimentare.

Sunt menționate noi situații în care cererea de emitere a soluției fiscale poate fi respinsă, cum ar fi cazurile în care:

– situaţia descrisă face obiectul unei cercetări de natură penală şi are legătură cu persoana ce solicită soluția fiscală;

– informaţiile / documentele suplimentare solicitate nu au fost furnizate in termenul prevăzut de lege;

– situaţia fiscală de fapt viitoare ce face obiectul cererii a fost reglementată prin modificări legislative / acte administrative (decizii ale Comisiei Fiscale Centrale) ulterior depunerii cererii şi până la data emiterii soluţiei fiscale;

– situaţia de fapt fiscală viitoare este similară unei situaţii fiscale care a fost reglementată în cadrul unei inspecţii fiscale la solicitant şi care a fost finalizată.

Atunci când sunt indicii ca situația de fapt fiscală viitoare poate reprezenta o tranzacție transfrontalieră artificială, procedura de schimb de informaţii fiscale cu autoritățile fiscale ale statelor vizate de tranzacția transfrontalieră poate fi inițiată de organul fiscal competent.

Cu privire la procedura pentru depunerea cererii de emitere a soluției fiscale, Ordinul prevede, printre altele, faptul că cererea se depune in trei exemplare, iar traducerile în limba română a documentelor în limbi străine trebuie să fie certificate de traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei.

Dacă în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data emiterii soluției fiscale, apar modificări legislative care modifică temeiul de drept in baza căruia a fost propusă soluţia fiscală solicitată, solicitantul va actualiza cererea depusă inițial.

Prevederile Ordinului menționat mai sus sunt aplicabile în cazul cererilor de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate depuse după 1 ianuarie 2016, în timp ce acele cereri depuse anterior acestei date se soluționează potrivit legislației în vigoare la data depunerii acestora.

Sezonul premiilor de la Hollywood s-a deschis, iar pentru al patruzeci şi treilea an consecutiv, EY a supravegheat procesul de votare pentru evenimentul Golden Globe Awards destinat Asociaţiei Jurnaliştilor Străini de la Hollywood. Rezultatele votului sunt cunoscute înainte de ceremonie doar de trei profesionişti de rang superior din EY – care înmânează în timpul galei de premiere servietele sigilate în care se găsesc numele câștigătorilor.

Andy Sale, partenerul LLP Ernst & Young responsabil pentru implicarea EY în eveniment, a declarat:

“Evenimentul Golden Globe Awards marchează debutul sezonului de premii, când privirile oamenilor din întreaga lume se vor îndrepta către Hollywood pentru a afla ce spectacole de televiziune şi ce filme vor fi considerate cele mai bune din fiecare categorie. Supravegherea procesului de votare reprezintă o sarcină de mare importanță pentru EY, iar măsurile luate în acest scop garantează acurateţea rezultatelor, menţin integritatea procesului şi protejează rezultatele până în momentul în care acestea sunt anunţate pe scenă. Suntem mândri că, de peste patru decenii, Asociaţia Jurnaliştilor Străini de la Hollywood ne-a încredinţat nouă acest proces.”

Printre responsabilităţile EY legate de procesul de votare din cadrul evenimentului Golden Globe Awards se numără:

• Confirmarea şi clasificarea competenţelor fiecărui votant pentru a se certifica faptul că respectivul votant întruneşte standardele impuse de Asociaţia Jurnaliştilor Străini de la Hollywood;
• Supravegherea întregului proces de colectare şi înregistrare a voturilor, atât pentru nominalizări, cât şi pentru rezultatele finale;
• Tripla verificare a rezultatelor finale pentru a eliminara orice marjă de eroare;
• Alcătuirea plicurilor câştigătoare şi menţinerea unui control exclusiv asupra acestora până în momentul în care fiecare celebritate care prezintă premiile îşi face apariţia pe scenă.

John Nendick, EY’s Global Media & Entertainment Leader, a declarat:

“Anul acesta multe dintre nominalizări aparţin unor programe care sunt distribuite pe platforme digitale, fapt care subliniază evoluția industriei de divertisment şi capacitatea acesteia de a produce şi distribui conţinut de calitate care atrage indiferent de modul în care este vizionat. Studiourile, reţelele şi furnizorii de conţinut continuă să se concentreze pe înţelegerea audienţelor pentru a crea conţinut atractiv, care să aducă audienţă indiferent de platformă.”

Cea de-a şaptezeci şi treia ediţie a evenimentului Golden Globe Awards a fost transmisă live de reţeaua de televiziune NBC duminică, 10 ianuarie 2016, de la ora 5 p.m. PST/8 p.m. EST de la hotelul The Beverly Hilton, Beverly Hills, California. Actorul de comedie Ricky Gervais a fost gazda spectacolului pentru a patra oară.

Ordinul nr. 3735/2015 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (publicat în Monitorul Oficial nr. 972/29 decembrie 2015) aprobă procedura privind emiterea și modificarea APA, precum și conținutul cererii de emitere și modificare a APA.

Prevederile acestui Ordin sunt aplicabile cererilor de emitere a APA depuse la autoritățile fiscale după 1 ianuarie 2016 (pentru cererile depuse înainte de 2016, se aplică legislația în vigoare la momentul depunerii acestora). Principalele modificări introduse prin Ordin (în aplicarea prevederilor referitoare la APA ale art. 52 din noul Cod de Procedură Fiscală în vigoare din 1 ianuarie 2016) constau printre altele în:

• Trimitere directă la aplicarea Liniilor directoare privind prețurile de transfer emise de OCDE, cu amendamentele/modificările și completările ulterioare.
• Clarificări/modificari privind obiectul APA: se emite APA pentru fiecare tranzacție derulată cu persoana afiliată; excepția de a aplica APA și în anul fiscal în care se depune cererea pentru APA este condiționată de depunerea acesteia la autorități anterior aplicării politicii de prețuri de transfer, respectiv aplicării condițiilor și modalităților în care urmează să fie determinate prețurile de transfer (legislația anterioară prevedea aceeași excepție, dar prin raportarea la depunerea cererii înainte de încheierea tranzacției).
• În cazul unei cereri depuse de contribuabil pentru emiterea unui APA unilateral, autoritățile fiscale pot solicita transformarea acestuia în APA bi- sau multilateral dacă există indicii că tranzacția ce face obiectul APA poate fi una transfrontalieră de natură artificială.
• Conținutul cererii/documentației/APA:

– Cerințe specifice privind studiul de comparabilitate și determinarea intervalului de comparare conform principiului valorii de piață considerat în scopul obținerii APA;

– Cerințe detaliate/extinse față de cele anterioare privind conținutul cererii și documentației ce trebuie depuse la autorități pentru emiterea sau modificarea unui APA;

– Cerințe detaliate/extinse față de cele anterioare privind elementele ce trebuie să fie prevăzute de un APA (printre altele, de ex. conținutul raportului anual ce trebuie depus la autorități).

• Respingerea cererii de emitere/modificare a unui APA: introducerea obligației autorităților de a motiva respingerea unei cereri de emitere/modificare a unui APA în situațiile specifice prezentate de Ordin. Spre exemplu, în situația nefurnizării tuturor informațiilor ce se prevăd a fi incluse în cererea și documenția prezentate sau netransmiterea informațiilor adiționale solicitate în termen de 60 de zile sau atunci când cazul descris în cererea APA face obiectul unei cercetări de natură penală (inclusiv pentru fapte de evaziune fiscală) și are legatură cu solicitantul acordului, în situatia nedepunererii unei cererei de prelungire/modificare a unui APA cu minim 30 de zile înainte de împlinirea termenului de valabilitate pentru care APA a fost emis, etc.

Alte aspecte importante ce țin de e.g. discuția preliminară, perioada ce poate fi acoperită prin APA, termenele de emitere, nivelul taxelor de emitere/modificare a APA au ramas în esență similare celor stabilite prin procedura în vigoare înainte de 2016 (i.e. Hotararea Guvernului nr. 529/2007).

Ordinul nr. 3737/2015 emis de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (publicat în Monitorul Oficial nr. 973/29 decembrie 2015), în vigoare din 1 ianuarie 2016, aprobă modelul și conținutului formularului „Decizie de ajustare/estimare a venitului sau cheltuielii uneia dintre persoanele afiliate” și totodata instrucțiunile aferente de emitere/utilizare a acestuia. („Decizia” în continuare).

În mod specific, Decizia se emite pentru eliminarea dublei impuneri între persoane romane afiliate, în situatia în care în urma unei inspecții fiscale au rezultat ajustări din considerente de prețuri de transfer cu privire la tranzacții între persoane române afiliate, Decizia se emite pentru ca (în corespondență cu decizia de impunere emisă în urma inspecției fiscale contribuabilului verificat), la randul său, societatea română afiliată cu contribuabilul verificat și totodată parteneră a acestuia la tranzacția pentru care au fost efectuate ajustări de prețuri de transfer să poată corecta propria bază de impozitare și declarație de impunere (fiind opozabilă organului fiscal în administrarea căruia se află).

Decizia se emite de către echipa de inspecție care a efectuat inspecția fiscală la contribuabilul verificat numai după ce decizia de impunere emisă acestuia în urma controlului este considerată definitivă în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, și anume:

• După expirarea termenului de contestare administrativă, în cazul în care contribuabilul verificat nu contesta decizia de impunere emisă în urma inspecției fiscale;
• După emiterea deciziei instanței sau în cazul în care contribuabilul verificat nu inițiază o procedură judiciară de atac după emiterea deciziei de soluționare a contestației administrative (după caz). Decizia se emite (separat pentru fiecare persoană română afiliată parteneră la tranzacția pentru care s-au efectuat ajustări din considerente de prețuri de transfer) în 5 exemplare transmise contribuabilului verificat, societății afiliate partenere din România și organelor fiscale relevante care au efectuat inspecția fiscală și respectiv administrează pe fiecare dintre contribuabilii în discuție.