Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii şi Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (EU) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data de 29 decembrie 2015 și sunt aplicabile începând cu data de 1 mai 2016.

Regulamentele sunt obligatorii în toate elementele sale și direct aplicabile în toate statele membre.

Ordinul nr. 3736/2015 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate, precum şi conţinutul cererii pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate, publicat în Monitorul Oficial nr. 964 din data de 24 decembrie 2015 prevede clar faptul că situaţia fiscală de fapt viitoare trebuie să fie ulterioară depunerii cererii cu privire la soluția fiscală individuală anticipată. De asemenea, tratamentul fiscal stabilit prin soluţia fiscală este aplicabil de la data desfășurării operaţiunii viitoare.

Autoritățile fiscale competente pot solicita informații sau documente suplimentare, precum și clarificări în scopul soluției fiscale solicitate. În această situație, termenul pentru emiterea soluției fiscale se suspendă și se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data obținerii informațiilor / documentelor suplimentare.

Sunt menționate noi situații în care cererea de emitere a soluției fiscale poate fi respinsă, cum ar fi cazurile în care:

– situaţia descrisă face obiectul unei cercetări de natură penală şi are legătură cu persoana ce solicită soluția fiscală;

– informaţiile / documentele suplimentare solicitate nu au fost furnizate in termenul prevăzut de lege;

– situaţia fiscală de fapt viitoare ce face obiectul cererii a fost reglementată prin modificări legislative / acte administrative (decizii ale Comisiei Fiscale Centrale) ulterior depunerii cererii şi până la data emiterii soluţiei fiscale;

– situaţia de fapt fiscală viitoare este similară unei situaţii fiscale care a fost reglementată în cadrul unei inspecţii fiscale la solicitant şi care a fost finalizată.

Atunci când sunt indicii ca situația de fapt fiscală viitoare poate reprezenta o tranzacție transfrontalieră artificială, procedura de schimb de informaţii fiscale cu autoritățile fiscale ale statelor vizate de tranzacția transfrontalieră poate fi inițiată de organul fiscal competent.

Cu privire la procedura pentru depunerea cererii de emitere a soluției fiscale, Ordinul prevede, printre altele, faptul că cererea se depune in trei exemplare, iar traducerile în limba română a documentelor în limbi străine trebuie să fie certificate de traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei.

Dacă în perioada cuprinsă între data depunerii cererii și data emiterii soluției fiscale, apar modificări legislative care modifică temeiul de drept in baza căruia a fost propusă soluţia fiscală solicitată, solicitantul va actualiza cererea depusă inițial.

Prevederile Ordinului menționat mai sus sunt aplicabile în cazul cererilor de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate depuse după 1 ianuarie 2016, în timp ce acele cereri depuse anterior acestei date se soluționează potrivit legislației în vigoare la data depunerii acestora.

Sezonul premiilor de la Hollywood s-a deschis, iar pentru al patruzeci şi treilea an consecutiv, EY a supravegheat procesul de votare pentru evenimentul Golden Globe Awards destinat Asociaţiei Jurnaliştilor Străini de la Hollywood. Rezultatele votului sunt cunoscute înainte de ceremonie doar de trei profesionişti de rang superior din EY – care înmânează în timpul galei de premiere servietele sigilate în care se găsesc numele câștigătorilor.

Andy Sale, partenerul LLP Ernst & Young responsabil pentru implicarea EY în eveniment, a declarat:

“Evenimentul Golden Globe Awards marchează debutul sezonului de premii, când privirile oamenilor din întreaga lume se vor îndrepta către Hollywood pentru a afla ce spectacole de televiziune şi ce filme vor fi considerate cele mai bune din fiecare categorie. Supravegherea procesului de votare reprezintă o sarcină de mare importanță pentru EY, iar măsurile luate în acest scop garantează acurateţea rezultatelor, menţin integritatea procesului şi protejează rezultatele până în momentul în care acestea sunt anunţate pe scenă. Suntem mândri că, de peste patru decenii, Asociaţia Jurnaliştilor Străini de la Hollywood ne-a încredinţat nouă acest proces.”

Printre responsabilităţile EY legate de procesul de votare din cadrul evenimentului Golden Globe Awards se numără:

• Confirmarea şi clasificarea competenţelor fiecărui votant pentru a se certifica faptul că respectivul votant întruneşte standardele impuse de Asociaţia Jurnaliştilor Străini de la Hollywood;
• Supravegherea întregului proces de colectare şi înregistrare a voturilor, atât pentru nominalizări, cât şi pentru rezultatele finale;
• Tripla verificare a rezultatelor finale pentru a eliminara orice marjă de eroare;
• Alcătuirea plicurilor câştigătoare şi menţinerea unui control exclusiv asupra acestora până în momentul în care fiecare celebritate care prezintă premiile îşi face apariţia pe scenă.

John Nendick, EY’s Global Media & Entertainment Leader, a declarat:

“Anul acesta multe dintre nominalizări aparţin unor programe care sunt distribuite pe platforme digitale, fapt care subliniază evoluția industriei de divertisment şi capacitatea acesteia de a produce şi distribui conţinut de calitate care atrage indiferent de modul în care este vizionat. Studiourile, reţelele şi furnizorii de conţinut continuă să se concentreze pe înţelegerea audienţelor pentru a crea conţinut atractiv, care să aducă audienţă indiferent de platformă.”

Cea de-a şaptezeci şi treia ediţie a evenimentului Golden Globe Awards a fost transmisă live de reţeaua de televiziune NBC duminică, 10 ianuarie 2016, de la ora 5 p.m. PST/8 p.m. EST de la hotelul The Beverly Hilton, Beverly Hills, California. Actorul de comedie Ricky Gervais a fost gazda spectacolului pentru a patra oară.

Ordinul nr. 3735/2015 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (publicat în Monitorul Oficial nr. 972/29 decembrie 2015) aprobă procedura privind emiterea și modificarea APA, precum și conținutul cererii de emitere și modificare a APA.

Prevederile acestui Ordin sunt aplicabile cererilor de emitere a APA depuse la autoritățile fiscale după 1 ianuarie 2016 (pentru cererile depuse înainte de 2016, se aplică legislația în vigoare la momentul depunerii acestora). Principalele modificări introduse prin Ordin (în aplicarea prevederilor referitoare la APA ale art. 52 din noul Cod de Procedură Fiscală în vigoare din 1 ianuarie 2016) constau printre altele în:

• Trimitere directă la aplicarea Liniilor directoare privind prețurile de transfer emise de OCDE, cu amendamentele/modificările și completările ulterioare.
• Clarificări/modificari privind obiectul APA: se emite APA pentru fiecare tranzacție derulată cu persoana afiliată; excepția de a aplica APA și în anul fiscal în care se depune cererea pentru APA este condiționată de depunerea acesteia la autorități anterior aplicării politicii de prețuri de transfer, respectiv aplicării condițiilor și modalităților în care urmează să fie determinate prețurile de transfer (legislația anterioară prevedea aceeași excepție, dar prin raportarea la depunerea cererii înainte de încheierea tranzacției).
• În cazul unei cereri depuse de contribuabil pentru emiterea unui APA unilateral, autoritățile fiscale pot solicita transformarea acestuia în APA bi- sau multilateral dacă există indicii că tranzacția ce face obiectul APA poate fi una transfrontalieră de natură artificială.
• Conținutul cererii/documentației/APA:

– Cerințe specifice privind studiul de comparabilitate și determinarea intervalului de comparare conform principiului valorii de piață considerat în scopul obținerii APA;

– Cerințe detaliate/extinse față de cele anterioare privind conținutul cererii și documentației ce trebuie depuse la autorități pentru emiterea sau modificarea unui APA;

– Cerințe detaliate/extinse față de cele anterioare privind elementele ce trebuie să fie prevăzute de un APA (printre altele, de ex. conținutul raportului anual ce trebuie depus la autorități).

• Respingerea cererii de emitere/modificare a unui APA: introducerea obligației autorităților de a motiva respingerea unei cereri de emitere/modificare a unui APA în situațiile specifice prezentate de Ordin. Spre exemplu, în situația nefurnizării tuturor informațiilor ce se prevăd a fi incluse în cererea și documenția prezentate sau netransmiterea informațiilor adiționale solicitate în termen de 60 de zile sau atunci când cazul descris în cererea APA face obiectul unei cercetări de natură penală (inclusiv pentru fapte de evaziune fiscală) și are legatură cu solicitantul acordului, în situatia nedepunererii unei cererei de prelungire/modificare a unui APA cu minim 30 de zile înainte de împlinirea termenului de valabilitate pentru care APA a fost emis, etc.

Alte aspecte importante ce țin de e.g. discuția preliminară, perioada ce poate fi acoperită prin APA, termenele de emitere, nivelul taxelor de emitere/modificare a APA au ramas în esență similare celor stabilite prin procedura în vigoare înainte de 2016 (i.e. Hotararea Guvernului nr. 529/2007).

Ordinul nr. 3737/2015 emis de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (publicat în Monitorul Oficial nr. 973/29 decembrie 2015), în vigoare din 1 ianuarie 2016, aprobă modelul și conținutului formularului „Decizie de ajustare/estimare a venitului sau cheltuielii uneia dintre persoanele afiliate” și totodata instrucțiunile aferente de emitere/utilizare a acestuia. („Decizia” în continuare).

În mod specific, Decizia se emite pentru eliminarea dublei impuneri între persoane romane afiliate, în situatia în care în urma unei inspecții fiscale au rezultat ajustări din considerente de prețuri de transfer cu privire la tranzacții între persoane române afiliate, Decizia se emite pentru ca (în corespondență cu decizia de impunere emisă în urma inspecției fiscale contribuabilului verificat), la randul său, societatea română afiliată cu contribuabilul verificat și totodată parteneră a acestuia la tranzacția pentru care au fost efectuate ajustări de prețuri de transfer să poată corecta propria bază de impozitare și declarație de impunere (fiind opozabilă organului fiscal în administrarea căruia se află).

Decizia se emite de către echipa de inspecție care a efectuat inspecția fiscală la contribuabilul verificat numai după ce decizia de impunere emisă acestuia în urma controlului este considerată definitivă în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, și anume:

• După expirarea termenului de contestare administrativă, în cazul în care contribuabilul verificat nu contesta decizia de impunere emisă în urma inspecției fiscale;
• După emiterea deciziei instanței sau în cazul în care contribuabilul verificat nu inițiază o procedură judiciară de atac după emiterea deciziei de soluționare a contestației administrative (după caz). Decizia se emite (separat pentru fiecare persoană română afiliată parteneră la tranzacția pentru care s-au efectuat ajustări din considerente de prețuri de transfer) în 5 exemplare transmise contribuabilului verificat, societății afiliate partenere din România și organelor fiscale relevante care au efectuat inspecția fiscală și respectiv administrează pe fiecare dintre contribuabilii în discuție.

În considerarea art. 278 din noul Cod de procedură fiscală, de la 1 ianuarie 2016 există modificări în regimul juridic al suspendării actelor administrative fiscale, conform art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004. Principala noutate este aceea că nivelul cauţiunii va fi predeterminat de art. 278 alin. (2) din noul Cod de procedură fiscală, astfel: 10%, pentru creanţe fiscale de până la 10.000 lei; 1.000 lei + 5% din ceea ce depăşeşte 10.000 lei, pentru creanţe fiscale de până la 100.000 lei; 5.500 lei + 1% din ceea ce depăşeşte 100.000 lei, pentru creanţe fiscale de până la 1.000.000 lei; 14.500 lei + 0,1% din ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei, pentru creanţe fiscale ce depăşeşc acest prag. Este de aşteptat ca art. 278 alin. (4) din noul Cod de procedură fiscală să genereze în practică situaţii controversate, din moment ce pare să recunoască doar în parte efectele unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a actelor administrative fiscale.

Cota de TVA standard redusă la 20%. Cu începere de la 1 ianuarie 2016, cota de TVA standard în România a fost redusă la 20% (faţă de valoarea anterioară, aplicată în perioada 1.07.2010 – 31.12.2015, de 24%). Rămân în continuare aplicabile cotele reduse de TVA de 9% şi 5%, în cazurile şi condiţiile limitativ prevăzute de noul Cod fiscal. Ca urmare a modificării cotei de TVA, va fi nevoie să se acorde o atenţie specială situaţiilor în care, anterior datei de 1.01.2016, s-au facturat avansuri cu utilizarea cotei standard de 24%. Normele de aplicare clarifică, cel puţin în parte, asemenea situaţii.

Noua situaţie juridică a măsurilor asigurătorii aplicate de organele antifraudă fiscală. În practica fiscală au existat în 2014 şi 2015 numeroase cazuri în care s-au aplicat măsuri asigurătorii, care au fost menţinute pe o lungă perioadă de timp – uneori şi datorită insuccesului contestaţiilor judiciare împotriva acestor măsuri asigurătorii – fără a exista un control fiscal propriu-zis, care să conducă la emiterea unui raport de inspecţie fiscală şi a unei decizii de impunere. O parte din aceste măsuri asigurătorii sunt încă în forţă. Prin urmare, în cazul lor este incident art. 352 alin. (9) din noul Cod de procedură fiscală, cu trimitere la dispoziţiile art. 213 alin. (7) din noul Cod de procedură fiscală. Astfel, pentru măsurile asigurătorii aplicate de organele fiscale sau de organele antifraudă fiscală, în forţă la 1 ianuarie 2016, a început să curgă un termen de 6 luni în intervalul căruia este obligatorie clarificarea regimului juridic al obligaţiilor fiscale estimate. Dacă în acest termen de 6 luni nu se finalizează niciun control fiscal care să “definitiveze” obligaţiile fiscale, măsurile asigurătorii se desfiinţează de drept, iar bunurile, veniturile sau soldul creditor al conturilor bancare care au făcut obiectul măsurilor asigurătorii devin libere de orice sarcini. Este de aşteptat, în context, o creştere a numărului inspecţiilor fiscale, în acele cazuri în care contribuabilii au fost deja vizaţi de un control antifraudă fiscală.

Dr. Cosmin Flavius Costaş

Finalul anului 2015 ne găseşte, pe mulţi dintre noi, la birou, într-o sală de judecată, în camera de consiliu, la o întâlnire cu clientul stresat de vreun control fiscal sau, în cazul cel mai fericit, în faţa ultimei revizuiri a materialelor care vor intra în Tax Magazine nr. 12/2015. Indiferent de ipostază, 2015 a fost pentru toţi un an intens, pe care e bine poate să-l lăsăm în urmă.

Pentru revista Tax Magazine, anul 2015 a fost un an al începuturilor. După câteva numere publicate în 2014, credem noi că în acest an ne-am găsit un ritm de lucru, o echipă de colaboratori şi energia de a scrie, în fiecare lună, pe teme de actualitate din domeniul fiscalităţii naţionale şi europene. Un exemplu viu este faptul că, pe 24 decembrie 2015, trimitem cititorilor Tax Magazine un cadou de Crăciun, numărul din decembrie.

Provocările pe care le-am întâmpinat sunt dintre cele mai dificile. Practicienii cu 18 ore de muncă pe zi sunt greu de convins să-şi sacrifice şi puţinul timp rămas pentru a colabora cu o revistă de specialitate în domeniul fiscal. Unii magistraţi sunt în continuare reticenţi atunci când vine vorba de publicarea unui articol, pentru a nu risca o antepronunţare. Din lipsă de timp şi spaţiu, revistele în format clasic, tipărit pe hârtie, sunt tot mai puţine, pentru că viaţa socială şi viaţa juridică se desfăşoară online, iar bibliotecile s-au mutat în spaţiul virtual. Deşi în domeniul fiscal sunt puţine publicaţii active, teoreticienii şi practicienii au pus oarecum deoparte bunul obicei al abonamentului la o revistă de specialitate.

Credem însă că toate aceste dificultăţi au definit în anul 2015 caracterul revistei Tax Magazine. Nopţile şi firele noastre albe sunt mai puţin importante, atât timp cât cei care ne citesc identifică în paginile revistei soluţii pentru problemele cu care se confruntă, explicaţii pertinente, informaţii „calde” şi un strop din pasiunea inerentă fiecărui rând scris în această revistă.

La final de an, ne înclinăm cu respect în faţa celor care ne citesc şi ne susţin şi îi salutăm cordial pe ceilalţi. Promitem să fim mai buni în 2015, convinşi că seriozitatea pe care încercăm să o transmitem nu poate fi decât de bun augur.

Şi pentru că nu ne plac neapărat aşa-numitele Season Greetings, vă spunem creştineşte Crăciun Fericit şi un An Nou 2016 sănătos, prosper şi stabil, în care gândurile noastre bune şi materialele noastre şi mai bune să vă fie mereu aproape!

Dr. Cosmin Flavius Costaş

Editor, Tax Magazine

• Editorial
  Cosmin Flavius Costaș
  Gânduri de final de sezon fiscal
  Conferința Cluj Tax Forum – 19 februarie 2016
• Politici fiscale
  Proceduri de infringement în materie fiscală la nivelul Uniunii Europene (decembrie 2015)

• Impozite directe
  Cosmin Flavius Costaș, Tudor Vidrean-Căpuşan
  Tratamentul fi scal al veniturilor obținute din vânzarea fotografi ilor prin intermediul unor site-uri
  de specialitate localizate în Statele Unite ale Americii
  Maria Claudia Andrieș
  Despre taxele de mediu în România. Clasifi care şi implicaţii (II)
• Impozite indirecte
  Septimiu Ioan Puţ
  Puterea argumentului fiscal

• Procedură fiscală
  Cosmin Flavius Costaș
  Identitatea chestiunii litigioase în procesul fiscal român

• Jurisprudență fiscală națională
  Cosmin Flavius Costaş, Lia Sabou
  Cursul de schimb valutar, pe masa Curţii Constituţionale
  Decizie de instituire a măsurilor asigurătorii. Lipsă motivare. Nulitate

• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în intervalul 1 – 22 decembrie 2015

Andreea Mihnea, EY: Avem nevoie de tinerii plecaţi din ţară. Cred că au multe oportunităţi în România

Autor: Andreea Mihnea, Director HR, EY România

Schimbările profunde care au loc, nu doar în România, ci în întreaga lume necesită noi generaţii de lideri, de profesionişti care să transforme oportunităţile în valoare pentru comunităţi şi pentru societate în ansamblu. Mobilitatea fără precedent a forţei de muncă şi digitalizarea au aruncat însă companiile din întreaga lume într-un adevărat war for talent. Companiile din România încep să resimtă, la rândul lor, tot mai acut această tendinţă globală.

România este recunoscută pentru capitalul uman valoros şi accesibil. Este motivul pentru care numeroase companii au înființat aici centre de servicii pentru operaţiunile lor din întreaga lume. De cealaltă parte însă, un procent semnificativ de români cu pregătire superioară au ales să plece din ţară pentru a-şi valorifica mai bine potenţialul. Complexitatea schimbărilor din ultimul deceniu pune o presiune din ce în ce mai mare pe oameni, iar companiile au nevoie de angajaţi tot mai bine pregătiţi, mai flexibili, mai deschişi la nou, şi mai creativi. Banii nici nu mai sunt uneori parte din această ecuaţie, pentru că este din ce în ce mai greu să atragi şi să păstrezi astfel de oameni în organizaţie.

În acest context, efortul pe care îl facem pentru a recruta cei mai talentaţi absolvenţi din România nu mai este suficient. De aceea, în ultimul an ne-am îndreptat atenţia către numeroşii români foarte bine pregătiţi care au plecat din ţară şi care poate s-ar întoarce dacă ar identifica oportunităţile potrivite. Cred că România are multe astfel de oportunităţi pentru ei, de la poziţiile-cheie din domeniul serviciilor profesionale, până la alternativa antreprenoriatului, ce cunoaște o dezvoltare fără precedent la nivel local.

În paralel, aş vrea să subliniez că atât companiile multinaţionale care operează aici, cât şi cele locale, sunt foarte interesate să angajeze tineri profesionişti români, cu solide cunoştinţe aplicabile în business în acest moment. Mă refer la tinerii care excelează în domeniul în care studiază, care sunt permanent la curent cu cele mai noi fenomene şi tendinţe din economie şi care au abilităţile necesare pentru a construi relaţii profesionale bazate pe colaborare şi încredere.

EY are peste 212.000 de angajați la nivel mondial în peste 150 de țări. Numai în acest an, compania a angajat aproape 60.000 de specialiști, practic o persoană nouă la fiecare 9 minute. În România, în 2015, EY a angajat doar în septembrie 101 absolvenți de facultate – cel mai mare număr recrutat până acum de la deschiderea biroului EY în România, în 1992, şi cu 20% mai mulţi faţă de anul trecut. Numărul angajaţilor din cele 5 birouri din România şi Republica Moldova a depăşit astfel pentru prima dată 650 de persoane.

EY în top 10 angajatori vizați de tinerii români

Conform studiilor derulate de Trendence şi Catalyst, tinerii profesionişti din România pun tot mai mult accent pe beneficii non-financiare şi pe echilibrul între viaţa profesională şi cea personală în alegerea unui angajator. Conform celor două studii, Trendence Graduate Barometer şi Most Desired Employers Survey 2015, EY a urcat pentru prima dată în topul preferinţelor tinerilor, devenind cel mai dorit angajator din domeniul serviciilor profesionale pentru absolvenţii de studii superioare. EY este şi în top10 în clasamentul general al celor mai doriţi angajatori din România, conform studiului Trendence, şi este angajatorul preferat din grupul Big4 pentru absolvenţii de elită şi pentru femei, conform ambelor studii.

Respondenţii care au participat la cele două sondaje percep EY România drept compania de servicii profesionale cea mai inovativă, care oferă cele mai bune programe de formare şi care are cel mai atractiv mediu de lucru. De asemenea, EY este perceput de tinerii români drept compania din acest domeniu care angajează cei mai mulţi absolvenţi şi care are cea mai bună prezenţă la târgurile de job-uri.

Studenţii de elită care termină astăzi facultatea ştiu foarte bine ce vor – ei îşi doresc o carieră solidă şi posibilitatea de a promova într-o companie până la vârf. Vor să facă parte din organizaţii globale, unde să aibă acces la resurse şi oportunităţi pe măsura lucrurilor pe care ei şi le doresc de la viaţă. Dar îşi doresc şi flexibilitate, autonomie şi timp mai mult pentru viaţa privată. Pentru a atrage cei mai talentaţi astfel de tineri români, fie că locuiesc în ţară sau că sunt stabiliţi în afară şi vor să se întoarcă, trebuie să le oferi acele avantaje care să îi motiveze să crească personal și profesional alături de companie. Dar mai mult decât atât, trebuie să le oferi o misiune şi un set de valori relevante pentru ei în această eră a transformării.

• Investiţiile fixe totale din Zona Euro în 2016 sunt estimate să înregistreze cea mai mare creştere din 2007 încoace

Condiţiile economice din Zona Euro continuă să se îmbunătățească, stimulate inițial de consumul din 2014 și 2015 și de investiţiile de capital din Zona Euro, care vor sta la baza unei redresări constante pe termen mediu, se arată în ediţia din decembrie 2015 a prognozei EY Eurozone Forecast (EEF). Previziunile EEF estimează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,5% în 2015, urmată de o accentuare a creşterii, la 1,8% în 2016 şi 2017.

Creşterea exporturilor şi revenirea cererii interne generează presiune asupra capacitații de răspuns în mai multe sectoare, cum ar fi serviciile financiare, serviciile profesionale, turism şi agrement. În plus, relaxarea creditării şi menţinerea unor rate mai scăzute ale dobânzilor vor duce la creşterea cererii de credite în viitorul apropiat. Conform EEF, investiţiile fixe totale sunt așteptate să crească cu 2,4% în 2016 – cel mai rapid ritm de creştere din 2007 încoace – şi să se accelereze la 3,1% în 2017. Pentru anii 2018 şi 2019, investiţiile fixe totale sunt estimate să crească cu un ritm anual de 2,5%.

Cheltuielile de capital au devenit din ce în ce mai vizibile, pe măsură ce companiile și-au recăpătat încrederea în revenirea economică şi constată o îmbunătățire a profitabilității. Măsurile recente luate de BCE pentru extinderea programului de achiziţii de obligaţiuni şi reducerea dobânzilor la depozite oferă asigurări suplimentare privind costurile scăzute ale creditelor pentru perioada care urmează. Acest fapt ar trebui să stimuleze și mai mult cererea de credite în 2016 şi să susțină revenirea economică prin investiţii de capital.

Perspectivele exporturilor afectate de încetinirile creşterilor de pe pieţele emergente

Investiţiile suplimentare de capital ar trebui să completeze reformele privind creşterea competitivităţii, care au impulsionat exporturile unora dintre ţările Zonei Euro în ultimii ani. Cu toate acestea, încetinirea ritmului de creştere din pieţele emergente va afecta estimările pentru perioada următoare.  În pofida unui curs de schimb mai mic – influențat de prelungirea programului de achiziţii de active de către BCE şi de aşteptata încordare a politicii monetare din Statele Unite – şi în pofida redresării din economiile avansate, EEF se aşteaptă la o încetinire a ritmului de creştere a exporturilor de la 4,5% în 2015 la 3,7% în 2016 şi de 3,4%, anual, din 2017 până în 2019.

Veniturile din muncă vor deveni principalul motor al consumului în gospodării

Ajutat de impactul preţurilor mai mici la combustibili, consumul a fost principalul motor de creştere și de susținere a redresării economice a Zonei Euro de până acum. Privind în perspectivă, deşi EEF se aşteaptă la o revenire mai echilibrată, pe parcursul căreia cheltuielile cu investiţiile şi cele de consum vor avea contribuții relativ similare la creşterea economică, cheltuielile gospodăriilor vor rămâne cruciale.

Creşterea veniturilor din muncă va fi principalul factor care va influența creşterea cheltuielilor gospodăriilor. EEF estimează o creştere a consumului de 1,7% în 2015 şi de 1,6% în 2016, iar pe termen mediu, o creştere anuală de aproximativ 1,4%. Generarea de noi locuri de muncă şi încurajarea persoanelor inactive de a-şi căuta de lucru vor fi elemente esențiale ale prosperităţii în anii care vin. Investiţiile vor fi de ajutor din acest punct de vedere, însă va fi în continuare nevoie ca guvernele să facă mai mult pentru micşorarea costurilor asociate muncii în unele economii din Zona Euro.

Perspectivele României

Perspectivele macroeconomice ale României rămân pozitive, în pofida schimbării guvernului din luna noiembrie. Cererea internă a continuat să alimenteze creşterea în trimestrul trei, PIB-ul ridicându-se la 1,4% în acest trimetru (după ce a rămas neschimbat în trimestrul doi) şi ajungând la un nivel anual de 3,6%. Încă nu a fost efectuată o analiză separată pe componente pentru trimestrul trei, dar ne aşteptăm ca tendinţa crescătoare înregistrată în consum şi investiţii să fi continuat.

Menținerea unor creșteri reale ale veniturilor, susținute de inflaţia mică sau chiar negativă şi de o scădere treptată a şomajului, vor sprijini consumul şi în anul 2016. Reducerile de taxe şi creşterile salariale din sectorul public vor stimula şi mai mult veniturile disponibile. Exporturile nete vor continua să aibă un impact moderat asupra creşterii economice. Per ansamblu, ne aşteptăm ca PIB-ul României să crească cu 3,7% în 2015, cu puţin peste previziunea noastră din septembrie.

„Cheltuielile cu investiţiile reprezintă principalul motor de creştere, pe măsură ce guvernul va accelera rata de absorbţie a fondurilor structurale europene. Investiţiile private au cunoscut şi ele o creştere pe fondul dobânzilor mai mici la creditele corporate şi a nivelului mai mare de încredere din mediul de afaceri. De asemenea, consumul dovedeşte o rată de creştere puternică, alimentat de creşterea salariilor, de rata foarte scăzută a inflaţiei, și de reducerea semnificativă a taxei pe valoarea adăugată din iunie 2015”, declară Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

Odată cu intrarea în vigoare a altor reduceri de TVA în ianuarie 2016, creşterea consumului este aşteptată să atingă un nivel de 5,3% în 2015 şi de 5,5% în 2016. Pe măsură ce revenirea economică a Zonei Euro se va accentua, creşterile exporturilor se vor consolida, însă vor fi depășite de cele ale importurilor. În condiţiile în care revenirea economică a Zonei Euro nu își va încetini ritmul, creşterea PIB-ului va atinge 3,9% în 2016, pe fondul unei cereri interne solide şi a reducerii balanţei negative a exporturilor nete.

Cu creşteri salariale anuale, medii, de aproximativ 8% şi în condiţiile scăderii preţurilor de consum, se poate afirma că tendinţa consumului este în mod ferm pozitivă.

Puteţi consula raportul integral aici.

EY România are plăcerea de a vă invita la cea de-a 10-a Conferinţă Anuală de Fiscalitate. Conferinţa va fi organizată ca un eveniment de o zi, în cadrul căruia vor fi prezentate informaţii actualizate privind reglementările fiscale din România cu impact asupra raportării fiscale pe anii 2015 şi 2016 în ceea ce priveşte impozitele directe şi impozitele indirecte. De asemenea vor fi prezentate şi ultimele evoluţii în domeniul fiscalităţii internaţionale şi modificările noului Cod de Procedură Fiscală.

În cea de-a doua parte a zilei, evenimentul va trata principalele modificări ale reglementărilor contabile aplicate societăţilor comerciale, precum şi noul Cod de Procedură Fiscală şi amnistia fiscală, în cadrul a două seminarii interactive speciale.

Prezentările vor fi susţinute în limba română. Veţi putea beneficia de traducere simultană în limba engleză.

Program

09:00 – 09:30 Înregistrarea participanţilor
09:30 – 13:30 Sesiunea I
13:30 – 14:30 Prânz
14:30 – 16:00 Sesiunea II

Sesiunea I
1.1. Impozitele directe – noutăţi şi aspecte de practică pentru 2016
1.2. Reforma BEPS în taxarea internațională și impactul în România
1.3. Principalele modificări privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale
1.4. Cele mai importante modificări din domeniul legistaţiei privind TVA
1.5. Noul Cod de Procedură Fiscală
1.6. Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Sesiunea II – Seminarii interactive
2.1. Principalele modificări ale reglementărilor contabile aplicate societăţilor comerciale
2.2. Noul Cod de Procedură Fiscală şi amnistia fiscală

Vorbitori principali
Alex Milcev
Partener, Directorul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică
Andra Caşu
Director, Impozite Directe
Adrian Rus
Partener, Coordonatorul diviziei de Preţuri de Transfer
Arcadie Parfenie
Senior Manager, Taxare Internatională
Claudia Sofianu
Director Executiv, Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale
Jean-Marc Cambien
Partener, Impozite Indirecte
Ioana Iorgulescu
Director Executiv, Impozite Indirecte
Radu Tudoran
Director Executiv, Contabilitate şi Conformitate Fiscală
Diana Lupu
Director Executiv, Contabilitate şi Conformitate Fiscală
Emanuel Băncilă
Director Executiv, Litigii şi Dispute Fiscale

Pentru mai multe informaţii consultaţi Invitatie Annual Tax Conference.