Începând cu luna ianuarie 2015, Alex Milcev devine noul Director al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică al EY România, ca urmare a plecării lui Venkatesh Srinivasan, care se reîntoarce în ţara natală, India, pentru a prelua un rol executiv la nivel global în cadrul EY.

 Alex este Partener în cadrul EY încă din anul 2006 și are o experienţă de peste 17 ani în calitate de consultant fiscal al unor importante companii din diverse sectoare de activitate. Alex a oferit consultanţă clienţilor săi atât pe probleme de fiscalitate internă cât şi internaţională, fiind implicat în proiecte complexe de restructurări, privatizări, raportare fiscală, optimizare fiscală, fiind în acelaşi timp unul dintre experţii de top în domeniul preţurilor de transfer din România.

„Alex este unul dintre arhitecţii care au contribuit la dezvoltarea departamentului de Asistenţă fiscală din cadrul EY, acesta devenind astfel cel mai extins şi mai căutat din România”, afirmă Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România. „Alex este apreciat de clienţii săi datorită calităţilor înnăscute de lider, a excelentelor cunoştinţe de business şi a abilităţii de a livra în mod constant valoare adăugată companiilor acestora”.

Alex Milcev este membru fondator al Camerei Consultanţilor Fiscali din România şi membru al Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham), aflându-se frecvent în poziţia de lector şi vorbitor pe probleme fiscale şi juridice în cadrul diverselor instituţii, precum şi în cea de colaborator al mai multor publicaţii de business.

„Modul în care EY România a reuşit să se dezvolte şi să se diversifice, în ciuda crizei economice mondiale constituie o lecţie valoroasă, iar eu intenţionez să valorific în continuare acest model unic de dezvoltare şi diversificare pentru a veni în sprijinul clienţilor noştri şi al comunităţii”, a declarat Alex Milcev.

Fostul Director al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, Venkatesh Srinivasan, care s-a aflat la cârma acestuia timp de aproape 15 ani, părăseşte România pentru a începe un nou capitol din viaţa sa profesională ca membru al echipei EY Global Compliance and Reporting (GCR) şi ca lider al GCR Global Talent Hub în cadrul EY Bangalore, India. Pe durata şederii sale în România, Venkatesh a ocupat funcţii executive cheie la nivel local şi regional, inclusiv cea de CSE Tax Markets Leader, contribuind de asemenea la dezvoltarea departamentului de Asistenţă fiscală, rezultatul fiind atingerea poziţiei actuale de lider de piaţă.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Autor: Cosmin Flavius Costaș

În dosarele penale cu elemente de drept fiscal, Parchetul recurge în prezent la serviciile specialiştilor delegaţi de ANAF la Parchete (şi remuneraţi de ANAF). Prin urmare, fără participarea părţilor, procurorul dispune ca aceşti specialişti să efectueze un raport de constatare tehnico-ştiinţifică pentru problemele de natură fiscală puse în discuţie. În acest sens, reamintim faptul că art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţie consacră dreptul de a interoga martorii din proces. Astfel, în privinţa martorilor propriu-zişi, este neîndoielnic faptul că audierea lor în secret, fără informarea suspectului sau a apărătorului acestuia, contravine exigenţelor convenţionale. Prin urmare, în special în cazul martorilor ale căror depoziţii au un caracter determinant şi care au fost audiaţi de organele de urmărire penală, există o încălcare a art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţie^[1]. În egală măsură însă, dreptul de a interoga martorii din proces este încălcat şi prin aceea că suspectul sau apărătorii lui nu au posibilitatea de a participa la stabilirea obiectivelor raportului de constatare, de a-l interoga direct pe acest specialist sau de a formula obiecţiuni la raportul de constatare. Mai mult, din practica Parchetelor rezultă faptul că persoana acuzată nu are nici măcar posibilitatea de a propune o contra-probă, adică realizarea unui raport de expertiză de către un consultant fiscal cu privire la aceleaşi chestiuni, ceea ce accentuează violarea art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţie. Asupra acestor aspecte, vom reţine faptul că în jurisprudenţa CEDO, obligatorie şi pentru organele de urmărire penală, s-a indicat faptul că în noţiunea de „martor” intră şi expertul, mai ales atunci când o acţiune publică este declanşată în urma raportului pe care acesta l-a redactat^[2], pentru că într-o asemenea ipoteză expertul se apropie de poziţia unui „martor în acuzare”. De altfel, jurisprudenţa convenţională mai recentă se pronunţă cu fermitate pentru sancţionarea acestor abuzuri^[3]. O vor face oare şi instanţele penale naţionale?

Vizualizați aici Buletinul informativ în materie de impozite indirecte realizat de KPMG.

Vizualizați aici materialul realizat de KPMG cu modificările legislative fiscale de la finalul anului 2014.

Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov: „Poliţele RCA pentru tineri, exagerat de mari. Rog ASF să regândească speţa!”

Ministrul Finanţelor Publice, Darius Bogdan Vâlcov, solicită conducerii Autoritătii pentru Supraveghere Financiară (ASF) să reanalizeze şi să regândească sistemul RCA în privinţa tinerilor sub 25 de ani.

“Consider că actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti nişte poliţe RCA care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Acesta a mai spus că filosofia guvernării Ponta este aceea de a oferi şanse tuturor categoriilor, fără discriminări de niciun fel.

Sursa: www.mfinante.ro

Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă scăderea ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei sub valorile prognozate, ca urmare a declinului preţurilor volatile, inflaţiei scăzute din zona euro, persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 1,26 la sută în luna noiembrie 2014 de la 1,44 la sută în luna octombrie 2014. În luna noiembrie 2014, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 1,1 la sută, uşor inferioară nivelului de 1,2 la sută din luna precedentă, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – s-a menţinut la nivelul de 1,4 la sută.

Rezervele valutare s-au menţinut în jurul nivelului de 32 miliarde de euro la finele anului 2014 după acoperirea plăţilor scadente aferente serviciului datoriei externe (aproximativ 8 miliarde de euro) şi în condiţiile reducerii ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit (de la 20 la sută la 14 la sută), fiind alimentate de intrări ale fondurilor europene şi împrumuturi ale statului pe pieţele internaţionale.

Pe parcursul anului 2014, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro s-a menţinut într-o plajă de stabilitate, aprecierea din perioada martie-octombrie fiind temperată de sporirea aversiunii globale pentru risc în ultimele luni ale anului în condiţiile tensiunilor geopolitice regionale.

Ritmul anual de creştere, în termeni reali, al creditului în monedă naţională s-a majorat în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei. Cu toate acestea, dinamica anuală reală a împrumuturilor totale acordate sectorului privat a rămas în teritoriu negativ pe fondul reducerii stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor de credit.

În sectorul economiei reale cele mai recente date statistice indică accelerarea dinamicii anuale a produsului intern brut datorată redresării cererii interne, susţinută de ambele componente majore ale acesteia – consumul şi investiţiile.

Pe termen scurt, se anticipează menţinerea traiectoriei ratei anuale a inflaţiei sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare ca efect al influenţei exercitate de evoluţia preţului petrolului pe plan mondial și al persistenţei deficitului de cerere agregată. În acelaşi timp, se remarcă sporirea incertitudinilor privind evoluţiile din mediul extern în condiţiile reamplificării tensiunilor geopolitice regionale şi ale ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume.

În aceste condiții, CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5 la sută pe an de la 2,75 la sută, începând cu data de 8 ianuarie 2015, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor instituţiilor de credit.

În scopul consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politicã monetară la +/- 2,25 puncte procentuale de la +/-2,5 puncte procentuale. Drept urmare, începând cu data de 8 ianuarie 2015, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 4,75 la sută pe an de la 5,25 la sută, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25 la sută pe an.

Pe baza datelor disponibile în prezent, deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, concomitent cu revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată.

CA al BNR consideră că un mix adecvat de politici macroeconomice, în linie cu prevederile acordurilor de finanţare externă, alături de un proces sustenabil de intermediere financiară şi o remunerare adecvată a depozitelor bancare sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe.

BNR reafirmă că utilizarea şi dozarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune, în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional, sunt de natură să asigure îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu precum şi menţinerea stabilităţii financiare.

Potrivit calendarului aprobat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 februarie 2015 când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.

Sursa: www.bnr.ro

Ioana Mihai se alătură echipei EY România şi va ocupa funcția de Director Executiv Corporate Finance în cadrul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii. Ioana are o experienţă de peste 18 ani în industria bancară din România, alături de BCR – Erste, Citigroup şi ING Bank. În cadrul EY România, ea va coordona echipa de Corporate Finance care, alături de echipele de Transaction Support şi Valuation & Business Modeling, asigură portofoliul EY de servicii de asistenţă în tranzacţii.

 Înainte de a se alătura echipei EY, Ioana Mihai a coordonat departamentul de Debt Capital Markets din cadrul BCR, departament pe care l-a construit de la bază. Din această poziţie, a coordonat proiecte ample de împrumuturi sindicalizate și emisiuni de obligațiuni pe piața locală pentru corporații mari şi companii de stat şi a contribuit la dezvoltarea profesioniştilor băncii în domeniul pieţelor de capital.

Ioana este absolventă a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

„Preiau cu satisfacție şi interes această funcție de conducere, întrucât voi putea contribui la consolidarea gamei de servicii de corporate finance a EY în România. Contextul actual oferă numeroase oportunităţi pentru companiile administrate bine, fie că este vorba de companii internaţionale care investesc în România sau de antreprenori locali care doresc să-şi consolideze poziţia pe piața românească și regională”, declară Ioana Mihai, Director Executiv EY România.

„Sunt încântat să îi urez bun venit Ioanei în echipa noastră. Vom urmări, prin intermediul experienţei noastre reunite, să creştem în această piaţă aflată în expansiune, construind pe baza lucrurilor care ne diferențiază și, în mod special, prin sprijinirea companiilor aflate în dezvoltare”, explică Florin Vasilică, Liderul departamentului de Asistenţă în Tranzacţii a EY România.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

• Economia SUA îşi revine în forţă
• Cea a Chinei va încetini în acest an
• Zona Euro, aflată în dificultate, va introduce relaxarea cantitativă
• India va trece peste pragul de creştere de 6%
• Ritmul de creştere economică a Africii sub-sahariene va fi mai mare decât media globală 

La început de an, economiştii PwC au avansat cinci previziuni pentru 2015.

1. Creşterea economică a SUA va fi cea mai mare din ultimul deceniu.Rata şomajului în Statele Unite a scăzut sub 6% în 2014, şi ne aşteptăm ca aceasta, luând în calcul şi preţul scăzut al petrolului, să contribuie la creşterea consumului. În analiza noastră, anticipăm că economia SUA va creşte cu mai mult de 3% în 2015, cea mai mare rată de creştere din 2005. Prin urmare, ne aşteptăm ca SUA să contribuie cu aproximativ 3% la creşterea PIB-ului global (vezi fig. 1), cea mai mare contribuţie într-un singur an de la începutul crizei.

2. Creşterea economică a Chinei va avea cel mai lent ritm din 1990 încoace: Ne aşteptăm ca aportul Chinei să fie cel mai mare la creşterea globală în 2015. Însă, creşterea previzionată de 7.2% va fi cea mai mică din 1990, iar nivelul ridicat al îndatorării companiilor şi populaţiei aduce riscuri suplimentare.

Alte două economii BRIC au parte însă de probleme mai mari:

• În ceea ce priveşte Rusia, ne aşteptăm ca PIB-ul să scadă în 2015 ca urmare a preţului scăzut al petrolului şi a sancţiunilor economice internaţionale;

• Creşterea economică a Braziliei va fi lentă, scenariul nostru preconizând un avans de doar 1%.

Ne aşteptăm ca aportul combinat al economiilor BRIC la creşterea globală să fie în scădere pentru al doilea an consecutiv, fiind de aproximativ 33% din creşterea economică globală în 2015 (vezi fig. 1).

3. Inflaţia scăzută va duce la relaxare cantitativă în Zona Euro: Ne aşteptăm ca atât inflaţia cât şi creşterea economică să rămână la un nivel scăzut în Zona Euro în 2015. Aşadar, ne aşteptăm ca BCE să iniţieze un program de relaxare cantitativă prin cumpărarea de titluri de stat, într-o încercare de a impulsiona cererea şi de a preveni deflaţia.

4. Creşterea economică a Indiei este de aşteptat să depăşească 6%: După o creştere de sub 6% începând cu 2012, credem că 2015 va fi anul în care economia Indiei va avea o creştere de 7%. Pe termen scurt, scăderea preţului petrolului probabil va impulsiona creşterea PIB-ului, va diminua deficitul de cont curent al Indiei şi va contribui la reducerea inflaţiei.

Pe termen mediu, credem că bugetul din februarie 2015 va duce India mai aproape de implementarea unor reforme structurale care să impulsioneze economia.

5. Creşterea economică în Africa sub-sahariană va depăşi media globală pentru al 15-lea an consecutiv. Ne aşteptăm de asemeneaca PIB-ul combinat al celor mai mari patru economii din Africa sub-sahariană (luând în considerare puterea de cumpărare) – Nigeria, Africa de Sud, Angola şi Etiopia – să depăşească rezultatele economice ale Italiei în 2015, măsurat la nivelul dolarului din 2013. Pentru afaceri, acesta este un semn al potenţialului de investiţii al regiunii.

PwC a identificat trei factori de urmărit de către investitori în 2015. Primul, scăderea preţului petrolului datorită micşorării cererii la nivel global, a creşterii bruşte a volumului de petrol de şist extras în SUA şi a producţiei constante din OPEC.

“Predicţiile şi previziunile noastre iau în considerare că preţul petrolului va fi în medie de 60-70 dolari pe baril în dercursul lui 2015 şi va închide anul la aproximativ 80 de dolari pe baril. Însă, dată fiind natura impredictibilă a preţului petrolului, organizaţiile ar trebui să se pregătească şi pentru scenarii diferite”, declară Richard Boxshall, economistul şef al PwC.

Al doilea factor este o posibilă “aterizare forţată” a economiei Chinei (o reducere semnificativă a ritmului de creştere).

“Economia chineză este vulnerabilă, dat fiind nivelul ei de îndatorare privată – aproximativ 250% din PIB – iar estimările cercetătorilor chinezi din mediul academic arată că începând cu 2009 aproape 6,8 trilioane de dolari au fost pierdute prin intermediul unor investiţii pentru a crea oraşe fantomă, clădiri de birouri care nu au fost niciodată date în folosinţă şi fabrici inactive. Până acum, guvernul chinez pare să reuşească să ţină în frâu această situaţie, însă impactul negativ al unei “aterizări forţate” nu trebuie ignorat”, a adăugat Boxshall.

Al treilea este escaladarea riscurilor geopolitice. “Creşterea tensiunilor geopolitice în Rusia şi Ucraina şi în Orientul Mijlociu ar putea avea o influenţă negativă asupra afacerilor şi ar putea avea repercusiuni asupra creşterii economice la nivel global” spune Richard Boxshall.

Cât de exacte au fost previziunile economiştilor PwC în 2014?

În mare, destul de precise. Ei au avut dreptate în privinţa următoarelor:

• economiile avansate au contribuit cu aproximativ 40% la creşterea PIB-ului global;
• Federal Reserve a redus achiziţionarea de active bancare la zero în decursul anului; şi
• Marea Britanie a avut cea mai rapidă creştere economică din G7.

… mai puţin însă când a fost vorba de preţul petrolului şi rezultatele Cupei Mondiale.

„Nu am avut dreptate în totalitate. Anul trecut am considerat că există riscul creşterii preţului petrolului, când, de fapt, preţul a scăzut dramatic în ultimele luni datorită scăderii cererii şi creşterii producţiei din SUA a petrolului de şist. În strânsă legătură, ne-am aşteptat ca inflaţia în Marea Britanie să fie puţin peste ţinta de 2% propusă în 2014, dar în final a fost imediat sub acest nivel, în mare parte datorită preţurilor scăzute la energie şi alimente la nivel global.

„Iar previziunea noastră legată de Brazilia ca favorită a Cupei Mondiale a fost, de asemenea, infirmată; însă, următoarele două ţări favorite, Germania şi Argentina, au fost cele care au disputat finala”, a conchis Boxshall.

Despre PwC

Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 195.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

ANAF a publicat Calendarul obligațiilor fiscale pe anul 2015.

Puteți consulta calendarul aici.

Autor: Cosmin Costaș

Aceeași problemă: diurnă-venit salarial recalificat sau diurnă-beneficiu legal acordat?

   1. În fiecare iarnă, cu o răbdare mioritică, așteptăm ordonanțele de urgență din 30 decembrie, aplicabile de la 1 ianuarie, și normele metodologice din februarie, aplicabile retroactiv, de la același 1 ianuarie. În esență, fiecare nou sezon fiscal începe cu incoerențele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care nu e doar incapabilă să promoveze din vreme actele normative în domeniul fiscal, dar are nevoie și de timp de reflecție pentru a decide de ce a reglementat într-un anume sens.

    2. În această iarnă, în plin scandal centrat pe diurnă, transportatorii par să-și fi pierdut răbdarea cu ANAF. Sub presiunea unor controale fiscale „experimentale” (în cadrul așa-numitelor proiecte-pilot destinate să contribuie la conformarea voluntară) și sub iminența unui jihad fiscal, transportatorii s-au organizat și solicită Ministerului Finanțelor Publice, Guvernului și Agenției Naționale de Administrare Fiscală o poziție oficială, scrisă, coerentă, care să-i ajute să-și organizeze eventual pe viitor afacerea, în limitele legii (pentru un exemplu, a se vedea comunicatul Asociației Patronale a Transportatorilor Europa 2002).

    3. Incoerența ANAF e mai recent demonstrată de o scrisoare-răspuns a Ministerului Finanțelor Publice la o solicitare a președintelului Agenției Naționale de Administrare Fiscală de a se lămuri tratamentul fiscal aplicabil pentru diurnă, în cazul șoferilor. Cu alte cuvinte, după ce experimental a calculat obligații fiscale suplimentare de câteva milioane de euro, ANAF se întreabă și întreabă Ministerul Finanțelor Publice dacă interpretarea pe care a făcut-o respectă legea.

   4. Scrisoarea-răspuns a Ministerului Finanțelor Publice e un act tipic autorităților publice din România: nu spune nimic tranșant, pentru a lăsa loc de interpretări. Vorba unui funcționar clujean de la Serviciul de Asistență Contribuabili: sunt posibile două soluții și vă înțelegeți dvs. cu echipa de inspecție fiscală … Cu toate acestea, în continuarea observațiilor noastre din ultimele zile ale lui 2014, vom reține câteva chestiuni:

    a. Ministerul face referiri, la pct. I din scrisoare, la vechea formă și nouă formă a art. 55 alin. (4) lit. g) Cod fiscal, reușind să sublinieze, în contra interpretării ANAF, o idee extrem de clară: orice sume primite de salariați pe perioada delegării sau detașării, în țară sau în străinătate, sunt neimpozabile și nu intră în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale dacă se înscriu în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituțiile publice. Per a contrario, sumele care depășesc acest plafon sunt considerate venituri de natură salarială, impozabile potrivit regulilor de drept comun și sunt luate în calcul la determinarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii (aspect menționat de altfel și de art. 55 alin. (6) Cod fiscal). În fapt, Ministerul Finanțelor Publice nu face altceva decât să trimită la dispoziții legale care  de lege lata sunt suficient de clare și nu suportă o altă interpretare.

    b. În mod bizar, la pct. II din scrisoare sunt considerate ca având caracter de pură recomandare dispozițiile art. 17 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995, în ceea ce privește agenții economici privați. Concluzia e șchioapă logic și juridic, din cel puțin două motive:

    – Dacă ar fi să urmăm logica Ministerului Finanțelor Publice, sumele primite de salariați pe durata delegării/detașării ar fi integral deductibile pentru angajator și complet neimpozabile pentru angajat, indiferent de cuantumul lor.

    – În egală măsură, dispozițiile art. 55 alin. (4) lit. g) și art. 55 alin. (6) Cod fiscal ar fi în mod vădit lipsite de conținut, întrucât nu ar mai exista indemnizații impozabile și indemnizații neimpozabile.

    S-ar contrazice astfel o practică de conformare voluntară veche de vreo 20 de ani și, cel puțin în limitele termenului de prescripție, contribuabilii ar putea solicita restituirea diferențelor de impozit rezultate din aplicarea dispozițiilor art. 55 alin. (4) lit. g) Cod fiscal.

    c. Cu referire la principiul general anti-abuz prevăzut de art. 11 alin. (1) Cod fiscal, Ministerul Finanțelor Publice recomandă o abordare prudentă, cu următoarele linii de forță:

    – Fiecare tranzacție va fi analizată în parte, in concreto, pentru a se verifica dacă ea are sau nu un conținut economic.

    – Nu este prezumat faptul că tranzacțiile sunt artificiale, fiind în sarcina fiscului să facă proba caracterului artificial al unei tranzacții.

    Această interpretare ridică serioase probleme pentru ANAF, care lucrează doar cu șabloane fiscale (așa cum se întâmplă, de pildă, în cazul tranzacțiilor imobiliare ale persoanelor fizice în sarcina cărora s-a stabilit retroactiv TVA).

    În ceea ce ne privește, apreciem că încadrarea situațiilor analizate – remunerarea șoferilor, pe perioada delegării și detașării, în cadrul juridic reglementat de art. 55 alin. (4) lit. g) și H.G. nr. 518/1995 – în sfera de aplicare a art. 11 Cod fiscal este exclusă. Astfel, nu doar că tranzacțiile nu sunt artificiale, ele se circumscriu unei matrici permise chiar de legiuitor. În context, se pune desigur o întrebare retorică: dacă diurna este acordată unui secretar de stat sau unui rector aflat în delegație, poate fi ea prezumată ca beneficiu al unei tranzacții artificiale, cu consecința recalificării ca venit salarial?

    Oricum, chiar dacă recalificarea s-ar produce, din punct de vedere fiscal ea ar fi nulă pentru diurnele corespunzând, conform fiscului, muncii prestate în străinătate. Conform art. 55 alin. (4) lit. m) Cod fiscal, asemenea venituri nu sunt impozabile în România.

    d. În fine, pentru ca incoerența ANAF să fie vizibilă și de pe Marte, Ministerul Finanțelor Publice recomandă ANAF:

    – verificarea preleabilă a practicii administrative a organelor fiscale existente în domeniu;

    – verificarea prealabilă a jurisprudenței relevante;

    – obținerea de soluții de interpretare prealabile de la organele competente (în mod evident, de la Comisia Fiscală Centrală) și de la inițiatorii actelor normative.

    5. Ne vom opri deocamdată aici, în speranța că răspunsul Ministerului Finanțelor Publice va fi edificator pentru ANAF: e stupid să pornești o acțiune de control la nivel național, chiar și în baza unui proiect experimental, fără a evalua cadrul legislativ, practica administrativă și jurisprudența relevantă. Și, am spune noi, fără a reuși să prezinți vreun argument valid.

 Costaș, Negru & Asociații – SCA