Hotărâre nr. 2/2014 cu privire la alegerea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România, a Comisiei de auditori statutari şi a Comisiei de disciplină

M.Of. nr. 733 din 07.10.2014

În baza prevederilor art. 6 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 6,art. 8 lit. g), h) şi m), art. 10 şi 12 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011,

Conferinţa ordinară anuală a Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunită în şedinţa din data de 27 septembrie 2014, hotărăşte:

Art. 1.

În urma votului valabil exprimat de către auditorii financiari, reprezentanţi aleşi la Conferinţa ordinară a Camerei Auditorilor Financiari din România, s-au ales Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, Comisia de auditori statutari şi Comisia de disciplină, cu următoarea structură:

a) Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România: Botez Daniel, Dănescu Tatiana, Dincă Ana, Iordache Elena, Kameniczi Iosif Cornel, Kiss Clemente, Mihăilescu Ciprian- Teodor, Minda Ioan, Orzescu Scarlat, Păunescu Mirela şi Radu Gabriel.

b) Comisia de auditori statutari: Nacu Anişoara, Manolache Mihail şi Ţurlea Eugeniu.

c) Comisia de disciplină: Manole Ion — membru titular, Ungureanu Mihai Aristotel — membru titular, Grecea Annee-Marie — membru supleant şi Ştefănuţ Gheorghe — membru supleant.

Art. 2.

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Horia Neamţu

Ordin nr. 3.001/2014 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.582/2013 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mijlocii

M. Of. nr. 733 din 7.10.2014

Având în vedere prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. I.

Alineatul (2) al articolului 2 din Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.582/2013 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mijlocii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 26 noiembrie 2013, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Sediile secundare ale contribuabililor mijlocii sunt administrate de administraţiile judeţene ale finanţelor publice şi de Direcţia generală regională a finanţelor publice Bucureşti, prin Administraţia fiscală pentru contribuabilii mijlocii, după caz, în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contribuabilul care le-a înfiinţat.”

Art. II.

Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de planificare, monitorizare şi sinteză, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală regională a finanţelor publice Bucureşti, administraţiile judeţene ale finanţelor publice, precum şi administraţiile finanţelor publice implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Gelu Ştefan Diaconu

• Comerţul dintre ţările emergente se estimează că va creşte cu aproximativ 6% pe an până în 2030, aproape dublul ratei medii globale de creştere;
• Ţările asiatice vor fi, cel mai probabil, actorii principali ai comerţului global;
• Experţii PwC se aşteaptă la consolidarea poziţiei Chinei ca cel mai important centru global comercial de mărfuri. 

Volumul comerţului global de mărfuri va fi aproape dublu, atingând 18 mii de miliarde dolari până în anul 2030, conform unei analize realizate de economiştii PwC.

De asemenea, proiecţiile arată că va avea loc o repoziţionare a „principalilor actori” pe scena comercială globală, statele asiatice devenind chiar şi mai importante din punct de vedere comercial.

Decidenţii politici se vor întruni la sfârşitul lunii la Washington DC pentru a evalua perspectivele globale de creştere economică. În prezent, acestea sunt mai puţin optimiste decât la începutul anului, fapt ce se datorează în principal unor evenimente singulare din SUA (iarna deosebit de lungă şi de grea) şi datelor de creştere dezamăgitoare din Japonia şi din zona Euro.

Însă în ciuda acestor sincope pe termen scurt în creşterea economică globală, comerţul mondial de mărfuri se dovedeşte a fi o poveste de succes privit în perspectivă: din 1980 şi până în prezent volumul comerţului global a crescut de cinci ori – în timp ce PIB-ul global a crescut „doar” de trei ori.

“Unul dintre factorii de succes pe termen lung ai globalizării a fost întărirea fluxurilor comerciale mondiale. Acest trend este o veste bună pentru afaceri, în special pentru acelea care au caracter global. Acestea au capacitatea de a amortiza o scădere de pe piaţa de acasă prin creşterea eforturilor de vânzare pe pieţele străine. Şi aşa cum am observat în ultimii cinci ani, creşterea exporturilor a ajutat România să depăşească perioada de recesiune”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC România.

Economiştii PwC estimează că volumul total al comerţului global de mărfuri va continua să crească de la aproximativ 10,3 mii de miliarde dolari în 2013 la aproape 18 mii de miliarde dolari în 2030 (la valoarea constantă a dolarului din 2013). Jumătate din această creştere (3,9 mii de miliarde de dolari) se va datora comerţului dintre pieţele avansate şi emergente.

„Proiecţia noastră de creştere reală a volumului de schimburi de mărfuri, care se situează în jurul a 3,3% pe an, sugerează că un important vector al creşterii economice globale din această perioadă va fi comerţul. România poate beneficia de pe urma acestei creşteri prognozate a comerţului global prin valorificarea avantajelor care decurg din poziţia sa geografică favorabilă, pentru a deveni poarta estică de acces a Uniunii Europene. Dar pentru a-şi valorifica acest potenţial, România are nevoie de un climat fiscal si vamal atrăgător şi de investiţii continue în infrastructura de transport”, a adăugat Daniel Anghel.

Analiştii preconizează că, până în 2030, China va fi figura printre cele mai importante rute globale de comerţ datorită faptului că, pe măsură ce se îmbogăţesc, consumatorii vor cumpăra şi mai multe bunuri de import, în timp ce ţara va rămâne un jucător cheie în industria manufacturieră – chiar dacă va avansa înspre bunuri de export de o mai mare valoare (vezi Tabelul 1, mai jos).

u păstrează poziţia; s creşte; t scade; g intrare nouă

Notă: Pentru crearea acestui tabel, am eliminate rutele comerciale intra-europene (cu excepţia primelor patru cele mai mari economii europene), precum şi rutele SUA-Canada şi China-Hong Kong.

Analiza PwC indică intrarea comerţului global într-o nouă fază în următoarele două decenii, comerţul dintre ţările emergente crescând cu aproximativ 6% pe an. Astfel, până în 2030:

• Ruta comercială China-India va creşte şi poate deveni a 7-a din lume;
• Ţările bogate în resurse precum Brazilia, Australia sau Arabia Saudită vor profita de pe urma apetitului Chinei pentru resurse naturale şi îşi vor întări relaţiile comerciale cu aceasta;
• Legăturile comerciale dintre China şi alte economii din Asia de Sud Est (de ex. Indonezia) se vor intensifica pe măsură ce companiile chineze vor căuta să profite de mâna de lucru relativ ieftină de pe aceste pieţe.

China îşi va întări cel mai probabil poziţia de centru comercial global de mărfuri. Proiecţiile arată că avansul Chinei faţă de SUA va creşte, o dovadă în plus a mutării centrului de putere economică de la vest la est.

Pe de altă parte, ascensiunea Asiei de Sud Est ca şi centru al comerţului global va trebui să fie acompaniată de investiţii majore în infrastructură, în special în cea de transport, pentru a uşura mişcarea bunurilor pe piaţă.

Despre raport:

Analiza PwC se bazează pe o actualizare a unui raport anterior (Future of world trade: Top 25 sea and air freight routes in 2030). Estimările PwC se bazează pe următoarele ipoteze:

• Ratele de creştere a PIB-urilor naţionale sunt acelea previzionate de FMI în raportul World Economic Outlook şi în proiecţiile PwC din raportul World in 2050.
• Fluxurile comerciale se bazează pe raportul dintre exporturile de bunuri/PIB, care a fost calculat în funcţie de ratele pe termen lung, şi
• previzionarea evoluţiei exporturilor fiecărei ţări în acea perioadă a fost realizată folosind o medie ponderată a cererii actuale şi viitoare, în funcţie de creşterea PIB-ului.

Analiza include pe 29 economii majore selectate pe baza dimensiunii lor actuale (PIB) şi a ratei de creştere previzionate a fluxurilor lor comericale.

Ediţia din octombrie a Global Economy Watch a PwC poate fi accesată la adresa www.pwc.com/gew

Despre PwC

 Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă în 157 de ţări cu mai mult de 184.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiţi mai multe informaţii despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Banca Națională a României lansează ediția a noua a Raportului asupra stabilității financiare. Documentul evaluează reziliența sistemului financiar românesc pe parcursul anului 2013 și prima parte a anului 2014, precum și interacțiunea acestuia cu principalele contrapărți din economia reală. Influența contextului extern este de asemenea analizată, unele dintre principalele provocări asupra stabilității financiare aparținând acestui canal.

Sinteza documentului evidențiază că stabilitatea financiară s-a menţinut robustă de la data Raportului anterior (septembrie 2013), pe fondul îmbunătăţirii contextului macroeconomic intern şi al temperării relative a tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale. Indicatorii prudenţiali ai sectorului bancar privind solvabilitatea, lichiditatea şi gradul de acoperire cu provizioane au consemnat în continuare niveluri adecvate, aceştia menţinându-se în limitele reglementate, chiar şi în condiţiile simulării materializării unor scenarii macroeconomice severe. Principalele provocări la adresa sectorului bancar românesc pentru perioada următoare sunt constituite de reluarea sustenabilă a creditării prudențiale a sectorului privat, prevenirea unor ajustări bilanţiere excesive pe fondul continuării procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră, precum şi ameliorarea indicatorilor de calitate a activelor bancare prin demersurile de curăţare a creditelor neperformante din bilanţuri, cu efecte pozitive asupra eficienţei operaţionale şi a capacităţii de intermediere a instituțiilor de credit.

Raport asupra stabilității financiare 2014

Prezentare Principalele evoluții ale sistemului financiar

Sursa: www.bnr.ro

Bursa de Valori București (BVB) și EY România au organizat două conferințe, una la București și una la Cluj-Napoca, pentru promovarea în rândul antreprenorilor a avantajelor listării și finanțării prin intermediul bursei.

 La conferințe a participat un număr important de antreprenori și persoane din top managementul IMM-urilor din industrii variate.

În timpul prezentarilor și a discuțiilor care au urmat, antreprenorii au fost informați despre proiectul BVB de remodelare și relansare a sistemului alternativ de tranzacționare (ATS) sub numele AeRO, care va fi o piață atractivă pentru investiții și plasamente private de tip “early stage” sau pre-IPO în intreprinderi mici și mijlocii și start-up-uri, companii cu potențial de creștere și dezvoltare și care sunt în căutare de finanțare. AeRO va fi o piață complementară pieței reglementate, dar cu riscuri și câștiguri tipice fiecăreia dintre ele.

AeRO va oferi investitorilor posibilitatea unei diversificări mai ample a portofoliilor prin investiții în companii noi în stadiu incipient de dezvoltare, din diverse sectoare. Companiile listate pe AeRO pot promova pe piața principală a BVB când vor indeplini criteriile pentru piața reglementată.

AeRO va fi disponibil pentru antreprenori, Consultanți Autorizați și investitori până la finalul anului, data lansării depinzând de aprobarea reglementărilor de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

“Prin implementarea unor schimbări a modalității în care Bursa se prezintă acum investitorilor putem obține o cu totul nouă calitate și eficiență cand vorbim de atragerea afacerilor, a listărilor private pe această piață. Piața AeRO va fi semnificativ mai bună decât ceea ce avem în prezent, vor fi criterii diferite de cele pe care le aplicăm acum emitenților. Noua arhitectură va include, de asemenea, Consultanți Autorizați, autorizați de BVB și care vor căuta emitenți în vederea listării și vor fi în permanent contact cu emitenții chiar și după listare”, a declarat Ludwik Sobolewski, directorul general al BVB.

Conceptul de Consultant Autorizat (Authorized Advisor) va fi disponibil pentru prima dată pe piața AeRO. Consultantul Autorizat este o entitate autorizată de BVB pentru asistarea unei companii în procesul de listare și certificare, împreună cu compania, a acurateții informațiilor și documentelor. Consutanții Autorizați vor continua să asiste compania după listare în ceea ce privește cerințele de raportare.

Mihai Pop, manager în departamentul Transaction Advisory Services din cadrul EY România (fost Ernst & Young), a menționat: “Companiile mici și mari sunt în cautare continuă a unor soluții pentru accesarea de capital de finanțare. EY este cea mai mare firmă de servicii profesionale la nivel global care oferă sprijin antreprenorilor. Prin intermediul serviciilor noastre reunite sub conceptul Capital Agenda oferim soluții referitoare la accesul la capital pentru clienții noștri, fie că este vorba de tranzacții pe piețele publice sau tranzacții private. Munca noastră ne poziționează foarte aproape de antreprenorii de succes și suntem încântați să aducem în România pentru prima dată prestigioasa competiție «Antreprenorul Anului», unde cei mai buni antreprenori sunt recunoscuți de către EY pentru munca lor remarcabilă”.

______________________

Bursa de Valori Bucuresti administrează piețe de acțiuni, obligațiuni și alte instrumente financiare, prin platforme reglementate sau sisteme alternative, și furnizează o gamă variată de servicii participanților la piețele financiare. Bursa de Valori București este o companie listată pe propria piață din 2010. Pentru informații suplimentare vizitați www.bvb.ro.

______________________

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajați în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.ey.com.

În M. Of. nr. 729 din 6 octombrie 2014 a fost publicată O.U.G. nr. 62/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Achitarea sumelor reprezentând venituri ale bugetului general consolidat prin intermediul cârdurilor de plată facilitează accesul contribuabililor la mijloace moderne de plată şi asigură în acelaşi timp limitarea încasărilor şi plăţilor în numerar, cu implicaţii pozitive în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi a activităţilor de spălare a banilor.

Crearea condiţiilor pentru plata pe bază de card a obligaţiilor fiscale constituie o prioritate, în contextul în care la nivelul ţărilor europene se înregistrează o tendinţă continuă de limitare a încasărilor şi plăţilor în numerar.

De asemenea, crearea cadrului legal pentru oferirea de către Trezoreria Statului, pentru instituţiile publice, a serviciilor de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată duce la creşterea colectării voluntare a veniturilor bugetelor componente ale bugetului general consolidat.

Neluarea de urgenţă a măsurilor necesare pentru crearea posibilităţii de achitare a obligaţiilor către bugetul general consolidat şi prin intermediul cardurilor de plată de către persoanele fizice şi juridice are efecte negative în ceea ce priveşte conformarea voluntară, colectarea veniturilor bugetare şi determină imposibilitatea reducerii cheltuielilor de administrare a numerarului la nivelul Trezoreriei Statului şi al instituţiilor publice.

Întrucât elementele menţionate anterior vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articol unic.

După articolul 5² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 16 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 5³, cu următorul cuprins:

„Art. 5³

(1) Ministerul Finanţelor Publice, prin Trezoreria Statului, poate oferi instituţiilor publice servicii de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată ale veniturilor bugetului general consolidat, cu condiţia autorizării trezoreriei în cel puţin unul dintre sistemele de plăţi Mastercard, VISA sau alte sisteme de plăţi similare. În vederea autorizării trezoreriei, Ministerul Finanţelor Publice primeşte de la entităţile de plăţi Mastercard, Visa sau altele asemenea un acord prin care acestea acceptă autorizarea acesteia, în condiţiile prevăzute la alin. (2).

(2) Trezoreria Statului acceptă conectarea la un sistem de plată în următoarele condiţii cumulative:

a) nu se constituie niciun fel de garanţii de către Trezoreria Statului şi instituţii publice;

b) comisioanele solicitate de emitenţii cardurilor şi de către sistemele de plăţi se exprimă în procent şi nu depăşesc cumulat 0,3% din valoarea fiecărei tranzacţii. Nu se acceptă comisioane fixe sau alte costuri suplimentare pentru Trezoreria Statului şi instituţii publice;

c) nu se acceptă solicitarea de alte costuri sau comisioane, inclusiv licenţe, mentenanţe, update sau upgrade, de către emitenţii cardurilor sau sistemele de plăţi pentru Trezoreria Statului şi instituţii publice;

d) sistemele de plăţi acceptă desfăşurarea anuală, împreună cu Trezoreria Statului, de acţiuni de promovare şi educare a contribuabililor în scopul utilizării sistemelor electronice de plăţi. La solicitarea sistemelor de plăţi, Trezoreria Statului poate accepta şi participarea la alte acţiuni de promovare a sistemelor de plăţi electronice;

e) furnizarea serviciilor de acceptare de plăţi la nivelul instituţiilor publice se poate realiza şi direct, prin intermediul Trezoreriei Statului, fără conectarea sau definirea instituţiilor publice drept comercianţi şi fără solicitarea de comisioane sau alte costuri de către emitenţii cardurilor sau sistemele de plăţi pentru Trezoreria Statului şi instituţii publice;

f) sistemele de plăţi acceptă normele şi procedurile emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice;

g) restituirea sumelor către plătitori, inclusiv operaţiunile de tip refuz la plată, se efectuează potrivit legislaţiei naţionale în vigoare şi normelor metodologice aprobate potrivit alin. (13);

h) plata comisioanelor prevăzute la lit. b) se realizează prin debitare directă şi/sau prin plata facturilor emise la termenele stabilite de către sistemele de plată, fără a depăşi valoarea comisionului datorat pentru tranzacţiile dintr-o lună calendaristică, cu încadrarea în limita maximă stabilită la lit. b). În cazul plăţilor comisionului prin debitare directă, sistemele de plăţi emit la data debitării şi documentele justificative.

(3) Modalitatea de furnizare a serviciilor prevăzute la alin (1) către instituţii publice se stabileşte prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(4) Cheltuielile privind implementarea, dezvoltarea şi mentenanţa aplicaţiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată se suportă din bugetul de stat sau, după caz, din bugetul Trezoreriei Statului, în funcţie de aprobarea cheltuielilor cu această destinaţie în bugetele respective. Cheltuielile privind prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicaţii şi alte servicii sau resurse necesare activităţii de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată se suportă din bugetul de stat sau, după caz, din bugetul Trezoreriei Statului, în funcţie de aprobarea cheltuielilor cu această destinaţie în bugetele respective.

(5) Comisioanele prevăzute la alin. (2) lit. b), pentru veniturile bugetului general consolidat achitate de către persoanele fizice, se suportă de la bugetul de stat.

(6) Diferenţele de curs nefavorabile aferente tranzacţiilor cu cardul, în valută, se suportă din bugetul de stat. Diferenţele de curs favorabile aferente tranzacţiilor cu cardul, în valută, se fac venit la bugetul de stat.

(7) Procedura şi termenele de decontare şi înregistrare a tranzacţiilor în lei şi valută se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(8) Sistemele de plăţi pot participa la dezvoltarea aplicaţiilor Trezoreriei Statului, cu condiţia transferării către Ministerul Finanţelor Publice a dreptului de proprietate intelectuală, a codului-sursă şi a cunoştinţelor aferente aplicaţiilor dezvoltate, fără a solicita costuri şi fără a limita în vreun fel utilizarea, modificarea, distribuirea aplicaţiei dezvoltate şi numărul de utilizatori.

(9) Serviciile de acceptare de plată prevăzute în prezentul articol sunt aplicabile pentru veniturile bugetului general consolidat, achitate de persoanele fizice.

(10) Ministerul Finanţelor Publice poate presta serviciile de acceptare de plăţi electronice cu cârduri de plată a veniturilor bugetului general consolidat şi de la persoane juridice. Tipurile de venituri care pot fi achitate de către persoanele juridice, nivelul comisioanelor, entitatea care suportă comisionul, în acest caz, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza analizei funcţionale efectuate de minister în vederea stabilirii tipurilor de venituri a căror plată se poate face prin sistem.

(11) Ministerul Finanţelor Publice poate presta serviciile de acceptare de plăţi electronice cu cârduri de plată şi pentru alte persoane juridice care încasează venituri ale bugetului general consolidat sau alte sume prevăzute de lege, de la persoane fizice sau juridice. Tipurile de venituri prevăzute de lege sau sumele care pot fi achitate către aceste persoane juridice, nivelul comisioanelor, entitatea care suportă comisionul, în acest caz, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(12) Modalitatea şi fluxurile de plată a comisioanelor prevăzute la alin. (2) lit. b), reconstituirea sumelor reţinute prin debitare directă, documentele justificative acceptate şi termenele de plată se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(13) În aplicarea prevederilor prezentului articol se emit norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.”

– Creştere de 6,8 % faţă de anul fiscal 2013

– Creştere în toate liniile de servicii; rezultatele din pieţele emergente cresc cu 8,7%

– Numărul de angajaţi atinge un nivel record de 190.000; EY ocupă locul întâi ca cel mai atractiv angajator din domeniul serviciilor profesionale în clasamentul global Universum

– Creşterea companiei favorizează continuarea investiţiilor în pieţele cheie, oameni şi tehnologie

EY anunță venituri globale în valoare de 27,4 miliarde USD pentru anul fiscal care s-a încheiat la 30 iunie 2014, o creştere de 6,8% faţă de anul fiscal 2013 în monedă locală și o creștere de 6% a veniturilor companiei exprimate în dolari americani. EY este cea mai integrată firmă de servicii profesionale, unul dintre liderii la nivel internațional, fiind prezentă în România de 22 de ani.

Toate liniile de servicii EY au continuat să crească în 2014: asistența în afaceri a înregistrat o creștere de 14,4%; serviciile de asistenţă în tranzacţii de 6,5%; serviciile de audit au crescut cu 4,5%, iar consultanța fiscală cu 4,3%.

“Sunt extrem de mândru de eforturile depuse de oamenii noştri, care au avut ca rezultat un nou an de creştere puternică pentru EY. Rezultatele de acum vin în urma performanţelor noastre de anul trecut. Acest an financiar a debutat cu lansarea noii noastre identități de brand – EY Vision 2020 – care reflectă strategia noastră de a deveni organizaţia de servicii profesionale numărul unu în lume până în 2020. Anul s-a încheiat cu o serie de realizări şi rezultate ce demonstrează că dintr-o companie puternică am devenit o companie și mai puternică”, a declarat Mark Weinberger, Președinte și CEO al EY.

“În România, EY a avut un an foarte bun. Am oferit servicii pentru mai mult de 1000 de clienţi atât din România, cât şi din străinătate. De asemenea, pentru al doilea an consecutiv, suntem cea mai dinamică firmă de consultanţă şi audit, înregistrând cea mai mare rată de creştere din cele 22 ţări unde EY este prezentă în Europa Centrală şi de Sud-Est, după Turcia. Rezultatele reflectă performanţele EY România ca echipă, investiţiile în formarea de noi lideri şi concentrarea pe livrarea de servicii de calitate excepţională”, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

Veniturile EY după arie geografică, piaţă şi sector

La nivelul tuturor ariilor geografice în care activează EY, cele două Americi au înregistrat o creştere de 9,1% în anul fiscal 2014. Toate celelalte zone – Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa (EMEIA), Japonia şi Asia-Pacific – au cunoscut creşteri mai mari de 5% în monedă locală.

La nivelul pieţelor emergente, veniturile EY au crescut per ansamblu cu 8,7%, în pofida condiţiilor economice dure şi a încetinirii economice din mai multe pieţe emergente cheie. Prin comparație, nivelul de creștere de anul trecut a atins 12%.

“Pieţele emergente vor continua să alimenteze creşterea economică și în viitorul apropiat. Considerăm că până în anul 2020, aproximativ 30% dintre veniturile noastre vor proveni de pe pieţele emergente şi ne-am fixat un plafon de investiţii de 1,5 miliarde USD pentru a sprijini această creştere”, comentează Mark Weinberger.

Sectoarele în care EY a înregistrat cea mai rapidă creştere au fost industria farmaceutică şi sectorul public, ambele generând o creștere de două cifre a veniturilor.

Echipa EY

Mark Weinberger declară: “Succesul înseamnă pentru noi mult mai mult decât rezultate financiare; înseamnă oameni şi investiţii care ne permit să furnizăm servicii excepţionale, de înaltă calitate, peste tot în lume.”

În acest an, numărul angajaţilor EY la nivel global a crescut la 190.000, înregistrând un record absolut pentru companie. Pentru al doilea an consecutiv, EY a fost votat cel mai atractiv angajator din sectorul serviciilor profesionale în cadrul sondajului World’s Most Attractive Employer realizat de Universum în rândul studenţilor cu specializări de business de la universităţi de top din cele mai importante economii ale lumii. În același sondaj, EY este considerat al doilea cel mai atractiv angajator din rândul tuturor companiilor din 12 cele mai mari economii ale lumii.

În acest an, EY a angajat 60.000 de oameni din întreaga lume şi a investit jumătate de miliard de USD în programe de instruire dedicate dezvoltării competențelor angajaților săi în vederea oferirii de servicii excepționale clienților companiei.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Ministerul Finanţelor Publice a postat pe site, la rubrica Transparență decizională, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital.

Proiectul de act normativ are în vedere adaptarea legislaţiei în domeniu, prin eliminarea obstacolelor existente. Acest demers are scopul să conducă la încadrarea României în grupul piețelor de capital emergente, ceea ce va asigura o mai mare vizibilitate României în plan extern și o modalitate directă de a atrage noi categorii de investitori.

Această propunere legislativă este parte a unei inițiative mai largi propuse de un grup de lucru condus de către Bursa de Valori Bucureşti, din care fac parte atât reprezentanţi ai pieţei de capital româneşti, cât şi ai autorităților de supraveghere şi reglementare, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Banca Naţională a României (ASF şi BNR), precum şi ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

“Proiectul de act normativ va contribui la dezvoltarea pieţei de capital din România. Răspundem astfel unor mai vechi aşteptări ale pieţei. Modificările pe care le vom aduce vizează, în principal, adaptarea normelor naţionale în scopul asigurării unui tratament unitar şi echitabil pentru investitori. Mă refer atât la investitorii locali, cât şi la cei străini, respectiv la investitorii majoritari şi la cei minoritari”, a afirmat ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu.

Proiectul de act normativ vizează, în principal, următoarele aspecte:

• facilitarea accesului la piaţa de capital românească;
• respectarea drepturilor fundamentale ale investitorilor, cum ar fi dreptul de vot sau dreptul la dividende;
• guvernanţa corporativă a emitenţilor şi transparenţa acestora, inclusiv raportarea informaţiilor relevante pentru participanţii la piaţă;
• simplificarea regimului ofertelor publice şi al listărilor de acţiuni şi obligaţiuni;
• creșterea pragului de deținere a acțiunilor emise de operatorii de piață și eliminarea pragurilor de deţinere a acţiunilor emise de Societăţile de Investiţii Financiare (S.I.F.) în scopul îmbunătățirii acestor entități și cu efecte pozitive pentru piaţa de capital locală;
• eliminarea din cadrul actelor constitutive ale S.I.F. și ale operatorilor de piață a unor prevederi restrictive referitoare la condiţiile de întrunire a cvorumului şi de adoptare a hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor, care fac dificilă desfăşurarea acestora. În acelaşi timp, se urmărește creşterea bazei de investitori instituţionali din România, și motivarea populaţiei să investească direct sau indirect în instrumente financiare listate.

În acelaşi timp, sunt urmărite creşterea bazei de investitori instituţionali din România, precum şi motivarea investiţiilor în instrumente financiare listate.

Astfel, potrivit proiectului de lege, niciun acţionar al unui operator de piaţă nu va putea deţine, direct sau împreună cu persoanele cu care acţionează în mod concertat, mai mult de 20% din totalul drepturilor de vot. Orice achiziţie de acţiuni ale operatorului de piaţă, care conduce la o deţinere mai mare sau egală cu 5%, 10%, 15%, respectiv cel mult egală cu 20% din totalul drepturilor de vot, va fi notificată operatorului de piaţă în termenul stabilit prin reglementările A.S.F. şi supusă în prealabil aprobării A.S.F. De asemenea, orice înstrăinare de acţiuni ale operatorului de piaţă care va conduce la scăderea sub pragurile de deţinere de 5%, 10%, 15%, respectiv 20% din totalul drepturilor de vot, va fi notificată operatorului de piaţă şi A.S.F., în termenul prevăzut de reglementările emise de A.S.F.

În cazul în care aceste cerinţe nu vor fi respectate, dreptul de vot aferent acţiunilor deţinute cu nerespectarea prevederilor legale este suspendat de drept.

De asemenea, în vederea creării unui sistem uniform privind documentele necesare dreptului de vot de către acţionarii rezidenţi şi nerezidenţi, este desemnat un organism centralizat – Depozitarul Central, conform proiectului de lege – care poate emite actele necesare dovedirii identităţii şi calităţii de reprezentant legal. Depozitarul Central va fi organismul centralizat care va avea rol şi în distribuirea dividendelor.

Proiectul de act normativ include, totodată, o serie de modificări care au scopul de a simplifica regimul ofertelor publice şi al listărilor de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi de a creşte transparenţa tranzacţiilor pe piaţa de capital.

Un alt element de noutate al proiectului de act normativ vizează flexibilizarea regimului în cazul majorărilor de capital, în vederea stimulării emisiunii de instrumente financiare convertibile/cu drept de subscriere de acţiuni. Astfel, în cazul majorărilor de capital social prin aport în numerar sau în natură, ridicarea dreptului de preferinţă a acţionarilor de a subscrie noile acţiuni trebuie să fie hotărâtă în adunarea generală extraordinară a acţionarilor, la care participă acţionari reprezentând cel puţin 3/4 din capitalul social subscris, şi cu votul acţionarilor care deţin cel puţin 75% din drepturile de vot prezente sau reprezentate.

O altă modificare este menită să faciliteze posibilitatea acţionarilor străini de a-şi exercita drepturile în cadrul AGA, în aceleaşi condiţii ca şi acţionarii români. Astfel, reprezentarea acţionarilor în AGA se va putea face şi prin alte persoane decât acţionarii, pe bază de împuternicire specială, acordată pentru o singură adunare generală a acţionarilor şi cuprinzând instrucţiuni specifice de vot din partea acţionarului, pentru fiecare punct înscris pe ordinea de zi, conform reglementărilor A.S.F. În situaţiile expres prevăzute prin reglementările emise de A.S.F., reprezentarea acţionarilor în AGA se va putea face şi pe baza unei împuterniciri generale depuse la emitent în termenul şi în condiţiile prevăzute de lege. Proiectul de act normativ introduce şi reglementări privind simplificarea procedurilor de vot prin corespondenţă şi a votului electronic.

În scopul creşterii bazei de investitori instituţionali din România şi creşterii motivării în instrumente financiare listate, noul proiect de act normativ mai menţionează faptul că orice persoană poate dobândi cu orice titlu sau poate deţine, singură ori împreună cu persoanele cu care acţionează în mod concertat, acţiuni emise de către societăţile de investiţii financiare (S.I.F.) rezultate din transformarea fondurilor proprietăţii private, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu cele ale actelor constitutive ale respectivelor S.I.F.

Proiectul de lege propune, de asemenea, reducerea termenului de plată a dividendelor la maximum 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii AGA de stabilire a dividendelor, dată de la împlinirea căreia societatea este de drept în întârziere. Aceste termen este valabil pentru cazul în care AGA nu stabilește un alt termen în acest sens, cu respectarea condițiilor legale. Propunerea este făcută pentru eficientizarea procesului de plată a dividendelor.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital va fi suspus dezbaterii publice. Proiectul de lege va fi înaintat spre analiză și avizare Guvernului, iar ulterior, spre dezbatere și aprobare Parlamentului.

Sursa: www.mfinante.ro

Programul Prima casă va fi extins și pentru românii care locuiesc în străinătate, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern postat astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, la rubrica Transparență decizională.

Astfel, conform proiectului de act normativ, va fi stabilit un plafon destinat pentru garantarea achiziției sau construirii unei locuințe de către persoanele cu cetățenie română care locuiesc în străinătate și au permis de ședere și de muncă, eliberate de autoritățile statului în care lucrează. Până la 31 decembrie 2014 plafonul garanțiilor acordate exclusiv pentru achiziționarea sau construirea de locuințe pentru românii care locuiesc în străinătate este de 25 de milioane de lei, alocat din plafonul rămas nealocat și/sau neutilizat destinat ANL, devenit plafon general de garantare în cadrul Programului Prima casă.

”Este o propunere venită din practică, prin care dorim să-i sprijinim pe românii care muncesc în străinătate să își achiziționeze sau să își construiască o locuință. În același timp, măsura va contribui la o administrare mai eficientă și la creșterea gradului de utilizare a portofoliului de garanții din Programul Prima casă”, consideră ministrul finanțelor publice, Ioana-Maria Petrescu.

Informații de context:

Programul Prima casă a fost implementat începând cu a doua jumătate a anului 2009.

Până în prezent au fost acordate 123.922 garanţii din care circa 31% sunt destinate achiziţiei de imobile construite între anii 2008-2013. Valoarea medie a finanţărilor accesate în cadrul programului este de 38.210 EURO.

Sursa: www.mfinante.ro

În M. Of. nr. 264 din 10 aprilie 2014 a fost publicat Ordinul MFP nr. 550/2014 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 2/2014.

Conținutul Deciziei este prezentat în Anexa la Ordin, astfel:

Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 2/2014

În baza Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 688/2013 privind componenţa şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale,

Comisia fiscală centrală decide:

Articol unic

Punctul 5 din Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 6/2004 privind aplicarea unitară a unor prevederi referitoare la impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată şi probleme de procedură fiscală, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.561/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 26 octombrie 2004, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5.Art. 45 şi 85 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 82 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

Soluţie:

În conformitate cu prevederile pct. 44.1 din Normele metodologice*) date în aplicarea art. 45 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, organul fiscal nu poate pretinde executarea obligaţiei stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu a fost comunicat contribuabilului, potrivit legii.

Contribuabilii cărora nu le sunt incidente prevederile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, teza a 2-a, întrucât nu au avut obligaţia efectuării de plăţi anticipate în anul precedent, au obligaţia efectuării plăţilor anticipate pentru anul curent, pentru sumele cu titlu de impozit sau contribuţii sociale înscrise în decizie şi pentru care termenele de plată au expirat, la data comunicării de către organul fiscal a deciziei de impunere pentru plăţi anticipate.

În situaţia în care organul fiscal comunică contribuabililor deciziile de plăţi anticipate după expirarea termenelor de plată prevăzute de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia nu datorează accesorii pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi data comunicării deciziei de plăţi anticipate, inclusiv.“