Măsurile legislative fiscale suplimentare impuse de autorități, controalele fiscale încrucișate și concurența neloială sunt percepute de către majoritatea companiilor respondente în cadrul unui sondaj realizat de PwC România drept principalele consecințe ale fenomenului fraudei de TVA asupra activității lor.

„Autoritățile fiscale au impus în ultimii ani mai multe măsuri pentru a reduce frauda și evaziunea fiscală, cel mai recent exemplu fiind split TVA, adoptat în ciuda dezavantajelor evidente și a lipsei de garanții că va reduce frauda. Pentru majoritatea contribuabililor onești, aceste decizii au mărit costurile și au necesitat alocarea suplimentară de resurse pentru a îndeplini cerințele legale. În același timp, ei nu au observat o scădere dramatică a fraudei astfel încât efortul lor să fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic. Prin urmare, nu ne surprinde, deși la prima vedere pare paradoxal, că societățile au ajuns să considere că cel mai mare impact al fraudei de TVA resimțit în activitatea lor este indus de măsurile legislative și administrative ale autorităţilor luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul și, implicit, de a sprijini contribuabilii corecți”, declară Daniel Anghel, Partener și Lider al departamentului de taxe și consultanță juridică, PwC România.

Sondajul inițiat de PwC România și-a propus să suprindă percepția companiilor asupra fenomenului de fraudă, întrebările fiind referitoare la: consecințele fraudei de TVA asupra activității lor, impactul achizițiilor sau livrărilor cu un partener dovedit ulterior fraudulos, măsurile întreprinse dacă apar indicii sau modul în care fac verificări preventive.

Principalele concluzii ale sondajului

Întrebați „Cum percep că afectează frauda de TVA activitatea companiei?”, reprezentanții companiilor au răspuns astfel:

• 55% au considerat că măsurile legislative fiscale impuse pentru a ținti metodele de fraudare afectează mai mult societățile de bună credință decât pe cele frauduloase pentru că le cresc costurile de conformare;
• 52% au indicat controalele fiscale încrucișate întrucât generează consum suplimentar de resurse din partea companiilor;
• 50% au apreciat că frauda conduce la concurență neloială care are efect asupra integrității și bunei funcționări a pieței.

Alte implicații menționate au fost lipsa predictibilității fiscale (49%), denaturarea prețurilor de pe piață (47%) sau costurile neprevăzute cu TVA (39%).

“Autoritățile s-au concentrat mai mult asupra prevederilor legislative și procedurale, în ultimii ani, în timp ce reforma și digitalizarea administrației fiscale au încetinit, proiectul de modernizarea acesteia cu Banca Mondială fiind recent anulat. Ar trebui, totuși, să înțelegem că frauda nu poate fi redusă doar prin măsuri legislative și că din acest motiv, așa cum arată și sondajul nostru, se tinde către un exces de reglementare care sporește povara de conformare. Reforma și digitalizarea administrației fiscale, în schimb, sprijină atât contribuabilii corecți, cât și autoritățile să identifice mai rapid, mai eficient și mai puțin costisitor zonele de neconformare, evaziune și fraudă fiscală și, din acest motiv, ar trebui să fie prioritare”, spune Daniel Anghel.

Consecințele implicării involuntare în fraudă

Companiile pot ajunge să fie implicate în fraudă ca urmare a relațiilor cu parteneri frauduloși cărora nu le cunosc intențiile. Întrebați ce implicații fiscale consideră că ar fi în aceste caz pentru companie:

• 92% dintre respondenți au indicat refuzul dreptului de deducere a TVA și a cheltuielilor;
• 70% investigațiile fiscale;
• 60% respingerea dreptului de aplicare a scutirii de TVA;
• 38% inițierea de cercetări penale pentru atragerea răspunderii personale a administratorilor;
• 37% vizarea ca terț poprit;
• 27% inițierea de măsuri asiguratorii și 23% confiscarea veniturilor.

De altfel, 75% dintre respondenți au arătat că au fost supuși controalelor inopinate ale Antifraudei fiscale pentru verificarea unor aspecte ce țin de furnizori sau clienți specifici, confirmând, astfel, că relațiile cu parteneri frauduloși sunt primele vizate de autorități. În același timp, 44% au arătat că aceste controale au fost tematice, 38% pentru produse accizabile sau 6% pentru casele de marcat.

Cum pot fi identificați partenerii frauduloși

Totuși, 98% dintre respondenți au precizat că nu au fost implicați în voluntar în scheme de fraudare, dar 20% au menționat că știu alte companii în astfel de situații. Pentru a evita riscul, companiile trebuie să întreprindă verificări, chiar dacă legislația nu prevede concret astfel de măsuri. Respondenții au indicat că inițiază demersuri astfel:

• 78% dacă observă condiții de plată neobișnuite;
• 70% dacă prețul este semnificativ mai mic decât prețul pieței;
• 70% dacă află informații publice negative;
• 53% dacă lipsesc detalii logistice sau condiții de livrare specifice;
• 32% dacă partenerul avea un alt obiect de activitate sau era nou pe piață;
• 23% dacă era o cantitate de bunuri oferite neobișnuit de mare.

La întrebarea ce măsuri ați luat atunci când ați avut suspiciuni privind activitatea unui partener, 62% dintre respondenți au precizat că au încetat relația comercială, respectiv au demarat o investigație amănunțită, 58% au impus măsuri contractuale preventive/garanții și 8% au notificat autoritățile, precum și alte companii.

În acest context, rețeaua PwC a dezvoltat la nivelul Europei Centrale şi de Est două instrumente informatice unice de detectare a fraudelor în domeniul TVA: VAT Fraud Tracker și Fraud Assessment Intelligence Tool – FAIT.

VAT Fraud Tracker monitorizează mișcarea bunurilor în interiorul UE, utilizând date statistice și indicând în mod automat fluxurile de bunuri între țări care prezintă caracteristici ale fraudei TVA transfrontaliere. FAIT este un instrument automat pentru verificarea extinsă a partenerilor de afaceri în ceea ce privește riscurile fiscale, reputaționale și operaționale.

De ce trebuie să fie frauda de TVA în vizorul autorităților

Frauda de TVA este, alături de evaziunea fiscală, insolvențe, faliment, erori administrative etc, principala cauză a pierderilor de venituri la bugetele naționale. Comisia Europeană (CE) calculează anual diferența dintre suma încasată de buget din TVA și cea care ar trebui să fie încasată dacă s-ar fi plătit corect toate taxele (cunoscută ca TVA gap). În fiecare an, România se plasează pe primul loc al clasamentului CE, cu cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, estimat la 6 mld euro și, implicit, cu cea mai mare fraudă de TVA.

Despre sondaj

În cadrul sondajului PwC referitor la “Consecințele fraudei în materie de TVA” au participat 60 de respondenți din companii din diverse domenii: retail, industria auto, servicii financiare, producție industrială, industria farmaceutică, servicii IT, activități imobiliare, industria energetică, industria petrolului și gazelor. Scopul sondajului a fost de a identifica atât modul în care companiile resimt efectele fraudei în materie de TVA, precum și cel în care își selectează partenerii de afaceri pentru a evita implicarea involuntară în fraudă.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Avansul tehnologiilor wireless a permis numeroaselor dispozitive să fie conectate la internet. Mobile sau nu, inteligente sau nu, contectivitatea wireless unește din ce în ce mai multe dispozitive. Internetul lucrurilor (IoT) permite interconectarea dispozitivelor și oferă utilizatorilor și producătorilor date în timp real despre parametrii acestora de funcționare. De exemplu, un echipament prevăzut cu senzori poate fi conectat la un dispozitiv mobil și controlat de la distanță.

Dacă translatăm aceste principii schematice de comunicare între dispozitive la domeniul contabilității vom constata valoarea adăugată pe care o aduce progresul tehnologic în această direcție.

IoT schimbă modul în care circulă informația

Implementarea Internetului lucrurilor (IoT) va schimba modul în care circulă informația, de la planificarea resurselor și achiziții, la facturare și toate celelalte funcțiuni de bază din sistemul de contabilitate. Aceste schimbări vor antrena schimbarea modului de realizare a controlului de audit. Va fi în continuare nevoie de prezentarea, monitorizarea și gestionarea datelor și tranzacțiilor financiare. Numai că în practică nu va mai fi la fel. Auditul va fi într-o anumită măsură digital și, în viitor, nu va mai fi nevoie de interacțiuni frecvente pentru obținerea informațiilor necesare de la client.

Cu ajutorul Internetului lucrurilor auditorul va avea acces în timp real la datele de tranzacționare și vizibilitate la operațiunile existente, sporind astfel necesitatea unor procese de audit continuu. Această tehnologie va permite, de asemenea, o evaluare mai extinsă și mai inteligibilă a riscurilor, ceea ce va contribui la accelerarea evaluării și remedierii problemelor. De asemenea, va oferi posibilitatea gestionării în timp real, care va permite companiilor și auditorilor să răspundă imediat în caz de probleme.

Competențele auditorilor se schimbă

În aceste condiții competențele de auditor nu se vor mai rezuma doar la analizarea situațiilor financiare, ci se vor apropia de domeniul IT, deoarece, în viitor, profesioniștii ambelor domenii vor forma echipa de audit. Din această conlucrare va rezulta un flux informațional bun, eficiență operațională pentru echipă și consultanță relevantă pentru setarea corectă a infrastucturii compatibile IoT pentru client. Atât auditorul cât și profesionistul de IT se vor specializa în domeniul datelor, granița dintre cele două profesii se va subția, iar competențele lor de analiză vor contribui la creșterea profitabilității companiilor.

IoT va permite auditarea în timp real

Ritmul cu care IoT câștigă teren este important, chiar dacă este o simplă aplicație a dispozitivelor și sistemelor interconectate. Industria de audit și contabilitate se sincronizează cu progresele și implementările tehnologice anterioare, cum ar fi soluțiile și serviciile de contabilitate găzduite în cloud. Dar acum IoT schimbă viitorul multor profesii.

Integrarea IoT va permite contabililor și auditorilor să-și ajute clienții prin conectivitatea la date. IoT împreună cu diferitele procese de contabilitate, salarizare, resurse umane, de gestionare a stocurilor vor clasifica datele și vor ușura muncă auditorului ca să determine procesul corect de rezolvare a problemelor, fluxul de venituri și să genereze o valoare mare pentru clienți.

În concluzie

Cu actualizări în timp real de pe dispozitivele IoT, analiza informațiilor vitale și relevante va oferi companiilor noi căi pentru îmbunătățirea planificării afacerii și alocării resurselor, dar va contribui la optimizarea proceselor operaționale, la minimizarea cheltuielilor și la rezolvarea mai rapidă a problemelor. În audit și contabilitate, analiza datelor colectate în timp real va permite evaluarea exactă a riscurilor, identificarea mai bună a cauzelor rădăcină și prevenția amplificării impactului negativ al acestora.

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 24 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Mihaela Mitroi se alătură echipei EY România în calitate de Partener în cadrul departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, având și rolul de lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sudal regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală(CESA). Acest cluster include România, Moldova, Bulgaria, Albania, Muntenegru, Macedonia, Grecia, Malta și Cipru.

Echipa de Asistență Fiscală și Juridică a EY cuprinde în prezent 200 de experți în domeniul fiscal și 40 în cel juridic, coordonați de 7 parteneri. Multe dintre serviciile oferite clienților, precum impozite directe și indirecte, outsourcing, asistență fiscală în tranzacții, prețuri de transfer, litigii fiscale și asistență juridică s-au transformat prin integrarea de noi tehnologii, precum Robotic Process Automation, Inteligență artificială și OCR – Recunoaștere Optică a Caracterelor (mai ales în conformarea fiscală și contabilă), folosind combinații sinergetice de competențe (de exemplu, în consultanța de resurse umane în context de transformare), precum şi procese inovatoare standardizate, mai nou și în domeniul avocaturii și al serviciilor juridice.

„Avem o echipă de profesioniști care înțeleg impactul transformărilor de business în sectoare diverse, care contribuie la proiecte multidisciplinare, atât la nivel local, cât şi regional. Mihaela Mitroi, prin vasta ei experiență, atât în România, cât şi la nivel regional, va aduce, cu siguranță, o contribuție importantă atât pentru EY România, cât şi la nivelul clusterului nostru regional de Sud”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner al EY România și Chief Operating Officer EY CESA.

Mihaela Mitroi are o experiență profesională de peste 25 de ani, dintre care 22 ani în domeniul consultanței fiscale. A fost implicată în multe proiecte de restructurare, privatizare, planificare și optimizare fiscală, precum și în consultările cu Ministerul Finanțelor privind îmbunătățirea legislației fiscale. De asemenea, Mihaela Mitroi este membră a Corpului Experților Contabili şi Contabililor Autorizați din România, a Asociației Fiscale Internaționale și a Camerei Consultanților Fiscali din România. În trecut a fost vicepreședinte și membră a Consiliului de administrație al acestei Camere și vicepreședinte al Confederației Fiscale Europene.

“În ultimii ani, modificările legislative frecvente din piață și nevoia de aliniere la noi reglementări europene și naționale au pus presiune sporită asupra contribuabililor. Răspunsul nostru la aceste provocări vizează atât dezvoltarea echipei noastre cu unul dintre cei mai experimentați consultanți fiscali, cât și intensificarea proiectelor care integrează servicii de tehnologie și transformare fiscală. Inovăm în permanență, lărgim aria de acoperire a serviciilor noastre și țintim să reducem în permanență timpul de implementare a noilor idei. Experiența și energia pe care le aduce Mihaela în echipa noastră vor contribui semnificativ la realizarea acestor obiective”, spune Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Efectele exacte ale ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană sunt greu de anticipat, putem identifica însă câteva dintre ele din perspectivă fiscală și juridică.

Deducerea TVA aferentă serviciilor financiar – bancare

Brexit-ul poate genera oportunități de deducere a TVA, de exemplu, pentru băncile și companiile de asigurări din România. În prezent, acestea nu deduc TVA sau deduc într-o proporție minimă. Astfel, prestările de servicii financiar-bancare realizate de prestatori români către clienți din afara Uniunii Europene vor permite deducerea TVA, prin excepție de la regula generală.

Înregistrarea în scopuri de TVA

Există în prezent companii stabilite în Marea Britanie și înregistrate în scopuri de TVA în România prin procedură directă. Odată cu Brexit-ul, acestea vor trebui să schimbe procedura de înregistrare în scopuri de TVA și vor fi nevoite să desemneze un reprezentant fiscal, cu toate obligațiile ce rezultă de aici (de exemplu –  răspunderea reprezentantului fiscal pentru obligațiile de TVA ale companiei britanice, emiterea unei scrisori de garanție bancară etc.).

Încă nu a fost stabilită o procedură de schimbare a formei de înregistrare sau dispoziții tranzitorii pentru a ști cât de complicată sau de ușoară va fi această schimbare. Cert este că prevederile legislației de TVA în vigoare nu permit păstrarea formei directe de înregistrare în scopuri de TVA, iar în cazul în care codul de TVA devine invalid, activitățile comerciale ale companiilor britanice din România ar putea fi blocate.

Regulile de “use and enjoyment’’ (utilizare și exploatare efectivă) cu privire la prestarea serviciilor

În prezent, serviciile de procesare a bunurilor prestate de o companie din România către o companie din Marea Britanie au loc acolo unde beneficiarul este stabilit. După Brexit, însă, devin aplicabile prevederile de “use and enjoyment” prin care prestatorul este obligat, ca regulă generală, să colecteze TVA din România, dacă serviciile sunt utilizate și exploatate efectiv în România.

Acest lucru, cumulat cu faptul că încă nu există declarații de reciprocitate pentru rambursarea TVA între România și Marea Britanie, va crește costurile beneficiarului din Marea Britanie.

Operațiuni vamale

Livrările de bunuri expediate din Marea Britanie către România și invers vor face obiectul operațiunilor vamale. Mai mult, în prezent nu este cunoscut cuantumul taxelor vamale după Brexit. Astfel, cel puțin pentru perioada imediată post-Brexit, se pot înregistra întârzieri în lanțul logistic și o creștere a costurilor pentru bunurile importate din Marea Britanie.

Impact asupra scutirii impozitului cu reținere la sursă pentru plățile externe

În domeniul impozitării directe sunt câteva zone importante ce vor fi afectate de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Este vorba, în special, de Directivele Europene privind dividendele, dobânzile și redevențele ce oferă un tratament fiscal favorabil și care, post-Brexit,nu vor mai putea fi aplicate în relațiile dintre o societate din România și o societate din Marea Britanie. În același spectru, tratamentul fiscal favorabil prevăzut de Directiva privind fuziunile nu va mai putea fi invocat în acțiuni de restructurare și reorganizare întreprinse între societăți din România și societăți din Marea Britanie.

În baza Directivelor, distribuirea de dividende, precum și plățile de dobânzi și redevențe efectuate de către o companie din România către o companie din Marea Britanie nu sunt impozitate cu reținere la sursă în România, în anumite condiții. Odată cu ieșirea din Uniunea Europeană, acest beneficiu nu va mai fi disponibil.

În lipsa aplicabilității Directivelor, cotele de impozit prevăzute de Codul Fiscal (5% pentru dividende, respectiv 16% pentru dobânzi și redevențe) sau cele prevăzute de convenția de evitare a dublei impuneri (10% sau 15% în funcție de natura plății), în anumite condiții, vor fi aplicabile. Acestea pot genera un cost suplimentar la nivelul companiilor.

O modificare a convenției de evitare a dublei impuneri între România și Marea Britanie prin păstrarea unui tratament similar cu cel prevăzut de Directive ar putea reduce povara fiscală. O discuție privind renegocierea convenției este pe agenda Guvernului Britanic în 2019, totuși, rămâne de văzut în ce direcție vor merge aceste potențiale modificări.

Dreptul de ședere în România, post-Brexit

Pentru a favoriza un Brexit cât mai ordonat, Uniunea Europeană acordă Marii Britanii o prelungire flexibilă a termenului până la care poate părăsi blocul comunitar. Dacă acordul de Brexit negociat cu UE va fi aprobat de Parlamentul britanic, atunci Regatul Unit va putea părăsi Uniunea începând de luna următoare, dar nu mai târziu de 31 octombrie 2019.

Deși un scenariu “no deal” devine din ce în ce mai puțin probabil, State Membre precum Elveția sau Republica Cehă au implementat deja în legislația locală proceduri specifice pentru cetățenii britanici care au rezidență în aceste state, în cazul ieșirii din Uniune fără acord.

Inclusiv Guvernul României a aprobat în data de 19 martie 2019 un Memorandum care cuprinde Planul de măsuri privind reglementarea statutului cetățenilor britanici în contextul unui scenariu “no deal”. Măsurile au ca scop lămurirea unor aspecte importante cu privire la asigurarea continuității drepturilor dobândite de cetățenii britanici din România. Documentul tratează cele mai fierbinți subiecte în contextul Brexitului “no-deal”, cum ar fi: dreptul de ședere, accesul la piața muncii, dreptul de proprietate asupra terenurilor, securitate socială și, nu în ultimul rând, accesul la educație. În prezent, actul normativ care ar transpune măsurile din Memorandum se află în procedură de avizare și aprobare, conform prevederilor legale.

Autor: Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

La finalul anului 2018, Comisia Europeană a emis noi orientări privind stabilirea și dovedirea originii nepreferențiale a mărfurilor ce provin din țări terțe. Acestea vin atât în sprijinul importatorilor europeni, cât și al autorităților vamale.

Impact asupra tranzacțiilor derulate de importatorii europeni

Originea nepreferențială reprezintă naționalitatea economică a mărfii, în timp ce statutul vamal al acesteia atestă dacă în țara respectivă marfa a fost pusă în liberă circulație sau nu.

În contextul măsurilor de salvgardare sau a altor tipuri de măsuri comerciale impuse de Uniunea Europeană (de ex. taxe antidumping), importatorii sunt responsabili pentru determinarea corectă a originii nepreferențiale pentru mărfurile pe care le tranzacționează.

Prin noile orientări, Comisia Europeană atrage atenția atât importatorilor, cât și autorităților vamale, asupra faptului că la nivelul Uniunii Europene stabilirea și dovedirea originii nepreferențiale a mărfurilor se realizează strict în baza regulilor prevăzute în acest teritoriu (și nu în baza celor din țara de export către UE). În plus, pentru aplicarea regulilor de origine nepreferențială este important ca importatorul să cunoască dacă mărfurile fac obiectul unui regim special de import nepreferențial sau nu.

Ce mărfuri sunt supuse unui regim special de import nepreferențial?

Comisia Europeană definește “regimul special de import nepreferențial” ca fiind acel regim în care produsele importate sunt supuse unor contingente tarifare (cum este cazul măsurilor de salvgardare împotriva importurilor de oțel impuse S.U.A. și altor țări).

Doar în acest caz, originea nepreferențială poate fi dovedită de importator prin intermediul unui certificat de origine, dar care trebuie întocmit strict conform regulilor și modelului prevăzut în normele de aplicare ale Codului Vamal Unional (Anexa 22-14). În caz contrar, dovada de origine poate fi respinsă, fapt ce poate atrage plăți adiționale de taxe pentru importatori.

Ce se întâmplă cu mărfurile care nu se supun unui astfel de regim?

În cazul mărfurilor nesupuse unui contingent tarifar (cea mai mare parte a mărfurilor importate în UE), Comisia Europeană atrage atenția că în scopul dovedirii originii mărfurilor la momentul importului, certificatele de origine emise de țări terțe (de ex. China, Thailanda, Taiwan) nu pot fi luate în considerare. Întrucât acestea sunt emise în baza altor reguli de origine, care diferă față de cele aplicabile la nivelul Uniunii Europene, ele oferă informații insuficiente privind originea nepreferențială a mărfurilor.

De exemplu, multe dintre mărfurile ce au ca țară de origine China sunt supuse unor taxe antidumping (40 – 60%) la importul în Uniunea Europeană. Anchetele desfășurate recent de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) au constatat că, de multe ori, pentru a eluda aceste taxe, furnizorii le exportă din China către alte țări (de exemplu, Taiwan, Thailanda, India) și declară originea mărfurilor ca fiind din aceste țări, în baza unor certificate de origine emise eronat. Astfel, în cadrul controalelor ulterioare, autoritățile vamale invalidează aceste certificate și obligă importatorii europeni la plata acestor taxe antidumping, plus dobânzile și penalitățile aferente.

Cum pot importatorii să dovedească originea în acest caz?

Primul instrument recomandat ar fi obținerea unei Informații Obligatorii de Origine (IOO) de la autoritățile vamale europene, un document certificat de autoritățile vamale care verifică și confirmă originea mărfurilor.

În acest mod, în fapt, se securizează originea mărfurilor, atât timp cât informațiile care au stat la baza emiterii unei IOO au fost corecte și complete. Importatorii vor ști exact ce taxe vamale au de plătit înaintea efectuării importurilor şi pot negocia mai eficient prețul de achiziție sau modalitatea de livrare.

Al doilea instrument recomandat pentru dovedirea originii nepreferențiale în lipsa unei IOO ar fi un document întocmit de declarant (sau direct de exportator, dacă informațiile sunt considerate a fi confidențiale) ce va conține informațiile necesare determinării originii nepreferențiale (de exemplu, descrierea bunurilor, descrierea procesului de fabricație, dacă a fost obținut sau nu din materiale realizate în întregime în țara de export, regula de origine aplicată etc.). Un model de document (cu titlu informativ) este cuprins în Ghidul emis de Uniunea Europeană.

Verificarea corectitudinii originii nepreferențiale a mărfurilor cu ocazia controalelor vamale ulterioare este unul dintre subiectele fierbinți în România și în Uniunea Europeană.

Declararea și dovedirea originii mărfurilor, atât la momentul formalităților de import cât și ulterior, cade în responsabilitatea operatorilor economici importatori. Așadar, este esențial ca aceștia să cunoască regulile de origine aplicabile la nivelul UE pentru evitarea oricăror plăți adiționale de taxe la import.

Autor: Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică, EY România

***

Mihai Petre s-a alăturat echipei de taxe a EY România la începutul lunii mai 2019, în calitate de Director. Mihai are o experiență de 20 de ani pe piața de consultanță din România, iar de peste 10 ani coordonează proiecte de consultanță vamală integrată de nivel național și regional.

În prezent, EY România are o echipă de consultanță vamală formată din 5 profesioniști, fiecare cu peste 7 ani de experiență vamală, ce asistă în mod curent societăți implicate în operațiuni de import și export în România. Aria de expertiză a echipei vizează asistența în obținerea certificării AEO, planificarea și analiza impactului vamal pentru operațiunile offshore, simularea de scenarii în eventualitatea unui Brexit fără acord, implementarea de regimuri vamale suspensive și simplificări vamale pentru a reduce durata procesului de vămuire, calcule detaliate de origine preferențiala și nepreferențială.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

• Valentina Saygo
  Boierul, vătaful şi sluga – basm fiscal contemporan
  Evoluții fiscale recente
• Ruxandra Toma, Sara El Habashi
  Asocieri în participațiune – implicații contabile și fiscale și abordarea problemelor practice
  
• Cristian Rădulescu
  Convergență sau divergență: evoluția conceptelor de „sediu fix” și „sediu permanent”
  
• Delia Cataramă
  Training, conferință, seminar ….. colectăm TVA?
  Ce ne învață C-647/17 Srf konsulterna AB despre serviciile de acordare a accesului la evenimente?
  
• Ionița Cochințu
  Principiului unicității reglementării în privința mijloacelor de probă
• Alina Mușat
  Procesele-verbale de control încheiate de către organele fiscale – discuții referitoare la forța lor probantă și la corespondența cu procedura penală, cu referire la Decizia Curții Constituționale pronunțată la data de 29 ianuarie 2019
• Jurisprudență fiscală națională
  Daniela Stăncioi, Antoniu Simon, Viorel Terzea – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în perioada martie-aprilie 2019
  
  

Multă vreme spațiul de birouri al unei companii era doar locul în care angajații își desfășurau activitatea. Nu mai puțin de 15 ani în urmă nimic nu semnala importanța din ce în ce mai mare pe care o are acum managerul responsabil cu administrarea locației.

Acum știm că funcția de Facility Management (FM) conduce la integrarea proceselor din cadrul unei organizații pentru a menține și dezvolta serviciile care îmbunătățesc eficiența activităților de bază ale companiei.

Managerii din Facilities Management aduc o contribuție esențială în cadrul unei organizații, asigurându-se că spațiul de muncă răspunde nevoilor angajaților și contribuie la eficiența costurilor, la sustenabilitate, dar și la dezvoltarea brandului de angajator.

Odată cu apariția unor noi stiluri de lucru (part time, flexi time, etc). companiile încep să se concentreze pe eficiența muncii și pe experiența creată angajaților la locul de muncă. În acest context, domeniu de FM va aduce o transformare majoră în cadrul organizațiilor în următorii 5 ani.

Dar ce se va transforma în FM și cum va arăta viitorul acestei noi funcțiuni a companiei? Pentru a schița câteva direcții pentru răspunsuri, am punctat aici câteva tendințe din domeniul de FM.

Pe baza schimbărilor indicate de aceste tendințe, putem previziona direcția evoluțiilor viitoare din Facility Management. Companiile care vor ține cont de tendințele din acest domeniu vor putea lua din timp măsuri care să ducă la creșterea retenției angajaților și la o dezvoltare a afacerii pe termen lung.

1. Tehnologiile digitale

Progresul tehnologiilor digitale a avut un impact enorm asupra societății și a mediului de afaceri. Pe baza acestor tehnologii vedem o creștere a productivității, dezvoltarea unor noi industrii, creșterea veniturilor și reducerea decalajelor economice. Până în 2025 se estimează că numărul total al dispozitivelor conectate la Internetul obiectelor (IoT) va ajunge la 75,44 miliarde în întreaga lume, o creștere de cinci ori în zece ani. În următorii ani se vor face progrese majore în domeniul senzoristicii și se vor dezvolta aplicațiile pentru procese automatizate. Dezvoltarea tehnologică va reduce probabil sau chiar va înlocui forța de muncă cu sarcini rutiniere și va conduce la o schimbare esențială a setului de competențe necesare pentru a activa într-un mediu digital, robotizat și automatizat.

2. Specificul Generației Z

Pe măsură ce generațiile se schimbă, se schimbă și prioritățile privind modul de lucru cu acestea. În forța de muncă de astăzi Millennials și mai ales Generația Z sunt mult mai atenți la modul în care viața profesională se integrează cu cea personală. La locul de muncă aceste generații doresc tehnologie de ultimă oră, moduri de lucru flexibile și contexte de dezvoltare personală.  Aceste generații se conectează, creează, contribuie și colaborează în interiorul sau exteriorul spațiului companiei.

Contrar așteptărilor de la o generație digitală, tinerii Generației Z preferă experiențele one-to-one. Fiind nativi digitali, supra-expunerea la tehnologie îi face să aibă nevoie și de o pauză de la ea. Dacă Millennials preferă să lucreze mai degrabă în echipă decât individual, lucru care a dus la o popularitate tot mai mare a open space-urilor, la Generația Z situația se schimbă radical.

Iată de ce este necesar ca angajatorii să regândească puțin spațiul de lucru. Compartimentarea open space-ului combinată cu zone și spații comune aduce mai multă intimitate pentru Generația Z.

3. Importanța pentru wellbeing

Potrivit Institutului Mondial al Sănătății (GWI) angajatorii sunt din ce în ce mai preocupați de starea de bine (wellbeing) a angajaților. La nivel global această industrie a crescut cu 6,4% în perioada 2013-2018. Conform noilor standarde și tehnologii, arhitecții proiectează clădiri ținând cont de păstrarea sănătății oamenilor, iar această tendință este cunoscută ca “Wellness Architecture”.

Este, de altfel, una dintre cele mai importante tendințe. Strategiile pentru “arhitectura wellness” pornesc de la includerea mai multor flori în birouri și ajung până la crearea unor locuri de muncă care se adaptează cel mai bine la bioritmul oamenilor.

4. Accentul pe sustenabilitate

Încălzirea globală va fi una dintre principalele provocări de mediu pentru secolul următor. Pentru a deveni mai eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii reduse de carbon, companiile din întreaga lume vor trebui să introducă standarde de sustenabilitate, inclusiv prin funcționarea în clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic.

În acest context domeniul de Facility Management poate aștepta ca această tendință să impacteze partea de proiectare, gestionarea și întreținere a clădirilor, precum și cea de supply chain. Designul sistemic va deveni din ce în ce mai important.

În loc de concluzie

Având în vedere limitele facilităților existente și bugetele limitate, există încă o mulțime de administratori și proprietari de clădiri vechi care nu pot ține pasul cu evoluția tehnologiilor. Odată cu schimbarea forței de muncă, nevoia de clădiri inteligente va crește. Evoluția automatizării și a inteligenței artificiale vor transforma competențele necesare în industria de FM, de la serviciile tehnice până la serviciile soft.

Clădirile inteligente vor permite ca mentenanța predictivă să fie efectuată de roboți, iar proiectare și livrarea unei experiențe remarcabile la locul de muncă va face diferența. În acest peisaj complex partea de Facility Management va genera din ce în ce mai multă plus-valoare pentru toate tipurile de organizații.

Autor: Lucian Anghel, Fondator și CEO, Timepal Romania și Facilities Management Services

* * *

Despre compania Facilities Management Services

Fondatorul companiei, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând  peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la crearea acestei firme prin care clienții beneficiază  de un furnizor național de produse și serviciide operare, întreținere si administrare  bazate pe un model de business inovativ și tehnologii noi. Echipa companiei FMS este constituită din personal cu experiență de peste 15 ani în facility management și asistență tehnică. Serviciile tehnice ale companiei includ: mentenanță tehnică a clădirilor, monitorizarea si tratarea apei în circuite închise, management și eficiență energentică, mentenanțăși lucrări electrice. Compania oferă și servicii non-tehnice de curățenie, deszăpezire, DDD, peisagistică și concierge. Aflați mai multe despre noi pe: www.tfms.ro.

Profitabilitatea medie anuală a indicilor bursieri a fost cu 4,8% peste cea a obligațiunilor guvernamentale în perioada 2012-2018, fapt care a recompensat investitorii care și-au asumat un risc mai mare alegând plasamentele pe piața de capital. Cu toate acestea, recentele măsuri fiscale au dus la diminuarea profitabilității medii anuale, de la nivelul de 6,1% înregistrat în perioada 2012-2017 conform analizei din cadrul primei ediții a studiului publicat de PwC;

Indicele BET-TR a crescut cu 4,3% exprimat în lei pe parcursul anului 2018, dar a avut o performanță semnificativ mai scăzută decât cea de 19,1% înregistrată în 2017;

Evoluția indicilor BET și BET-TR raportat la CDS-uri în perioada 2007-2018 arată faptul că Bursa de Valori București este foarte sensibilă la percepția asupra riscului de țară;

Un studiu al PwC România (Valuation multiples in the context of Bucharest Stock Exchange and local M&A market), care a comparat performanța principalilor indici ai Bursei de Valori București (BET și BET-TR) cu randamentul la maturitate al obligațiunilor guvernamentale românești, a indicat faptul că indicii pieței de capital au generat un câștig suplimentar (peste cel al obligațiunilor guvernamentale) de 4,8% în cazul BET și, respectiv, 13,9% în cazul BET-TR în ultimii 7 ani. Randamentele superioare au compensat astfel investitorii care și-au asumat un risc investițional mai mare prin plasamentele în acțiuni. Randamentul mediu anual ar fi fost încă și mai mare dacă recent introdusele măsuri fiscale și legislative nu ar fi dus la scăderea semnificativă a cotațiilor acțiunilor listate la BVB.

De asemenea, randamentele din dividende generate de companiile listate pe piața locală de capital sunt la niveluri mai ridicate comparativ cu cele oferite de cele listate pe piețele mai mature. Astfel, randamentul mediu din dividende a fost de 8% în 2016 (cel mai mare randament din dividende din lume la acel moment), 7,9% în 2017 și 7% în 2018.

În urma corecțiilor pieței din ultimul trimestru al anului 2018, multiplii de evaluare ai companiilor listate la BVB au scăzut semnificativ și sunt acum la nivelul minim al ultimilor cinci ani în cazul sectoarelor financiar, petrol și gaze și servicii medicale, arată studiul PwC.

”Prețurile actuale ale acțiunilor, raportate la profiturile companiilor, sunt la niveluri atractive pentru investitori, dar trebuie avut în vedere și faptul că, din pricina incertitudinilor fiscale și legislative, piața de capital din România este percepută ca fiind una dintre cele mai riscante din regiune, după cea din Grecia, ceea ce înseamnă că investitorii așteaptă randamente și mai mari pentru a-și plasa banii în acțiuni locale”, a declarat Sorin Petre, Partener, Liderul Echipei de Servicii de Evaluare și Analiză Economică, PwC România.

Nivelul mediu al prețului acțiunilor raportat la profiturile companiilor listate (P/E ratio) a scăzut cu 19,6% în 2018  în rândul tuturor sectoarelor analizate comparativ cu aceeași analiză a PwC realizată în 2017, cele mai scăzute niveluri ale indicatorului P/E fiind în sectorul de Petrol și Gaze și Servicii Financiare (de 7,5 și respectiv 7,6), în vreme ce nivelurile cele mai ridicate s-au înregistrat în industria bunurilor de larg consum (14,5) și în cea de electricitate (14,3). Nivelurile indicatorului P/E de la BVB sunt semnificativ mai mici decât cele de dinainte de criza financiară, ceea ce denotă o atitudine mai conservatoare a investitorilor în privința evaluării activelor de pe piața de capital și, potențial, acțiuni subevaluate.

Sectoarele Petrol și Gaze și Servicii Medicale au înregistrat cea mai scăzută volatilitate la nivelul indicatorului P/E, fiind percepute de investitori drept sectoare cu o performanță financiară mai stabilă, în timp ce sectorul de electricitate a înregistrat cea mai mare volatilitate în privința acestui indicator.

Analiza pe termen lung a arătat că nivelul de capitalizare de piață al companiilor din sectorul de Petrol și Gaze și din cel al industriei prelucrătoare, a fost cel mai puțin afectat de ciclurile economice, în vreme ce companiile din serviciile medicale și al industriei bunurilor de larg consum, au fost cele mai afectate de schimbările economice adverse, fiind direct conectate la evoluția pieței locale.

”Dacă ne uităm la capitalizarea pieței de capital, se observă faptul că România are o piața bursieră mult sub potențialul economic, cu o pondere a capitalizării bursiere în PIB de doar 16%, în vreme ce Croația, Grecia, Bulgaria, Cehia și Ungaria au o pondere mai mare a capitalizării bursiere raportat la PIB (35% – Croația, 29% – Grecia, 24% – Bulgaria, 20% – Cehia și 19% – Ungaria). Cu alte cuvinte, avem un potențial mare de dezvoltare și un mare pas înainte ar fi includerea BVB pe lista piețelor emergente, față de statutul actual de piață de frontieră. Marele obstacol față de o astfel de promovare este lichiditatea scăzută a pieței de capital local dar și, din păcate, frecventele schimbări legislative și fiscale, care nu au ajutat la îmbunătățirea percepției asupra pieței locale de capital. Acestea au avut un impact negativ asupra pieței, scăzând valoarea companiilor listate și majorând primele de risc. Pe 19 decembrie 2018, ziua în care s-a anunțat OUG 114, indicele BET a scăzut cu 11,2%, anulând într-o singură zi creșterea acumulată pe parcursul întregului an”, a explicat Ileana Guțu, Senior Manager, Servicii de Evaluare și Analiză Economică, PwC România.

În ultimul an am asistat la o singură ofertă publică inițială la BVB, cea a producătorului de vinuri Purcari, care a adus mai mult de 70 de milioane de Euro pe piața de capital, însă s-a înregistrat o scădere semnificativă în activitatea pieței primare de capital față de nivelul din 2017, când au fost încheiate 4 IPO-uri, incluzând listarea masivă a Digi Communications.

“Deși România a înregistrat o creștere economică impresionantă în ultimii câțiva ani, iar PIB/capital exprimat la paritatea puterii de cumpărare a crescut la 60,7% din media UE 28, reflectând procesul de convergență economică, piața locală de capital nu a beneficiat în aceeași măsură de pe urma acestei creșteri economice. Autoritățile ar putea accelera dezvoltarea pieței bursiere locale prin repornirea procesului de listare a companiilor de stat, dar și, încă și mai important, prin menținerea unui cadru fiscal și legislativ stabil și predictibil”, a conchis Sorin Petre.

Despre studiu

Studiul prezintă tendințele multiplilor de evaluare pentru 80 de companii listate la BVB, acoperind perioada 2007-2018, cu un accent pe cele din sectorul bunurilor de larg consum, petrol și gaze, servicii financiare, servicii medicale, producție industrială, industria materialelor de construcție și cel al electricităţii.

Toate datele financiare utilizate în acest studiu au fost furnizate de S&P Capital IQ, Mergermarket, ISI Emerging Markets și Bloomberg. PwC nu a verificat, validat sau auditat aceste date financiare și nu poate da asigurări în privința corectitudinii acestor cifre. Actuala analiză acoperă perioada ianuarie 2007-decembrie 2018 și reflectă performanța sectoarelor economice selectate de-a lungul mai multor cicluri economice.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

• Dezvoltarea platformelor de ride-sharing nu a dus la scăderea industriei de taximetrie, dimpotrivă, aceasta a avut o ușoară creștere;
• Dezvoltarea serviciilor digitale de mobilitate urbană reduce numărul de mașini proprietate personală de pe străzi, decongestionând astfel traficul și ajutând la diminuarea poluării din marile orașe
• Majoritatea țărilor din UE și-au modernizat legislația de transport pentru a încadra și serviciile de ride-sharing.
• Adoptarea de către România a unui model de licențiere pentru platformele digitale de mobilitate urbană ar duce la dezvoltarea sustenabilă a acestui sector, în beneficiul consumatorilor

Potrivit unui studiu efectuat de PwC România pentru Asociația ”Coaliția pentru Economia Digitală”, piața locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piața de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei.

Astfel, piața locală de ride-sharing reprezintă 21% din piața totală de transport urban privat, iar piața totală a platformelor de mobilitate urbană (care include şi contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat și suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalitățile tradiționale de transport urban.

În plus, studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbană generează beneficii economice directe și indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie și având un impact sistemic pozitiv. Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele și impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, în vreme ce beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare în economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei.

”Densitatea auto din România cunoaște o creștere semnificativă – numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori. Spre exemplu, în București aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reușit să țină pasul cu această creștere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucureștiul să fie între cele 5 cele mai congestionate orașe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu mașina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiții normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per șofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în mașini. Dincolo de timpul pierdut în mașini, acest fapt pune și serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din București fiind dublu față de cel maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În aceste condiții, platformele de mobilitate urbană au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieței de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, coordonatorul studiului.

”Dacă ne uităm la ultimii patru ani, în București și Ilfov, numărul de licențe de taxi a crescut ușor (aprox. 4%), iar venitul operațional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în același interval. Prin urmare, creșterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activității firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea”, a arătat Bogdan Belciu.

Ulterior intrării pe piață locală a platformelor de mobilitate urbană, s-a observat o creștere accelerată a numărului companiilor cu activitate de transport persoane. Astfel, în timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare creștere înregistrându-se în 2017 (42% fata de 2016), în anticiparea introducerii obligativității șoferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbană prin intermediul unei firme.

”Această creștere a numărului de micro-întreprinderi și PFA-uri care au activitate de transport se traduce și într-o mai mare transparență și fiscalizare a acestei activități, fapt care este în beneficiul consumatorilor, dar și al autorităților, care au venituri bugetare mai mari ca urmare a dezvoltării platformelor digitale de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu.

Potrivit studiului, numărul de șoferi de ride-sharing reprezintă 21% (aprox. 20 mii) din totalul numărului de șoferi de transport urban privat, în vreme ce șoferii de taxi care folosesc aplicații de mobilitate urbană (e.g. Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aprox. 22 mii). În continuare, numărul de șoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană este semnificativ (aprox. 54 mii).  Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piața totală de servicii de transport urban privat. În medie, românii fac aprox. 17 călătorii pe an cu taxiul și 3 calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride-sharing.

La nivel global, piața de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari și este de așteptat ca aceasta să crească până la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerării urbanizării, al dezvoltării tehnologiei digitale și conexiunilor 5G, dar și al presiunilor puse de schimbările climatice, care va face ca o parte tot mai mare a populației să abandoneze sistemul deținerii individuale a autovehiculelor, îndreptându-se către sisteme de car-sharing și servicii de e-hailing pentru a-și satisface necesarul de transport. Astfel, se estimează că în Europa va avea loc o schimbare structurală în distribuția sistemelor de mobilitate până în 2030, stocul de mașini fiind prognozat să se reducă de la 280 de milioane la 200 de milioane, crescând totodată adopția mașinilor electrice și autonome.

Viitorul mobilității urbane va fi caracterizat de:

• Electricitate – Creșterea ponderii autovehiculelor electrice;
• Autonomie – Apariția autovehiculelor autonome;
• Partajare – Creșterea ponderii sistemelor de car-sharing;
• Conectivitate – creșterea numărului de autovehicule conectate cu multipli senzori și dispozitive de comunicație
• Actualizare anuală – Modelul de proprietate al autovehiculelor se va schimba, nefiind necesar ca acestea să fie achiziţionate la valoarea întreagă, ci plătite în sume mici per folosire/închiriate sub planuri financiare de tip PCP (personal contract purchase)

”Într-o lume într-o schimbare tot mai accelerată generată în principal de evoluția tehnologiei digitale, viitorul mobilității urbane se leagă și de dezvoltarea platformelor digitale de car-sharing și e-hailing. România ar trebui să profite de pe urma tehnologiei digitale și să adopte prevederi legislative care să încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, atenuând totodată problemele legate de poluare și congestia traficului. Studiul nostru arată că adoptarea unui astfel de cadru legislativ deschis pentru aceste platforme, așa cum aplică majoritatea statelor europene, ar genera beneficii adiționale pentru economie în perioada 2020-2023 în valoare de peste 1,1 miliarde de lei”, a punctat Bogdan Belciu.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

PwC România își întărește echipa de consultanță fiscală și o recrutează pe Camelia Niță în poziția de lider al echipei de TaxReportingandStrategy, care oferă servicii de contabilitate, salarizare, administrare resurse umane precum și strategie și conformare fiscală.

Camelia este un profesionist cu peste 20 de ani de experiență în practica de contabilitate, salarizare și servicii de conformare fiscală. De-a lungul carierei a coordonat proiecte complexe, inclusiv două fuziuni, o divizare a unei companii specializate în software pentru sectorul de resurse umane și alte asemenea dezvoltări strategice pentru diverși clienți.

„Ne bucură foarte mult venirea Cameliei, sunt convins că aportul ei va fi definitoriu pentru sectorul nostru de strategie si conformare fiscală, servicii de contabilitate, salarizare şi administrare resurse umane – zonă care a înregistrat rate de creștere cu două cifre în ultimii ani. Venirea ei ne va ajuta să răspundem mai bine solicitărilor și nevoilor clienților noștri, pe de o parte, iar pe de altă parte ne va ajuta să ne consolidăm și mai mult afacerile și să accelerăm creșterea pe acest segment. Îi urez bun venit Cameliei in echipa noastră și mult succes în cadrul proiectelor pe care le va coordona pe viitor”, a declarat Daniel Anghel, Liderul departamentului de consultanță fiscală și juridică, PwC România.

„Sunt onorată să mă alătur unei firme cu prestigiul PwC. Îmi doresc foarte mult să îmi pun experiența în slujba reușitei proiectelor și nevoilor clienților noștri. Este o provocare profesională deosebită pentru mine și sunt pregătită să vin cu idei care să pună lucrurile într-o perspectivă nouă. La finalul zilei este o muncă de echipă din care clienții noștri sunt cei care au de câștigat”, a spus Camelia Niță, Managing Director, Tax, ReportingandStrategy.

Camelia este absolventa cursurilor facultății de Cibernetică din cadrul Academiei de Științe Economice și este contabil certificat de CECCAR și ACCA, este de asemenea consultant fiscal membru CCFR. A fost implicată în multiple programe și inițiative în domeniul educației și cursuri de leadership și dezvoltare profesională. Este coach in cadrul programului Academia de Leadership dezvoltat de Asociația pentru Valori în Educație.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 250.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.