Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, față de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului inițial pe acest an și față de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare.

Astfel, proiectul de rectificare bugetară are în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei.

S-au asigurat fonduri suplimentare:

Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E și 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului;

Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap;

Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe;

Ministerului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei;

Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat;

Bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ;

Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat: se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei;

Bugetului Asigurărilor pentru Șomaj: se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei;

Diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene la: Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Proiectul de rectificare a fost realizat în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale și poate fi consultat pe site-ul MFP la rubrica Transparență decizională.

România ocupă locul 49 în clasamentul global PwC Paying Taxes 2019 întocmit de PwC și parte a raportului Doing Business al Băncii Mondiale. Raportul PwC Paying Taxes, care măsoară ușurința cu care o companie medie își poate plăti taxele și impozitele, analizează 190 de economii din întreaga lume.

Clasamentul pentru ediția 2019 a Paying Taxes se bazează pe analiza indicatorilor fiscali valabili pentru anul 2017 și ia în calcul numărul plăților realizate de o firmă medie pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale, orele necesare conformării cu legislația fiscală și rata totală de impozitare, adică ponderea impozitelor, taxelor și contribuțiilor suportate de o firmă ca procent din profituri.

România se clasează înaintea altor țări din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește ușurința cu care companiile își pot plăti taxele, devansând Bulgaria (locul 92), Ungaria (locul 86) și Polonia (locul 69), însă în urma performerilor regionali: Țările Baltice (Letonia – locul 13, Estonia – 14, Lituania – 18).

„Poziționarea României în prima treime a clasamentului global este un rezultat pozitiv, dacă o privim individual. Dacă analizăm în totalitate climatul economic în care România evoluează, devine foarte clar că este nevoie ca autoritățile fiscale să continue investițiile în infrastructura fiscală și în tehnologie. Cu cât gradul de informatizare și tehnologizare al autorității fiscale este mai ridicat, cu atât poziția în clasament va fi mai bună. Și asta se vede foarte bine la Țările Baltice, care ocupă poziții fruntașe în clasament. Noile tehnologii de raportare financiară pot eficientiza procesele interne ale autorităților fiscale, inclusiv mecanismele de control și verificare fiind, în același timp, și în folosul contribuabililor”, spune Daniel Anghel, Liderul Departamentului de consultanță fiscală și juridică, PwC România.

Clasarea țărilor din regiune este, în linii mari, similară cu cea de anul trecut. Se observă, însă, deteriorarea poziției Poloniei, care a coborât 18 poziții față de anul trecut, ca urmare a creșterii numărului de raportări fiscale. De cealaltă parte, Ungaria a avut o îmbunătățire a poziției în clasament, urcând 7 locuri, până pe locul 86. Deși a recuperat considerabil, Ungaria este încă departe de poziția 77, pe care o ocupa acum doi ani.

Rata totală de impozitare măsoară ponderea taxelor și contribuțiilor suportate de către o firmă ca procent din profit. În clasamentul din acest an, rata totală de impozitare în România este de 40%, printre cele mai mici la nivel regional, în linie cu media globală de 40,4%.

În ceea ce privește timpul necesar conformării cu legislația fiscală, România este printre performerii Europei Centrale și de Est, cu 163 de ore pe an. La nivel global este nevoie, în medie, de 237 de ore.

În privința numărului plăților de impozite și taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăți anual, similar cu situația de anul trecut. Statele baltice, împreună cu Polonia sunt printre cele mai eficiente din acest punct de vedere. Media globală este de 24 – similară cu anul trecut.

*Indicatorul ia în calcul posibilitatea plății online a taxelor. Acolo unde aceasta există, chiar dacă plata are loc lunar, aceasta se contabilizează ca o singură plată anual.

Despre raportul Paying Taxes 2018

Paying Taxes2019 ia în calcul toate taxele și contribuțiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele și contribuțiile calculate includ impozitul pe profit,  contribuțiile sociale și taxele cu forța de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăți, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câștigurile de capital, taxele pe tranzacții financiare, taxele de colectare a deșeurilor, impozitele pe flotă și taxele pentru drumuri și alte mici taxe și impozite.

Raportul Paying Taxes analizează ușurința plății taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor și contribuțiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislația fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligațiile de raportare și de plată a taxelor impuse, și numărul de plăți pe care trebuie să le facă o companie pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în societate și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

În vederea îmbunătățirii procesului de colectare a veniturilor din TVA, autoritățile fiscale române trebuie să se alinieze cu tendințele globale și să investească masiv în soluții digitale. Deși etapa implementării este complexă, suntem de părere că, pe termen lung, aceste măsuri vor genera atât procese de raportare mai eficiente, cât și o scădere a costurilor de raportare și a costurilor aferente inspecțiilor fiscale în domeniul TVA.

Comisia Europeană a publicat recent un studiu privind estimările decalajului de TVA aferent anului 2016, înregistrat de către statele membre UE, România ieșind în evidență, din nou, prin lipsa de rezultate în colectarea taxei, cu un decalaj de TVA de 35,88%.

Mai concret, autoritățile fiscale române nu au reușit să colecteze aproximativ 36% din TVA care ar fi putut fi colectată, în timp ce vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, înregistrează progrese vizibile în privința reducerii procentului decalajului de TVA în țările lor.

Cum este posibil ca un număr relativ mare de state membre UE să se îndrepte în direcția bună, în timp ce România luptă din greu cu exercițiul de colectare a TVA? Care este secretul lor, având în vedere că măsurile aplicate de către autoritățile fiscale române, inclusiv aceea de a reduce cota de TVA de la 24% la 19%, nu au avut impactul așteptat asupra procentajului de colectare a TVA în România?

În context european se poate vedea clar că autoritățile fiscale aleg calea digitalizării, ceea ce conduce în mod constant la o scădere în decalajul de colectare a TVA. Contribuabilii trebuie să se alinieze acestei tendințe și să accepte drumul digitalizării pentru a asigura continuarea activităților lor economice și conformitatea cu cerințele, pe termen lung.

Harta de mai jos evidențiază situația curentă privind nivelul digitalizării autorităților fiscale, raportat la nivelul de maturitate digitală al fiecărei țări (1-5).

Unde se poziționează România în contextul digitalizării procesului de raportare și inspecție fiscală în materie de TVA?

Momentan, România a implementat facturarea electronică ca o măsură opțională și a reușit să treacă la depunerea electronică a declarațiilor de TVA agregate, depunerea în format fizic nemaifiind acceptată. Totuși, aceste măsuri nu ne situează nici măcar la primul nivel pe harta digitalizării așa cum este prezentat mai jos.

Declarațiile de TVA în forma agregată pe tipuri de operațiuni, pe care contribuabilii români le depun în format electronic în România, nu reprezintă o formă de raportare fiscală digitală. Raportarea digitală presupune transmiterea către autoritățile fiscale a informațiilor aferente operațiunilor desfășurate de o companie, detaliate până la nivelul unei facturi (tranzacție cu tranzacție), fie periodic – de exemplu lunar, fie în timp real.

Formularul extins 394, introdus în septembrie 2016, a fost considerat la acel timp un pas în direcția raportării digitale la nivel de tranzacție (mai granulară), dar s-a dovedit a fi o povară extraordinară pentru contribuabili și a rămas o formă de raportare de TVA agregată. O alternativă mult mai eficientă ar putea fi depunerea unor jurnale în format electronic standard și renunțarea la declarația 394.

Drept urmare, considerăm că introducerea unei metode de raportare digitală în domeniul TVA, precum SAF-T (Fișierul Standard de Audit pentru Taxe al UE), ar ajuta autoritățile fiscale române în colectarea TVA, în limitarea fraudei și în derularea unei inspecții fiscale de TVA mai eficiente. În mod egal, pentru contribuabilii români, ar conduce, pe termen lung, la mai puțin timp consumat pentru activitățile de raportare, la verificări mai eficiente, mai puține erori manuale, un control mai bun al activităților de raportare a TVA și, în consecință, a funcției de TVA.

Autor: Ana Maria Domșa, Partener Asociat EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

După aproape 2 ani de la implicarea în proiect, echipa de avocați ai D&B David și Baias specializați în litigii administrative și achiziții publice a obținut o soluție definitivă într-un proiect de achiziție de muniții cu o valoare maximă estimată de aproximativ 2,5 milioane Euro.

În cauză, autoritatea contractantă a organizat o procedură internă de achiziție publică, pe baza unui regulament propriu, invocând exceptarea de la art. 22 lit. a) din O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, în sensul în care ordonanța nu se aplică în situația în care există riscul divulgării unor informații fundamentale de securitate ale statului roman. Clientul D&B David și Baias, unul dintre furnizorii principali de arme, muniții și alte produse militare pentru instituțiile armate ale României, cu experiență de peste 12 ani în participarea la procedurile de achiziție de astfel de produse, a contestat actele autorității contractante din această procedură în fața Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).

Consiliul a anulat procedura de achiziție, reținând, în esență, că nu-i este permis autorității contractante să se prevaleze de exceptarea de la legislația privind achizițiile publice prin simpla invocare a calității sale de autoritate contractantă cu atribuții speciale și specializate, prin raportare la domeniul în care își derulează activitatea sau a unui interes fundamental de securitate, autorității revenindu-i sarcina probei cu privire la existența unui astfel de interes și cu privire la destinația specific militară a produselor achiziționate. De asemenea, s-a reținut că nu orice achiziție făcută de o autoritate contractantă cu atribuții militare are o destinație specific militară care să permită invocarea art. 346 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE) pentru simplul fapt că autoritatea are atribuții militare, informațiile ce trebuie protejate vizând produsele ce urmează a fi achiziționate, iar nu organizatoarea procedurii.

Decizia Consiliului a fost atacată cu plângere de către autoritatea contractantă, însă Curtea de Apel București a respins recent calea de atac, menținând definitiv ca legală și temeinică Decizia C.N.S.C.

’’Soluțiile mai sus-menționate sunt în ton cu evoluția favorabilă a jurisprudenței în materia achizițiilor publice atât la nivel administrativ-jurisdicțional, cât și la nivelul instanțelor de judecată. Acestea sunt deopotrivă importante și utile și sperăm să transmită autorităților contractante un mesaj foarte clar în sensul necesității respectării cu strictețe a normelor dreptului european și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind achizițiile publice” a declarat Dan Dascălu, Avocat Partener, Liderul echipei de litigii,  D&B David și Baias.

“Am construit apărarea pe baza reperelor jurisprudențiale stabilite de CJUE cu privire la interpretarea noțiunilor referitoare la interesele fundamentale de securitate ale statelor membre și cerințele legitime de interes național. Am evidențiat, de asemenea, aspecte legate de necesitatea, proporționalitatea și sarcina probei în cazul recurgerii la o derogare de la prevederile Directivei 2009/81/CE, în conformitate cu art. 346 din TFUE, acordând eficiență sporită celor 3 comunicări emise de Comisia Europeană relevante în acest domeniu”, a declarat Amelia Teis, Avocat Senior Coordonator în cadrul D&B David și Baias.

Echipa implicată în acest proiect a fost formată din Amelia Teis, Avocat Senior Coordonator, Ioana Cercel, Avocat Senior, Ștefan Mihărtescu, Avocat Colaborator, și Maria Babu, Avocat Junior, sub coordonarea lui Dan Dascălu, Avocat Partener.

Despre D&B David și Baias

D&B David și Baias este societatea de avocatură afiliată PwC în România și este parte din rețeaua internațională PwC Legal, care cuprinde 2000 de avocați în 75 de țări. Echipa D&B David si Baias este alcătuită din 50 de avocați (dintre care 4 parteneri) și acordă consultanță și asistență juridică societăților locale și multinaționale în domenii precum: fuziuni, achiziţii şi restructurări, societăţi comerciale şi grupuri de societăţi, proprietăţi imobiliare, concurenţă şi ajutoare de stat, servicii financiare şi pieţe de capital, relaţii de muncă şi resurse umane, proprietate intelectuală, protecţia consumatorului şi a datelor cu caracter personal, litigii fiscale şi comerciale. Mai multe informații pe www.david-baias.ro.

De cele mai multe ori companiile care aplică pentru a-și finanța proiectele cu fonduri europene sunt puțin conștiente de modul în care anumite aspecte vitale devin factori de succes esențiali pentru obținenerea finanțărilor nerambursabile dorite. Pentru a veni în ajutorul aplicanților care acum iau în considerare acest demers pentru prima oară sau a celor cu ceva mai multă experiență cu aceste tipuri de proiecte, am sintetizat aici elementele pe care le considerăm ca fiind cele mai importante.

    1. Disponibilitatea unei surse de cofinanțare

Chiar dacă pe majoritatea liniilor de finanțare nu se mai cere dovadă cofinanțării la momentul depunerii proiectului ci înainte de a semna contractul de finanțare, este absolut vital pentru solicitant să știe fie că are o sursă proprie de cofinanțare (de exemplu profit nerepartizat) sau o sursă atrasă (de exemplu bancă, IFN).

Înainte de a semna contractul de finanțare, solicitantul trebuie fie să aibă în cont suma necesară cofinanțării (un IFN poate acorda împrumuturi pe termen scurt, la un cost relativ mare), fie să prezinte un contract de credit. Ulterior, după ce a semnat contractul de finanțare, beneficiarul poate utiliza creditul de la bancă sau poate discuta cu potențiali furnizori să accepte să încaseze în termen de 60-90 zile de la livrarea echipamentelor, când beneficiarul încasează de la Autoritatea Contractantă.

2. Terenul intravilan, liber de sarcini și pe care să existe un drept real

Situația terenului la momentul depunerii proiectului este un aspect foarte important. În primul rând, aplicantul trebuie să aibă un drept real asupra terenului, să aibă minim un drept de superficie pe 10 ani sau concesiune de la o autoritate publică; pe baza unui contract de închiriere nu mai este posibil să construiască, date fiind schimbările aduse Legii 50/1991.

Terenul nu poate fi ipotecat, trebuie să fie liber de sarcini și trebuie să fie intravilan. Un teren pentru care se solicită PUZ (Plan Urbanistic Zonal) prin Certificatul de urbanism nu este eligibil, căci un PUZ durează minim 6 luni, iar fără PUZ nu se primește Decizia de la Mediu, un alt document obligatoriu la depunere.

3. Studiu de fezabilitate corect întocmit, conform HG 907/2017

Pentru un proiect ce vizează construcții solicitantul trebuie să depună un studiu de fezabilitate conform HG 907/2014. În acest caz este extrem de important ca arhitectul să aibă în portofoliu lucrări similare. De exemplu dacă se dorește să se finanțeze un hotel, respectivul arhitect să fi proiectat minim 2-3 hoteluri. Este foarte important să își asume un termen de livrare a documentației și un termen pentru obținerea avizelor, întrucât sunt linii de finanțare, cum este și cazul POR 2.2 sau Schema de ajutor de Stat (HG 807/2014), unde se aplică principiul primul venit, primul servit. De preferat ar fi ca studiul de fezabilitate și întreaga documentație să fie pregătite la momentul deschiderii sesiunii pentru a fi doar încărcate în MYSMIS-POR sau depuse pe format hârtie, în cazul schemelor de ajutor de stat.

4. Grilele de conformitate administrativă și de punctaj

Este absolut vital ca aplicantul să știe din start ce documente trebuie să pregătească și să le facă din timp, în termenele agreate cu consultantul, pentru ca acesta să finalizeze planul de afaceri și cererea de finanțare înainte de deschiderea sesiunii. Este esențial ca solicitatnul să furnizeze documentele din timp, alocând o persoană dedicată pentru proiect și organizând minim două ședințe intermediare pentru a verifica statusul proiectului.

Este vital să nu lipsească documente solicitate ca obligatorii căci în caz contrar, proiectul este respins din start. În pasul următor este important să știe ce punctaj optim pot atinge; de obicei sunt punctați indicatorii pe anul fiscal anterior, cei prognozați, dar și experiența firmei în domeniul pentru care solicită finanțare.

În loc de concluzie

Toți cei patru factori de succes menționați aici sunt extrem de relevanți pentru companiile care au proiecte de investiții de minim 1,5 mil euro în intervalul 2020-2023 și care pot primi maxim 70% nerambursabil pe POR 2.2. Grantul este de minim 1 mil euro și maxim 5 mil euro. București și Ilfov sunt excluse de la finanțare, iar Regiunea Vest primește maxim 55% nerambursabil. Proiectele se aprobă după principiul “PRIMUL VENIT, PRIMUL SERVIT”, iar companiile care primesc minim 75 puncte intră direct la contractare.

Companiile care doresc să afle dacă sunt eligibile pot trimite codul unic de înregistrare (CUI) al firmei și un rezumat al proiectului de investiții prin email la roxana.mircea@fonduri-europene.tel, sau pot suna la 0755.046.434.

Autor: Roxana Mircea, Managing Partner, REI Finance Advisors

* * *

Despre REI Finance

REI FINANCE ADVISORS este o companie specializată în elaborarea şi implementarea proiectelor de investiții atât pe fonduri europene cât și pe scheme de ajutor de stat. Suntem alături de clienții noștri și îi ajutăm să identifice cele mai bune soluții pentru proiectele lor. Cu o experiență de peste 10 ani în acest domeniu, specialiștii noștri cunosc foarte bune mecanismele fondurilor nerambursabile, ale gestiunii eficiente a relației cu autoritățile publice și au acces o rețea puternică de contacte în domeniul financiar. Aflați mai multe despre echipa și serviciile REI Finance pe www.reigrup.ro.

Autor: Alina Făniță, CEO PKF Finconta

Transformare din temelii sau schimbare pas cu pas? Când timpul nu mai are răbdare cu directorii generali îi pune în situația de a alege prima variantă. Când însă conducerea companiei este atentă la schimbările din mediul de operare, schimbarea pas cu pas este cea mai bună soluție.

Schimbări se întâmplă permanent sub ochii decidenților. Apar tehnologii și aplicații care cresc eficiența, companii care construiesc modele de business inovative, reglementări care modifică regulile jocului, consumatori cu nevoi redefinite. Pe acest fundal, răspunsul factorilor de conducere la transformări trebuie să fie sincron cu acestea, iar adaptările continue. Factorii care ajută la cultivarea unei culturi deschise spre ameliorarea proceselor sunt următorii:

1. Sprijinul liderilor – Susținerea venită din partea liderilor pentru îmbunătățirea continuă este vitală. Fără sprijinul acestora orice inițiativă este sufocată din fașă. Liderii trebuie să arate care sunt acele comportamente esențiale pe care le așteaptă de la colegi dacă vor ca acestea să fie replicate.

Inspirarea sentimentului încrederii că oricine poate contribui la adaptarea continuă a proceselor contează. Conceperea unui proces care să încurajeze inițiativele de îmbunătățire, inclusiv o analiză rapidă a fezabilității lor și decizia de implementare dau agilitate operațională. Recunoașterea inițiativelor care au fost implementate cu succes este bine să fie cunoscută și chiar recompensată.

2. Responsabilizarea angajaților – O îmbunătățire de proces solicită fiecărui individ, echipe sau companii timp și dispoziție mentală pentru așa ceva. Prin consecințele pe care le creează problemele abat atenția de la adevărata cauză care le-a generat. Prin urmare, implementarea schimbării e bine să fie făcută după ce s-a identificat cauza rădăcină a problemei care a stat în calea îmbunătățirii.

Întrebarea „de ce” adresată de 5 ori celui care semnalează disfuncționalități de operare îl ajută să identifice cauza rădăcina și îl responsabilizează ca s-o găsescă. Identificarea cauzei rădăcina reprezintă jumătate din soluția de îmbunătățire. Stă în puterea fiecărui angajat să găsescă soluția, s-o valideze cu ceilalți și, împreună, s-o implementeze.

3. Constanța scopului de îmbunătățire– Îmbunătățirea nu trebuie să fie o activitatea care se suspendă imediat ce problema a fost rezolvată. Aceasta e bine să fie o preocupare constantă a tuturor echipelor. Reflexul de a reveni la vechile practici este foarte probabil dacă schimbarea generată nu este practicată cu consecvență și dacă căutarea de noi soluții încetează. Departe de a fi un management al inițiativelor, îmbunătățirea este un exercițiu de fiecare zi în toată compania.
4. Gândirea pe termen lung – Centrați pe rezultatele lunare sau trimestriale, managerilor le este foarte greu să prioritizeze îmbunătățiri care aduc rezultate pe termen lung. Drept urmare îmbunătățirea nu este doar despre gândirea orientată în această direcție ci și despre acțiunea care o însoțește. Conducerea companiei este bine să aibă o perpectivă cât mai bună asupra nevoii de a face îmbunătățiri și să permită neatingerea periodică a indicatorilor de performanță tocmai cu scopul de a consolida creșterea pe termen lung. Este cazul investițiilor în retehnologizare, în pregătirea oamenilor și regândirea proceselor.

Așadar dacă organizațiile vor să implementeze cu succes îmbunătățirea proceselor, liderii trebuie să înțeleagă și să susțină aceste procese, să-și responsabilizeze angajații, să arate angajamentul constant în urmărirea scopului de îmbunătățire și să gândească îmbunătățirea pe termen lung. Numai așa se determină nivelul de susținere al proiectelor de îmbunătățire, se identifica părțile implicate, crește acceptanța acestora, și se determină ariile de impact ale proiectelor de îmbunătățire în business.

Cultura organizațională deschisă spre îmbunătățirea proceselor are în vedere angajații. Prin creșterea responsabilității acestora, învățarea continuă și dezvoltarea profesională, prin implicarea angajaților și recompensarea performanțelor lor în mediul intern, o companie se proiectează drept un partener de încredere centrat pe experiența clienților în mediul extern.

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

În contextul recunoscutei crize de forță de muncă din România, în data de 5 noiembrie 2018 a fost promulgată prin decret Legea nr. 247/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Publicată în Monitorul Oficial în data de 7 noiembrie 2018, aceasta a intrat în vigoare începând cu 10 noiembrie 2018.

De ce este importantă și ce impact va avea?

Legea are ca obiect principal de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 și a Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, în sensul asigurării transpunerii Directivei (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de intrare și de ședere a cetățenilor țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și munca au pair¹.

Cele mai importante amendamente sunt:

–              Salariul de referință se modifică de la variantele anterioare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;

–              Pentru încadrarea și prelungirea dreptului de muncă pentru lucrătorii înalt calificați va fi nevoie doar de 2 salarii medii brute în loc de 4 așa cum prevedea legislația anterior;

–              Se simplifică procedura de obținere a avizului de muncă pentru lucrătorii permanenți prin eliminarea procedurii de obținere a atestatului de recunoaștere a studiilor de la Ministerul Educației Naționale;

–              Se reglementează intrarea și șederea pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică;

–              Se reglementează noțiunea de lucrător au pair;

–              Se înjumătățesc taxele de obținere a avizelor de muncă de la 200 EUR la 100 EUR, respectiv de la 50 EUR la 25 EUR.

În România, criza forței de muncă s-a accentuat foarte mult în ultimii ani iar conform unor estimări, la nivelul anului 2017, aproximativ 70 000 mii de români au plecat din țară pentru a munci într-un alt stat UE. În consecință, din ce în ce mai multe companii românești sau străine, mai ales din domeniul producției și HoReCa, au ajuns să refuze comenzi sau chiar să-și închidă porțile deoarece nu găsesc suficienți angajați.

Sunt anumite zone economice (de exemplu Timișoara, Cluj, București) care suferă cel mai mult din cauza acestui deficit de forță de muncă, companiile din aceste părți ale țării căutând să pună în aplicare fel de fel de soluții care să le rezolve problemele. Astfel, multe companii au ajuns să apeleze tot mai des la forță de muncă din afara Uniunii Europene pentru a-și acoperi posturile vacante.

Promulgarea legii nr. 247/2018  va avea un impact pozitiv pentru mediul privat, reducând pragurile de încadrare și simplificând angajarea străinilor în România. În același timp, modificările vor spori aportul de cetățeni ai statelor terțe, atât în domeniul privat deficitar (HoReCa, IT-ul, industria automotive, construcțiile, retailul și centrele de servicii), cât și în zona de specialiști și cercetători pentru dezvoltare.

Autor: Claudia Sofianu, Partener EY România

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

[1] DIRECTIVA (UE) 2016/801 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULU: „lucrător au pair” înseamnă un resortisant al unei țări terțe care este admis pe teritoriul unui stat membru pentru a fi primit temporar de o familie pentru a-și îmbunătăți competențele lingvistice și cunoștințele despre statul membru în cauză, în schimbul unor activități casnice ușoare și de îngrijire a copiilor;

Comisia Europeană a decis pe 8 noiembrie 2018 respingerea cererii de derogare în vederea aplicării mecanismului de plată defalcată a TVA înaintată de România. Comisia își manifestă astfel îngrijorarea cu privire la nerespectarea principiului proporționalității și compatibilității cu Tratatul de Aderare, considerând acest mecanism ca fiind contrar atât prevederilor Directivei Europene de TVA cât și libertății furnizării de servicii.

Mai mult, Comisia a decis tot ieri, să transmită o scrisoare de notificare formală României cu privire la mecanismul de plată defalcată a TVA, făcând primul pas înspre declanșarea procedurii de infringement.

Faptul că implementarea acestui sistem încalcă prevederile comunitare a fost subliniat de EY încă din august 2017, înainte de momentul intrării în vigoare a prevederilor legale specifice.

Mecanismul de plată defalcată a TVA a fost introdus în România ca opțional începând cu 1 octombrie 2017 fiind de la 1 ianuarie 2018 impus ca obligatoriu pentru anumite categorii de plătitori de TVA – aproximativ 20.000 de companii. Persoanele impozabile care aplică acest mecanism trebuie să deschidă un cont bancar de TVA separat, unde sumele sunt blocate pentru contribuabil. Clienții lor trebuie să împartă plata facturii, achitând TVA separat în contul de TVA al furnizorului. Contribuabilul poate utiliza suma colectată în contul special de TVA exclusiv pentru plata TVA către trezorerie și către furnizorii săi.

Încă de la momentul implementării, mecanismul a fost evaluat ca fiind unul ce va aduce sarcini administrative majore pentru persoanele impozabile care își desfășoară activitatea în România, fapt susținut și de Comisia Europeană prin decizia luată și argumentele în sprijinul luării acestei decizii.

Potrivit Comisiei Europene, măsurile contravin atât normelor UE în materie de TVA (Directiva 2006/112/CE a Consiliului), cât și libertății de a presta servicii (articolul 56 din TFUE).

În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni (ca urmare a transmiterii notificării formale), Comisia Europeană poate transmite un aviz motivat autorităților române înaintând astfel în procedura de infringement.

Autor: Alex Milcev, Liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

Prima generație de responsabili cu protecția datelor cu caracter personal, data protection officer, a susținut examenul de absolvire în data de 19 octombrie la București în fața comisiei de examinare. Aceștia au finalizat programul de formare profesională organizat PwC România împreună cu societatea de avocatură D&B David și Baias, cu sprijinul Academiei PwC.

A doua generație este programată vineri, 9 noiembrie 2018, pentru examenul de absolvire în urma căruia participanții vor dobândi certificate de absolvire emise de Ministerului Muncii și Justiției Sociale și de Ministerului Educației Naționale.

Cursul a fost susținut de formatori cu experiență în aplicarea practică a principiilor Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) și de experți în securitate cibernetică. Materialele prezentate în cadrul cursului îmbină pregătirea teoretică cu cea practică și ating atât aspecte de natură juridică, cât și tehnică.

De-a lungul celor două sesiuni de pregătire care au avut loc până la acest moment participanții au fost ajutați să înțeleagă noțiunile și principiile cu care operează Regulamentul General de Protecție a Datelor. Un accent deosebit a fost pus pe latura practică a activității specifice unui responsabil cu protecția datelor.

„Iată-ne la finalul celei de-a doua sesiuni a cursului și în fața perspectivei de a organiza lunar câte o astfel de sesiune. Succesul de până acum se datorează modului pragmatic și aprofundat în care am înțeles să abordăm formarea participanților. Am acordat prioritate situațiilor practice asociate poziției de DPO și am împărtășit din experiența noastră acumulată în cele peste 50 de proiecte legate de implementarea prevederilor Regulamentului General de Protecție a Datelor”, a declarat Manuela Guia, Partener, Liderul echipei dedicate domeniului protecției datelor cu caracter personal din cadrul D&B David și Baias.

„Suntem încântați că putem vorbi deja de două generații de cursanți pregătiți de către echipele noastre de specialiști. Poziția de responsabil cu protecția datelor cu caracter personal are atât valențe tehnice cât și de cunoaștere și aplicare a legislației în acest domeniu. Acesta este motivul pentru care viitorii specialiști în acest domeniu vor fi un element deosebit de important în orice organizație. Dacă ar fi să numesc o caracteristică a viitorului DPO, aceea ar fi abilitatea de a lucra cu concepte tehnice și juridice, în același timp, dar și să reușească implementarea unor proceduri din ambele domenii astfel încât informațiile cu care lucrează organizațiile să fie în permanentă siguranță” a declarat Mircea Bozga, Partener, Liderul departamentului de Risk Assurance, PwC România.

Cursul a fost susținut, din partea D&B David și Baias, de către Cătălina Ilie și Daniel Vinerean, avocați seniori, specializați în domeniul protecției datelor cu caracter personal. Secțiunea tehnică a cursului a fost predată de Robert Stoicescu, Senior Manager, PwC România și Alin Raicu, Manager, PwC România, amândoi specializați în securitate informatică.

PwC Romania a programat următoarea sesiune a cursului pentru data de 19 noiembrie 2018. Absolvenții vor primi în urma cursului certificate de absolvire emise de Ministerul Muncii şi Justiției Sociale şi a Ministerului Educației Naționale.

Mai multe detalii privind cursul de responsabil cu protecția datelor organizat de PwC România şi D&B David și Baias sunt disponibile în secțiunea de aici a Academiei PwC.

Despre D&B David și Baias

D&B David și Baias este societatea de avocatură afiliată PwC în România și este parte din rețeaua internațională PwC Legal, care cuprinde 3000 de avocați în 90 de țări. Echipa D&B David și Baias este alcătuită din 50 de avocați (dintre care 4 parteneri) și acordă consultanță și asistență juridică societăților locale și multinaționale în domenii precum: fuziuni, achiziții și restructurări, societăți comerciale și grupuri de societăți, proprietăți imobiliare, concurență și ajutoare de stat, servicii financiare și piețe de capital, relații de muncă și resurse umane, proprietate intelectuală, protecția consumatorului și a datelor cu caracter personal, litigii fiscale și comerciale.

Mai multe informații pe www.david-baias.ro.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Profesia de Facility Manager continuă să evolueze în din ce în ce mai multe direcții. Schimbări globale – tehnologice și economice – influențează domeniul de Facility Management în mai multe moduri. Pentru a satisface cererea, managerii care se ocupă de acestea trebuie să-și modifice sau să-și adapteze strategiile conform cu aceste tendințe.

1. Workplace management

Companiile sunt interesate și implementează tot mai multe soluții alternative și metode noi pentru gestionarea spațiului de lucru, pe de o parte pentru a-și promova identitatea corporativă și pe de altă parte pentru a crea un mediu de lucru mai eficient. Flexibilitatea, agilitatea, inovația și productivitatea sunt doar câțiva factori de care se ține cont în noul mediu de business. Spațiul de lucru tradițional va deveni în curând o alternativă pentru cel actual. Pentru Facility Manageri acest lucru va atrage de la sine folosirea unor aplicații specializate/dedicate pentru Workplace Management, care va aloca spațiile de lucru către utilizatori. Această abordare va asigura în prima fază o ocupare eficientă a clădirii, urmând ca pe viitor să determine chiar modul în care va fi construită o clădire și, implicit, designul acesteia.

2. Sănătate și wellbeing

În următorii 10 ani o atenție sporită va fi acordată sănătății la locul de muncă. Ne vom confruntă cu o creștere a numărului afecțiunilor sau îmbolnăvirilor datorate stresului acumulat la locul de muncă, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială. Digitalizarea va contribui semnificativ la eliberarea oamenilor de sarcinile de rutină, repetitive, prin creșterea capacității mașinilor de a completa sau înlocui factorul uman. Statistic, în Europa, în acest moment, peste 30% din veniturile serviciilor de Facility Management integrate vin din sectorul de sănătate publică. Prin urmare tendința va duce la proiectarea și construirea de clădiri care să promoveze un stil de viață mai confortabil și mai productiv în viitor.

3. Sustenabilitate

Încălzirea globală este și va fi una dintre cele mai mari provocări în domeniul sustenabilității în următorii ani, pe termen mediu și lung. Pentru a deveni mai eficiente din punct de vedere al emisiilor de carbon și a reducerii consumului de energie, țările lumii vor fi nevoite să-și restructureze economiile și infrastructura. Aceste provocări au și vor avea un impact major și consecințe crescute în industria serviciilor de Facility Management. Ele vor afecta atât procesele și procedurile legate de mentenanță dar mai ales design-ul clădirilor.

4. Trenduri demografice

Atragerea, recrutarea și retenția de forță de muncă este și va fi în continuare o provocare pentru toate tipurile de organizații. Aceste procese vor deveni cu atât mai complexe cu cât factorii ce țin de motivarea oamenilor din generații diferite și niveluri diferite de vârstă, vor fi din ce în ce mai diferiți. Pentru Facility Manageri cea mai mare provocare va fi să identifice și să înțeleagă factorii motivaționali pentru fiecare grupă de vârstă și apoi să aibă cunoștințele, disponibilitatea și flexibilitatea de a răspunde așteptărilor acestora.

5. Evoluția tehnologică

Facility Managerii deja încorporează multe tehnologii inovative cu scopul de a crește productivitatea, de a reduce costurile sau pur și simplu pentru a reduce sau elimina riscul erorii umane în exploatarea echipamentelor, toate acestea cu scopul creșterii calității serviciilor. Termenii următori vor deveni tot mai folosiți în sfera de activitate a Facility Management-ului: smart buildings, smart wi-fi, IoT, tehnologia blockchain, realitate virtuală, inteligență artificială.

Facility Managerii trebuie să includă în setul lor de competențe nu doar pe cele legate de gestionarea proprietățiilor, ci să participe pe deplin la nivelul strategiei corporative. Clădirile și alte proprietăți trebuie să fie proiectate, construite și gestionate astfel încât să completeze brandul organizațiilor, să sprijine cultura corporativă și să contribuie la o valoare mai mare a comunităților pe care le deservesc. De aceea proiectantul, dezvoltatorul și facility managerul trebuie să colaboreze permanent ca să furnizeze această valoare strategică atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Acum și în viitor, accentul va fi pus pe maximizarea utilizării și a caracterului practic – ambele corelate orice nouă abordare care oferă o mai mare rentabilitate a investițiilor.

Autor: Alexandru Miculaș, Head of Facility Management Services FMS

* * *

Despre compania Facilities Management Services

Fondatorul companiei, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând  peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la crearea acestei firme prin care clienții beneficiază  de un furnizor național de produse și serviciide operare, întreținere si administrare  bazate pe un model de business inovativ și tehnologii noi. Echipa companiei FMS este constituită din personal cu experiență de peste 15 ani în facility management și asistență tehnică. Serviciile tehnice ale companiei includ: mentenanță tehnică a clădirilor, monitorizarea si tratarea apei în circuite închise, management și eficiență energentică, mentenanțăși lucrări electrice. Compania oferă și servicii non-tehnice de curățenie, deszăpezire, DDD, peisagistică și concierge. Aflați mai multe despre noi pe: www.tfms.ro.