Pentru corectarea informațiilor false promovate în câteva publicații media, trebuie precizat că, atât la finalul primului trimestru al anului 2018, cât și la finalul primelor 4 luni din anul 2018, ANAF a colectat, în sume nete, mai mult decât în anii 2016-2017 și, de asemenea, a depășit planul de colectare stabilit prin legile bugetare.

Programul de colectare repartizat de către Ministerul Finanțelor Publice pe primele trei luni ale anului 2018 a fost de 54,31 mld. lei. Totalul sumelor colectate de către ANAF pentru perioada mai sus menționată a fost de 54,40 mld. lei, acesta reprezentând, după cum se observă, o depășire în cifre absolute cu 93,6 mil.lei a programului de colectare stabilit și o depăşire cu 10,6% – indice nominal, respectiv cu 5,20 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului 2017 (49,20 mld. lei ). Se poate observa faptul că gradul de depășire a nivelului încasărilor similare din anul 2017, 10,6% – indice nominal, este superior prognozei de creștere economică pentru anul 2018, revizuită la 6,1%, conform prognozei de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză.

În primele patru luni ale anului 2018, Agenția Naţională de Administrare Fiscală a colectat venituri bugetare în sumă totală de 75,58 mld. lei (fără încasările din taxa clawback și din operațiunile de tip “swap“ prevăzute în legile bugetare anuale), ceea ce reprezintă:

• depăşire cu 12,4% – indice nominal, respectiv cu 8,33 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului 2017 (67,24 mld. lei),
• un grad de realizare de 101,1% a programului de încasări stabilit prin legile bugetare anuale (mai mult cu 804,1 mil.lei – față de program comunicat de M.F.P., respectiv 74,77 mld. lei);

Pentru a se asigura comparabilitatea cu prevederile legilor bugetare anuale și cu realizările perioadei similare din anul 2017, atât din program cât și din analiza realizărilor cumulate ale primelor patru luni 2017/2018, precum și din realizările trimestrului I 2017/2018 s-au exclus încasările din “taxa clawback“, (ca venituri din contribuția datorată pentru medicamente finanțate din Fondul Național Unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății)  și operațiunile de tip “ swap “ reglementate prin legile bugetare anuale.

Pentru a clarifica grava confuzie dintre veniturile fiscale la Bugetul General Consolidat și veniturile fiscale încasate de ANAF, trebuie precizat că veniturile colectate de ANAF sunt doar o parte din veniturile fiscale realizate la nivelul Bugetului General Consolidat.

Sursa: ANAF

Începând cu 16 mai 2018, orice persoană care realizează venituri din activități economice sau alte categorii de venituri are posibilitatea să le declare online prin intermediul formularului electronic inteligent al Declarației Unice disponibil în Spațiul Privat Virtual (SPV). Formularul calculează automat cuantumul impozitelor și contribuțiilor datorate de persoanele fizice la bugetul de stat. Formularul poate fi accesat pe portalul ANAF în secțiunea ”Spațiul Privat Virtual”, rubrica Descărcare declarații.

Serviciul electronic Spațiul Privat Virtual este furnizat gratuit de Ministerul Finanțelor Publice, iar înregistrarea este posibilă fără a fi necesară deplasarea la ghișeele ANAF. În acest sens, MFP a transmis prin poștă fiecărui contribuabil o scrisoare personalizată, care conține toate datele necesare înrolării din confortul propriei case. Prin intermediul SPV se poate accesa oricând situația fiscală personală și se pot primi sau transmite o serie de documente, declarații fiscale și alte informații fiscale utile. De asemenea, formularul se poate completa și semna și de deținătorii de certificate digitale calificate. Depunerea se face pe portalul e-guvernare.ro.

“Așa cum am promis, astăzi am făcut un pas important către viitor: orice persoană fizică poate să depună online Declarația Unică și astfel să economisească timp și bani. Vreau să eficientizez activitatea ANAF, vreau să reduc birocrația fiscală și să încurajez trecerea de la hârtie la mediul electronic online”, a precizat ministrul finanțelor publice, Eugen Teodorovici.

Dacă Declarația Unică este depusă online până pe 15 iulie 2018 și plata obligațiilor se efectuează integral până la data de 15 martie 2019, inclusiv, se acordă o reducere de 5% din suma totală datorată bugetului de stat, iar dacă suma datorată, stabilită la nivelul veniturilor estimate pentru anul 2018, este plătită integral până pe 15 decembrie 2018, se acordă o reducere suplimentară de 5% din suma datorată.

Principalele categorii de venituri care trebuie declarate de persoanele fizice provin din:

• activități independente;
• cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă;
• activități agricole pentru care venitul net se stabilește în sistem real;
• piscicultură și/sau silvicultură;
• transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar;
• jocuri de noroc realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker;
• activitățile artistice și sportive, în calitate de artiști de spectacol sau ca sportivi.

Instrucțiuni depunere Declarație Unică

Guvernul a aprobat Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, pentru a sprijini mediul de afaceri și pentru a reduce costurile de conformare a contribuabililor.

Principala modificare față de proiectul pus în dezbatere publică, se referă la Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și vizează, luarea în considerare și a contractelor individuale de muncă/convențiilor individuale de muncă, încheiate potrivit legilor speciale, la stabilirea numărului de angajați. Rămân neschimbate prevederile referitoare la actualizarea referințelor la noul plafon de 1.000.000 euro și posibilitatea de a opta pentru aplicarea prevederilor Titlului II -Impozitul pe profit din Codul fiscal.

Reamintim cele mai importante clarificări cuprinse în actul normativ:

Impozitul pe profit:
·    revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii;
·    introducerea unor precizări referitoare la aplicarea Capitolului III1 – Norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, în legătură cu limitarea cheltuielilor cu dobânzile.

Impozitul pe venit și contribuții sociale:

a) noul mecanism de stabilire a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale inclus în declarația unică:
·    aplicarea sistemului de autoimpunere;
·    modul de efectuare a plăților privind obligațiile fiscale, respectiv impozit pe venit și contribuții sociale pentru care termenul de plată este data de 15 martie a anului următor celui de realizare a veniturilor;
·    calculul bonificațiilor la plata obligațiilor fiscale cu anticipație, până la termenul de plată al acestora;
·    eliminarea plăților anticipate ale impozitului pe venit și contribuțiilor sociale în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
·    ajustarea normei anuale de venit de către contribuabil care obțin venituri din activități independente și cedarea folosinței bunurilor;
·    obligațiile contribuabililor persoane fizice în legătură cu stabilirea venitului net anual din activități agricole pe bază de norme de venit;
·    exemplificarea modului de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale;
·    în contextul noului sistem de contribuții sociale, exemplificarea modului de încadrare a veniturilor în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură și piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse;

b) susținerea entităților nonprofit:
·    condițiile în care contribuabilii persoane fizice pot opta pentru direcționarea cotei de 2% din impozitul datorat, atât pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii cât și a unităților de cult și respectiv, pentru acordarea de burse private sau a entităților; condițiile în care contribuabilii persoane fizice pot opta pentru direcționarea cotei de 3,5% din impozitul datorat către entitățile nonprofit și unitățile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați în condițiile legii;
·    exercitarea opțiunii, ca direcționarea cotei de 2% sau de 3,5%, după caz, din impozitul pe venit datorat, să se efectueze de către plătitorul de venit, aceasta fiind valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali consecutivi, pentru veniturile din salarii, drepturi de proprietate intelectuală sau obținute în baza contractelor de activitate sportivă;

c) alte măsuri:
·    reglementarea regimului fiscal al veniturilor obținute în baza contractelor de activitate sportivă definite prin Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, în sensul introducerii sistemului de reținere la sursă a impozitului și a contribuțiilor sociale;
·    reglementarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală într-o categorie distinctă de venituri pentru care se aplică regimul de reținere la sursă a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale;
·    eliminarea obligației de înregistrare la ANAF a contractelor de închiriere;
introducerea unui capitol nou, capitolul VIII ”Contribuția asiguratorie pentru muncă”, prin care se aduc clarificări referitoare la contribuabilii care datorează contribuția asiguratorie pentru muncă, precum și la veniturile pentru care se datorează contribuția;

Taxa pe valoarea adăugată:
·    detalierea regulilor aplicabile din punct de vedere al includerii în sfera TVA și al exercitării dreptului de deducere a taxei pentru operațiunile de cercetare – dezvoltare, având în vedere principalele situații ce se pot întâlni în practică;
·    introducerea prevederilor din care rezultă cu claritate faptul că organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe sunt persoane impozabile din perspectiva TVA. În ceea ce privește regimul TVA aferent colectării remunerației compensatorii pentru copia privată, se clarifică regulile aplicabile, atât pe relația titularii de drepturi de autor – organism de gestiune colectivă, cât și pe relația organism de gestiune colectivă – utilizator de drepturi de autori, în sensul că această remunerație nu reprezintă contrapartida unei prestări de servicii în sfera TVA.

Accize și alte taxe speciale
·    Corelarea prevederilor din normele metodologice referitoare la autoritățile competente care efectuează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați şi a importatorilor autorizați, cu prevederile din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare;
·    acordarea dreptului de a beneficia de scutire de la plata accizelor pentru produsele accizabile achiziționate pentru/sau în numele forţelor NATO și pentru achizițiile efectuate de către structurile cu personalitate juridică aflate în subordinea Ministerul Apărării Naţionale;
·    actualizarea formulei de denaturare completă a alcoolului etilic în concentrație pe hectolitru de alcool pur, ca urmare a adoptării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr.3199/93 privind recunoașterea reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul scutirii de la plata accizelor.

Impozite și taxe locale:
·    reglementarea regulilor pentru acordarea scutirii impozitului pe clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
·    actualizarea exemplelor de calcul a impozitului pe teren, ca urmare a abrogării impozitării suprafețelor de teren, înregistrate în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, precum și terenuri înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, în suprafața de până la 400 m2.

Normele metodologice conțin exemple concrete, tocmai pentru a asigura aplicarea coerentă și mai simplă a Codului fiscal.

În mod excepțional, în România ultimilor trei ani, problematica valorificării deșeurilor din ambalaje a câștigat semnificativ în vizibilitate. Una dintre principalele cauze este înăsprirea controlului care, pe de-o parte a constatat raportări eronate, de ordinul a zeci de milioane de euro și, pe de altă parte, a pus companiile în fața obligației subite de a achita sume semnificative către Fondul pentru Mediu, aferente unor obligații care fuseseră inițial considerate ca îndeplinite.

Unele companii, în special cele implicate în discuțiile tehnice la nivelul autorităților centrale – industria alimentară, industria bunurilor de larg consum etc. – au fost cu un pas înaintea celorlalți jucători din mediul de afaceri, fiind primele care au aflat despre deficiențele sistemului și au început să remedieze aspectele operaționale care țin de organizarea lor internă.

În prezent, obligația valorificării deșeurilor din ambalaje se cuantifică la 60% din totalul cantităților de ambalaje din hârtie-carton, plastic, sticlă, lemn și metal existente în circulație. O companie are la dispoziție mai multe modalități prin care își poate îndeplini această obligație :

– prin valorificarea propriilor deșeuri din ambalaje

– prin valorificarea deșeurilor de ambalaje din aceleași material, provenind de la terți

– prin plata unei contribuții de 2 lei/kg către Fondul pentru Mediu, pentru cantitățile în completare (între ceea ce a fost valorificat și ținta de 60%).

Spre deosebire de alte obligații, însă, contribuțiile fiscale aferente ambalajelor puse pe piață se nasc, cresc sau scad, respectiv, se pot optimiza în toate departamentele care se interpun în procesele și fluxurile fizice ale companiei care pune bunuri ambalate pe piață. Această obligație se conturează încă din faza de design a produsului, de la identificarea furnizorilor și a modului în care aceștia își ambalează bunurile și materialele livrate, a procesului de producție, depozitare, manipulare, ambalare sau re-ambalare, transport, livrare, desfacere. Toate aceste date și variații survenite în ambalarea materialelor și produselor sunt relevante, cuantificabile și fiscalizate.

De aici decurg, de altfel, și principalele dificultăți privind determinarea, evidența, raportarea și optimizarea sumelor de plată pentru îndeplinirea obligației de valorificare a ambalajelor. Este un proces foarte ramificat, absolut obligatoriu să fie coordonat unitar și sprijinit de managementul companiei. Obstacolele cele mai frecvent întâlniteîn calea administrării performante a acestui proces sunt:

• asumarea leadership-ului la cel mai înalt nivel de management al companiei, în vederea distribuirii raționale a atribuțiilor concrete între departamente și responsabili;
• dificultatea de a corela prevederile legislative dinamice și “împrăștiate” în mai multe acte normative;
• actualizarea proceselor, formularelor, procedurilor de lucru, odată cu modificările legislative;
• identificarea corectă și completă a fluxurilor de ambalaje puse pe piață;
• lipsa disciplinei interne în colectarea informațiilor nou apărute (de exemplu, articole nou apărute, cu ambalare necunoscută);
• nerespectarea constrângerilor de timp cu privire la agregarea și depunerea raportului lunar către AFM;
• omiterea operării complete (inclusiv de pondere și decontare) a declarațiilor rectificative;
• păstrarea acurateței bazei de date a articolelor care contribuie la calculul ambalajelor puse pe piață;
• identificarea opțiunilor de diminuare a costurilor aferente valorificării ambalajelor;
• managementul contractelor cu furnizorii de servicii de valorificare a deșeurilor din ambalaje (găsirea cantităților necesare, documentarea corespunzătoare și la timp, decontarea serviciilor);
• pregătirea și derularea inspecției fiscale.

Deși această obligație fiscală creează încă probleme pentru marea majoritate a companiilor – studiul EY “Ambalajele – riscuri si oportunități”, publicat în luna aprilie 2018, relevă că 9 din 10 companii sunt în situația de risc financiar major sau sever în ceea ce privește obligația valorificării ambalajelor: Unele organizații au făcut progrese semnificative, simultan cu dezvoltarea competențelor profesionale ale responsabililor cu această obligație și cu implicarea tot mai coerentă și constantă a departamentelor interne care influențează această latură a business-ului.

Nu în ultimul rând, în ultimii doi ani au apărut instrumente informatice specializate, în marea lor majoritate dezvoltate in-house, pentru administrarea riguroasă a acestor informații și ușurarea sarcinilor administrative și a riscurilor de eroare umană, aferente acestui proces distribuit.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 250.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de 31,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2017. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 770 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Autor: Raul Pop, senior manager al Serviciului de sustenabilitate și schimbări climatice din cadrul EY România

Fiecare dintre noi, cei care am condus echipe, ne-am dorit în echipă oameni cu care să ne înțelegem bine și să știm că tragem împreună pentru același țel. Nu ne dorim “clone“ sau “yesmen“ – dimpotrivă, apreciem diversitatea cognitivă pentru că ne ajută să privim o situație din mai multe perspective.

De multe ori, aceasta presupune să interacționăm, în același spațiu, oameni care își doresc mai întâi “big picture“ cu oameni care doresc “detalii“. Persoane care vor să înteleagă mai curând “de ce-ul“ și alții care preferă sa le fie clar “cum-ul“. Persoane care au nevoie să înțeleagă cum vor fi afectați ceilalți și persoane care se uită doar la “numere“.

Dar ce poți face atunci când, cu bune intenții demarezi un proiect și acesta eșuează “cu succes“ tocmai pentru că distanța de la intenție la impact a rămas ca la început?

Unul dintre “A-ha“-urile Alinei (numele nu este real, din motive de confidențialitate) legate de înțelegerea unor procese de management are la bază tocmai înțelegerea acestei ieșiri din zona de confort, sau “feeling scratchy“. Mă gândesc că, poate, ați obosit de câte ori ați auzit acest îndemn “ieși din zona de confort“ ca să poți evolua. Și eu am același sentiment, mai ales că mesajul pare a fi “nu contează care sunt punctele tale forte, ieși din zona de confort“.

Hai să o lăsăm pe Alina să ne povestească, iar pentru mine, aveți îngăduința că atât am putut reține dintr-o relatare cu sufletul la gură:

***

Ceea ce urmează este o întâmplare mai veche, de când lucram într-o firmă în care aveam în directă subordine o echipă de 4 persoane și am propus un proiect ambițios: să generăm un manual de “Best practices & procedures“.

Recunosc că îmi suna foarte bine, vizualizam care ar fi menirea unui astfel de demers, dar nu aveam nici cea mai vagă idee despre cum ar trebui făcut acest demers și mai ales cine-ce face. În plus, nu am fost niciodată o adeptă a scrierii de reguli și regulamente, pur și simplu simțeam cum se scurge energia din mine dacă eram pusă să fac așa ceva. Acum înțeleg de ce: preferința mea pentru gândirea de tip structural este “anemică“, iar cea pentru gândire de tip conceptual se apropie de 50% din modul în care îmi utilizez energiile.

Totodată, pentru mine, dacă lucrurile sunt clare, argumentate și bine prezentate – fără detalii inutile – pentru mine era suficient în ceea ce privește motivația celorlalți să mă însoțească. Greșit. Dar asta știu doar acum, când mă străduiesc să cresc impactul gândirii sociale.

Revenind, mi-am adunat echipa într-o sală de ședință pentru a ne putea concentra pe subiect și le-am spus pe scurt despre proiect. Fețele lor transmiteau un mesaj confuz: sprâncene arcuite ca pentru manifestarea curiozității, dar și colțurile gurii lăsate.

“Dacă vrei să repeți, te rugăm, ce anume vrei să facem? “ îmi spune vocea cea mai îndrăzneață. Mirată că un lucru așa de simplu nu a putut fi înțeles rapid, am repetat – aproximativ ce spusesem mai devreme.

“Asta am înțeles deja, dar nu am înțeles de ce noi și, mai ales, cum vrei să facem treaba asta? “

Habar nu aveam nici eu cum, dar, în aroganța neștiutoarei care pretinde că știe ce face, nu am avut curajul să le spun că nici eu nu știu cum, ci mai curând că este treaba lor să afle cum.

“Și rolul tău care mai este? “ – vine o întrebare excelentă. Și iar, înghesuită fiind, dau replica unui manager ineficient “nu despre asta este vorba aici“.

Tensiunea a crescut, rezistențele au apărut ca niște garduri, dintr-odată fiecare avea altceva mai important de făcut. În consecință, proiectul a fost un eșec și al meu ca lider de echipă și al meu ca membră a echipei de management, pentru că mi-am pierdut –în ambele roluri – parte din credibilitate și astfel, mi-am limitat capacitatea de negociere în interiorul companiei. Dacă aș fi știut …

***

Oare ce-ar fi putut face Alina? În primul rând să-și recunoască în egală măsură punctele forte, dar și limitările: cu o preferință de gândire conceptuală, are o nevoie naturală să se conecteze la imaginea de ansamblu. Orice cerere legată de detalii este resimțită ca un disconfort. Apoi recunoașterea, mai ales în fața colegilor de echipă, pare o vulnerabilizare, dar are efect invers. Un astfel de manager care recunoaște că nu știe, nu poate și are nevoie de ajutorul celorlalți dezvoltă un ascendent de influență incredibil.

Cu o condiție însă: să rămână în același spațiu cu cei care știu și pot și să învețe de la ei. Dacă ne simțim absolut comfortabili cu munca noastră de zi cu zi, ceva nu funcționează de la un punct încolo. Nu mai putem învăța, nu mai putem căpăta noi abilități, nu puteam realiza alte lucruri, pe care nu le știm în prezent.

Aceasta este, de fapt, ieșirea din zona de confort:

1. Conștientizarea punctelor forte și limitărilor date de preferințele de gândire și comportamentale
2. Recunoașterea lor în fața colegilor împreună cu care lucrăm
3. Acțiunea ca “învățăcel“, pornind de la punctele tari (în cazul Alinei, înțelegerea impactului asupra întregului proiect și anticiparea pierderilor prin continuarea din aceeași poziție de “stăpână a imaginii de ansamblu, inițiatoarea unei foarte bune idei“) și construind pas cu pas în zona de nepreferință (în cazul Alinei, în zona de procese)

Făcând aceste lucruri, ne simțim “scratchy“, dar acesta-i semnul că accesăm capacitatea de influență din afara preferințelor. Și că învățăm să fim mai buni ca ieri.

* * *

Despre autor

George Agafiței are o experiență de peste 20 de ani în susținerea dezvoltării potențialului oamenilor, inițial ca angajat în companii mari (BRD, ProTV, Arthur Andersen) și apoi, din 2006, pe cont propriu ca freelancer. George Agafiței are o educație formală în psihologie și administrarea afacerii, cu accent pe dezvoltarea leadershipului și a modelelor de afaceri. În plus, a parcurs diverse stagii de pregătire în România, Elveția și Olanda. Este acreditat în utilizarea profilului Emergenetics® și a simulării de afaceri DiG (Discovery/Innovation/Growth).

Despre Valoria

Valoria Business Solutions este o companie de consultanță, training, și coaching. Misiunea companiei este aceea de a transforma în valoare potențialul echipelor și organizațiilor. Competența, încrederea, inovația și pasiunea sunt valorile pe care le susținem prin tot ceea ce facem. Credem în oameni și în aspirația lor de împlinire personală și profesională și în dorința lor de a-și accelera potențialul. Aflați mai multe despre noi pe: www.valoria.ro.

Autor: George Agafiței, Cerificate Associate Emergenetics®

La începutul acestei lunii a fost lansat studiul Barometrul digitalizării în companiile din România. Pe fondul aprinselor dezbateri de pe scena publică ecoul acestei a doua ediții a studiului nu s-a distins ușor. Cu toate acestea studiul aduce în atenție evoluția implementării digitalizării în rândul companiilor, capitol la care România este pe ultimul loc în clasamentul realizat de Comisia Europeană. Așadar un subiect important care, cu atât mai mult merită adus în atenție, cu cât acest studiu dă perspectiva comparativă din 2017 și 2018 a nivelului digitalizării în companiile din România.

Realizat de compania de training și consultanță Valoria, în colaborare cu Doingbusiness.ro, Barometrul digitalizării în companiile din România sondează percepțiile managerilor și directorilor executivi cu privire la impactul digitalizării asupra companiilor din România. Chestionarul, la care s-au primit 369 de răspunsuri, a fost aplicat în perioada 15 martie – 30 aprilie 2018. Selectez datele comparative ale cercetărilor din anul 2017 și 2018 relevante pentru stadiul digitalizării la nivelul celor 13 industrii respondente cu încrederea ca acestea vor binemerita de acestă dată atenția cuvenită.

Industriile puternic influențate de digitalizare

Dacă în 2017 firmele cel mai puternic influențate de digitalizare erau 100% cele din cercetare și dezvoltare, 80% dintre cele din IT și 80% dintre cele din media și publicitate, urmate de 75% dintre cele din servicii financiar-bancare. Industriile cel mai puțin sau deloc  influențate de digitalizare în România erau cele din construcții/imobiliare, alimentație/agricultură și transporturi.

Vedem că în anul 2018 firmele cel mai puternic influențate de digitalizare sunt 92% dintre cele din IT, 63% dintre cele din serviciile profesionale, 62% dintre cele din serviciile financiar-bancare și 56% dintre cele din media și publicitate. Industriile cel mai puțin sau deloc  influențate de digitalizare în România sunt din alimentație și agricultură și din construcții și imobiliare.

Încrederea în procesul de transformare digitală

Dacă cele mai multe dintre companiile din industria de utilități și energie erau încrezătoare în digitalizare în 2017, dar nu aveau cunoștințele necesare pentru a valorifica această tendință, cele mai multe companii din transporturi (50%) erau încrezătoare și spuneau că știu cum să facă acest lucru.

În 2018, cele mai multe companii care spun că sunt oarecum încrezătoare că vor valorifica beneficiile digitalizării sunt din transporturi (39%), comerț (38%), media și publicitate (37%). Cele mai multe companii care sunt încrezătoare, dar nu au cunoștințele necesare pentru a valorifica procesul de digitalizare sunt cele din R&D (33%), turism (29%), comerț (21%) și utilități și energie (19%).

Responsabilitatea pentru digitalizare

În anul 2017, industriile care au dat responsabilitatea unui lider din top management pentru dezvoltarea digitală a afacerii erau: cercetare și dezvoltare (83% dintre companii), utilități și energie (50%), industria farmaceutică și de sănătate (50%), comerț retail și en gros (44%). Industriile care sunt pe ultimele locuri la acest capitol includ: construcții și imobiliare (83% nu au făcut acest lucru), producție (72%) și servicii, altele decât financiar-bancare (57%).

În studiul realizat în anul 2018, industriile care au dat responsabilitatea unui lider din top management pentru dezvoltarea digitală a afacerii sunt: turism (61% dintre companii), IT (61%), media și publicitate (56%), servicii financiar-bancare (55%). Industriile care sunt pe ultimele locuri la acest capitol includ: construcții și imobiliare (81%), agricultură și alimentație (79% nu au făcut acest lucru) și transporturi (77%).

Expertiza la nivelul top managementului

Din păcate cele mai multe companii nu au, la nivelul top managementului, expertiza necesară pentru a dezvolta un model digital de afacere. Astfel, în 2017, 75% dintre companiile financiar-bancare nu au făcut acest pas, deși această industrie este una dintre cele mai impactate de digitalizare, 71% dintre companiile care furnizează alte tipurii de servicii pentru afaceri sunt în acceași situație, la fel și 60% dintre companiile din media și publicitate și 50% din energie și utilități.

În 2018, 52% dintre companiile din construcții și imobiliare, 50% dintre cele din turism și 47% din comerț și 46% din serviciile financiar-bancare spun că nu au suficientă expertiză la nivelul top managementului ca să evalueze și să dezvolte un model de afacere digital. Toate aceste industrii spun însă că dau prioritate construirii unei astfel de expertize.

* * *

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

PwC România anunță lansarea Centrului de Training Cyber sub brandul Academiei PwC. Primele trei sesiuni disponibile sunt Certified Ethical Hacker v10 (CEH), Certified Chief Information Security Officer (CCISO) și workshop-ul pentru persoanele cu funcții de conducere „Security in A Day”. Înscrierile se pot face deja pe site-ul Academiei (www.pwc.ro/theacademy).

Cursurile sunt oferite de către Academia PwC în colaborare cu XEDUCO Institute.

Certified Ethical Hacker v.10 (CEH), care se va desfășura între 4 și 8 iunie 2018 îi va ajuta pe participanți să pătrundă în modul de gândire a unui hacker pentru a oferi soluții mai bune în lupta împotriva atacurilor cibernetice. Cursul intensiv desfășurat pe parcursul a 5 zile oferă informații și detalii despre fiecare dintre cele cinci faze ale unui atac cibernetic: recunoaștere, scanare, preluarea controlului, menținerea accesului și ascunderea activițăților suspecte. Cursul este dezvoltat de către International Council of E-Commerce Consultants (EC-Council) principalul furnizor mondial de programe de instruire și certificate pentru cybersecurity.  Absolvenții cursului vor putea aplica pentru obținerea certificării internaționale Certified Ethical Hacker. Cursul de CEH oferit de PwC România și XEDUCO Institute este versiunea 10, cea mai nouă disponibilă.

Al doilea curs cu certificare internațională oferit de Academia PwC, în premieră în România, este cel de Certified Chief Information Security Officer (CCISO), ce se va desfășura între 18 și 21 iunie. Acesta este un curs de leadership proiectat special pentru profesioniști cu experiență din zona Securității Informatice. În cadrul programului, participanții abordează un conținut la nivel strategic pentru a facilita alinierea mai bună a programelor de securitate (politici, proceduri) la obiectivele organizației.

Destinat celor cu funcții de conducere, workshop-ul  „Security in A Day” va oferi participanților ocazia de a experimenta simulări de atacuri cibernetice. Aceștia vor înțelege de ce și cum cei din poziții de conducere sunt țintele favorite ale atacurilor de acest gen. De asemenea, pot afla cum să reducă la minimum riscurile și cum să facă o planificare strategică a acțiunilor aferente. Primele sesiuni se vor organiza în săptămâna  2-6 iulie.

„Am ales aceste cursuri din dorința de a îi sprijini pe clienții noștri în adaptarea la noua realitate în care securitatea informației devine un subiect tot mai important pe agendă, mai ales în contextul implementării GDPR. Suntem bucuroși de parteneriatul pe care îl avem cu XEDUCO Institute. Acesta ne ajută să oferim, în exclusivitate pentru piața din România, cursul de pregătire pentru certificarea CCISO (Certified Information Security Officer) de la EC Council precum și cea mai nouă variantă a cursului de certificare în Ethical Hacking, Versiunea 10. Totodată, ne adresăm și membrilor din echipele de conducere prin cursul „Security in A Day” în urma căruia descoperă care sunt riscurile semnificative pentru business, ce întrebări sunt relevante în relația cu departamentul IT și cum să susțină o implementare sănătoasă a unei strategii de securitate a informației”, a declarat Mircea Bozga, Partener, Liderul Echipei de Servicii de Risk Assurance, PwC România.

„Dezvoltarea acestui centru în cadrul Academiei PwC integrează perfect viziunea noastră de a sprijini profesioniștii din România să devină mai adaptabili într-un mediu de afaceri extrem de dinamic. Pe lângă cursurile tehnice de certificare (în domeniul IT, financiar-contabil sau resurse umane), Academia PwC oferă mai multe cursuri pentru dezvoltarea abilităților de comunicare, relaționare în echipă și leadership”, spune Francesca Postolache, Partener, Liderul Academiei PwC din România.

Despre XEDUCO Institute

XEDUCO Learning Institute este unul din partenerii principali ai EC-Council și Microsoft la nivel european ce a desfășurat din 1993 proiecte de instruire și consultanță pentru organizații din domeniul militar, comercial și guvernamental din peste 20 de țări. George Dobrea, senior instructor la XEDUCO, responsabil pentru programul de parteneriat cu PwC este Microsoft Most Valuable  Professional (MVP) for Enterprise  Security  și a fost desemnat de EC-Council ca ”Instructor of The Year” pentru 2016 și 2017.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în sânul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Proprietarii de clădiri de birouri, dar nu numai, înțeleg faptul că valorile pe care le utilizează pentru a evalua activele din portofoliile lor se schimbă. Schimbarea cerințelor clienților, obiectivele de sustenabilitate și fiabilitate energetică determină cererea pentru soluții inteligente de administrare. Soluțiile date de tehnologia care incorporează Internetul Lucrurilor (IoT) sunt scalabile, generează economii de costuri, îmbunătățind eficiența energetică și fiabilitatea și sporind satisfacția ocupanților.

În acest articol vreau să vă prezint câteva dintre tendințele care se cristalizează în zona de clădiri inteligente și care includ în tehnologiile folosite și Internetul Lucrurilor (IoT).

1. Eficiența energetică

Obiectivele ambițioase de sustenabilitate vor continua să conducă la adoptarea tehnologiei IoT pentru a avea clădiri de birouri inteligente. Reducerea amprentei de carbon a unei proprietăți necesită atât o monitorizare strictă, cât și o analiză detaliată a datelor privind utilizarea energiei în clădire. Senzorii și analizele avansate vor da informații în timp real administratorilor clădirilor să-și organizeze mai bine activitățile și să reducă risipa de energie care este dăunătoare pentru mediu.

Există mai multe exemple de utilizare a Internetului Lucrurilor (IoT) pentru eficiența energetică:

• Utilizarea senzorilor pentru controlul temperaturii și a iluminării
• Utilizarea dispozitivelor de acționare pentru comenzile HVAC
• Aplicații complexe, cum ar fi automatizarea completă a gestionării energiei pentru o clădire

Această tehnologie permite comunicarea tuturor datelor și alertelor către personalul relevant și ia în considerare previziunile meteorologice pentru a economisi costurile cu energia în timp real.

2. Optimizarea sistemelor cladirilor

Creșterea eficienței operaționale are, de asemenea, o mare importanță în acest domeniu. În loc să adopte o abordare costisitoare pentru înlocuirea totală a sistemelor vechi, administratorii clădirilor pot îmbunătăți activitatea cu soluții tehnologice care să le permită să modernizeze sistemele existente cu ajutorul senzorilor și a acționarilor, furnizând date despre active în cloud. Alte beneficii operaționale care decurg din implementarea tehnologiei IoT pentru clădirile inteligente sunt reducerea timpului de instalare a echipamentelor și evitarea pierderilor din indisponibilizarea spațiilor. Odată implementată soluția IoT se vor culege date despre comportamentul ocupanților clădirii care vor permite optimizarea funcționării clădiri și a sistemelor la nevoile ocupanților.

3. Experiența de utilizare a spațiului

Deoarece consumatorii au un stil de viață conectat la tehnologie, crește cererea pentru mai multe spații deschise, colaborative, dar care oferă experiențe personalizate bazate pe preferințele ocupanților. Este un lucru normal ca, în clădirile de birouri, chiriașii să ajusteze cu ușurință setările de temperatură într-o anumită zonă prin intermediul unei aplicații dedicate, să găsească rapid o sală de conferințe disponibilă sau să știe cât este de mare coada la cantină înainte de a ajunge la etajul 15. Aceste experiențe personalizate aduc un avantaj proprietarilor și operatorilor de clădiri inteligente care doresc să atragă chriași noi și să extinda duratele contractelor de închiriere existente.

4. Tehnologiile emergente

Machine Learning și Inteligența Artificială vor face din managementul clădirii o sarcină mai autonomă. Programele de Machine Learning permit sistemelor clădirilor să colecteze, să proceseze și să utilizeze informațiile colectate de la sisteme pentru a avea o perspectivă în timp real pentru ca administratorii clădirilor să poată lua decizii rapide cu privire la întreținere și alte operațiuni de operare.

Alte tehnologii sunt cele care permit utilizarea imaginilor termice pentru a da posibilitatea managerilor să verifice echipamentele care funcționează în afara intervalului normal de temperatură. Astfel acestea pot fi ușor detectate predictiv defecțiunile și întreținerea poate fi făcută înainte ca echipamentul să perturbe tot sistemul.

Totodată sunt folosite și investigațiile ultrasonice pentru detectarea defecțiunilor precum și analiza predictivă a comportamentului echipamentelor simulându-se trendurile de funcționare ulterioară.

* * *

Despre EnergyPal

Fondatorul brandului EnergyPal, dipl.ing. Lucian Anghel, are experiență în operarea și mentenanța clădirilor însumând  peste 3.000.000 mp în România. Experiența acumulată în decursul a 15 ani de facility management a condus la realizarea conceptului EnergyPal de eficiență energetică, prin care clienții beneficiază de cele mai eficiente soluții de reducere a costurilor de operare a clădirilor. Echipa EnergyPal este constituită din personal cu experiență de peste 8 ani în facility management și asistență tehnică. Personalul este specializat în domeniile: smart metering, HVAC (instalații termice și de climatizare), automatizări, izolații, luminotehnică, mentenanță preventivă și predictivă. Soluțiile și tehnologiile folosite au ca rezultat reducerea costurilor de operare ale beneficiarilor, ceea ce permite finanțarea soluțiilor din economiile realizate. Aflați mai multe despre noi pe: www.energypal.ro.

Autor: Lucian Anghel, Fondator și CEO, EnergyPal-TimePal România și Facilities Management Services

Valorile societății se schimbă, la fel și mediul de afaceri. Multe dintre companiile altă dată centrate doar pe profit, sunt acum preocupate și de dezvoltarea ecosistemelor în care funcționează. Raportările financiare se aliniază acestei evoluții. Cândva apanajul doar al specialiștilor funcției financiare a companiilor, acum raportarea financiară devine un demers integrat ce reunește specialiști cu diverse calificări.

Pentru a arăta modul de creare a valorii în companie, raportarea financiară integrată îi impune organizației să identifice interdependența dintre toate elementele – interne și externe – care îi afectează în mod semnificativ capacitatea de a crea valoare în mod sustenabil. Pentru a putea stabili aceaste corelații, este necesară o abordare integrată la nivelul tuturor unităților funcționale ale companiei. Această abordare este benefică pentru luarea deciziilor în mod integrat. Prin urmare, raportarea integrată este procesul unitar al întregii organizații orientat spre crearea de valoare.

Traducerea gândirii integrate în raportare integrată pune compania în situația de a avea o abordare holistică a strategiei, guvernanței corporative, managementului performanței și planurilor de dezvoltare. Prin urmare, raportarea financiară integrată poate fi folosită ca instrument de guvernanță corporativă pentru o companie orientată spre sustenabilitate și performanță.

Avantajele raportării financiare integrate

• O analiză detaliată la nivelul echipei manageriale, asupra strategiei companiei și a factorilor care permit dezvoltarea durabilă
• Motivarea salariaților, care pot valoriza astfel implicarea într-o afacere cu impact benefic asupra mediul social și înconjurător
• Îmbunătățirea perceptiei asupra brandului și a relației cu investitorii
• Informații mai relevante oferite părților interesate de dezvoltarea companiei, care să decidă mai informat susținerea activității acesteia

Provocările raportării financiare integrate

• Managementul să nu poate preciza care este valoarea adaugată pe care compania o aduce investitorilor și altor părți interesate și nu poate defini clar strategia de afaceri, cum se realizează managementul riscurilor și evaluarea performanței
• Informațiile obținute de către diversele unități operaționale ale companiei pentru procesul de colectare, prelucrare, revizuire și raportare a datelor necesită un anumit timp ca procesul să devină eficient
• Aspectele nefinanciare – impactul activității companiei asupra schimbărilor climatice, combaterii corupției și asigurării egalității de gen trebuie măsurate cu ajutorul unor indicatori noi de performanță (care pot fi auditați, pentru creșterea încrederii părților interesate)
• Raportările financiare se pot transforma în documente greu de citit și înțeles de către investitori, fiind necesar a se avea în vedere scopul principal pentru care au fost întocmite – în favoarea unei mai bune înțelegeri a afacerii companiei de către investitori și alte părți interesate

Obstacole de avut în vedere în cazul raportării financiare integrate

Complexitatea ridicată a raportărilor financiare integrate comparativ cu raportările financiare anuale clasice, impune problema modului în care auditorul financiar va emite opinia de asigurare asupra unui set de situații financiare integrate.

De aceea identificarea și adaptarea unor practici existente, dezvoltarea unor noi standarde, regândirea răspunderii auditorilor în contextul unor informații subiective pentru o asigurare rezonabilă, identificarea unor formule de asigurare pentru obținerea unui raport cost/beneficiu rezonabil pot fi răspunsuri la provocările pe care raportarea integrată le aduce auditului financiar.

Ca să țină pasul cu schimbările majore care au loc ca urmare a impactului raportării integrate, profesia de audit trebuie să adapteze metodologiile, modul de selecție si evaluare a probelor de audit. În aceste condiții, testele de control și de tranzacții privind indicatorii nefinanciari sunt totodată și teste ale profesiei în cadrul de referință descris de raportarea financiară integrată.

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Autor: Alina Făniță, CEO, PKF Finconta

Samira Șerbănescu-Voicescu s-a alaturat echipei PwC România, după o carieră diplomatică de 10 ani, pe parcursul căreia a lucrat la Ambasada României din Washington, Statele Unite ale Americii, urmată de 7 ani de activitate în domeniul afacerilor publice. Ea ocupa poziția de Senior Manager în cadrul echipei de consultanță a PwC, experiența și poziția sa completând competențele echipei dedicate sectorului public din cadrul PwC România.

Samira a deținut funcția de Director General Adjunct al biroului din România al firmei americane de consultanță McGuireWoods Consulting, unde a condus practica dedicată sectorului energetic și a acordat consultanță în domeniul relațiilor guvernamentale și comunicării strategice unui mare număr de investitori străini – companii nord-americane și europene – pe care i-a sprijinit în promovarea și derularea cu succes a operațiunilor în România. Samira a lucrat pe proiecte în care a interacționat activ cu instituțiile din sectorul guvernamental la cel mai înalt nivel, corpul diplomatic acreditat la București, mediul de afaceri local și alte entități relevante pentru afacerile clienților din portofoliu.

„La PwC folosim expertiza consultanților noștri pentru a contribui la rezolvarea unor probleme importante pentru sectorul public. Spre exemplu, echipa noastră a fost implicată în mai multe proiecte prin care autoritățile locale au putut să-și eficientizeze activitatea, economisind în acest fel fonduri care s-au întors la cetățeni, sub formă de investiții și servicii publice mai bune. Experiența diplomatică și de afaceri publice a Samirei va ajuta la consolidarea echipei noastre dedicată sectorului public și ne va da posibilitatea să valorificăm experiența ei bogată acumulată pentru a ajuta instituțiile publice și companiile de stat să gestioneze proiecte complexe și cu o importanță deosebită pentru viitorul țării noastre”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

„Sunt onorată să mă alătur unei organizații lider la nivel internațional și unei echipe valoroase de profesioniști de talia celor din PwC România, cu dorința de a contribui semnificativ la creșterea business-ului organizației, prin valorificarea experienței mele profesionale și expertizei în domeniul relațiilor guvernamentale pe multiple segmente. Sper că proiectele pe care le voi derula alături de colegii mei să aducă valoarea adăugată de care clienții noștri au nevoie, cu impact relevant pentru activitatea acestora și imaginea României, evidențiind, totodată, standardele profesionale înalte ale PwC și calitatea desăvârșită a serviciilor pe care le oferim”, spune Samira Șerbănescu-Voicescu, Senior Manager, Advisory Consulting – Public Sector, PwC România.

„Investim în dezvoltarea echipei de Public Sector cu dorința de a fi mai aproape de nevoile clienților noștri și pentru a-i sprijini mai bine în dezvoltarea proiectelor la care lucrează. Alăturarea Samirei la echipa PwC România ne va ajuta în dezvoltarea relațiilor de afaceri și deschiderea către sectoare și provocări noi. Ne dorim ca experiența Samirei să aducă un avantaj în modul în care vom aborda noile proiecte la care întreaga echipă lucrează”, a precizat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță în Afaceri și Management.

Samira este absolventă a Facultații de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București și are un masterat în limba arabă. Vorbește fluent patru limbi străine și a efectuat specializări externe în domeniul consultanței în afaceri și relațiilor internaționale.

Despre PwC

Scopul PwC este de a construi încredere în rândul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută organizațiile și indivizii să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 236.000 de specialiști dedicați oferirii de servicii de calitate de audit, consultanță fiscală și consultanță pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.