În ciuda ciclului târziu în care se află, piața imobiliară globală oferă investitorilor randamente bune și o perspectivă pozitivă la nivel mondial, potrivit raportului Emerging Trends in Real Estate^® – The Global Outlook for 2018, o analiză anuală care măsoară intențiile investitorilor la nivel global, realizat de către PwC și Urban Land Institute (ULI). Raportul arată că pe o astfel de piață imobiliară extrem de competitivă, dar și aflată într-un ciclu târziu de investiții, sectorul imobiliar, pentru a se putea dezvolta în continuare, trebuie să fie capabil să adopte și să se adapteze la noile tehnologii și modele de afaceri cum ar fi conceptul de „spațiu ca un serviciu”.

„Vedem o continuare a dezvoltării pieței imobiliare locale atât pe segmentul rezidențial cât și pe cel al clădirilor de birouri, pe fondul contextului macroeconomic favorabil. Prețurile pe segmentul rezidențial, de exemplu, au crescut constant, la fel și cererea, în ciuda majorării costurilor de finanțare. La nivel global, observăm o schimbare valorică importantă de la pasiva componentă de tip <<cărămidă și mortar>> la o abordare mai dinamică și cu accent mai mare pe operațional. Acest lucru este important pentru investitori – care pe de o parte sunt nevoiți să gestioneze riscul, dar care, pe de altă parte caută soluții inovatoare și eficiente din punct de vedere al costului pentru a putea avea acces la expertiză operațională și inovare, sau vor trebui să suporte pierderile”, spune Francesca Postolache, Partener, PwC România.

În timp ce liderii globali intervievați pentru acest raport au fost de acord asupra faptului că piața imobiliară are momentan o ciclicitate întârziată, mulți dintre aceștia au sugerat faptul că perspectivele solide la nivel global și gradul ridicat de ocupare ar putea prelungi și mai mult acest ciclu. O creștere a tranzacțiilor în Europa și niveluri record ale tranzacțiilor pe piețele asiatice – cum ar fi Hong Kong și Singapore – susțin această idee. În același timp, prețurile activelor de bază rămân o provocare, care – combinate cu o concentrare mai puternică pe poziționare, puterea economică și nivelul de trai – determină investitorii să se orienteze către sectoare alternative cum ar fi logistica și orașe din valul al doilea, de exemplu Copenhaga în Europa și Raleigh/Durham din Statele Unite ale Americii. Creșterea dobânzilor și a inflației vor exercita, de asemenea, presiune asupra industriei, în mod deosebit în Europa și Statele Unite. Conform celor intervievați, riscul creșterii dobânzilor este mai mare acum comparativ cu șase luni în urmă.

“În 2017, în România, piața tranzacțiilor a atins un nivel record. Pentru sectorul imobiliar, anul 2017 a fost cu deosebire unul prolific, valoarea tranzacțiilor înregistrate depășind 1 miliard de EUR, cu o creștere de cel puțin 10% față de anul precedent. Din perspectivă tranzacțională, sectoarele cele mai dinamice au fost cel hotelier, urmat de sectorul de retail și cel industrial“, spune Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias.

Raportul relevă discrepanțele mari între ușurința cu care se colectează capital semnificativ și greutatea cu care acesta este plasat eficient. Acest fenomen este, cu precădere, valabil pentru  Asia, unde fondurile de investiții suverane și cele instituționale, care au foarte multe lichidități, cumpără proprietăți – atât local cât și global  – creând o competiție intensă pentru active.

Ciclul târziu al investițiilor pe piața imobiliară și dificultățile tot mai mari în a genera afaceri și a plasa capital dus la un val de consolidare în rândul companiilor deținătoare de proprietăți și a managerilor de fonduri de investiții, se mai arată în raport. Având în vedere aceste aspecte, PwC și ULI consideră că firmele din domeniul imobiliar trebuie să găsească noi modele pentru a strânge și genera capital. Studiul face referire în mod deosebit la felul în care companiile imobiliare fac afaceri, mai ales în contextul în care din ce în ce mai mulți clienți solicită noi servicii, cum ar fi cel de „spațiul ca serviciu”. Datorită acestor schimbări sistemice la nivel de industrie, companiile imobiliare vor avea nevoie de abilități de cercetare și analiză de big data, dar și de implementarea de noi tehnologii, pentru a îmbunătăți procesele de luare a deciziilor, de management și de evaluare.

„Companiile imobiliare și cele care activează în acest domeniu trebuie să-și schimbe modelul de business, în principal prin adoptarea de noi tehnologii și îmbinarea utilizării acestora pentru oferirea de noi produse. Evoluțiile tehnologice și adaptarea acestora la piața imobiliară sunt elemente care vor defini felul în care, pe viitor, se vor face afacerile în acest sector. Transformarea trebuie să fie cât mai rapidă deoarece nevoile clienților sunt în permanentă schimbare, iar companiile care nu vor fi în stare să se folosească de noile tehnologii și să-și schimbe modelul de afaceri riscă să iasă din afaceri”, spune Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias.

Raportul include o privire de ansamblu asupra factorilor specifici piețelor din Asia, Europa și Statele Unite ale Americii, care au implicații globale:

• Competiția în creștere pentru active din Asia schimbă fundamental industria și deseori chiar neașteptat. Mulți investitori cheie se expun riscurilor pentru a reuși să marcheze profituri, în timp ce alții caută soluții mai sigure dar care în același timp să le ofere câștiguri care nu mai sunt oferite de titlurile de stat. Există investitori care s-au mișcat către segmentul de spații cu valoare adăugată. Un rezultat al acestui fenomen este migrarea investitorilor către piețe și clase de active care până nu demult nu generau prea mult interes. În acest moment managerii de fonduri consideră active sănătoase centrele de date, proiectele rezidențiale accesibile, construcțiile destinate închirierii, căminele studențești și azilurile pentru bătrâni.
• Piața de profil din Europa se bucură de confortul celei mai solide creșterii economice a ultimilor zece ani din Uniunea Europeană, care susține investițiile și cererea ridicată de spații. Mare parte a acestei creșteri a fost susținută de economii dezvoltate cum ar fi cea a Germaniei, Franței, Italiei sau Spaniei. Pentru specialiștii imobiliari europeni este destul de dificil să se rupă de Londra, mai ales în condițiile nesigure generate de Brexit. Dar raportul notează faptul că investitorii asiatici nu par a avea o problemă cu Brexitul și vizează investiții pe termen lung în Londra.
• În Statele Unite ale Americii este de urmărit posibilul impact al unei noi legislații federale asupra domeniului imobiliar. Concluziile ediției de anul acesta a prezentului raport arată că 61% dintre respondenți consideră că aceasta va fi benefică pentru sector. În jur de un sfert dintre intervievați spun că reforma fiscală va spori cererea investitorilor, iar un procent similar spun că va îmbunătăți cererea de închiriere. Raportul arată că faptul că rămâne de văzut care va fi impactul asupra zonei rezidențiale, dar notează trei potențiale efecte: investitorii străini vor putea să investească și să repatrieze profituri mai ușor decât înainte; companiile americane care până acum și-au ținut parte din profituri în străinătate pentru a beneficia de taxare mai mică vor putea să-și aducă în țară acele câștiguri și nu în ultimul rând, taxarea pentru companii se va reduce în Statele Unite.

În mod tradiţional, activitatea bancară este scutită de TVA, fără drept de deducere. Astfel, ca regulă generală, băncile nu colectează TVA pentru activităţile realizate şi nici nu deduc TVA pentru achiziţiile efectuate. Însă, este această abordare cea mai benefică pentru bănci? Există soluţii de reducere a costurilor cu TVA? Dacă da, unde găsim aceste soluţii şi cum le putem implementa?

Singura direcţie în care ne putem îndrepta pentru a găsi răspunsuri la astfel de întrebări este jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În timp ce abordarea tradiţională poate fi sigură din perspectiva controalelor fiscale, costurile aferente pot fi semnificativ îmbunătăţite prin aplicarea principiilor jurisprudenţei europene. Aceste principii pot schimba perspectiva şi pot susţine aplicarea tratamentului de TVA dorit de bănci, în practică anumite principii fiind deja acceptate şi confirmate de autorităţile române în cadrul controalelor fiscale.

Însă, cum va arăta mediul bancar pe termen lung? Ca în orice industrie, observăm o tendinţă ascendentă a digitalizării mediului bancar. Online banking, automatizarea proceselor interne (cum ar fi colectarea datelor de la clienţi, emiterea automatizată a unor documente bancare), externalizarea unor componente ale serviciilor bancare sunt câteva exemple de procese puternic tehnologizate. Schimbă această tehnologizare tratamentul de TVA al serviciilor bancare?

De reţinut este că serviciile de natură financiar-bancară nu ar trebui să fie afectate de modul în care sunt prestate – electronic sau nu. Pe de altă parte, locul prestării serviciilor către persoane neimpozabile, posibilitatea aplicării scutirii de TVA, deschiderea dreptului de deducere a TVA aferentă achiziţiilor sunt o parte dintre aspectele ce pot fi afectate semnificativ în contextul digitalizării, cu impact pozitiv sau negativ asupra băncilor.

Urmând aceeaşi direcţie, observăm că tot mai multe activităţi, în mod tradiţional nebancare, au potenţialul de a intra în sfera serviciilor financiare. Startup-urile fintech dezvoltă soluţii digitale foarte uşor de folosit, la îndemâna utilizatorilor de smartphone, prin care aceştia au acces mobil imediat la efectuarea de plăţi, la transferul de fonduri, verificarea soldului, încheierea asigurărilor etc. Este cunoscută concurenţa făcută băncilor de companiile fintech, însă ar putea impactul fiscal al acestor tehnologii să tempereze această concurenţă?

Fiind o industrie la început, aşteptăm cu interes să vedem în ce măsură pot beneficia aceste business-uri de scutire de TVA, astfel încât să ofere tarife competitive utilizatorilor sau, din contră, dacă pot taxa aceste activităţi pentru a beneficia de o deducere mai mare – pentru, spre exemplu, investiţii semnificative în tehnologie.

Jurisprudenţa europeană existentă ne poate da răspunsuri la întrebările ridicate. Toţi jucătorii din industria serviciilor finaciar-bancare aşteaptă în viitorul apropiat evoluţia acesteia, având în vedere creşterea digitalizării şi a nevoii de clarificare a tratamentului de TVA.

Autor: Jean-Marc Cambien, Partener EY România

KPMG România are plăcerea să anunțe numirea Ramonei Jurubiță ca Senior Partner al firmei, începând cu 1 octombrie 2018. Astfel, Ramona îl va succeda pe Șerban Toader, după trei mandate ca lider al firmei de servicii profesionale.

În prezent, Ramona este Deputy Senior Partner, Coordonator al serviciilor de Consultanță Fiscală și Juridică din cadrul KPMG în România și membră a Comitetului Executiv al grupului de firme KPMG în România. În calitate de Senior Partner, Ramona va coordona guvernanța și strategia firmei și va reprezenta grupul de firme KPMG din România atât pe piața locală, cât și pe plan internațional. Ramona va fi al patrulea Senior Partner care va conduce KPMG în Romania de la înființarea sa în 1994, dupa François Gontard (1994-2001), Victor Kevehazi (2001-2007) și Șerban Toader (2007-2018).

Șerban Toader afirmă: „Sunt mândru să anunț că Ramona a fost aleasă să preia responsabilitatea de Senior Partner al KPMG în România și Moldova. Experiența, cunoștințele tehnice și abilitățile sale de lider, demonstrate prin parcursul ei profesional, au propulsat-o în poziția de top în cadrul firmei noastre. O felicit pentru această performanță personală și profesională și sunt convins că își va folosi calitățile, precum integritatea, pasiunea, dedicarea și abilitățile de management pentru a conduce KPMG la un nou nivel”.

„Am oportunitatea de a lucra alături de o echipă extraordinară, într-o piață dinamică și un context istoric inovator. Este o provocare unică să fim în avangarda transformărilor digitale ale mediului de afaceri din România. Sunt convinsă că suntem pregătiți pentru o nouă etapă în dezvoltarea noastră și a clienților noștri, având drept prioritate încrederea comunității din care facem parte” afirmă Ramona. „Șerban a inspirat generații de profesioniști și a încurajat spiritul inovator si antreprenorial al colegilor din KPMG, contribuind la succesul clienților noștri, și mă bucur că am fost alături de el pe acest parcurs”, a spus Ramona.

Ca Senior Partner, Ramona va coordona strategia KPMG de a rămâne alegerea clară a clienților și angajaților ca firmă de servicii profesionale și angajator preferat. Performanța KPMG și rezultatele clienților noștri au demonstrat an de an dedicarea noastră, spiritul de inovație, adoptarea transformărilor digitale și integritatea profesională a echipei noastre de 900 de consultanți și auditori.

Richard Cysarz, Chairman KPMG în Europa Centrală și de Est, spune: „Am încredere că Ramona este cea mai bună alegere pentru firmă și dispune de energia, ambiția și curajul necesare pentru a ghida firma către nivelul următor. Este o persoană a cărei emblemă este integritatea, care a adoptat cu pasiune valorile și povestea KPMG. Continuăm cu încredere pe calea către viitor”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat irevocabil încălcarea Legii Concurenței de către compania Orange, care a abuzat de poziția sa dominantă în relația cu firma SC Netmaster Communications SRL. De asemenea, instanța a redus amenda de la 147,9 milioane lei (34,8 milioane euro) la 110,9 milioane lei (23,83 milioane euro).

În anul 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile Orange şi Vodafone pentru că au refuzat să acorde firmei Netmaster accesul la reţelele lor de telefonie.

Cele două companii dețin monopol în propriile rețele, iar conform normelor europene în domeniul concurenţei, un refuz al unei companii dominante poate reprezenta un abuz, în absenţa unei justificări obiective.

Orange şi Vodafone aveau obligaţia de a respecta atât reglementările autorităţii din domeniu (ANCOM), dar și prevederile din domeniul concurenţei, respectiv, nu aveau voie să își folosească în mod abuziv poziţia dominantă.

“Companiile care deţin poziție dominantă pot adopta orice strategii necesare pentru a-şi apăra interesele comerciale, însă trebuie să aibă un comportament nediscriminatoriu în relațiile cu companiile mici – clienți, furnizori, concurenți”, a declarat Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței.

Cele două companii, Orange și Vodafone, au atacat în instanţă decizia Consiliului Concurenţei. Curtea de Apel București a avut soluții diferite în cele două cazuri și, ca urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a trimis din nou la prima instanță, pentru a fi rejudecate. Astfel, în 2017, Curtea de Apel București a rejudecat dosarele confirmând încălcarea Legii Concurenței de către cele două companii. În cazul Orange, decizia a fost confirmată de ÎCCJ. Dosarul Vodafone urmează să se judece de ÎCCJ în acest an.

Domeniul telecomunicațiilor este unul prioritar pentru Autoritatea de Concurență, care a derulat mai multe investigații și analize, şi a făcut recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ.

De exemplu, Autoritatea de Concurență a derulat o investigaţie și pe piața cartelelor preplătite de telefonie mobilă referitoare la fixarea preţului de revânzare, împărţirea pieţei şi instituirea unor obligaţii de neconcurenţă între companii. Operatorii de telecomunicații și distribuitorii direcţi ai acestora și-au asumat o serie de angajamente pentru eliminarea clauzelor anticoncurențiale din contractele încheiate pe întreg lanţul de distribuţie, ceea ce a condus la creșterea concurenței pe această piață.

În urma investigației privind o posibilă discriminare a tarifelor de terminare a apelurilor, operatorii de telefonie și-au asumat și au implementat angajamente care au restabilit concurența pe pieţele serviciilor de telefonie mobilă: ofertele de telecomunicații includ un număr de minute suficient de mare încât să acopere nevoile de comunicare ale utilizatorilor, din ce în ce mai mulţi utilizatori se transferă între operatori, a crescut  numărul de abonați (post-paid) și a scăzut semnificativ numărul de utilizatori pe bază de cartele preplătite (pre-paid) etc.

În același timp, Consiliul Concurenței s-a implicat și a făcut recomandări asfel încât Licitaţia pentru acordarea spectrului de frecvențe pentru furnizarea de servicii de telecomunicaţii din anul 2012 să conducă la un număr de operatori care să asigure caracterul concurenţial al pieţei.

Un studiu al Academiei de Studii Economice (ASE) arată că în cei 20 de ani de activitate, Consiliul Concurenței a generat peste peste 1 miliard de euro economii pentru cetățenii români, din care peste jumătate revin sectorului telecomunicațiilor – 575 milioane euro.

Astfel, Intervenţiile Consiliului Concurenței, prin investigațiile derulate sau prin propunerile de ajustare a legislației specifice și buna cooperare cu autoritatea de reglementare a pieței (ANCOM) au asigurat o piață concurențială de telecomunicații fixe şi mobile comparativ cu alte state europene: servicii de calitate la prețuri rezonabile pentru consumatori, respectiv un grad mare de penetrare în rândul populației.

Sursa: Consiliul Concurenței

Ordonanța 18/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 260/23.03.2018, precum și Ordinul 888/2018 publicat în Monitorul Oficial nr. 279/29.03.2018 modifică prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal („Codul Fiscal”).

În cele ce urmează, vă prezentăm principalele modificări aduse Codului Fiscal prin publicarea actelor normative menționate:

1. Introducerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice („Declarația unică”)

Principala modificare adusă prin Ordonanța 18/2018 constă în faptul că este adoptată declarația unică prin care contribuabilii persoane fizice urmează să raporteze veniturile extra-salariale și contribuțiile sociale, simplificându-se astfel modul de declarare și plată a obligațiilor fiscale datorate de persoane fizice, ca urmare a comasării a șapte formulare (D200, D201, D220, D221, D600, D604, D605).

Astfel, începând cu veniturile obținute în 2018, se introduce sistemul de autoimpunere conform căruia declararea și stabilirea obligațiilor fiscale vor fi efectuate direct de către contribuabili. Pentru veniturile obținute în 2017, autoritățile fiscale păstrează în continuare responsabilitatea emiterii de decizii de impunere pe baza cărora vor fi stabilite obligațiile fiscale de plată.

Separat, prin intermediul Ordinului 888/2018 a fost aprobat modelul și conținutul Declarației unice („Formularul 212”). Astfel, prin această Declarație se va definitiva impozitul aferent veniturilor obținute în 2017 și se vor declara veniturile estimate a se obține în anul 2018.

În ceea ce privește termenele de depunere a acestei Declarații, Ordonanța 18/2018 prevede măsuri tranzitorii pentru veniturile obținute în 2017, termenul în acest caz fiind 15 iulie 2018. Termenul de depunere a Declarației unice pentru veniturile obținute în 2018 este 15 martie, anul viitor (acesta urmând să fie termenul anual general pentru depunerea Formularului 212).

De asemenea, în anul 2018 se acordă următoarele bonificații:

• depunerea Declaraţiei unice prin mijloace electronice până la 15 iulie 2018 inclusiv este recompensată prin acordarea unei bonificaţii de 5% din impozitul pe venit plătit integral până la 15 martie 2019, reprezentând obligaţiile fiscale anuale pentru anul 2018. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual plătit.
• plata cu anticipaţie a impozitului pe venit este recompensată prin acordarea unei bonificaţii de 5% din impozitul pe venit anual estimat plătit integral până la 15 decembrie 2018 inclusiv. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual estimat plătit.

Dacă sunt îndeplinite ambele condiții, bonificațiile sunt cumulative.

2. Eliminarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală din sfera veniturilor din activități independente

Prin intermediul Ordonanței 18/2018 sunt excluse veniturile din drepturi de proprietate intelectuală din sfera veniturilor din activități independente, acestea fiind reglementate separat, ca venituri impozitate prin reținere la sursă. Astfel, contribuabilii care obțin acest tip de venituri nu vor fi incluși în sistemul de autoimpunere, responsabilitatea de a calcula, declara, reține și vira la bugetul de stat impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate revenind plătitorilor de venituri.

De asemenea, se prevede că persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate și contribuția de asigurări sociale, dacă realizează și venituri de natură salarială.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax.

OUG nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative

În data de 23 martie 2018 a fost publicată OUG nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Principalele noutăți fiscale aduse de Ordonanță vizează, în principal, impozitarea indivizilor, după cum vom prezenta în cele ce urmează:

1. Impozitarea veniturilor din activitățile independente:

– Declararea venitului estimat: indiferent dacă în anul fiscal precedent s-au obținut pierderi sau nu, contribuabilii care desfășoară activitate independentă depun Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice („Declarația unică”) până la data de 15 martie inclusiv a fiecărui an fiscal. În cadrul acesteia se va estima venitul pentru anul fiscal curent în vederea determinării impozitului datorat. Acesta se calculează de contribuabili prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual estimat considerat venit impozabil, plata aferentă urmând a se realiza până pe data de 15 martie a anului fiscal următor celui de realizare a venitului;

– Pentru plata cu anticipație a impozitului pe venitul anual estimat se acordă o bonificație. Bonificația se acordă și în cazul în care la definitivarea impozitului se constată că au fost achitate toate obligațiile fiscale datorate pentru anul precedent;

– Declararea venitului realizat: se va depune Declarația unică până în data de 15 martie a anului următor celui de realizare a venitului pentru definitivarea impozitului anual pe venit;

– Impozitul anual datorat se stabilește de contribuabili prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil;

– Plata impozitului anual datorat pentru venitul net anual impozabil se efectuează la bugetul de stat până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului;

–  Pentru veniturile realizate în anul 2017  pentru care exista obligația depunerii Declarației privind venitul realiza, se aplică următoarele reguli:

• Declarația unică pentru veniturile realizate în anul 2017 se depune până în data de 15 iulie 2018;
• Organul fiscal va stabili impozitul anual datorat prin emiterea unei decizii de impunere pe baza datelor înscrise în Declarația unică depusă până pe 15 iulie 2018, ținându-se cont și de pierderile fiscale reportate;

– Pentru veniturile realizate în anul 2018 se aplică următoarele reguli:

• Prin excepție de la termenul general de depunere de 15 martie, Declarația unică în vederea determinării venitului estimat pentru anul 2018 se va depune până la data de 15 iulie 2018 inclusiv (inclusiv în scopul determinării CAS și CASS)
• Calculul impozitului pe venit estimat se efectuează de contribuabil până în data de 15 iulie 2018;
• Pentru anul 2018 se acordă următoarele bonificații:
• Pentru depunerea Declarației unice până la data de 15 iulie 2018 inclusiv se acordă o bonificație de 5% din impozitul pe venit plătit integral până la data de 15 martie 2019, inclusiv, reprezentând obligație pentru anul 2018. Valoarea bonificației diminuează impozitul pe venitul net anual plătit;
• Pentru plata cu anticipație a impozitului pe venit se acordă o bonificație de 5% din impozitul pe venit anual estimat plătit integral până la data de 15 decembrie 2018 inclusiv. Valoarea bonificației diminuează impozitul pe venitul net anual estimat plătit;
• Dacă ambele condiții de mai sus sunt îndeplinite, ele se vor aplica cumulativ;

–  Dacă până la data intrării în vigoare a OUG 18/2018 contribuabilii au depus pentru anul 2017 declarația 200, atunci pentru aceste informații nu mai au obligația depunerii Declarației unice. Însă, va trebui oricum depusă pentru venitul estimat a se realiza în anul 2018 (termen 15 iulie 2018);

–  Pentru stabilirea contribuțiilor sociale obligatorii aferente veniturilor realizate în anul 2017, organul fiscal utilizează datele declarate în Declarația unică (pentru veniturile realizate) depusă până în data de 15 iulie 2018 inclusiv;

– Declarația privind venitul estimat/norma de venit – formular 220, declarația privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit – formular 221 declarația privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate – formular 600, depuse la organul fiscal competent în anul 2018, pentru anul curent, vor fi înlocuite cu Declarația unică ce se va depune până la 15 iulie 2018;

• Pentru stabilirea contribuțiilor sociale obligatorii aferente veniturilor realizate în anul 2017, organul fiscal utilizează datele declarate în Declarația unică care va fi depusă depusă până la data de 15 iulie 2018 inclusiv în contul veniturilor realizate.

2. Impozitarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală

Conform noilor prevederi fiscale, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt eliminate din categoria veniturilor din activități independente, fiind tratate ca o categorie separată de venituri în vederea impozitării.

Se vor aplica următoarele reguli de impozitare:

– venitul net se determină de către plătitorul de venit persoană juridică sau altă entitate care conduce evidența contabilă prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor reprezentând 40% din venitul brut;

–  impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se reține la sursă în momentul plății venitului, reprezentând venit final care va fi virat la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut;

–  contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală pot opta pentru determinarea venitului net în sistem real, opțiune obligatorie pentru o perioadă de 2 ani fiscali (prin completarea Declarației unice);

–  venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, primit de la alți plătitori decât persoane juridice sau entități care conduc evidența contabilă, se stabilește de contribuabili prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Obligațiile declarative vor fi identice cu cele stabilite pentru veniturile nete anuale din activități independente în sistem real determinate mai sus.

CAS datorată pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuală

– Există obligația de a plăti CAS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, baza anuală fiind reprezentată de venitul ales care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară;

– persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală;

– persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor pentru care contribuția se reține la sursă de plătitorii de venit, dacă se obțin și venituri din activități independente, pentru veniturile din activități independente nu depun Declarația unică;

CASS datorată pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuală

– persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor sunt scutite de CASS veniturile din drepturi de proprietate intelectuală;

– Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, contribuabili, pentru care impozitul se reține la sursă, obținut de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară, plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină și să plătească CASS și să depună Declarația 112 (până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile);

– În situația în care veniturile prevăzute în paragraful anterior sunt realizate din mai multe surse și/sau categorii de venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părți, plătitorul de venit care are obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției. Plătitorul de venit desemnat depune Declarația 112 conform celor expuse anterior;

–  persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor pentru care contribuția se reține la sursă de plătitorii de venit, dacă obțin și venituri din celelalte surse menționate anterior ca fiind supuse CASS, nu depun Declarația unică pentru celelalte venituri (altele decât cele din drepturi de proprietate intelectuală).

3. Impozitarea veniturilor din închiriere

– Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit;

– Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declarația unică  prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit, impozitul fiind final;

–  Plata impozitului se efectuează la bugetul de stat până la data de 15 martie inclusiv a anului fiscal următor celui de realizare a venitului;

– Contribuabilii care obțin venituri de natura celor expuse anterior pot opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate – opțiunea se exercită pentru anul în curs prin depunerea Declarației unice până la data de 15 martie inclusiv a anului de realizare a venitului. Impozitul se va plăti până în data de 15 martie inclusiv a anului fiscal următor, fiind calculat în această situație de contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în sistem real;

–  În cazul în care, în cursul anului fiscal, se realizează venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere, contribuabilii sunt obligați să notifice organului fiscal competent evenimentul, prin depunerea Declarației unice privind (în 30 de zile de la data producerii evenimentului). Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, contribuabilul va recalcula norma de venit și impozitul anual datorat;

– Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabilește în sistem real (calcul efectuat de contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în sistem real).

4. Impozitarea veniturilor din activități agricole, silvicultură și piscicultură

– Impozitul pe venitul din activități agricole se calculează de către contribuabil prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului anual din activități agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final (anterior obligația era a organului fiscal competent);

– Contribuabilul care desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligația de a depune anual, pentru veniturile anului în curs, Declarația unică până la data de 15 martie inclusiv a anului de realizare a venitului;

– Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

5. Prevederi referitoare la venitul net anual impozabil pentru anumite categorii de venituri

– Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor și din activități agricole, silvicultură și piscicultură, contribuabilul stabilește venitul net anual impozabil pe fiecare sursă din categoriile de venituri respective prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate (anterior venitul era stabilit de organul fiscal).

6. Venituri din premii și din jocuri de noroc

Pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță sau on-line impozitul datorat se determină și se reține la sursă la fiecare transfer din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar.

7. Venituri din alte surse

Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile, altele decât cele pentru care impozitul se reține la sursă, precum și cele obținute dintr-o operațiune de cesiune de creanțe, au obligația de a depune Declarația unică la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului (anterior se depunea Declarația privind venitul realizat).

Contribuabilii menționați anterior vor calcula impozitul pe venit pe baza datelor din Declarația unică, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, plata impozitului efectuându-se până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Conform celei mai recente ediții a studiului ROADS (Romanian Online Advertising Study), derulat de IAB România cu sprijinul PwC România, valoarea totală raportată a pieței de publicitate online din România, pentru primul semestru al anului 2017 a fost de aproximativ 20.3 mil EUR (92,560,911 lei), înregistrând o creștere de 15% față de același semestru al anului 2016 (raportat la valoarea anuală în lei).

Publicitatea în regim Programmatic reprezintă 19% din totalul veniturilor din prima jumătate a anului 2017, iar publicitatea pe mobil, 42%.

Formatele Display embedded (încadrate în conținut sau neintruzive ) rămân de departe cel mai utilizat mod de a face reclamă, alături de formatele de Display Social Media și Publicitate în motoarele de căutare; aceste 3 formate având o pondere de  53% din valoarea totală a pieței de publicitate digitală.

Ponderea formatelor intruzive & video a fost de 17% din totalul volumului de publicitate rulat în H1 2017 față de 13% în H1 2016.

La nivel global, pentru a îmbunătăți experiența consumatorilor/utilizatorilor de internet cu privire la publicitatea online The Coalition for Better Ads vine în întâmpinarea pieței cu noile standarde expuse în cadrul programului Better Ads Experience și ghiduri de bune practici/noul framework care va certifica publisherii și implicit va acredita browserele și companiile de tehnologie care se vor asigura că formatele implementate sunt conform standardelor propuse.

Ca referințe pe industrii se remarcă o creștere semnificativă a bugetelor advertiserilor din industria Food (+52%), sectorul Financiar arata o ușoară creștere +8%, timp în care Telecomul putem spune că își menține bugetele (+1%).

Segmentele de advertiseri cu o pondere de 25% din totalul veniturilor din publicitate în cadrul H1-17 arata o ușoară creștere de bugete în acest semestru fie înregistrează scădere de bugete ca de exemplu: Cosmetics & toiletries (-15%), Personal Hygiene (-24%), Online retail (+2%) și Auto-Moto (+4%). Alte industrii cu creșteri semnificative de la semestru la semestru ar fi  Entertainment & the media (+49%), Household appliances (+62%) și Retail (+84%).

Valoarea totală raportată în studiul ROADS este calculată pe baza cifrelor facturate de către participanți – atât site-uri și publisheri locali cât și agenții media (raportând ceea ce facturează atât în rețele internaționale cât și în alte site-uri locale decât cele care participă independent).

“În cei 10 ani de când PwC realizează pentru IAB România studiul de măsurare a volumului pieței de publicitate online din țara noastră, am fost martorii unei maturizări semnificative a acestui segment al industriei de publicitate, atât din punct de vedere cantitativ din perspectiva bugetelor alocate de companii reclamei pe Internet (cu o rată medie de creștere anuală de 18% a valorii raportate a pieței), cât și calitativ, prin prisma formatelor de publicitate disponibile, a tipurilor de tranzacții și a platformelor folosite. De asemenea, de-a lungul anilor au intrat în studiu companii tot mai relevante pentru piața locală. Dacă din punct de vedere al volumelor vehiculate, Romania se află încă sub potențial, existând suficient loc de creștere în următorii ani, din punct de vedere al tehnologiilor, industria de publicitate online din țara noastră încearcă să țină pasul cu tendințele europene. Conținutul video devine tot mai important, programmaticul câștigă teren, încet dar sigur, în fața metodelor tradiționale de tranzacționare, iar dispozitivele mobile țintesc pragul de 50% în totalul bugetelor de publicitate digitală. Piața va continua să crească în următorii ani (previzionăm că va depăși pragul de 50 milioane de euro în 2018) și va deveni tot mai sofisticată. Însă rămâne de văzut în ce măsură creatorii locali de conținut vor reuși să-și îmbunătățească serviciile digitale și să devină mai relevanți pentru consumatori, pentru a rezista “asaltului” platformelor de social media și messaging – cu un rol tot mai important în distribuția și consumul de conținut online” a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, PwC România.

Tendințe și evoluții pentru semestrul 1 2017:

• În topul industriilor în funcție de investiția în publicitatea digitală, categoria Food se remarcă atât din punct de vedere al creșterii bugetelor (52%), dar și ca pondere din totalul bugetelor investite (+7.7% în H1-17 față de 5.8% în H1-16). Pe de altă parte, investițiile dinspre Entertainment & the Media se afla într-o creștere constantă, iar domeniul Auto-Moto își menține poziția în Top 5 industrii din punctul de vedere al bugetelor alocate mediului digital.
• Programmaticul se afla în tendința de creștere de la 14% în semestrul 2 2016 la 19% în semestrul 1 2017.
• Investiția în publicitatea pe Mobile își aloca 42% din piața locală, fiind aliniată la tendințele europene (unde mobile-ul reprezintă 41,4% din totalul investițiilor în publicitate digitală). Pentru prima dată, în acest an, Mobile a fost declarat în studiul ROADS că platformă, nu că format, așa cum s-a procedat în anii anteriori, generând o imagine mai bună asupra direcției de alocare a bugetelor.
• La nivel European, creșterea pieței de publicitate online este bazată în special pe mobile și Video. Pentru întreg anul 2017 se previzionează o creștere cu aproximativ 10% a industriei Europene – ajungând la o valoare aproximativă de 46 miliarde de euro.

“Trendurile investițiilor în media confirmă conținutul video ca fiind lider în preferințe, iar dispozitivele mobile sunt cele mai utilizate pentru vizualizarea conținutului. Provocarea principală este găsirea unui mix ideal între mediul digital și cele tradiționale pentru a obține rezultatele așteptate”,  Silvia Dumitrașcu – Digital Marketing Manager, ING Bank Romania.

Noul mecanism privind declararea și plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate de persoane fizice.

Scopul ordonanței

Acest mecanism are în vedere simplificarea obligațiilor declarative prin introducerea unei declarații unice care va înlocui următoarele formulare actuale:

• Declarația 200 – veniturile realizate din România;
• Declarația 201 – veniturile realizate din străinătate;
• Declarația 220 – venitul estimat/norma de venit;
• Declarația 221 – norme de venit-agricultură;
• Declarația 600 – venitul baza pentru CAS;
• Declarația 604 – stabilire CASS persoane fără venit;
• Declarația 605 – stopare CASS persoane fără venit.

Termene și modalități de depunere

Ordonanța prevede un singur termen de depunere a declarației în cursul unui an fiscal:

• Anul 2018 – 15 iulie 2018 (definitivare an fiscal 2017 și estimare pentru anul 2018);
• Începând cu anul 2019 – 15 martie al anului curent (definitivare an fiscal precedent și estimare pentru anul curent); modificare față de termenul prevăzut în proiectul ordonanței (31 martie al anului curent).

Declarația unică se va depune astfel:

• Pe suport hârtie (doar pentru anul 2018);
• Prin sisteme electronice de transmitere la distanță – “SPV” (se folosește sistemul de identificare prin utilizator și parolă);
• Portal e-România (semnătură electronică bazată pe certificat calificat).

Ordonanța prevede un singur termen de plată și anume 15 martie anul următor realizării veniturilor, care va înlocui termenele distincte impuse de prevederile legale anterioare.

Contribuabilii vor avea posibilitatea de a efectua plăți anticipate pentru impozitul pe venit, CAS si CASS în cursul anului, la venitul estimat pe anul curent, anterior datei de 15 martie a anului următor.

În plus, ordonanța de urgență prevede că va exista un sistem de bonificații la plată pentru contribuabilii care achită anticipat obligațiile fiscale estimate datorate în cursul anului 2018.

În ceea ce privește obligațiile declarative veniturilor aferente anului 2017, autoritățile vor elibera decizii de impunere în urma depunerii declarației unice. Începând cu anul 2018, se renunță la sistemul bazat pe decizii de impunere emise de autoritățile fiscale, contribuabilii stabilindu-și obligațiile fiscale prin depunerea declarației unice.

Venit subiect de CAS și CASS

Noul mecanism are în vedere evaluarea pentru încadrarea ca plătitor de CAS și CASS în funcție de venitul estimat pentru anul curent, independent de venitul realizat în anul precedent.

Contribuabilii care depun declarația unică privind venitul estimat pentru anul curent pentru calcularea CASS, dar care, în final, obțin un venit net anual cumulat sub nivelul a 12 salarii minime pe țară, datorează CASS la o bază de calcul echivalentă cu 6 salarii minime brute pe țară, dacă îndeplinesc următoarele condiții în mod cumulativ:

• Nu au avut calitatea de salariat în anul fiscal precedent;
• Nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS.

Venituri din drepturi de proprietate intelectuală și din activități independente

Ordonanța prevede următoarele modificări în ceea ce privește veniturile obținute din drepturi de proprietate intelectuală, astfel:

• Au fost excluse din categoria veniturilor din activități independente;
• A fost modificată definiția veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală prin includerea veniturilor obținute din crearea unor lucrări de artă monumentală;
• Impozitul datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se reține la sursă de fiecare plătitor de venit. Impozitul astfel reținut este final, ordonanța abrogând reglementarea privind cota de impozit anticipat de 7%.
• Au fost exceptate de la plata CASS următoarele categorii de persoane pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală:
  • persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor;
  • pensionari;
  • persoane fizice aflate în concediu medical.

De asemenea, se reintroduce mecanismului de reținere la sursă a CASS, atât pentru veniturile din drepturi de autor, cât și pentru veniturile din arendă și din asocieri cu persoane juridice.

Diverse

• Termenul de depunere a declarațiilor informative privind impozitul reținut la sursă pe beneficiari de venit a fost modificat la 31 ianuarie a anului curent pentru anul anterior;

• În privința contractelor de asigurare socială în sistemul public de pensii, plafonul minim al bazei lunare de calcul a contribuției va fi reprezentat de salariul minim brut pe economie, conform noilor modificări aduse Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Modificarea intră în vigoare la data de 1 aprilie 2018.

Autor:

Corina Mindoiu – Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificare și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

Impozit pe profit

Se introduce limitarea deductibilității pierderii nete rezultate din creanțe cesionate la 30% din valoarea acestei pierderi.

De asemenea, pierderea netă se determină ca diferenţă între preţul de cesiune şi costul de achiziţie al creanţei, doar în cazul în care cesionarul cedează creanţa.

Mai mult, în cazul instituţiilor de credit, 70% din diferenţa între valoarea creanţei înstrăinate şi preţul de cesiune reprezintă elemente similare veniturilor cu condiția ca acele creanţele cesionate să fie acoperite parţial sau integral cu ajustări pentru pierderi aşteptate, precum și în situația în care creanțele sunt scoase din evidență în conturi în afara bilanțului și apoi cesionate.

Taxa pe valoarea adăugată

Majorarea plafonului stabilit pentru regimul special de scutire de TVA la 300.000 lei se aplică începând cu data de 1 aprilie 2018.

Impozit pe venit

Potrivit ordonanței, avem în vedere următoarele modificări cu privire la regulile de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate:

• Eliminarea referinței „conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății” în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate și introducerea serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, plătite în scopul personal al contribuabilului ce intră în categoria cheltuielilor deductibile în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

• Introducerea cheltuielilor cu serviciile medicale furnizate sub formă de abonament în categoria cheltuielilor nedeductibile, altele decât cele care reprezintă cheltuieli deductibile potrivit Codul fiscal.

De asemenea, referința „conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății” în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate și serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament este eliminată și în cazul veniturilor salariale și asimilate salariilor.

Contribuții sociale

În ceea ce privește baza lunară la care nu se calculează contribuții de asigurări sociale:

• Este eliminată trimiterea la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate;
• Se introduc serviciile medicale furnizate sub formă de abonament.

Autori:

Arcadie Parfenie – Senior Manager, Impozite directe

Cristina Galin – Senior Manager, Impozite indirecte

Corina Mindoiu – Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale