Camera Deputaților a adoptat legea de aprobare a Ordonanței de Guvern nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aceasta fiind transmisă spre promulgare președintelui României. Au fost aduse importante modificări față de versiunea inițială a Ordonanței.

Cine aplică?

Obligatoriu:

– Sistemul de plată defalcată a TVA este obligatoriu pentru persoanele care la data de 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA peste anumite praguri: 15.000 RON pentru mari contribuabili,10.000 RON pentru contribuabili mijloci și 5.000 RON pentru restul contribuabililor, dacă nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018;

– Contribuabilii care au datorii restante reprezentând TVA la data de 31 decembrie 2017 peste pragurile menționate mai sus vor aplica sistemul începând cu 1 martie 2018, dacă sumele restante nu sunt achitate la bugetul de stat până la 31 ianuarie 2018;

– Sistemul de plată defalcată a TVA este obligatoriu pentru persoanele care vor înregistra datorii de TVA neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, în cuantumurile menționate anterior, după data de 1 ianuarie 2018. În cazul în care datoriile nu sunt stinse, vor avea obligația de a aplica plata defalcată a TVA începând cu prima zi a celei de a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile lucrătoare;

– Sumele restante reprezentând TVA pentru care executarea silită este suspendată în condițiile art. 235 din Codul de Procedură Fiscală privind suspendarea executării silite în cazul depunerii unei scrisori de garanție/poliță de asigurare de garanție nu sunt luate în considerare pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA;

– Contribuabilii care se află sub incidența procedurii de insolvență la data de 31 decembrie 2017 vor avea obligația de a aplica sistemul de plată defalcată a TVA începând cu 1 martie 2018. De asemenea, contribuabilii care vor intra sub incidența procedurii insolvenței începând cu 1 ianuarie 2018 au obligația să notifice organului fiscal competent aplicarea plății defalcate până la data de 1  a lunii următoare celei în care au intrat sub incidența procedurii de insolvență.

Opțional:

Orice categorie de contribuabili înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul Fiscal.

Alte modificări aprobate de către Camera Deputaților

– Părțile pot stipula prin intermediul contractelor modalitatea de alocare a plăților parțiale;

– Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, indiferent dacă aplică sau nu sistemul de plată defalcată a TVA, cu excepția instituțiilor publice, au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii în contul de TVA al furnizorului/prestatorului care aplică sistemul plății defalcate;

– Totodată este introdusă posibilitatea furnizorilor/prestatorilor care aplică sistemul să vireze în contul de TVA în termen de 30 de zile lucrătoare sumele de TVA care nu au fost plătite în contul de TVA de către persoanele impozabile înregistrate în scop de TVA;

– Persoanele nestabilite și neînregistrate în scop de TVA în România nu au obligația să aplice plata defalcată pentru achizițiile de bunuri și servicii efectuate de la furnizori/prestatori care aplică sistemul;

Sistemul de plată defalcată a TVA nu se aplică în următoarele situații:

– Plăți care nu sunt efectuate direct de beneficiar către furnizor/prestator;

– Plățile în natură;

– Compensări;

– Finanțarea acordată de instituțiile de credit și de instituțiile financiare ne
bancare prin preluare creanțelor.

Facilități fiscale

– Persoanele care au optat înainte de data de 1 ianuarie 2018 pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA, continuă să beneficieze de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe venituri aferent perioadei în care aplică sistemul;

– Persoanele care au optat începând cu data de 1 ianuarie 2018 pentru aplicarea sistemului de plată defalcată a TVA, beneficiază de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe venituri aferent perioadei în care aplică sistemul.

Nereținerea și/sau neplata anumitor impozite și contribuții sociale devine infracțiune – Proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Vă informăm că a fost publicat, pe site-ul Ministerului Finanțelor, un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului conform căruia nereținerea și/sau neplata anumitor impozite și contribuții (impozite si contribuții cu reținere la sursă, cum ar fi de exemplu impozitul pe salarii și contribuțiile sociale datorate de angajați pe salarii) devine infracțiune de evaziune fiscală, ce poate fi sancționată cu închisoare de la 1 an la 6 ani.

Vom reveni cu un buletin fiscal imediat ce proiectul va fi aprobat și publicat în Monitorul Oficial.

Autor: Geanina Ciorata, Tax Manager

În era digitală experiența consumatorului decide campionii în business. Companiile care gestionează relația cu consumatorul la toate punctele de contact cu acesta se vor desprinde în lideri de piața. Industriile care fac din experiența consumatorului valoarea numărul unu în cultura lor organizațională, în structurile lor organizaționale și la nivel de procese, vor genera plus-valoare pentru client și profit pentru companie.  

Multiplicarea punctelor de contact cu consumatorul aduce provocări legate de cultura organizațională, structurile organizaționale și procese. Dar care sunt elementele care individualizează modul în care diversele industrii din România gestionează aceste provocari? Răspunsul îl oferă analiza pe industrii a rezultatelor studiului făcut de Valoria în colaborare cu Doingbusiness.ro, Barometrul centrării pe client în companiile din România 2017.

Retenția clienților nu este o prioritate

Pentru 66% dintre companiile de producție industrială, 53% din comerț, 50% din IT și 49% din servicii profesionale creșterea nivelului de satisfacție al clienților de la an la an este cel mai important criteriu pentru ca o firmă să fie cea mai bună din piață în ceea ce privește centrarea pe client.

În construcții și transporturi, cele mai multe companii (39% și respectiv 44%) consideră creșterea anuală a calității serviciilor și scăderea timpilor de soluționare a solicitărilor ca fiind criteriile principale care diferențiază cea liderii piață cu privire la centrarea pe client.

La polul opus, retenția consumatorilor este criteriul care apare cel mai des pe ultimul loc, fiind folosit de numai 5% dintre companiile din producție, 12% din comerț, și de 19% din IT și respectiv servicii profesionale. Rezultatul este goana continuă după clienți noi, cu un efort de resurse și timp de 5-6 ori mai mare decât cele necesare pentru fidelizarea acestora.

Cunoașterea nevoilor clienților este pe primul plan

Cunoașterea nevoilor clienților este principala valoare privind centrarea pe consumator, mai puțin în industrie/producție și comerțul cu amănuntul/ridicata, unde pe primul loc este satisfacția clienților. În IT experiența consumatorului este importantă pentru 50% dintre companii, spre deosebire de construcții/imobiliare unde această valoare nu a fost bifată de nici un respondent. Retenția consumatorilor este principala valoare pentru 33% dintre companiile din transporturi și 32% dintre companiile din comerț.

Pentru 50% dintre companiile din comerț principala modalitate de comunicare a valorilor care stau la baza relației cu clientul este comunicarea internă diversificată și coerentă. Toate celelalte industrii au în principal o comunicare de tip top-down a acestor valori prin intermediul top managementului –51%  în industrie/producție, 50% în IT, 50% în transporturi, 48% în construcții și imobiliare și 43% în servicii profesionale. Cele mai multe companii din transporturi (33%) spun că au sesiuni de întrebări și răspunsuri privind relația cu clientul.

Procese și acțiuni pentru livrarea de servicii superioare clienților

75% dintre companiile din IT se concentrează în plan intern pe crearea unor procese care să livreze servicii superioare clienților, urmate de 52% dintre companiile din construcții/imobiliare, 51% dintre companiile din servicii profesionale și 50% dintre companiile din transporturi și comerț. Operaționalizarea valorilor care stau la baza relației cu clienții este importantă pentru 38% dintre companiile din industrie/producție, 38% din IT, 38% din servicii profesionale.

Din toată paleta de acțiuni externe numai 31% dintre companiile de IT investesc în liniile de suport clienți, 28% din transporturi, 16% din servicii profesionale, 13% din industrie/producție și 12% din comerț. 85% dintre companiile din comerț preferă să extindă gama de produse corelat cu nevoile consumatorilor, dar 61% dintre companiile din transporturi spun că este important să crească numărul punctelor de contact cu consumatorul.

Ce va face diferența în viitor?

Deși Voice of the Customer este metodologia folosită de cele mai multe companii pentru a măsura și îmbunătăți experiența consumatorilor, 23% dintre companiile de IT folosesc Net Promoter Score, alte 23% tot din IT folosesc Customer Journey Mapping, 22% din servicii profesionale se bazează pe Customer Effort Score, iar 14% din industrie/producție pe Customer Experience Index.

Ca urmare, un prim pas care va face diferența în viitor este profesionalizarea rolurilor din cadrul companiei care să contribuie la alinierea tuturor inițiativelor prin care se va obține o mai bună centrare pe client. Este la fel de importantă alocarea unui buget bine delimitat pentru implementarea acestor inițiative, dar la finalul cărora să se monitorizeze indicatori care să permită translatarea rezultatelor transversal în business, prin îmbunătățirea experienței consumatorilor.

Dincolo de transformarea adusă de noile tehnologii, industriile din România au de făcut o transformare la nivel de focus și de mentalitate. Chiar dacă clientul nostru nu este stăpânul nostru, pentru că nu ne place această ”rețetă” de succes din alte părți ale lumii (SUA, Orientul Apropiat, Hong Kong, etc), experiența de cumpărare pe care ne-o dorim în calitate de clienți trebuie să o oferim și ca oameni de afaceri.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

O echipă de avocaţi ai D&B David şi Baias, specializaţi în litigii comerciale şi administrative, formată din Amelia Teis (Avocat Senior Coordonator), Ioana Cercel (Avocat Senior) şi Alexandra Barac (Avocat Colaborator), coordonată de Sorin David (Avocat Partener), a obţinut în faţa Tribunalului Bucureşti anularea definitivă a unui proces-verbal de sancţionare încheiat în temeiul dispozițiilor Legii 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă.

În cursul anului 2016, clientul D&B, unul dintre liderii de pe piața retailerilor de produse electronice, electrocasnice și IT&C, a fost sancționat contravențional de ANAF – DGFPB București – Serviciul Ajutor de Stat, Practici Neloiale și Prețuri Reglementate în temeiul dispozițiilor Legii 158/2008 cu privire la două dintre campaniile publicitare desfășurate pentru promovarea magazinelor sale, fiindu-i totodată interzis dreptul de a mai folosi mesajele comerciale utilizate până la acel moment, precum și alte sloganuri similare, în cuprinsul procesului-verbal nefiind însă identificată nicio faptă concretă de încălcare a drepturilor altor comercianți.

„Soluția definitivă pronunțată de Tribunalul București a confirmat astfel decizia inițială a Judecătoriei Sectorului 1 București prin care a fost admisă plângerea contravențională împotriva sancțiunilor impuse de autoritate.  Instanța a reținut astfel argumentele D&B în sensul în care practica autorității de a aplica sancțiuni comercianților pentru mesajele publicitare utilizate fără a justifica în vreo modalitate sau a proba efectele concrete ale pretinselor fapte de publicitate înșelătoare săvârșite de aceștia în relație cu alți comercianți este lipsită de temei legal”, a declarat Sorin David, Avocat Partener, D&B David si Baias.

„Soluția este una extrem de importantă întrucât vine să clarifice modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii 158/2008 prin prisma Directivei 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare, confirmând că Directiva este un instrument aplicabil relaţiilor pe orizontală când se referă la publicitatea înşelătoare, fiind un act normativ în materie de protecţie a concurenţilor/comercianţilor, astfel că ANAF are competențe limitate în a analiza asemenea fapte, respectiv exclusiv în ceea ce privește relațiile pe orizontală”, a declarat Amelia Teis, Avocat Senior Coordonator, D&B David si Baias.

Despre D&B David și Baias

D&B David şi Baias este societatea de avocaţi corespondentă a PwC Romania, având în prezent peste 50 de avocaţi şi fiind integrată în reţeaua societăţilor de avocaţi corespondente PwC, care cuprinde  mai mult de 2.000 de avocaţi în 75 de jurisdicţii în întreaga lume.

Modificări preconizate a fi aduse mecanismului de plată defalcată a TVA

Pe baza discuțiilor purtate în Camera Deputaților, prezentăm în continuare principalele modificări preconizate a fi aduse Ordonanței de Guvern 23/2017 privind plata defalcată a TVA.

Aceste modificări sunt încă supuse dezbaterii parlamentare.

Principalele amendamente sunt următoarele: Sunt obligați să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA, persoanele înregistrate în scopuri de TVA care se află în una din următoarele situații:

1. la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante privind TVA, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată în conditiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, mai mari de 15.000 lei pentru contribuabili mari, 10.000 lei pentru contribuabili mijlocii, 5.000 lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018;

2. începand cu 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA neachitate în termen de 60 zile de la scadentă, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată în condițiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 lei pentru contribuabili mari, 10.000 lei pentru contribuabili mijlocii, 5.000 lei pentru restul contribuabililor;

3. se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Persoanele neînregistrate în scopuri de TVA, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, stabilite sau nestabilite în România nu au obligația să plătească în contul de TVA al furnizorului care aplică mecanismul plății defalcate a TVA.

Anumite operațiuni au fost exceptate de la aplicarea mecanismului plății defalcate a TVA, cum ar fi:

• plătile efectuate în numele altei persoane;
• finanțările acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare prin preluarea creanțelor;
• plățile efectuate în natură;
• compensările.

Se introduce posibilitatea de a plăți din contul de TVA și alte obligații bugetare în afară de TVA achitată la bugetul de stat.

Furnizorul poate corecta plata eronată a beneficiarului în alt cont decât cel de TVA, fără a fi aplicabilă o sancțiune la nivelul beneficiarului.

Amenda de 50% din valoarea plății eronate a fost înlocuită de o penalitate de 0,06%/zi.

În cazul sumelor puse într-un cont de garanții/cont escrow/alt cont similar la dispoziția furnizorului, la momentul eliberarii sumelor, furnizorul are obligația să vireze TVA aferentă în contul de TVA propriu în termen de 30 zile lucrătoare.

Contribuabilii înregistratrați în scopuri de TVA care nu aplică mecanismul plății defalcate a TVA sunt obligați să platească defalcat din contul curent valoarea TVA aferentă achizițiilor efectuate de la contribuabiliii care aplică acest mecanism în contul de TVA al acestora.

Se va acorda facilitatea privind reducerea cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microintreprinderilor pe întreaga perioadă a aplicarii opționale a mecanismului plății defalcate a TVA.

Ce putem face?

Vă recomandăm să aveți în vedere ajustarea sistemelor informatice și a proceselor de încasări și plăți. De asemenea, e recomandabilă verificarea fișelor pe plătitor pentru a identifica eventuale erori în plata obligațiilor de TVA.
Autor: Costin Manta – Tax Senior Manager

Ordonanța de urgență nr. 82/2017 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative

În data de 16 noiembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Ordonanța de Urgență nr. 82, pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 79/2017.

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 62/2011 a dialogului social, au fost instituite o serie de obligații pentru angajatori, inclusiv în cadrul unităților care au mai puțin de 21 angajați, după cum urmează:

– a fost introdusă obligația inițierii negocierilor colective pentru toate unitățile, care nu au contract/acord colectiv de muncă, scopul principal al acestor negocieri constituindu-l modificările ce vor opera în cadrul contractelor de muncă, în contextul transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat;

Negocierea colectivă este definită de prevederile legii dialogului social ca fiind instrumentul prin care angajatorul sau organizația patronală și sindicatul ori organizația sindicală sau reprezentanții salariaților, după caz, reglementează raporturile de muncă ori de serviciu, precum și orice alte acorduri în probleme de interes comun.

– cu privire la condițiile de reprezentativitate, în unitățile în care nu există sindicat reprezentativ afiliat la o federație reprezentativă la sectorul de activitate, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiționale, după caz, pot participa reprezentanți ai federației sindicale, în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanții salariaților.

Este de reținut faptul că, atât Ordonanța de urgență nr. 82/2017, cât și Legea dialogului social, căreia îi sunt aduse modificări cu privire la negocierile colective muncă, nu prevăd o sancțiune pentru împrejurarea în care nu au loc aceste negocieri, unica situație în care angajatorul ar putea fi obligat la plata unei amenzi este aceea în care acesta refuză în mod categoric inițierea negocierilor, dat fiind faptul că, inițiativa demarării acestora îi poate aparține inclusiv angajatului interesat.

– se instituie un termen imperativ pentru părțile care participă la negocierile colective, acestea trebuind să fie inițiate de către angajator și să se deruleze, totodată,  în intervalul 20 noiembrie-20 decembrie 2017, putând viza nu doar problematica trecerii contribuțiilor în sarcina salariatului, dar și orice alte aspecte legate de relațiile de muncă.

Modificarea contractelor individuale de muncă, ulterior procesului de negociere va trebui înregistrată în Registrul general de evidență a salariaților.

Recomandăm ca în actele adiționale să se facă trimitere expresă la OUG nr. 79/2017 și la faptul că noul nivel al salariului este valabil pe toată durata de valabilitate a prevederilor OUG nr. 79/2017, în forma valabilă la momentul încheierii actului adițional.

Potrivit unei declarații recente a ministrului Muncii, în perioada următoare urmează să fie emisă o hotărâre de Guvern, care prelungește la 20 zile lucrătoare, adică pentru toată luna ianuarie, perioada de introducere a contractelor individuale de muncă, astfel încât angajatorii să nu întâmpine niciun fel de dificultăți din acest punct de vedere.

Hotărârea de Guvern nr. 846 din 29 noiembrie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 29 noiembrie 2017

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.900 lei lunar.
Această sumă este stabilită în bani și nu include sporuri și alte adaosuri.

Valoarea astfel stabilită a salariului de bază minim brut pe țară ia în considerare un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/ora.

Autor: Nicoleta Gheorghe, Manager – Avocat, coordonatorul practicii de dreptul muncii

Evoluția economică a României din ultimul an genereză emoție. De la entuziaști susținători ai consumului ca marca a bunăstării, la contestatari vehemenți ai măsurilor pro-ciclice.

În 2017 sentimentul de business a pendulat între încrederea dată de creșterea economică din 2016 și scepticism cu privire la sustenabilitatea creșterii economice în a doua jumătate a anului. Cel puțin așa arată datele cercetării comparative Evoluția afacerilor din România din 2017, realizata de compania Valoria.

Studiul a fost realizat în rândul a 308 executivi de top ai companiilor importante din România – multinaționale și antreprenoriale – despre evoluția previzionată a afacerilor în anul 2017. Indicatorii urmăriti sunt:cifra de afaceri, profit, investiții,evoluția numărului de angajați și a nivelului salariilor.

Decidenții care au dat răspunsurile despre acești indicatori conduc companii din 14 industrii și au cifre de afaceri cuprinse între 1 milion de euro și mai mult de 100 de milioane de euro. Ținând cont că principalele industrii care contribuie la creșterea economică de 6,1%,estimată pentru 2017 de Comisia Națională de Prognoza sunt: producție, agricultură și alimentație, construcții/imobiliare, comerț en gros și retail,am selectat datele relevante pentru acestea din analiza Valoria.

Producție industrială

Perspectiva de creștere a companiilor de producție este una rezervată. Numai 29% dintre companii se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 5%-10% (față de 23% la începutul anului). În același timp 4% dintre respondenți (față de 13% anterior) nu prevăd nicio creștere a cifrei de afaceri în 2017.
Previziunile privind evoluția profitului în 2017 au suferit ajustări în a două parte a anului. 39% dintre companiile de producție (față de 35% anterior) se așteaptă la o creștere a profitului lor în intervalul 1%-5%, iar 11% (față de 3% la începutul anului) se așteaptă că profitul companiei să nu sufere nici o modificare față de anul anterior.
Conform rezultatelor cercetării, 23% dintre companiile de producție spun că nu vor crește investițiile în 2017, față de 10% cu 6 luni în urmă. În ce privește evoluția numărului de angajați, 32% spun că se așteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% pe parcursul acestui an în timp ce 34% se așteaptă ca nivelul salariilor să crească cu doar 5%-10% în 2017.

Agricultură și alimentație

Companiile din agricultură și alimentație au o perspectiva de creștere pozitivă în 2017. 40% se aștepta ca cifra lor de afaceri să crească între 10%-20%, în timp ce 20% se așteaptă să crească între 5%-10%. Profitul este așteptat să fie în marja 5%-10% pentru 40% dintre companii, în timp ce investițiile vor crește cu 30% pe același interval. 60% dintre companiile din agricultură și alimentație se așteaptă ca numărul de angajați să crească între 5% și 20% corelate cu salariile ce se așteaptă să crească corelat pe același interval.

Constructii și imobiliare

În a doua parte a anului 2017, companiile de construcții și imobiliare își ajustează ratele de creștere. Nu mai puțin de 8% dintre companii se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 10%-20% (față de 33% la începutul anului). Perspectiva este confirmată de Comisia Națională de Prognoză, care a rectificat estimarea de creștere de la 6% făcută în 2016 pentru anul acesta la 1.5% din prezent. În consecință și previziunile privind evoluția profitului în 2017 sunt și ele ajustate. Doar 12% (față de 33% la începutul anului) se așteaptă ca profitul companiei să crească între 10%-20%. În septembrie 2017, 37% dintre companiile de construcții și imobiliare spuneau că nu vor face investiții în 2017, iar 31% vor face investiții de 1%-5%.
În semestrul al doilea al anului 2017, 38% dintre respondenți nu se așteaptă la nici o creștere a numărului de angajați în 2017 în timp ce 27% dintre companiile de construcții și imobiliare se așteaptă ca salariile să crească între 5% și 10% iar 35% dintre companii se așteaptă la salarii în creștere cu 10%-20%.

Comerț engros și retail

Nu este deloc surprinzător faptul că perspectiva de creștere a companiilor din comerț en gros și retail este una pozitivă. Acestea se așteaptă la creșterea cifrei de afaceri cu 5%-10% (față de 23% la începutul anului). În același timp 25% dintre respondenți (față de 23% anterior) prevăd o creștere între 10%-20% a cifrei de afaceri în 2017, iar 16% (față de 15% anterior) se așteaptă la o creștere între 20%-30%.
Previziunile privind evoluția profitului în 2017 sunt optimiste, 18% (față de 8% în martie 2017) previzionează o creștere a profitului între 10%-20%. Conform rezultatelor cercetării, 14% (față de 8% anterior) dintre companiile de comerț en gros/retail spun că vor să își crească investițiile cu 10%-20%.
Scade de la 31% la 20% procentul companiilor care spun că se așteaptă ca personalul lor să crească cu 1%-5% în acest an. Doar 34% dintre companiile de comerț en gros/retail (față de 46% anterior) se așteaptă ca salariile să crească între 5% și 10%, iar 31% dintre companii se așteaptă la creșteri de 1%-5%.

Pe final de an

Nici cei mai optimiști comentatori nu se așteptau la o creștere economică de 6,1% a economiei României. Totuși, dacă se întâmplă,această evoluție are ca surse principale creșterea cu 7,7% a consumului corelat cu creșterea de 22% a salariilor din sectorul bugetar și scăderea investițiilor la 2%. Creșterile industriilor de mai sus sunt importante, numai că performanța primelor 3 este devansată de un nesănătos consum. În 2017, România trăiește un iluzoriu Black Friday.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

România a urcat 8 poziţii, până pe locul 42 în clasamentul global PwC Paying Taxes 2018, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 190 de economii din întreaga lume.

”Aceasta este cea mai bună clasare a României de când se realizează clasamentul Paying Taxes de către PwC, ceea ce denotă progresele făcute în ultimii ani de România în privința ușurării procesului de plată a taxelor, prin facilitarea plăților online și reducerea sarcinii fiscale totale. Practic, România a devenit acum cea mai bine clasată țară din Europa Centrală și de Est în clasamentul Paying Taxes, dacă exceptăm Țările Baltice, care sunt performere la nivel mondial în privința ușurinței plății taxelor”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.

”Clasamentul Paying Taxes, care este parte integrantă a raportului Doing Business realizat în fiecare an de Banca Mondială, este unul dintre indicatorii cei mai urmăriți de investitori, atunci când decid strategia de investiții globală. Prin urmare, ar trebui să vedem poziția atinsă de România drept un atu competitiv la nivel regional pentru atragerea și păstrarea investițiilor și să căutăm să menținem și chiar să îmbunătățim această poziție”, a adăugat Mihaela Mitroi.

Clasamentul pentru ediția 2018 a raportului Paying Taxes se bazează pe analiza indicatorilor fiscali valabili pentru anul 2016.

 
Performanța României este cu atât mai notabilă, cu cât o serie de țări din Europa Centrală și de Est au înregistrat o deteriorare a poziției în clasament, în principal pe fondul majorării fiscalității. Astfel, Croația a coborât de pe locul 49, pe poziția 95, Ungaria a coborât de pe 77 până pe poziția 93, Bulgaria de pe 83, pe poziția 90, iar Polonia, de pe locul 47 pe poziția 51.
În privinţa ratei totale de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, acesta a fost de 38,4% în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Uniunea Europeană (39,6%) şi cea globală (40,5%).

La timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, România este printre performerii Europei Centrale şi de Est cu 163 de ore de muncă pe an, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 161 de ore şi un nivel global de 240 de ore.

 
În privinţa numărului de plăţi de impozite şi taxe, o companie de talie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi de taxe anual, faţă de o medie globală de 24 de plăţi şi una a Uniunii Europene de 12 plăţi anual.

 
Indicatorul ia în calcul posibilitatea plății online a taxelor. Acolo unde aceasta există, chiar dacă plata are loc lunar, aceasta se contabilizează ca o singură plată anual.

Despre raportul Paying Taxes 2018

Paying Taxes 2018 ia în calcul toate taxele şi contribuţiile obligatorii pe care o companie de talie medie le are de achitat în decurs de un an. Taxele şi contribuţiile calculate includ impozitul pe profit,  contribuţiile sociale şi taxele cu forţa de muncă plătite de angajator, impozitele pe proprietăţi, taxele pe transferuri de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxele pe tranzacţii financiare, taxele de colectare a deşeurilor, impozitele pe flotă şi taxele pentru drumuri şi alte mici taxe şi impozite.

Raportul Paying Taxes analizează uşurinţa plăţii taxelor în 190 de economii din întreaga lume prin luarea în calcul a trei mari indicatori: rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, timpul necesar conformării cu legislaţia fiscală, adică numărul de ore pe care le alocă firma în cauză pentru a respecta obligaţiile de raportare şi de plată a taxelor impuse, şi numărul de plăţi pe care trebuie să le facă o companie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. Anul trecut, România s-a clasat pe poziţia 50.

Raportul poate fi descărcat accesând pagina de Internet
https://www.pwc.com/gx/en/services/tax/publications/paying-taxes-2018.html

Sumar:
Ordinul Președintelui ANAF nr. 3049 privind aprobarea modelului și conținutului formularului „Raportul pentru fiecare țară în parte“ („OPANAF nr. 3049”)

Raportul pentru fiecare țară în parte

În data de 14 noiembrie 2017, a fost publicat modelul raportului pentru fiecare țară în parte, formular ce trebuie depus de societățile cu rezidență fiscală în România care au calitatea de societate-mamă finală sau sunt desemnate entitate raportoare în cadrul unui grup de întreprinderi multinaționale, cu venituri consolidate de peste 750.000.000 euro.

Raportul se depune la autoritățile fiscale competente în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaționale.

De asemenea, a fost publicat modelul notificării ce trebuie depusă de către fiecare entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România, prin care se atestă calitatea acesteia în cadrul grupului de întreprinderi.

Notificarea se depune la organul fiscal competent, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, până cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de termenul-limită de depunere a declarației fiscale anuale privind impozitul pe profit.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax