• Ciprian Păun
  Paper Consult sau începutul unei normalități fiscale
  Evoluţii fiscale recente
• Ernst & Young
  Principalele obligații fiscale ale lunii noiembrie 2017
• Alexandra Tomuță 
  Regimul fiscal al principalelor plăți efectuate în cadrul unui contract de franciză
• Cosmin Flavius Costaș
  Ecuația fiscală post-Paper Consult
• Ionița Cochințu 
  Reținerea la sursă. Necons tuționalitatea normelor legale care stabilesc că fapta de reținere și nevărsare, cu intenție, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă constituie infracțiune, prin prisma neîndeplinirii condițiilor de calitate a legii
• Simona Duncă, Andreea Oprea
  UE digitalizează informațiile despre securitatea socială – sunteți pregătiți?
• Cristian Ioan
  Codification of administrative procedure as a means of legal certainty at EU Level 
  
• Lelia Grigore
  Suspendarea soluționării contestației în situația formulării unei plângeri penale. Granița dintre necesitate, bună administrare și exces de putere
• Jurisprudență fiscală națională
  Septimiu Puț – Sinteză de jurisprudență fiscală națională comentată
  
• Jurisprudența fiscală a instanțelor europene
  Alexandra Mureșan – Sinteza hotărârilor în materie fiscală pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în luna octombrie 2017 
  

În data de 08 noiembrie 2017, Guvernul României a adoptat OUG 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.  227/2015 privind Codul fiscal prin care s-au transpus în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidenta directa asupra funcționarii pieței interne.OUG 79/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 885/10 noiembrie 2017.

Ordonanța introduce prevederi specifice cu privire la impozitarea contribuabililor în situațiile în care efectuează transferuri de active/activități economice.

Există diferențe între definiția întreprinderii asociate prevăzută în ordonanță și cea a persoanei afiliate prezentată de Codul Fiscal.

Întreprinderea asociată este definită după cum urmează:

– O entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective. Transferul de active economice este definit ca:
– Operațiunea prin care România pierde dreptul de a impozita activele transferate, în timp ce activele rămân în proprietatea legală sau economică a aceluiași contribuabil;

Transferul unei activități economice desfășurate la un sediu permanent este definit ca:
– Operațiunea prin care contribuabilul nu mai are prezență fiscală în România și dobândește o astfel de prezență în alt stat membru sau într-un stat terț, fără să dobândească rezidență fiscală în acel stat membru sau stat terț.

Ordonanța prevede ca impozitarea contribuabilului să se calculeze pe baza sumei corespunzătoare valorii de piață a activelor transferate, la momentul ieșirii activelor, minus valoarea lor fiscală, în funcție de anumite situații. Aceste situații sunt prevăzute în cadrul articolului 403 al ordonanței și expun situațiile în care contribuabilul transferă activele de la sediul central către sediul permanent sau de la sediul permanent la sediul central, în măsura în care, datorită transferului, România nu mai are dreptul de a impozita activele transferate. Ordonanța se va aplica și în situația în care contribuabilul își mută rezidența fiscală sau își transferă activitatea economică desfășurată la un sediu permanent dintr-un stat membru către un alt stat membru sau către o țară terță. De asemenea, alin. (4) din art. 403 al Ordonanței prevede că i se acordă contribuabilului dreptul de a eșalona plata impozitului la ieșire menționat anterior, prin achitarea în tranșe pe parcursul a cinci ani.

Prevederile alineatului (4) se vor aplica țărilor terțe care sunt părți la Acordul privind SEE în cazul în care acestea au încheiat un acord cu România sau cu Uniunea Europeană. Conform alin. (6), eșalonarea plății își pierde valabilitatea dacă, pe lângă cazurile deja expuse în Codul de Procedură Fiscală, activele transferate sau activitatea economică desfășurată la sediul permanent al contribuabilului sunt vândute sau sunt cedate în alt mod, sau dacă activele transferate sunt ulterior retransferate într-o țară terță, ori rezidența fiscală a contribuabilului sau activitatea economică transferată inițial din România la un sediu permanent dintr-un alt stat membru este ulterior retransferată într-un stat terț.

Cazurile expuse la alin. (6) privind pierderea valabilității eșalonării, referitoare la transferarea ulterioară a activelor într-un stat terț și cele privind rezidența fiscală a contribuabilului sau activitatea economică transferată inițial din România la un sediu permanent dintr-un alt stat membru și care este ulterior retransferată într-un stat terț, nu se vor aplica în privința statelor terț e care sunt părți la Acordul privind SEE dacă acestea au încheiat un acord cu România sau cu Uniunea Europeană referitor la asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor fiscale.

În situația în care se transferă activele, rezidența fiscală sau activitatea economică desfășurată printr-un sediu permanent, din alt stat membru, în România, România acceptă valoarea stabilită de statul membru al contribuabilului sau al sediului permanent ca valoare fiscală inițială a activelor, cu excepția cazului în care aceasta nu reflectă valoarea de piață.

Acest articol nu se va aplica transferurilor de active legate de finanțarea prin instrumente financiare sau constituite ca garanție sau dacă transferul activelor are loc în scopul de a îndeplini anumite cerințe prudențiale de capital sau în scopul gestionării lichidităților, condiționat de revenirea activelor în termen de 12 luni în România.

1.Norma generală antiabuz

În calculul obligațiilor fiscale nu se vor lua în considerare demersul sau seria de demersuri care nu este/sunt onest/oneste și care este/sunt întreprins/întreprinse cu scopul principal de a obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului dreptului fiscal. Abordarea bazată pe substanța economică a operațiunilor este astfel reiterată. Apreciem aplicarea acestei abordări într-un grad sporit în cadrul tranzacțiilor desfășurate între persoane afiliate.

2.Amânarea tratamentului neuniform al elementelor hibride

Dispozițiile din OUG referitoare la regimul fiscal al transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare transpun prevederile Directivei 2016/1164/UE, cu excepția prevederilor referitoare la tratamentul neuniform al elementelor hibride, pentru care termenul de transpunere a fost amânat, potrivit art. 1 pct. 7 din Directiva 2017/952/UE, până la 31 decembrie 2019, din necesitatea continuării lucrărilor.

3.Data intrării în vigoare

OUG 79/2017 va intra în vigoare la data de 01 ianuarie 2018

4.Parcurs legislativ

În data de 12 septembrie 2017, Senatul României a adoptat un proiect de lege privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne. Acesta fost trimis Camerei Deputaților, fiind for decizional în acest caz.În urma examinării proiectului de lege, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru afaceri europene, și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au hotărât respingerea proiectului.

Principalul motiv avut în vedere în luarea acestor hotărâri a fost faptul că proiectul reprezintă o preluare fidelă a dispozițiilor Directivei 2016/1164/UE și are nevoie de o adaptare a normelor în raport cu realitățile naționale existente.
În data de 30 octombrie 2017, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților și trimis pentru raport suplimentar la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere al raportului este 17 noiembrie 2017. Ținând cont de criticile aduse privind lipsa unei corelări din proiectul de lege și legislația fiscală, Guvernul României a publicat în data de 26 octombrie 2017 un proiect de OUG prin care se definesc persoana asociată, transferul de active și transferul unei activități economice.

5.Punctul de vedere al Guvernului

Conform punctului de vedere al Guvernului României aprobat în ședința din data de 27 septembrie 2017 și publicat în data de 05 octombrie 2017, acesta nu susține adoptarea proiectului de lege în forma prezentată. Principalele critici aduse proiectului de lege au fost următoarele:

– Devansarea termenului de aplicare a directivei, fapt ce ar putea duce la fragmentarea pieței interne în domeniul impozitării directe;

– Neintegrarea și neadaptarea directivei conform elementelor specifice sistemului de impozitare existent;

– Lipsa unei analize detaliate asupra implicațiilor de natură bugetară și administrativă pe care aceste modificări legislative le generează.

Recomandarea KPMG: este necesară clarificarea următoarelor aspecte:

– Situațiile clare și concrete în care se aplică exit charge;

– Modul de calcul, în funcție de specificul activelor transferate.

Autor: Echipa KPMG Tax SRL

PwC România anunţă extinderea ariei de servicii de consultanță de management prin crearea unei echipe dedicate serviciilor de consultanță în zona tehnologiei SAP, echipă ce va livra proiecte atât pe plan local cât și pentru clienții din Europa de Vest.
”Componenta de tehnologie este puternic întipărită în ADN-ul consultanților PwC, iar această inițiativă vine să consolideze oferta noastră de servicii de consultanță de management și tehnologie, pentru a ne ajuta clienții să navigheze cu succes provocările puse de adaptarea la noua economie digitală. Pentru a întări și mai multe acest angajament în materie de tehnologie, pe lângă echipa SAP pe care o dezvoltăm în România, la nivel regional, PwC a preluat și compania Outbox, din Polonia, specializată în oferirea de servicii din zona SAP Hybris și ale soluții CRM”, a declarat Bogdan Belciu Partener, Servicii de Consultanță de Management, PwC România.

Liderul noii echipe de consultanță SAP va fi Radu Bădiceanu. Înainte de alăturarea echipei PwC, Radu a lucrat pentru diferite firme de servicii de consultanță SAP, acolo unde a fost responsabil de dezvoltarea echipelor SAP, precum și de livrarea de proiecte “la cheie” pentru clienți locali și din restul Europei.

Cu o vastă experiență în livrarea de proiecte SAP în medii multiculturale, atât în Europa cât și în Asia și Africa, Radu se va concentra atât pe livrarea de proiecte end-to-end, cât și pe asistență oferită clienților pe subiecte punctuale, cum ar fi noile reglementări din zona financiară.
„Sunt încântat să mă alătur PwC şi să pun bazele acestei noi echipe în PwC. Cred cu tărie că tehnologia, în general, și cea SAP în particular, trebuie să fie folosită pentru a aduce și maximiza valoarea adăugată pe care o produce orice afacere, indiferent de industria la care ne referim. În acest context, misiunea noastră este foarte bine definită: vrem să ne ajutăm clienții să beneficieze de cele mai bune soluții din zona SAP pentru a putea inova, dar și pentru a-și eficientiza propriile afaceri” a adăugat Radu Bădiceanu.

PwC își propune dezvoltarea acestei echipe de consultanță și vizează ajungerea la 25-30 de consultanți specializați în acest domeniu până la finalul anului 2018.

”Serviciile de consultanță în zona de tehnologie sunt unul dintre motoarele creșterii noastre din ultimii ani și intenționăm să investim în continuare în această direcție, dezvoltând echipa și capacitățile noastre, pentru a contribui la rezolvarea unor probleme importante pentru clienții noștri”, a conchis Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Dacă ar fi să stăm în fața unei hărți a digitalizării în Europa, cu greu am identifica România. Geografia răspândirii digitalizării pare să ne ocolească. În mediul de business există insule care se remarcă prin implementarea soluțiilor digitale, așa cum o arată studiul Barometrul digitalizării în companiile din România, realizat de compania de consultanță Valoria în parteneriat cu Doingbusiness.ro.

Potențial există, trebuie doar să fie accesat, pentru că digitalizarea reduce costurile, simplifică procesele, crește eficiența operațională, măsoară mai bine performanțele companiei, ajută procesul decizional, crește competivitatea companiilor românești. Cel puțin așa arată clasamentul beneficiilor făcut de directorii exectivi și managerii care au răspuns la întrebările din studiul Valoria.

Companiile nu scapă de digitalizare

Digitalizarea este un fenomen de care nu va scăpa nici un model de afaceri și nici un domeniu de activitate. Chiar dacă în momentul de față mai sunt încă voci care susțin că nu toate industriile vor avea parte de digitalizare, evoluțiile tehnologice din Big Data și cloud, inteligență artificială, roboți și drone, Internetul lucrurilor (IoT) fac acest scenariu improbabil. În România, 35% dintre companii spun că digitalizarea a avut deja o influență mare asupra lor și doar 7% spun că nu a avut nici o influență.

În acest moment 31% dintre companiile din Romania spun că sunt încrezătoare în legătură cu digitalizarea deoarece au cunoștințele necesare pentru a naviga acest proces. Pe de altă parte, 61% spun că au dificultăți legate de transformarea digitală. Dintre acestea 39% sunt (oarecum) neîncrezătoare că vor valorifica această tendință. Numai 2% dintre companii spun că nu au încredere că digitalizarea este bună pentru companie.

Totuși digitalizarea este un proces dificil pentru companii. Dintre cele puternic influențate de digitalizare, 62% sunt încrezătoare și consideră că au cunoștințele necesare pentru a parcurge acest proces, dar 38% nu sunt în această situație. Procentele celor oarecum încrezătoare că vor valorifica această tendință sunt cele mai mari (27%) în rândul companiillor care spun că au fost mediu influențate de digitalizare.

Nu există industrii imune la digitalizare

Pe fondul avansului tehnologic rapid, digitalizarea a devenit o prioritate pentru toate industriile, de multe ori schimbând radical modelele de business. Dar, în acest moment, doar 19% dintre companiile din România consideră că modelele digitale de business au schimbat în foarte mare măsură industriile din care fac parte.

Numai 21% dintre companii se așteaptă ca modelele digitale de afaceri să le transforme în foarte mare măsură industria în care activează în următorii 1-3 ani, 38% spun că modelele digitale de business le vor transforma în mare măsură industria, iar 27% prevăd că modelele digitale de afaceri le vor afecta doar într-o oarecare măsură industria în următorii 1-3 ani.

Este uluitor că numai 12% dintre companiile din România consideră modele digitale de afaceri ca fiind o amenințare, iar 59% se așteaptă ca aceste modele noi de business să le transforme industria în următorii 1-3 ani.

Ce este important de înțeles?

Costul de oportunitate al digitalizării va fi scump pentru companiile locale conservatoare. Modelele de afaceri bazate pe digitalizare sau puternic influențate de aceasta se impun în tot mai multe industrii. Vor supraviețui și prospera cei care se vor reinventa. Schimbarea are tot mai puțină răbdare cu cei inadaptați, iar lipsa forței de muncă forțează companiile la digitalizare. Pe de alta parte, consumatorii stau tot mai mult cu ochii pe ceas și aleg furnizorii care le respectă acesta importantă resursă – timpul.

Autor: Elena Badea, Valoria

Act normativ publicat:
Ordin nr. 3049 din 24 octombrie 2017 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului “Raportul pentru fiecare ţară în parte”

În luna iunie a.c. s-au adăugat în Codul de procedură fiscală precizări cu privire la faptul că orice societate mamă finală sau orice altă entitate raportoare, rezidentă fiscal în România și parte a unui grup de întreprinderi multinaționale cu un venit consolidat de cel puțin 750 de milioane de euro, va fi obligată să depună raportarea Country by Country (”CbC”) pentru fiecare țară în parte;

Un astfel de raport va fi depus în România doar dacă societatea-mama este rezidentă fiscal în România ori dacă entitatea din România este societate-mama surogat, adică entitate constitutivă a grupului care a fost desemnată de respectivul grup de întreprinderi ca unic substitut pentru societatea-mama finală, cu scopul de a prezenta, în numele grupului, un raport pentru fiecare țară în parte în jurisdicția în care respectiva entitate constitutivă își are rezidența fiscală;

Prin entitate consitutivă se înțelege:
a) o unitate operațională care este inclusă în situaţiile financiare consolidate ale grupului în scopul raportării financiare;
b) o unitate operațională care este exclusă din situaţiile financiare consolidate ale grupului de întreprinderi multinaţionale exclusiv din motive de mărime sau de importanţă relativă;
c) un sediu permanent al oricărei unităţi operaţionale separate a unui grup de întreprinderi, cu condiţia ca unitatea operaţională în cauză să elaboreze o situaţie financiară proprie în scopul raportării financiare;

O entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România are obligația să notifice autorității competente din România cu privire la calitatea acesteia în cadrul grupului de întreprinderi multinaționale, respectiv identitatea și rezidența fiscală ale entității raportoare,  până cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de ultima zi de depunere a declarației fiscale a respectivei entități constitutive pentru anul fiscal precedent (Declarația 101 privind impozitul pe profit).

Rapoartele CbC se depun în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului. Rapoartele primite de autoritățile fiscale române vor fi comunicate către alte autorități fiscale străine prin intermediul schimbului automat de informații, în termen de 15 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare;

Informațiile comunicate de statele membre între ele prin intermediul raportului CbC sunt utilizate în scopul evaluării riscurilor de nivel înalt aferente prețurilor de de transfer și a riscurilor aferente erodării bazei impozabile și și transferului profiturilor, inclusiv al evaluării riscului de neconformare de către membrii grupului la normele aplicabile în materie de preturi de transfer și, după caz, în scopul analizelor economice și statistice;

Nedepunerea sau depunerea cu întârziere a raportului CbC vor fi sancționate după cum urmează:
– cu amendă între 70.000 RON și 100.000 RON pentru nedepunerea raportului CbC;
– cu amendă între 30.000 RON și 50.000 RON pentru depunerea cu întârziere a raportului CbC;

În data de 14 noiembrie a.c. a fost aprobat modelul şi conţinutul formularului “Raportul pentru fiecare ţară în parte” prin intermediul Ordinului 3049/2017;
Formularul se depune începând cu anul fiscal 2016;

Prevederile sunt aplicabile și entităților care au obligația depunerii formularului CbC și care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic;

În raportul CbC trebuie prezentate următoarele informații:
– Datele de identificare ale entității raportoare (contribuabil cu rezidență fiscală în România);
– Datele de identificare ale grupului de întreprinderi;
– Informații generale despre alocarea veniturilor, impozitelor și activităților economice per jurisdicție fiscală:

Se prezintă toate jurisdicțiile fiscale în care îşi au rezidenţa fiscală entităţile constitutive ale grupului de întreprinderi multinaţionale;

Valoarea agregată a veniturilor (detaliate pe operațiuni desfășurate cu persoane afiliate, persoane neafiliate și pe total). Valoarea agregată a veniturilor include venituri din vânzări de stocuri şi proprietăţi, servicii, redevenţe, dobânzi, prime şi orice alte sume. Din această categorie sunt excluse plățile primite ca dividende;

Profituri (pierderi) anterioare impozitării veniturilor/profiturilor/impozitului specific. Profiturile/pierderile anterioare impozitării cuprind toate elementele de venit și de cheltuială;

Impozit pe venit/profit/impozit specific plătit (pe baza contabilităţii de casă) – în această categorie se declară suma totală a impozitelor plătite efectiv în cursul anului fiscal de toate entităţile constitutive. În categoria impozitelor plătite sunt incluse toate impozitele plătite în jurisdicția fiscală de rezidență, cât și în celelalte jurisdicții fiscale, precum și impozitele reținute la sursă și plătite de alte entități;

Impozit pe venit/profit/impozit specific acumulat – anul fiscal de raportare – se declară suma totală a cheltuielilor curente cu impozitele, cu excepția impozitelor amânate sau a provizioanelor pentru datorii fiscale nesigure;

Capitalul social declarat al tuturor entităţilor constitutive cu rezidenţa fiscală în jurisdicţia fiscală relevantă. În ceea ce priveşte sediile permanente, capitalul declarat trebuie să fie raportat de către entitatea juridică ce deţine sediul permanent în cauză;

Profitul nedistribuit/nerepartizat ale tuturor entităţilor constitutive. În ceea ce priveşte sediile permanente, profiturile nedistribuite trebuie să fie ra-portate de către entitatea juridică ce deţine respectivul sediu permanent;

Număr de salariaţi;

Imobilizări corporale, altele decât numerarul şi echivalentele de numerar;

Lista tuturor entităţilor constitutive ale grupului de întreprinderi multinaţionale incluse în fiecare agregare, per jurisdicţie fiscală;

Raportul CbC se tipărește în format A4/t1, pe o singură față, un exemplar complet se depune la organul fiscal competent, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoți de formatul hârtie, semnat conform legii, iar un exemplar se păstrează de contribuabil;

Același act normativ reglementează și formatul Notificării privind calitatea entității constitutive a grupului de întreprinderi multinaționale, respectiv privind identitatea și rezidența fiscală a entității ra-portoare a grupului de întreprinderi.

Cu prilejul conferinței „Regulamentul General privind Protecția Datelor. În bloc-starturi!” din data de 9 noiembrie, societatea de avocați Țuca Zbârcea & Asociații a organizat un duplex Londra-București, prilej cu care au fost prezentate rezultatele studiului „Personal Data: the new oil and its toxic legacy under the General Data Protection Regulation”, realizat de firma britanică DAC Beachcroft LLP.

Țuca Zbârcea & Asociații, în parteneriat cu Oracle România și Logika IT Solutions au organizat, în data de 9 noiembrie, conferința „Regulamentul General privind Protecția Datelor. În bloc-starturi!”. Evenimentul a reunit peste 200 participanți, reprezentați ai unor instituții financiar-bancare și companii active în varii industrii, precum tutun, farma și servicii medicale, telecomunicații, IT&C, electronice și electrocasnice, jocuri de noroc, energie, siderurgie, imobiliar, HR, publicitate, etc.

Conferința a analizat principalele elemente de noutate care vor fi introduse începând cu 25 mai 2018 de Regulamentul nr. 679/2016 (GDPR), aducând în dezbatere instrumentele juridice și tehnice prin care vor fi asimilate noile cerințe.

La eveniment au participat, în calitate de vorbitori, reprezentanții Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) – Oana Luisa DUMITRU, Șef Birou Relații Internaționale și Adina DIACONESCU, Șef Serviciul Înregistrare Operatori, precum și avocați specialiști în data privacy din cadrul Țuca Zbârcea & Asociații, cu o echipă formată din Gabriel ZBÂRCEA, Managing Partener; Horia ISPAS, Partener; Bogdan HALCU, Managing Associate; Ciprian TIMOFTE, Managing Associate; Sergiu CREȚU, Avocat senior. Acestora li s-au adăugat echipele Oracle România și Logika IT Solutions, formate din Sorin MÎNDRUȚESCU, Country Leader și Silviu TEODORU, Technical Customer Adviser, respectiv Adrian SORA, Senior Enterprise Arhitect.

Lectorii au abordat teme precum: securitatea datelor, consimțământul conform GDPR, responsabilul cu protecția datelor (DPO), evaluarea impactului asupra protecției datelor (DPIA). Nu în ultimul rând, întrucât procesul de aliniere la GDPR la nivelul întregii organizaţii acoperă mai multe zone funcţionale şi tehnice şi implică o ajustare a proceselor curente din companie, experții au prezentat un exerciţiu interactiv extrem de apreciat. Astfel, pornind de la o situaţie curentă a unei companii, au fost simulați paşii de implementare a modificărilor impuse de GDPR, analizându-se implicațiile din punct de vedere juridic, precum și cele la nivel de procese de business, la nivel IT şi instrumentele software ce vin să automatizeze aceste procese.

Invitat în deschiderea evenimentului, avocatul Gabriel ZBÂRCEA, Managing Partner, Țuca Zbârcea & Asociații, a declarat: „Adoptarea  Regulamentului nr. 679/2016 privind protecţia datelor cu caracter personal reprezintă un eveniment major, cu impact uriaş asupra operatorilor de date cu caracter personal. Subiectul este cu atât mai interesant, cu cât implică aspecte legate de procesarea big data, metadata, profilare sau alte chestiuni foarte sensibile, cum ar fi un posibil conflict între dreptul la protecţia datelor și reglementări din domeniul securității”.

În plus, ca element de noutate pe piața locală, a fost lansat, în cadrul unei videoconferințe colaborative, studiul firmei de avocatură britanice DAC Beachcroft LLP, cu tema „Personal Data: the new oil and its toxic legacy under the General Data Protection Regulation”. Analiza acoperă cele 28 de state membre UE și evidențiază riscurile de răspundere în aceste jurisdicții (sancțiuni financiare, dreptul la compensații și procese colective) după intrarea în vigoare a GDPR. Între altele, raportul arată că peste 80% dintre țări se așteaptă la o creștere a cererilor de despăgubire pentru încălcări ale protecției datelor după luna mai 2018. În cadrul acestui proiect, analiza referitoare la România a fost elaborată de avocații Țuca Zbârcea & Asociații – Cătălin BĂICULESCU, Partener și Sergiu CREȚU, Avocat senior.

Evenimentul „Regulamentul General privind Protecția Datelor. În bloc-starturi!” se înscrie în seria manifestărilor cu tradiție organizate de Țuca Zbârcea & Asociații pe subiecte de interes larg, cum ar fi Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, legislaţia achiziţiilor publice, consecinţele dării în plată sau diverse teme de actualitate fiscală.

PwC România anunţă crearea unei echipe dedicate serviciilor pentru companiile chineze şi investitorilor chinezi şi recrutarea lui Wang Di ca lider al acestei echipe pentru întreaga regiune a Europei de Sud-Est.

„Companiile chineze sunt în căutare de oportunităţi de afaceri pretutindeni în lume, inclusiv în România şi Europa de Sud-Est. Prin crearea acestei echipe dedicate, facem un nou pas pentru consolidarea relaţiilor cu investitorii chinezi, mulţi dintre aceştia fiind deja clienţii noştri. Suntem de părere că România poate fi o poartă de intrare a Uniunii Europene pentru investiţiile şi fluxul comercial dinspre China şi vrem să valorificăm la maximum relaţia îndelungată de prietenie şi parteneriat dintre China şi România, care ar trebui văzută ca un atu pentru ţara noastră. Îi urez bun venit lui Di în familia PwC şi îi doresc mult succes în această nouă poziţie”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România. 

Înainte de alăturarea echipei PwC, Wang Di a lucrat pentru o altă mare firmă de servicii profesionale, acolo unde a fost responsabil de dezvoltarea relaţiilor cu clienţii chinezi, atât pentru investiţii în România şi Europa Centrală şi de Est, cât şi pentru companii din regiune interesate de piaţa chineză.

El a fost responsabil de toate oportunităţile firmei în relaţie cu companiile chinezeşti, cu un accent deosebit pe sectorul financiar, infrastructură, sectorul imobiliar, agricultură şi energia regenerabilă etc.

„Sunt foarte onorat să mă alătur echipei PwC şi să coordonez toate oportunităţile PwC privitoare la investitori chinezi în Europa de Sud-Est. Sunt de părere că atât România, cât şi regiunea Europei de Sud-Est, au un potenţial uriaş de a atrage investiţii chineze şi finanţări pentru mari proiecte de infrastructură, pe care China le poate oferi. Avem deja câteva astfel de proiecte majore în plan care vizează construcţia de aeroporturi, centrale electrice şi autostrăzi, şi sunt foarte optimist că putem atrage astfel de investiţii majore şi în România”, a adăugat Wang Di.

Wang Di este cetăţean chinez şi a studiat în România, la Academia de Studii Economice, acolo unde şi-a obţinut diplomele de licenţă şi de master, cu specializarea în Relaţii Economice Internaţionale şi Administrarea Afacerilor. Este vorbitor nativ de chineză mandarină şi este fluent atât în limba română, cât şi în engleză.

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902/16.11.2017 a fost publicată OUG 82 pentru modificarea și completarea unor acte normative (“OUG 82”).

Punctăm, în cele ce urmează, principalele modificări aduse de OUG 82, după cum urmează:

Obligativitatea inițierii negocierii contractelor colective de muncă/a actelor adiționale la contractele colective de muncă

– Prin derogare de la prevederile Legii Dialogului Social, în unitățile în care nu există încheiat contract/acord colectiv de muncă, inițierea negocierii colective este obligatorie, pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal.

– Prin derogare de la prevederile Legii Dialogului Social, în ceea ce privește termenele legale în care părțile inițiază negocierea și în ceea ce privește durata negocierii, este obligatorie negocierea colectivă a actelor adiționale la contractele colective de muncă în vigoare.

– Prin derogare de la prevederile Legii Dialogului Social, în unitățile în care nu există un sindicat reprezentativ afiliat la o federație reprezentativă la sectorul de activitate, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiționale, după caz, pot participa reprezentanți ai federației sindicale, în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezențanții salariaților.

– Prin derogare de la prevederile Legii Dialogului Social, în unitățile în care nu există sindicat la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiționale, după caz, pot participa reprezentanții salariaților împreună cu un reprezentant al unei federații reprezentative la sectorul de activitate sau a unei confederații sindicale reprezentative la nivel național, la inițiativa reprezentanților salariaților.

Prevederile de mai sus se aplică în perioada 20.11.2017 – 20.12.2017!

Cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului

Începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2018, cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 (doi) ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.

În Monitorul Oficial al României nr. 885/10.11.2017 a fost publicată OG 79 / 2017 pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal (denumită în continuare ”OG 79”).

Punctăm, în cele ce urmează, principalele noutăți și modificări aduse de OG 79 prevederilor Codului Fiscal, referitoare la:

CONTRIBUȚIILE SOCIALE OBLIGATORII

OG 79 redefinește sistemul fiscal existent în domeniul contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute de Codul Fiscal.

Astfel contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

Contribuțiile de asigurări sociale (CAS)

•    Contribuția de asigurări sociale este datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății, precum și de angajatori în anumite situații.

•    Cota datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății este în cuantum de 25%.

•    În situația contractelor cu timp parțial de muncă, această contribuție nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea procentului asupra salariului de bază minim brut pe țară, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna în care contractul a fost activ, decât în anumite situații.

•    Obligativitatea calculării, reținerii la sursă, declarării și plății revine persoanelor fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, cu excepția persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuții sociale obligatorii.

•    Angajatorii sunt obligați să achite contribuția de asigurări sociale numai în situația condițiilor deosebite de muncă (4%), precum și în situația condițiilor speciale de muncă și a altor condiții de muncă prevăzute în Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (8%).

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

•    Contribuția de asigurări sociale de sănătate este datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății.

•    Cota datorată este în cuantum de 10%.

•    Obligativitatea calculării, reținerii la sursă, declarării și plății revine persoanelor fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, cu excepția persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuții sociale obligatorii.

Contribuția asiguratorie pentru muncă

•    Contribuția asiguratorie pentru muncă este datorată de persoane fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și de persoanele fizice cetățeni români, cetățeni ai altor state și apatrizi în anumite condiții.

•    Cota datorată este în cuantum de 2,25%.

•    Baza de calcul a contribuției asiguratorii de muncă o reprezintă veniturile din salarii și asimilate salariilor acordate de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice cetățeni români, cetățeni ai altor state și apatrizi în anumite condiții.

Pentru veniturile aferente anului fiscal 2017, contribuțiile sociale obligatorii sunt cele în vigoare în perioada căreia îi sunt aferente veniturile.

TVA

OG 79 legiferează faptul că dreptul organelor fiscale de a refuza deducerea TVA intervine doar dacă, după administrarea mijloacelor de probe prevăzute de lege, se poate demonstra că persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea în baza căreia s-a exercitat deducerea face parte dintr-un lanț de operațiuni având scopul de a frauda TVA.

IMPOZITUL PE PROFIT

OG 79 transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne.

Astfel, se introduc în Codul Fiscal o serie de definiții specifice, dintre care menționăm:

(i)    costurile îndatorării
(ii)   costurile excedentare ale îndatorării
(iii)  întreprindere asociată
(iv)  întreprindere financiară
(v)   transferul de active
(vi)  transferul unei activități economice desfășurate printr-un sediu permanent etc.

Totodată, se stabilesc reguli fiscale potrivit cărora:

– este limitată deductibilitatea dobânzii precum și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic;
– este stabilită impozitarea transferului de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare;
– este introdusă regula antiabuz, potrivit căreia poate fi reîncadrat un demers sau o serie de demersuri întreprinse cu scopul obținerii de avantaje fiscale la calculul obligațiilor fiscale;
–  este definită societatea străină controlată și se stabilesc reguli privind impozitarea acesteia.

IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Modificările aduse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor prin OG 79 sunt urmatoarele:

– Plafonul maxim de venituri pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se majorează la echivalentul în LEI a 1.000.000 EUR.
– Este eliminată condiția referitoare la aplicarea impozitării pe veniturile microîntreprinderilor doar în situația obținerii de venituri din consultanță și management în proporție de maximum 20% din veniturile totale.
– Este eliminată posibilitatea optării pentru aplicarea impozitului pe profit în situația subscrierii unui capital social de cel puțin 45.000 LEI.
– Este eliminată interdicția aplicării impozitării pe veniturile microîntreprinderilor de către societățile care desfășoară activități (i) în domeniul bancar, (ii) în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, pieței de capital, (iii) în domeniul jocurilor de noroc, precum și de către societățile care desfășoară activități (iv) de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale.

IMPOZITUL PE VENIT

Principalele modificări aduse impozitului pe venit prin OG 79 sunt următoarele:

Cota de impozit pe venit este diminuată de la 16% la 10%.

– Venitul obținut din transferul unui număr mai mare de 2 autoturisme din patrimoniul personal, realizat într-un an fiscal, este considerat, în vederea impunerii, venit din alte surse.
– Este majorat cuantumul maxim al venitului lunar brut în limita căruia se acordă deducere personală, de la 3.000 LEI la 3.600 LEI.

ACCIZE ȘI ALTE TAXE SPECIALE

OG 79 extinde măsura confiscării cisternelor, recipientelor, precum și a mijloacelor de transport utilizate în comercializarea produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate.

IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE

OG 79 modifică impozitul pe mijloacele de transport pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, precum și pentru combinațiile de autovehicule, autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă, cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone.

Modificările și completările menționate mai sus vor intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Sumar:

Analiză practică a impactului deciziei CJUE C-101/16 Paper Consult, de la caz la caz

Cum poate fi recuperată TVA facturată de furnizori inactivi, în urma deciziei CJUE C-101/16 Paper Consult

În contextul deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. D.R.F.P. Cluj, pronunțate la data de 19 octombrie 2017 (sens în care facem trimitere la Buletinul fiscal emis în data de 24 octombrie 2017), s-a pus în discuție modalitatea practică de a recupera TVA facturată de furnizorii inactivi.

Din această perspectivă, considerăm că trebuie analizat fiecare caz în parte, astfel:

1. Contribuabilii care nu și-au dedus în trecut TVA de la furnizorii inactivi

Contribuabilii care nu și-au dedus în trecut TVA facturată de furnizorii inactivi ar putea, în acord cu dispozițiile deciziei CJUE în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. D.R.F.P. Cluj, să regularizeze situația prin includerea respectivelor sume în Decontul de TVA prezent (ca fiind, în fapt, TVA deductibil).

De subliniat faptul că regularizarea se poate aplica de contribuabili și ulterior unui control fiscal, chiar dacă taxa înscrisă în facturile pentru achiziții era exigibilă în perioada supusă inspecției fiscale.

Conform Codului Fiscal, regularizarea de TVA trebuie efectuată în cadrul termenului de prescripție prevăzut în Codul de procedură fiscală, respectiv de 5 ani. Precizăm că termenul de prescripție se suspendă pe perioada cuprinsă între data începerii inspecției fiscale și data emiterii deciziei de impunere.

2. Dispute și litigii în curs

Decizia CJUE în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. D.R.F.P. Cluj ar putea fi invocată, de la caz la caz, în contestații în fața autorităților fiscale și, respectiv, ulterior, în fața instanțelor de judecată în acțiunile în contencios administrativ în care se critică refuzul dreptului de deducere a TVA către persoanele impozabile care au realizat achiziții de la contribuabilii declarați inactivi de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

3. Litigii soluționate în mod definitiv

În ceea ce privește litigiile soluționate în mod definitiv, ar putea fi exercitată, de la caz la caz, calea de atac a revizuirii pe motivul încălcării principiului priorității dreptului comunitar, cu condiția să nu se invoce un nou motiv de nelegalitate și, respectiv, să se fi menționat în actele procesuale dreptul subiectiv ocrotit de dreptul european.

Însă, în ceea ce privește termenul în care poate fi formulată cererea de revizuire întemeiată pe motivul încălcării principiului priorității dreptului comunitar, acesta este de o lună și începe să curgă de la data comunicării hotărârii supuse revizuirii. Totuși, nu poate fi exclus scenariul exercitării căii de atac a revizuirii, însoțite de invocarea unei excepții de neconstituționalitate a textului de lege care limitează la o lună de la data comunicării hotărârii supuse revizuirii termenul pentru promovarea unei asemenea căi de atac.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax