Autor: Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România

Se discută de câteva zile despre măsurile fiscale anunţate de noul Guvern. Aceste măsuri ridică foarte multe semne de întrebare din punct de vedere al fezabilităţii lor, dar şi din punct de vedere al impactului pe care îl vor determina.

A fost extrem de suprinzător pentru contribuabili, dar şi pentru întreg mediul de afaceri desigur, să constate că Guvernul doreşte nişte modificări radicale ale sistemului fiscal.

Măsurile anunţate arată o schimbare majoră de abordare în decursul unei foarte scurte perioade de timp. Mă refer acum, în special, la înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, introducerea impozitului pe venitul global şi introducerea taxei de solidaritate.

Sunt nişte măsuri complet inoportune, care sunt anunţate fără să se fi făcut nicio analiză de impact. Dar să vedem, pe rând, ce presupune fiecare măsură în parte:

1. Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri începând cu 2018

Raţionamentul pe care se bazează această măsură ar fi probabil acela că firmele/contribuabilii încearcă să minimizeze profitul impozabil prin metode mai mult sau mai puţin legale. Ceea ce nu este corect tehnic, atâta vreme cât există legislaţie privind preţurile de transfer care, aplicată corect, împiedică astfel de fenomene.

În momentul de faţă, o astfel de impozitare pe venit se aplică doar pentru microîntreprinderi. Mai mult decât atât, impozitarea în acest mod a cifrei de afaceri ar fi un caz unic în UE şi vizibil în afara trendului european privind baza de impozitare consolidată comună.

Subliniez că impozitul pe cifra de afaceri este similar mai degrabă cu TVA-ul (“sales tax”) și, prin urmare, guvernul trebuie să facă o analiză pentru a determina dacă este regulamentară introducerea acestui impozit în locul celui pe profit. Există probabilitatea ca acest impozit să fie contrar prevederilor Directivei Europene privind TVA-ul şi, prin urmare, este de aşteptat să se pună în mişcare procedura de infringement din partea Comisiei Europene.

În plus, o să fie mulţi perdanţi în urma aplicării acestei măsuri, cum ar fi de exemplu: contribuabilii cu cifra de afaceri mare şi profit mic (e.g. retail, distribuţie), societăţi în dificultăţi financiare care vor plăti impozit chiar şi fiind în poziţie de pierdere etc.

2. Introducerea taxei de solidaritate din 2018

S-a comunicat de către Guvern că s-a “inventat” această taxă pentru cei care au venituri ce depăşesc zece salarii minime pe economie. Au fost destul de multe declaraţii ale Guvernului pe această temă, dar nu este clar încă nici procentul, nici modul exact de calcul. Este de aşteptat ca prin această abatere de la cota unică (modelul care a servit bine României de peste un deceniu) să fie generate inechităţi fiscale.

O altă consecință negativă a acestei măsuri este descurajarea specialiștilor talentaţi şi de succes care au rămas pe moment în ţară, dar şi a celor care s-au afirmat profesional până acum peste hotare şi se gândesc să revină în ţară. În concluzie, nu este doar o problemă fiscală, ci şi o problemă de atractivitate a ţării pentru resurse umane; şi aici Guvernul transmite un mesaj contradictoriu.

3. Introducerea impozitului pe venitul global din 2018

Aceasta este o altă surpriză anunţată de noul Guvern fără nicio pregătire prealabilă. În momentul de faţă, legislaţia fiscală, sistemul informatic al ANAF şi – desigur – obişnuinţa contribuabilului de ani de zile sunt bazate pe impozitarea cu cotă unică. Nu este deloc clar de ce se impune această modificare de sistem, care vor fi schimbările principale şi în ce fel complicaţiile inerente acestei schimbări o să merite tot efortul.

Cred că guvernul trebuie să fie conştient că asemenea măsuri implică o schimbare radicală de politică fiscală. De asemenea, ele arată o inconsecvenţă a programului de guvernare în această zonă şi induc o stare de incertitudine şi impredictibilitate cum nu s-a văzut de dinainte de intrarea României în Uniunea Europeană.

În plus, consider că este total neconstructiv şi inoportun ca guvernul să anunţe modificări fiscale de anvergură, fără a se face analize prealabile ale impactului calitativ şi cantitativ.

Sper, totuşi, că aceste măsuri vor fi reconsiderate şi că se va renunța în cele din urmă la implementarea lor.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

EY România a devenit, pentru a patra oară, Transfer Pricing Firm of the Year în Europa Centrală și de Est. Premiul a fost acordat de International Tax Review (ITR) – una dintre cele mai cunoscute reviste dedicate strategiilor de taxare internațională. EY România a mai primit această distincție în 2013, 2014 și 2016. 

Prestigiosul eveniment 2017 ITR European Tax Awards s-a desfășurat în Londra în luna mai, demonstrând excelența si inovația în activitatea fiscală din întreaga Europă.

„Sunt mândru că am câștigat, pentru a patra oară, acest premiu. Reușita se datorează atât echipei excelente a EY de specialiști în prețuri de transfer, cât și relației de încredere pe care o avem cu clienții,” a declarat Adrian Rus, liderul diviziei de Prețuri de Transfer din cadrul EY România.

Pentru a desemna câștigătorul, jurnaliștii din cadrul ITR au consultat multiple surse. Astfel, o componentă importantă a analizei a avut în vedere activitatea și implicarea companiilor nominalizate. În același timp, jurnaliștii au vorbit cu numeroși consultanți fiscali și avocați pentru a avea o perspectivă clară cu privire la activitatea remarcabilă desfășurată de respectivele companii, pe parcursul anului 2016, în Europa.

„Distincția primită din partea International Tax Review reprezintă atât recunoașterea și aprecierea implicării EY România în mediul de business, cât și reușitele obținute prin practica de prețuri de transfer, inclusiv prin prisma primei decizii de referință la nivel național a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în domeniul prețurilor de transfer”, a subliniat Alex Milcev, liderul Departamentului de Asistență fiscală și juridică al EY România.

La aniversarea celor 25 de ani de activitate în România, EY continuă misiunea de a susține mediul de afaceri, ajutându-l să se dezvolte și să devină tot mai competitiv.

• Recenta eliminare a plafoanelor la contribuțiile sociale – un obstacol în plus, în contextul în care România a devenit a treia piaţă din lume ca dificultate în recrutare, după Japonia şi Taiwan

• Autoritățile au dezvoltat o atenție sporită în cadrul controalelor fiscale

• 64% dintre multinaţionalele care operează în România se aşteaptă să treacă printr-un control de preţuri de transfer în următorii 2 ani

„La nivel macroeconomic, anul 2017 precum și anii care vor urma vor fi definiți de o serie de măsuri în domeniul fiscal legate de nevoile bugetului de stat, inițiativa BEPS, directivele Europene și acordurile privind schimburile de informații fiscale între statele lumii. Dar, nu trebuie să uităm nici dimensiunea fiscală pur românească, incluzând modificările recente de legislație, ca de exemplu eliminarea plafoanelor la contribuțiile sociale”, a declarat astăzi Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică a EY România, în cadrul celei de a XI-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate EY.

Eliminarea plafoanelor la CAS (contribuţia la pensie) şi CASS (contribuţia la sănătate) pentru angajaţii cu un salariu brut de peste 5 salarii medii pe economie a condus la creşterea costurilor cu forţa de muncă. Având în vedere că România a devenit – conform unor studii recente[1] –  a 3-a piaţă din lume ca dificultate în recrutare (după Japonia şi Taiwan), mediul de business românesc  este expus unei situaţii de costuri crescute, combinată cu o disponibilitate redusă a forţei de muncă pe piaţa autohtonă.

Din păcate, legislaţia fiscală actuală nu oferă angajatorilor/ angajaţilor afectaţi soluţii care să compenseze această creştere de costuri. Poate doar să ia în considerare orice posibilă măsură de optimizare fiscală prevăzută de reglementările legale în vigoare (de exemplu, acordarea de acţiuni sub formă de “Stock Option Plan” care beneficiază de un tratament fiscal mai favorabil).

„Din punctul meu de vedere însă, în acest context, angajatorii trebuie să se concentreze mai degrabă pe măsuri care cresc gradul de favorabilitate a locului de muncă pentru angajaţii lor, ca de exemplu flexibilitatea programului de lucru și programele de dezvoltare a carierei”, spune Claudia Sofianu, partener, liderul Diviziei de impozit pe venit și contribuții sociale a EY România.

Ce impact au noile modificări ale codului fiscal asupra business-urilor din România?

Există în momentul de faţă facilităţi fiscale care pot fi aplicate de contribuabili pentru o optimizare a calculului de impozit pe profit, printre care amortizarea accelerată și facilitățile prin scutiri de impozit și deduceri suplimentare de cheltuieli pentru sectorul de cercetare-dezvoltare. „Dar există – de asemenea – şi regimuri alternative de taxare ce merită avute în vedere (impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul HORECA)”, subliniază Andra Cașu, director, Divizia de impozite directe a EY România.

Deoarece autorităţile fiscale au dezvoltat o atenţie sporită în cadrul controalelor fiscale (în special pentru zona prețurilor de transfer și a substanței tranzacțiilor), numărul controverselor va crește simţitor în următoarea perioadă.

Un studiu EY[2] arată că 64% dintre multinaţionalele care operează în România se aşteaptă să treacă printr-un control de preţuri de transfer în următorii doi ani. Având în vedere că, în 2017, marii contribuabili au obligativitatea de a avea pregătit dosarul preţurilor de transfer pentru 2016 până la depunerea declaraţiei anuale de impozit pe profit, rămâne de văzut câţi dintre aceştia vor fi supuşi verificărilor în domeniul preţurilor de transfer din partea ANAF în 2017. „Ne aşteptăm la o intensificare a controalelor în acest domeniu şi nu doar pentru marii contribuabili”, adaugă Adrian Rus, partener, liderul Diviziei de prețuri de transfer a EY.

O altă schimbare semnificativă se referă la reducerea termenelor de prezentare a dosarelor de preţuri de transfer, în contextul în care întocmirea unui asemenea dosar a devenit un exerciţiu mai complex, ţinând cont de modificările efectuate pentru alinierea cu Planul de Acţiune OCDE privind Erodarea Bazei Impozabile şi Transferul Profiturilor.

Cea mai importantă modificare a Codului de procedură fiscală, care a intrat în vigoare în decembrie 2016, privește ordinea stingerii creanțelor fiscale și are o consecință nefastă. „Se încalcă principiul <<egalității de arme>>; astfel, contribuabilul pierde posibilitatea de a suspenda executarea silită prin depunerea unei scrisori de garanție și este nevoit să aștepte peste 3 ani soluționarea definitivă a contestației sale fiscale pentru a-și putea solicita și banii înapoi,” declară Emanuel Băncilă, partener EY Law, liderul Diviziei de litigii și dispute fiscale.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] Studiu privind deficitul de talente 2016/2017, Manpower Group

[2] EY Romania 2016 TP survey report

Autor: Alex Milcev, Partener şi Lider al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România

Experienţa ultimelor şase luni ne arată anumite tendinţe noi în derularea inspecţiilor fiscale, de care companiile trebuie să ţină cont pentru a evita amenzi, penalităţi, dar şi repercusiuni mai serioase. Mai exact, organele fiscale se concentrează cu predilecţie pe două direcţii: o dată pe aspecte legate de servicii, dobânzi şi redevenţe în tranzacţiile intra-grup şi, în al doilea rând, pe deductibilitatea cheltuielilor cu servicii, deci implicit şi deductibilitatea TVA.

În decembrie 2013, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) inaugura în urma unui proces de reorganizare Direcţia Generală Antifraudă Fiscală. În decembrie 2014, ANAF anunţa printr-un comunicat de presă bilanţul primului an de activitate a acestei noi structuri: peste 26.000 de controale, investigaţii şi verificări prin care s-au stabilit prejudicii, amenzi şi confiscări în valoare totală de 1,7 miliarde de Euro[1].

ANAF şi-a trasat recent ca obiectiv optimizarea inspecţiilor fiscale, astfel încât timpul de derulare şi numărul lor să scadă. În acest sens, instituţia planifică trecerea de algoritmul manual de selecţie a contribuabililor vizaţi pentru inspecţie, utilizat în prezent, la un algoritm informatizat. De asemenea, inspectorii se concentrează tot mai mult pe analiza substanţei economice a tranzacţiilor, dar şi pe tranzacţiile cu contribuabili inactivi.

O altă tendinţă din ce în ce mai evidentă şi de care companiile trebuie să ţină seama este uşurinţa cu care inspecţiile fiscale pot‚ în ultimul timp, transforma o speță fiscală într-o speţă penală, cu implicarea rapidă a procuraturii, sau chiar a DNA, în cazul unor acuzaţii mai grave. Suspiciunile de evaziune fiscală se conturează mult mai rapid decât până acum şi reprezintă o pârghie pe care organele fiscale o folosesc pentru a pune presiune suplimentară pe companii.

De aceea, recomandăm tuturor companiilor să fie vigilente, să aibă o abordare preventivă continuă la nivelul oricărui aspect fiscal şi să se pregătească cu atenţie pentru eventuale inspecții fiscale.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] Comunicatul de presă emis de ANAF în data de 18 decembrie 2014, disponibil online la acest link: https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/CP_908349.pdf

Începând cu luna ianuarie 2015, Alex Milcev devine noul Director al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică al EY România, ca urmare a plecării lui Venkatesh Srinivasan, care se reîntoarce în ţara natală, India, pentru a prelua un rol executiv la nivel global în cadrul EY.

 Alex este Partener în cadrul EY încă din anul 2006 și are o experienţă de peste 17 ani în calitate de consultant fiscal al unor importante companii din diverse sectoare de activitate. Alex a oferit consultanţă clienţilor săi atât pe probleme de fiscalitate internă cât şi internaţională, fiind implicat în proiecte complexe de restructurări, privatizări, raportare fiscală, optimizare fiscală, fiind în acelaşi timp unul dintre experţii de top în domeniul preţurilor de transfer din România.

„Alex este unul dintre arhitecţii care au contribuit la dezvoltarea departamentului de Asistenţă fiscală din cadrul EY, acesta devenind astfel cel mai extins şi mai căutat din România”, afirmă Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România. „Alex este apreciat de clienţii săi datorită calităţilor înnăscute de lider, a excelentelor cunoştinţe de business şi a abilităţii de a livra în mod constant valoare adăugată companiilor acestora”.

Alex Milcev este membru fondator al Camerei Consultanţilor Fiscali din România şi membru al Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham), aflându-se frecvent în poziţia de lector şi vorbitor pe probleme fiscale şi juridice în cadrul diverselor instituţii, precum şi în cea de colaborator al mai multor publicaţii de business.

„Modul în care EY România a reuşit să se dezvolte şi să se diversifice, în ciuda crizei economice mondiale constituie o lecţie valoroasă, iar eu intenţionez să valorific în continuare acest model unic de dezvoltare şi diversificare pentru a veni în sprijinul clienţilor noştri şi al comunităţii”, a declarat Alex Milcev.

Fostul Director al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, Venkatesh Srinivasan, care s-a aflat la cârma acestuia timp de aproape 15 ani, părăseşte România pentru a începe un nou capitol din viaţa sa profesională ca membru al echipei EY Global Compliance and Reporting (GCR) şi ca lider al GCR Global Talent Hub în cadrul EY Bangalore, India. Pe durata şederii sale în România, Venkatesh a ocupat funcţii executive cheie la nivel local şi regional, inclusiv cea de CSE Tax Markets Leader, contribuind de asemenea la dezvoltarea departamentului de Asistenţă fiscală, rezultatul fiind atingerea poziţiei actuale de lider de piaţă.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.