1

Poziția oficială a Ministerului Finanțelor Publice la acuzele aduse de fostul președinte ANAF, Gelu Diaconu

Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, și secretarul de stat Gabriel Biriș resping cu fermitate acuzațiile formulate de fostul președinte ANAF, Gelu Diaconu. Transparența a fost și este una dintre prioritățile strategice ale mandatului ministrului Finanțelor Publice. Dovadă stau informările lunare cu privire la situația veniturilor și a cheltuielilor bugetare.

Din păcate, fiecare comunicat de presă cu datele colectării a fost urmat de acuze fără dovezi, calomnii și articole denigratoare la adresa conducerii Ministerului Finanțelor Publice. Toate postările de pe blogul lui Gelu Diaconu sunt scrise într-un limbaj agresiv și au ca pretext o interpretare tendențioasă și răuvoitoare a cifrelor.

În cele mai recente postări, Gelu Diaconu scrie despre amenințări cu anchete, mutări temporare și de eliberări din funcții ale angajaților MFP, fără nicio dovadă și total neadevărate. În plus, textele sunt pline de jigniri și de atacuri la persoană. Este motivul pentru care ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, ia în considerare să îl dea în judecată pe fostul șef al Fiscului pentru calomnie.




Măsuri de simplificare a Codului de Procedură Fiscală

Măsurile propuse de către Ministerul Finanțelor Publice, prin Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, vin în sprijinul mediului de afaceri și a contribuabililor prin simplificarea administrativă. Se creează premisele pentru creșterea gradului de încredere a contribuabilului în sistemul fiscal prin măsuri care elimină incertitudinile cu privire la modul de îndeplinire a obligațiilor sau modul de exercitare a drepturilor.

Principalele modificări propuse ale Proiectului de Lege sunt:

      • exonerarea contribuabilului/plătitorului de la obligația de a depune cerere de modificare a domiciliului fiscal, în situația în care domiciliul sau sediul social coincide cu domiciliul fiscal (având în vedere că administrația fiscală deține aceste date urmare fluxurilor zilnice ale schimbului de informații realizate electronic cu ONRC);
      • prelungirea unor termene în care contribuabilul trebuie să-și îndeplinească obligațiile fiscale prevăzute de legislația fiscală, pe cale generală, ca urmare a unor motive obiective determinate de anumite situații;
      • reglementarea diferențiată a aplicării prevederilor legale referitoare la momentul de la care începe să curgă termenul în care contribuabilul are obligația de înregistrare fiscale;
      • reglementarea datei de la care curge termenul de îndeplinire a obligației de declarare a sediilor secundare de către contribuabili/plătitori;
      • exonerarea contribuabilului/plătitorului de obligația depunerii la organul fiscal central de copii ale documentelor doveditoare ale informațiilor înscrise în declarație, în situația în care organul fiscal deține deja documente doveditoare ale informațiilor înscrise în declarație;
      • reglementarea competenței președintelui A.N.A.F. de a stabili, prin ordin, tipurile de declarații fiscale care urmează a fi transmise obligatoriu prin mijloace electronice;
      • reglementarea expresă a faptului că, declarațiile fiscale depuse la un organ fiscal central/local necompetent, sunt considerate ca fiind depuse la data depunerii acestora la organul fiscal necompetent. Pe cale de consecință, se propune totodată și reglementarea expresă a obligativității organului fiscal necompetent de a transmite respectivele declarații fiscale la organul fiscal competent într-un termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii declarației;
      • evitarea eventualelor inechități prin calcularea unor obligații fiscale accesorii în cazul în care organul fiscal comunică contribuabilului decizii de impunere emise în baza unei declarații fiscale după expirarea termenelor de plată prevăzute de Codul fiscal sau alte legi care reglementează creanțe fiscale. În acest sens, se propune reglementarea unui termen de scadență special în funcție de data comunicării deciziei;
      • reglementarea altor termene de publicare a listei debitorilor care înregistrează obligații fiscale restante la bugetul local, respectiv semestrial în funcție de termenele de plată a impozitului pe clădiri, teren, mijloace de transport;
      • stingerea obligațiilor fiscale principale stabilite de organul fiscal competent, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii, să se realizeze în funcție de data comunicării acestora contribuabilului plătitorului pentru a se asigura o abordare unitară între data stingerii prin plată și data stingerii prin compensare;
      • includerea în sfera de aplicare a penalității de nedeclarare reglementată și a obligației fiscale principale stabilite prin decizie de impunere emisă urmare procedurii de verificare a situației fiscale personale. Totodată, se propune și regula de calcul a penalității de nedeclarare în acest caz, regulă care ține cont de sfera de aplicare a procedurii de verificare a situației fiscale personale

Proiectul de Lege poate fi consultat integral aici




25 mai este termenul limită pentru declararea veniturilor

ANAF reaminteşte contribuabililor că 25 mai 2016 este termenul limită pentru depunerea Declaratiei 200 privind veniturile realizate în România în 2015.

Formularul poate fi completat oricând online, prin accesarea „Serviciului Privat Virtual” la adresa https://pfinternet.anaf.ro. Alternativ, utilizând un certificat digital, formularul poate fi completat prin accesarea adresei www.eguvernare.ro, secţiunea „Depunere declaraţii”. De asemenea, formularul completat pe hârtie poate fi trimis prin poştă, sau depus direct la registratura administraţiei fiscale în a cărei rază teritorială se află domiciliul contribuabilului.

Trebuie să completeze această declaratie persoanele fizice care realizează în România, individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani şi/sau în natură din:

1. activităti independente;

2. cedarea folosintei bunurilor;

3. activităti agricole, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real;

4. piscicultură;

5. silvicultură;

6. transferul titlurilor de valoare, altele decât părtile sociale şi valorile mobiliare în cazul societătilor închise;

7. operatiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operatiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate şi supravegheate de Comisia Natională a Valorilor Mobiliare;

8. jocuri de noroc.

Declaratia 200 se depune şi de către persoanele fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European care obtin venituri din activităti independente din România şi optează pentru regularizarea impozitului în România, începând cu 1 iunie 2015.

Pentru mai multe detalii, consultati acest link.




ANAF rambursează TVA în valoare de peste 500 milioane de lei

În luna mai, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) rambursează TVA în valoare de peste 500 mil. lei, din care 32,01 mil. lei se compensează, iar 312,82 mil lei se restituie.

Plata efectivă a sumelor este programată în două tranşe:

  • 12 mai 116,68 mil. lei şi
  • 31 mai: 196,14 mil. lei.

Sunt cuprinse toate deconturile de TVA înregistrate până la 08.04.2016, cu excepţia celor aferente operaţiunilor de import soluţionate până la 25.04.2016.




România şi Moldova au adoptat măsuri vamale pentru fluidizarea traficului transfrontalier

În timpul sărbătorilor pascale, Direcţia generală a vămilor din cadrul ANAF şi Serviciul Vamal al Republicii Moldova au decis suplimentarea numărului de personal şi utilizarea tuturor pistelor de control pentru a asigura fluidizarea traficului transfrontalier generat de sporirea fluxului de călători şi de mărfuri, specific acestei perioade.

Demersurile de colaborare dintre cele două structuri vor continua în vederea implementării prevederilor Planului de cooperare bilateral în domeniul vamal şi îndeplinirea obiectivelor strategice comune privind cooperarea în materie vamală.




49,78 miliarde de lei colectaţi de ANAF în T1, 2016

În trimestrul I, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a colectat 49,78 miliarde de lei la bugetul general consolidat al statului, ceea ce asigură un plus de 7% faţă de programul prevăzut de legile bugetare anuale. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile bugetare colectate în T1 2016 sunt cu 6% (2,73 miliarde de lei) mai mari.

În funcţie de principalele taxe şi impozite, situaţia defalcată a sumelor colectate se prezintă astfel: s-a colectat TVA în valoare de 14,30 miliarde de lei, cu 10% mai mult decât programul prevăzut. În contextul rambursărilor de peste 3,4 miliarde de încasarea TVA a fost cu doar 1,7% (cca 245 milioane lei) mai mică decât în perioada similară a anului trecut, când cota TVA aplicată operaţiunilor comerciale interne şi importurilor era cu 4 p.p. mai mare.

Datorită creşterii cu 838,52 milioane lei a viramentelor operatorilor economici, colectarea impozitului pe profit a înregistrat o creştere cu 26% 3,94 miliarde de lei în 2016, faţă de 3,12 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, asigurându-se astfel cu 19% mai mult decât programul stabilit.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, s-au încasat 6,6 miliarde de Iei, cu 216,3 milioane mai mult decât in 2015. În domeniul accizelor, inclusiv taxa pe viciu, faţă de încasările din perioada analizată a anului precedent, accizele colectate au fost cu 8% mai mari, respectiv 6,22 miliarde de lei.

Mai multe detalii puteţi găsi în comunicatul de presă ANAF.




Cele mai importante schimbări ale Codului Vamal vizează informatizarea schimbului de informații

Începând cu 1 mai 2016, ANAF implementează Codul Vamal Unional. Codul stabileşte proceduri comune şi armonizate la nivelul întregii Uniunii Europene, în scopul facilitării activităţii comerciale. Astfel, indiferent de statul membru în care sunt declarate mărfurile, se aplică aceleaşi reguli şi, odată ce au fost “îndeplinite formalităţile vamale, acestea pot circula liber sau pot fi comercializate, pe întreg teritoriul UE.

Cele mai importante noutăţi promovate de noul Cod Vamal sunt:

I. Implementarea unui sistem electronic de gestiune a deciziilor vamale, începând cu data de 1 mai 2016, care va gestiona toate schimburile de informaţii între autorităţile vamale şi între operatorii economici şi autorităţile vamale.

II. Prelucrare electronică a tuturor informaţiilor schimbate între autorităţile vamale şi între operatorii economici şi autoritătile vamale.

III. Operatorului economic i se oferă posibilitatea de a trimite clarificări şi completări înainte de adoptarea unei eventuale decizii nefavorabile a Direcţiei generale a vămilor.

“Noul Cod Vamal va facilita activitatea comercială şi va asigura protecţia pieţei interne. Cooperarea directă mai rapidă cu partenerii comerciali va securiza lanţurile de aprovizionare şi va simplifica relaţia dintre mediul de afaceri şi autorităţile vamale. Implementarea Noului Cod Vamal asigură premisele unui control vamal mai simplu şi mai rapid, până în anul 2020”, a declarat domnul Eugen-Dragoş DOROŞ, preşedinte al ANAF.




Proiect de Ordin al preşedintelui privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative fiscale şi procedurale

Începând cu data de 1 ianuarie 2016 au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care la art. 46 alin. (6) reglementează faptul că actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie şi tipărit prin intermediul unui centru de imprimare masivă este valabil şi în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, şi ştampila organului emitent, dacă îndeplineşte cerinţele legale aplicabile in materie.

De asemenea, potrivit alin. (7) al aceluiaşi articol, prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. se stabilesc categoriile de acte administrative fiscale care se emit de către organul fiscal central, noţiune nouă specifică unităţilor subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ca urmare, ţinând cont de noul context legislativ, se impune elaborarea unui ordin al preşedintelui A.N.A.F. prin care sunt stabilite categorille de acte administrative fiscale şi procedurale care se emit de către organul fiscal central prin intermediul centrului de imprimare masivă, valabile fără semnătura şi ştampila organului emitent.




ANAF măreşte cuantumul minim al datoriilor la buget care vor fi publicate

ANAF măreşte cuantumul minim al datoriilor la buget care se vor publica pe wvvvv.anaf.ro în data de 30 aprilie 2016, astfel:

  • 100.000 lei, în cazul marilor contribuabili;
  • 50.000 lei, în cazul contribuabililor mijlocii;
  • 10.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv persoanele fizice care au obligaţii fiscale restante aferente activităţilor economice desfăşurate independent sau profesiiior libere;
  • 1.500 lei, în cazul persoanelor fizice, altele decât cele din categoria anterioară.

În perioada imediat următoare, contribuabilii ale căror restanţe fiscale înregistrate trebuie publicate vor primi notificări conţinând cuantumul datoriilor, pentru a avea posibilitatea stingerii acestora sau clarificării situaţiei fiscale. În procesul de analiză a oportunităţii modificării prevederilor OPANAF nr. 558/2016 au fost luate în considerare atât scopul de a preveni şi reduce arieratele la bugetul general consolidat, cât şi costurile necesare notificării, astfel încât se impune modificarea plafoanelor fiscale restante, care se vor publica pe pagina de internet www.anaf.ro.

Obligaţia de publicare a listei debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante este prevăzută de art. 162 din Codul de procedură fiscală aprobat prin Legea nr. 207/2015. Cuantumurile de la care obligaţiile fiscale restante fac obiectul publicării pe pagina de internet a ANAF şi Procedura de publicare a listelor debitorilor şi cuantumui obligaţii fiscale restante înregistrate au fost aprobate prin OPANAF.




ANAF verifică implicatiile fiscale ale informaţiilor „Panama Papers”

ANAF a iniţiat un grup de lucru interdepartamental pentru verificarea implicaţiilor fiscale ale informaţiilor publicate prin proiectul de investigaţie jurnalistică „Panama Papers”.

Sunt alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitoare la identitatea persoanelor fizice şi juridice, şi corelarea acestora cu cele existente în bazele de date specifice, referitoare la conturi deţinute, participaţii în firme, tranzacţii interne sau internaţionale.

În activitatea acestui grup de lucru vor fi implicaţi inspectori antifraudă, inspectori fiscali şi inspectori specializaţi în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informaţiilor fiscale şi executări silite.