Autor: Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România

Atât timp cât inflația a fost menținută la un nivel redus şi apropiat de cel general acceptat în spațiul UE, printr-un cumul de factori și măsuri la nivel național de ordin monetar-fiscal și economic, subiectul nu a fost de interes general. Singurele momente în care atenția se îndreptă spre indicatorul care arată evoluția prețurilor produselor care fac parte din „coșul de bază” sunt cele în care Institutul Național de Statistică (INS) comunică această cifră. De anul trecut însă, pe fondul mai multor evenimente de natură politică și economică, inflația a redevenit un subiect foarte important de discuție, având în vedere impactul său vizibil şi generalizat.

Sunt însă și aspecte mai puțin știute despre acest indicator, dincolo de percepția negativă din partea populației, absolut justificată, întrucât un nivel crescut al inflației – mai concret 16,4% în 2022 – înseamnă, în cele din urmă, scăderea puterii de cumpărare.

Dincolo de acest aspect evident – produsele și serviciile costă azi mai mult decât ieri – sunt și unele considerații care contează pentru companiile plătitoare de impozit pe profit, care nu s-au mai confruntat cu astfel de probleme de aproape două decenii. Dacă luăm impozitul pe profit, care este fixat de o bună bucată de vreme la 16%, în mediul inflaționist profitul pe hârtie poate fi de fapt o pierdere în termeni reali şi ajungi să suporţi impozit pe inflaţie în detrimentul companiei. Cum se explică? Este vorba despre un fenomen contabil şi economic simplu: la costuri intră mărfuri și servicii cumpărate la prețuri „anterioare”, mai mici față de cele din momentul actual, dar la venituri se contabilizează vânzările la preţuri actuale care includ şi inflaţie. Cu cât e mai lungă perioada între achiziţia „intrărilor” şi vânzarea „ieşirilor”, cu atât mai inflatat apare şi profitul scriptic care se şi impozitează. Faptic, se ajunge la o erodare a profitului real net al contribuabilului. Acest fenomen a fost pronunţat în anii ’90 până spre 2003-2004 şi iată că a revenit în actualitate pentru declaraţiile fiscale aferente anului 2022.

Pe de altă parte, avem încă un fenomen generat de creșterea nivelului inflaționist de anul trecut, care agravează contextul pentru antreprenorii români, în special pentru exportatori. Vorbim despre cursul valutar, caracterizat în ultimii doi ani de o anume stabilitate, în sensul unei deprecieri relativ nesemnificative comparativ cu rata inflației. De exemplu, dacă inflaţia din 2011 până în prezent a depăşit bine 50%, devaluarea RON a fost doar în jur de 10% în aceeaşi perioadă. Vestea mai puțin bună pentru exportatori este că această discrepanţă le aduce costuri interne de producţie mai mari, însă încasările în Euro nu vor aduce şi veniturile în RON pe măsură. Când mai adaugi faptul că inflația în România este de peste 2,5 ori mai mare decât cea în zona euro, devine clar că exportatorii suferă mai mult. Care este soluția de contracarare a acestui efect, pe care exportatorii îl vor resimți în acest an? Remediile nu sunt simple și în niciun caz cu efecte imediate.

Un alt exemplu al efectului de distorsionare al inflaţiei este în relația debitor-creditor. Şi anume, în cadrul procesului inflaționist se întâmplă un transfer al valorii de la creditor spre debitor. De exemplu, în cazul împrumuturilor în lei cu dobândă fixă, stabilită în trecut în condiţiile inflaţiei reduse (sau chiar negative în 2015-2016), este clar că debitorul este avantajat în fața băncii, pentru că îi va returna în termeni reali o sumă mai mică decât cea împrumutată iniţial. Acelaşi fenomen afectează şi datoria publică, pentru că un nivel ridicat al inflației „ajută” la scăderea datoriei nominale ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), lăsând un spaţiu mai larg pentru îndatorările viitoare. Este rezultatul faptului că, în condiții inflaționiste, PIB crește mai repede. În plus, în termeni nominali, putem asista la o scădere mai rapidă a deficitului bugetar, pe fundalul dinamicii diferenţiate a veniturilor şi cheltuielilor, respectiv apropierea acestuia de parametrul Maastrich, de 3%, pe care România e obligată să îl atingă la un moment dat.

Un alt exemplu din care se vede fața mai puțin știută a inflației mari sunt cheltuielile cu salariile bugetarilor. Această mărire în cazul României a fost în 2022 de 12% (sub procentul inflației, de 16,4%), ceea ce a creat un avantaj temporar al bugetului național, la poziția cheltuielilor cu salariile bugetarilor, în condiţiile în care veniturile bugetare au crescut într-un ritm mai accelerat.

În concluzie, este important de avut în vedere că inflația ridicată este un fenomen complex şi, chiar dacă, per ansamblu, are implicaţii negative la nivelul economiei naţionale, aceste implicaţii pot fi diferite în funcţie de circumstanţe.

• EY a premiat-o, de asemenea, pe Stella McCartney, un simbol al industriei modei, cu premiul EY Social Entrepreneurship Award 2022 pentru sustenabilitate
• Invitaţii au luat parte şi la o sesiune inspiraţională susţinută de artistul și activistul Bono, care a vorbit despre leadership antreprenorial

Gaston Taratuta, fondator și director general al companiei argentiniene Aleph Group, Inc., a fost numit EY World Entrepreneur Of The Year™ în cadrul unei ceremonii de premiere care a avut loc la Monaco. Gaston a fost selectat dintre cei peste 350 de participanți înscrişi în program, concurând cu cei 50 de câștigători din 41 de țări din întreaga lume. El este al doilea câștigător din America de Sud în istoria de 22 de ani a premiului. Evenimentul de celebrare a antreprenoriatului a prezentat un set divers de voci și perspective, având inclusiv un invitat special, solistul trupei U2, Bono. Artistul și activistul s-a alăturat pe scenă președintelui juriului și directorului general al EY Global, Carmine Di Sibio, pentru a vorbi despre oamenii, locurile și posibilitățile care i-au modelat viața și despre importanța colaborării în activitatea sa.

Taratuta, în vârstă de 49 de ani, a fondat compania Internet Media Services (IMS) în 2005, cu ambiția de a dezvolta ecosistemul digital din Argentina, țara sa natală, și de a contribui la dezvoltarea industriei tehnologice globale din regiune. Ulterior, adăugând alte companii achiziționate strategic, el a format Aleph Group, Inc., un distins holding global de publicitate cu o prezență în 90 de piețe de pe patru continente. Anul trecut Aleph Group a înregistrat venituri din exploatare de 131 milioane USD care au dus la un profit net din exploatare de 26 milioane USD şi are peste 1.000 de angajați.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale: „Câştigătorul din acest an, care a transformat viitorul industriei publicităţii digitale, făcând dovada unei rezilienţe deosebite şi a unei mentalităţi inovatoare, reprezintă un exemplu perfect al perseverenţei de neoprit care caracterizează antreprenorii din programul EY Entrepreneur Of the Year”.

Despre Gaston Taratuta, fondator și CEO al Aleph Group

Călătoria lui Gaston a început în timp ce lucra pentru cea mai mare companie media din Brazilia, unde printre rolurile sale principale se număra responsabilitatea de a conecta agenții de publicitate brazilieni cu clienții din Statele Unite. Atunci a început să identifice un decalaj care avea să determine o mare parte din succesul său pe parcurs – atât de multe platforme digitale se concentrau prea mult pe piețele cu cele mai bune performanțe, ignorând oportunitățile viitoare ale celor emergente.

La mijlocul anilor 2000, a pornit pe cont propriu și a fondat Internet Media Services (IMS) cu scopul de a crește reprezentarea platformelor digitale pe piețele insuficient deservite. După ce a încheiat un parteneriat cu Twitter pentru a asigura operațiuni în America Latină, Gaston a continuat să obțină parteneriate cu alți giganți digitali, precum Spotify, Waze, LinkedIn și Snapchat.

Pe parcursul următorului deceniu, a început să achiziționeze companii care aveau modele de afaceri similare cu IMS, diversificându-se pe noi piețe, rămânând în același timp fidel filozofiei de bază. În 2021 a format Aleph Group, conectând platformele digitale cu agenții de publicitate din țările emergente și creând pentru companiile care doresc să concureze în ecosistemul digital global un context în care toată lumea are șanse egale și corecte de reușită. 

Astăzi, Gaston și Aleph se angajează să facă publicitatea digitală accesibilă tuturor și să ajute piețele insuficient deservite să ajungă la o audiență globală.

Gaston Taratuta, fondator și CEO al Aleph Group, spune: „Să fii antreprenor înseamnă mai mult decât să construiești o afacere de succes, înseamnă să creezi și să profiți de oportunități acolo unde acestea nu există sau nu sunt ușor de obținut. Puține industrii au cunoscut mai multe evoluții în ultimele două decenii decât publicitatea digitală și tocmai de aceea sunt atât de pasionat să forjez viitorul acesteia. Esențial pentru orice succes este să te înconjori de oamenii potriviți, iar acest premiu este o dovadă a echipei mele extraordinare, inclusiv a prietenului și partenerului meu de afaceri excepțional, Ignacio Vidaguren. Sunt cu adevărat recunoscător să fiu numit EY World Entrepreneur Of The Year 2022 și sper să pot folosi această platformă pentru a da încredere antreprenorilor viitorului“.

Stella McCartney este beneficiara premiului EY Social Entrepreneurship Award 2022 pentru sustenabilitate

EY a desemnat-o, de asemenea, pe creatoarea de modă britanică Stella McCartney CBE, drept câștigătoarea premiului EY Social Entrepreneurship Award 2022 pentru sustenabilitate. Distincția recunoaște angajamentul său de-a lungul carierei pentru sustenabilitate și inovație în domeniul designului vestimentar, precum și activitatea organizației sale non-profit, Stella McCartney Cares, platforma caritabilă ce are ca scop crearea unei schimbări pozitive în industria modei și în lume în general, inspirându-i pe alții să adopte practici durabile.

Compania de audit, contabilitate și consultanță fiscală PKF Finconta, locul 7 în topul CECCAR al firmelor de expertiză contabilă din acest domeniu, a câștigat la nivel european procesul de selecție și a intrat pe lista consultanților Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru proiectul Financial Management Enhancement Project (FMEP). Pe lângă PKF Finconta, EY și PWC sunt ceilalți consultanți în acest proiect.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare consideră că dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) este vitală pentru o economie sănătoasă. Prin programul de Dezvoltare a Managementului Financiar (FMEP), BERD ajută companiile de acest tip să acceseze finanțare pentru serviciile de consultanță de care au nevoie pentru a crește. În cadrul FMEP sunt incluse următoarele tipuri de servicii: 1) revizuirea situațiilor financiare; 2) servicii de consultanță în contabilitate; și 3) training pentru a îmbunătăți abilitățile personalului companiei de a pregăti rapoarte de management relevante privind situația financiară a societății.

”PKF Finconta este o firmă antreprenorială românească cu peste 23 de ani de activitate. Avem o echipă de consultanți profesioniști și lucrăm zi de zi, preponderent cu companii antreprenoriale mari și mijlocii. Astfel înțelegem foarte bine care sunt nevoile lor de consultanță financiară, le cunoaștem provocările și avem expertiza necesară pentru a le oferi suportul de care au nevoie. Suntem mereu pe aceeași lungime de undă cu antreprenorii, pentru că și noi avem un parcurs similar. Iată de ce am făcut tot ce a ținut pe noi pentru a reuși să ne calificăm pentru a fi consultanți în acest proiect BERD. Ne dorim ca și în acest fel să contribuim la dezvoltarea afacerilor antreprenoriale din România”, spune Florentina Șușnea, Fondator și Managing Partner al PKF Finconta.

BERD va sprijini fiecare companie eligibilă prin acordarea unei subvenții pentru acoperirea a 75% din costul proiectului de consultanță, sau 20.000 EUR (în funcție de care este valoarea mai mică la sfârșitul proiectului).Recomandarea BERD este ca fiecare proiect de consultanță să includă o etapă de diagnoză, o etapă de introducere de noi procese de management financiar și o etapă de consolidare a capacității.

”Programul de Dezvoltare a Managementului Financiar (FMEP) este conceput de BERD pentru a ajuta IMM-urile să dezvolte cele mai bune practici relevante industriei în care activează și să crească calitatea raportării și a managementului financiar. Scopul proiectului este acela de a da IMM-urilor un nou nivel de înțelegere, dar și competențele necesare pentru a-și gestiona cu succes provocările din activitatea financiară zilnică, cu accent pe: managementul capitalul de lucru, managementul stocurilor, politicile de facturare și de plată și mecanismele interne de raportare”, spune Alina Făniță, CEO, PKF Finconta.

Informații despre criteriile de eligibilitate se găsesc pe site-ul www.ebrd.com/knowhow.

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Nu poate exista leadership fără influență, deoarece influențarea, inclusiv prin puterea exemplului, este modul în care liderii conduc. Există o diferență profundă între leadership și management. Ambele sunt importante în cadrul unei organizații, dar managementul este un proces și poate fi implementat numai pe bază de competențe, pe când leadershipul ține mai mult de auto-cunoaștere, auto-gestionare, auto-dezvoltare.

Sam Walton, antreprenorul care a creat Walmart, spunea că ”liderii fac tot ceea ce ține de ei ca să amplifice încrederea în sine a oamenilor pe care îi conduc, deoarece atunci când oamenii cred în ei înșiși, pot face lucruri uluitoare.” Este unul dintre efectele pozitive pe care liderii le generează în companie cu ajutorul influenței pe care o au asupra colegilor din echipă.

Despre dilema ”manager sau lider?”

Scopul managerilor și al liderilor este de a realiza obiectivele unei organizații. Managerii o fac prin planificare, organizare, structurarea de procese, alocarea de sarcini, monitorizarea și măsurarea rezultatelor. Dar și managerii folosesc influența, deoarece doar o parte din munca managerială nu poate fi realizată doar prin control și prin utilizarea autorității. Atunci când managerii trebuie să creeze mediul în care oamenii să fie motivați, implicați în auto-dezvoltare și să își dorească performanța nu o mai pot face numai prin metode de comandă și control.

Ce așteaptă oamenii?

Oamenii răspund cel mai bine atunci când sunt implicați în procesele de consultare și/sau decizie, lucrează cel mai bine atunci când le sunt ascultate propunerile de îmbunătățire a proceselor. Oamenii din echipă rămân loiali și implicați atunci când se simt respectați, încrezători, bine informați și lucrează într-un mediu în care simt că se dezvoltă continuu. De aceea liderii și managerii excepționali apelează la instrumente de coaching/mentoring și se deschid la nivel emoțional. Lucrează constant cu ei înșiși pentru a oferi cel mai bun exemplu tuturor colegilor din companie.

Cum conduc liderii?

Liderii conduc prin mobilizarea oamenilor în jurul unei viziuni convingătoare a viitorului, inspirându-le să urmeze pașii conducătorului. Ei arată oamenilor ce este posibil și îi motivează să facă aceste posibilități să devină realitate. Liderii inspiră și stimulează membrii grupului, convingându-i să-i urmeze viziunea, acțiunile, ideile. Liderii sunt urmați deoarece:

• Inspiră încredere și credibilitate, dovedind o capacitate extraordinară de a dezvolta relații
• Dovedesc sistematic competență și integritate, fiind modele pentru membrii echipei
• Au o atitudine de valorizare a oamenilor, fiind atenți la aceștia și la problemele lor

Liderii energizează echipa și se concentrează pe oameni, le dau o viziune și un scop pentru contribuția lor în companie, ceea ce conduce la un profund sentiment de împlinire la sfârșiul fiecărei zile de lucru. Liderii conduc prin modelarea modurilor de gândire sau de acțiune ale colegilor, dar și prin încurajarea unor noi modalități de a privi situațiile. În acest mod dau oamenilor curajul de a-și găsi propriul DE CE, ca parte a acelui DE CE al organizației.

În loc de concluzie

În multe cazuri, liderii sunt și managerii, iar managerii, și mulți alți colegi din organizație, sunt și lideri. Arta de a conduce este să știi când să folosești autoritatea și când să folosești influența, când să pui întrebări și când să expui păreri sau să comunici decizii, când să lansezi provocări și când să lauzi comportamente.

Ca antreprenor am condus echipe de câțiva oameni și echipe de sute de oameni. Indiferent de situație sau de dimensiunea echipei, am simțit că modelul meu comportamental, de comunicare, decizional, este evaluat și se transferă în proporții și feluri diferite asupra echipei, fie că am vrut sau nu. De aceea am ales să lucrez constant cu mine pentru a putea transfera cea mai bună versiune a mea, păstrând mereu curajul și dechiderea de a fi totodată autentic și uman.

Autor: Lucian Anghel, Fondator și CEO, EnergyPal-TimePal Romania și FMS

Antreprenoriatul din România este personificarea unui tânăr născut în 1990. Uneori idealist și animat de schimbare, alteori fără repere sau în tatonare pentru scalarea la nivel internațional și identificare de modele în business, dar de fiecare dată în căutarea de oportunități și adaptat la contextul turbulent al transformărilor economiei naționale.

Antreprenorii fondatori au parcurs vremuri grele

În același timp, antreprenorul român al anilor 90’, este un senior care predă acum ștafeta generației celor care se nășteau atunci când a început business-ul. La nivel macro, misiunea lui a fost una fondatoare pentru mediul de afaceri dintr-o țară fost comunistă ca România. La nivel micro a însemnat tranziția de la statutul de angajat, repartizat într-o întreprindere de stat, la cel de liber întreprinzător. A riscat foarte mult în condițiile inflației galopante de 170% din1991 sau de 256% din 1993 și care a continuat să fie de două cifre până în 2004.

Lipsa de capital și împrumuturile cu dobânzi prohibitive au condus la investiții reduse, care au complicat și mai mult accesarea instrumentelor de finanțare. Absența unei culturi de business și curaj antreprenorial a privilegiat improvizația în faza inițială de construcție a afacerii și a făcut anevoiasă scalarea afacerilor construite de ei. Cu aceste inerente dificultăți pentru o perioadă de tranziție, generația aceasta a făcut pionierat într-ale exprimării inițiativei private și promovării valorilor economiei de piață în România.

Generația moștenitorilor este foarte diferită

Astăzi o nouă generație preia ștafeta ca să ducă business-ul mai departe. Este generația celor care au crescut cu Internetul în buzunar și tehnologia la vârful degetelor. A celor care au călătorit și studiat în țări cu o solidă cultură de business, care au întâlnit proprietari de business-uri cu tradiție de câteva generații, care sunt conectați la noile tendințe, care transformă modele de business sau inventează altele noi.

Este generația celor care gândesc în rețea și își exprimă direct opțiunile în mediul online, a celor care nu au cunoscut constrângerile economice ale ideologiei de partid și gândesc dezvoltarea business-urilor la scală globală. Sunt prieteni cu tehnologia și o folosesc în mod natural, ca pe o prelungire a propriei prezențe, într-un mediu care ridică pe scut președinți și construiește cele mai puternice afaceri globale. Dintre aceștia se vor alege viitorii lideri de business.

Riscul succesiunii în afacerile de familie

Pe de altă parte, atunci când antreprenorii primei generații din România sunt întrebați despre transferul business-urilor către cea de-a doua generație, puțini spun că sunt pregătiți. Cel puțin așa pare să rezulte din studiile făcute pe acest subiect și relevante pentru România. Planificarea succesiunii este în top 3 provocări pentru antreprenorii români.

Cei mai mulți sunt hotărâți să păstreze afacerea și managementul companiei în familie. În acest moment antreprenorii români nu par să fie înclinați spre profesionalizarea conducerii afacerii, adică păstrarea drepturilor de proprietate a afacerii, dar atragerea unor manageri externi la conducerea companiei.

În același timp, diferențele de viziune dintre generații pot pune în pericol afacerile de familie. Pericolul poate lua forma diferențelor de viziune asupra gestiunii și evoluției afacerii și merge până la evenimente nefericite din familie (deces, divorț, etc). Sunt de notorietate cazurile finalurilor dramatice ale unor antreprenori români care au atras prăbușirea afacerilor pe care le construise. Pentru protejarea afacerilor în aceste situații se impune implementarea unor proceduri adecvate care, în acest moment în multe afaceri de familie, fie sunt simplist concepute, fie lipsesc în totalitate.

Dacă în companiile cu tradiție antreprenorială din Europa, experiența a consemnat măsuri concrete precum înțelegeri ale acționarilor, măsuri de evaluare a performanțelor, consiliu de familie sau alte mecanisme de soluționare a conflictelor, în cazul companiilor din România situația se corelează cu nivelul scăzut de maturitate al antreprenoriatului, în general. Încă o dată ne vine greu să urmăm exemplul afacerilor de familie seculare din toată lumea și vrem să ne creăm propria cale, cu toate riscurile de rigoare.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și tehnologii emergente

Dacă un antreprenor nu face diferența între rolul de proprietar și rolul de CEO, compania în care este implicat este pe un drum greșit. Directorul General (CEO) este un angajat cu funcție de decizie care primește salariu, în timp ce proprietarul are un rol decizional și ia dividende. CEO-ul are resposabilitatea rezultatelor companiei garantând cu funcția, proprietarul își asumă riscul reușitei afacerii garantând cu capitalul.

CEO, antreprenori, proprietari, management profesionist, companie

Cele două roluri au responsabilități diferite care își găsesc corespondent, printre altele, și în contabilitatea companiei. În timp ce CEO-ul are o obligație de rezultat, corelată în mod direct cu indicatori de performanță pe care trebuie să-i atingă, cum sunt profitul net sau creșterea veniturilor, ceea ce contează pentru proprietar sunt dividendele. CEO-ul se ghidează în principal după indicatorii financiari în funcție de care îi este măsurată performanță. Pentru aceasta contabilitatea este un instrument de control și un set de principii care trebuie respectate și aplicate coerent altfel este penalizabil cu funcția sau chiar juridic.

Separarea între control și dreptul de proprietate este mecanismul esențial pentru ca CEO-ul să fie lăsat să-și facă treaba, utilizând instrumente de management profesionist și pentru ca proprietarul să nu confunde bugetul companiei, în fapt banii acesteia, cu buzunarul propriu. Din punct de vedere contabil și legal compania este o entitate separată.

Dacă nu au un Board of Advisors, această separare a rolurilor are multiple beneficii pentru companiile antreprenoriale:

1.    Sarcina operațională este preluată de CEO în timp ce proprietarul are un rol consultativ cu privire la direcția strategică a companiei.
2.    Delegarea deciziilor către CEO, care are la rândul său o structură de conducere solidă la nivelul fiecărei funcții de bussines, îl păzește pe proprietar de riscul micro-managementului și de stres.
3.    Managementul profesionist recurge la instrumente de testare a planurilor de dezvoltare, la urmărirea rezultatului economico-financiar, la suprapunerea obiectivelor personale cu cele organizaționale și mai puțin la ego-ul unei singure persoane.
4.    Angajările sau concedierile se fac după criterii clare prin aplicarea unor procese și practici care să fundamenteze decizia de angajare, concediere sau training a angajaților.
5.    În cazul unui CEO, deciziile vor fi rezultatul unor consultări cu top managementul care poate să-i opună chiar rezistență, în timp ce alonja proprietarului poate să blocheze orice opinii diferite de ale lui.
6.    Asumarea unor riscuri calculate în cazul CEO-ului care trebuie să dea socoteală pentru deciziile strategice în timp ce proprietarul nu dă seama nimănui și poate face pariuri strategice foarte riscante bazate pe instinct/fler și luate foarte rapid.
7.    Lipsa experienței proprietarului și experiența CEO-ului în scalarea afacerii după accesarea de capital de la o instituție bancară sau fond de investiții evidențiază încă o dată importanța separării rolurilor.

Oportunitatea angajării unui CEO diferă de la o companie la altă, de la o industrie la cealaltă, de la o situație la alta. Când se întâmplă, acest moment atestă creșterea companiei la un nivel de complexitate ce merită intervenția unui manager profesionist. Tranziția de la un leadership a cărui sursă de autoritate derivă din calitatea de proprietar către un leadership ce derivă din știința de a conduce este necesară și obligatorie pentru accesarea unei alte trepte de dezvoltare a afacerii.

Abordarea potrivită a antreprenorului față de companie nu trebuie să fie cea a unui părinte care își controlează excesiv copilul, ci a celui care înțelege că, doar lăsându-l să-și asume independența va ajunge un adult responsabil și dezvoltat armonis. Același lucru se întâmplă și cu compania pe care o înființezi, o crești și apoi, dacă îi vrei binele și vrei să o vezi MARE, trebuie să o lași să se dezvolte independent de influența ta!

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

EY și YPO vor face schimb de idei și know-how relevant și vor accelera creșterea și inovarea în rândul comunităților și organizațiilor globale.  

EY anunță colaborarea cu YPO, platforma globală care conectează peste 25.000 de directori executivi din companii cu venituri cumulate de peste 6 trilioane de USD, din 130 țări.

Firmele membre EY vor deveni consultanți strategici pentru zona de învățare pentru YPO la nivel global, ceea ce va da posibilitatea celor două organizații să beneficieze de conținutul și know-how-ul comun, să colaboreze în organizarea de evenimente și să împărtășească idei orientate către inovare.

Această colaborare va da posibilitatea companiei EY să își consolideze relațiile cu antreprenorii și executivii de business, ajutându-i să-și extindă propriile rețele, să se conecteze cu profesioniști din mediul de business internațional, să facă față provocărilor, să inoveze și să-și accelereze creșterea.

“YPO conectează unii dintre cei mai importanți directori și antreprenori din lume. EY înțelege puterea ecosistemelor și importanța acestora pentru antreprenorii care inovează și își asumă riscuri, ca suport în călătoria lor de afaceri. Această relație strategică va avea rolul de a conecta clienții EY cu membrii YPO și companiile acestora de la nivel global. De asemenea, ne va da posibilitatea să ajutăm și mai mult companiile să depășească provocările și să valorifice oportunitățile generate de fenomenele disruptive din piață și să-și accelereze creșterea,” a declarat Annette Kimmitt, EY Global Growth Markets Leader.

EY și YPO vor lansa o serie de dezbateri privind provocările și oportunitățile cu care se confruntă antreprenorii, directorii și cei care inovează permanent în afaceri. Membrii YPO vor avea posibilitatea să valorifice aceste cunoștințe și, alături de resursele și capabilitățile EY, să le aplice în propriile afaceri și rețele.

• Unul din cinci antreprenori maturi nu se simte inspirat în activitatea de business de niciun model de antreprenor străin sau român
• Antreprenorii tineri dedică mai mult timp evenimentelor de networking
• Birocrația este un obstacol mai important pentru antreprenorii aflați la început de drum decât pentru cei maturi
• Antreprenorii de startup sunt mai pesimiști decât cei maturi în privința mentalităților referitoare la antreprenoriat

În medie, antreprenorii români de startup muncesc la fel de mult ca antreprenorii care au afaceri mature în spate. Cei mai mulți antreprenori, indiferent de vechimea sau dimensiunea afacerii, dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, ceea ce înseamnă că lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România.

Datele referitoare la antreprenorii maturi și cei care conduc un startup provin din Barometrul antreprenoriatului românesc 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank, și din Barometrul afacerilor de tip startup din România 2016, realizat de EY România în colaborare cu Impact Hub.

Barometrul antreprenoriatului românesc analizează răspunsurile a 350 oameni de afaceri. Dintre aceștia 73% depășesc ca vârstă 40 de ani și doar 1% au sub 29 de ani. Prin comparație, cei mai mulți dintre respondenții Barometrului afacerilor de tip startup din România 2016 se află în intervalul de vârstă 25-35 de ani. Dimensiunile afacerilor celor două categorii de antreprenori diferă de asemenea.  45% dintre respondenții Barometrului antreprenoriatului românesc conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane de EUR, față de 89% dintre respondenții Barometrului afacerilor de tip startup care au afaceri cu cifră de afaceri de sub 100.000 EUR.

Antreprenorii tineri sunt mai pasionați de networking

Deși participă la evenimente de networking, se poate observa faptul că antreprenorii maturi nu o fac în aceeași măsură cu antreprenorii de startup. 64% din antreprenorii de startup participă la cel puțin un astfel de eveniment într-o săptămână, față de 53% dintre antreprenorii maturi.

Birocrația este cel mai mare obstacol pentru antreprenorii de startup

Spre deosebire de antreprenorii maturi, antreprenorii de startup consideră că birocrația (28% dintre răspunsuri) și accesul la finantare (17%) constituie cele mai mari obstacole pentru antreprenori, fiscalitatea excesivă fiind principalul obstacol doar pentru 12% din respondenți.

Problemele cadrului fiscal și legislativ au fost indicate de 35% dintre antreprenorii maturi ca reprezentând cel mai important obstacol pentru dezvoltarea afacerilor în România, în linie cu edițiile anterioare ale Barometrului EY al antreprenoriatului românesc 2012-2015. Neclaritățile legislative, lipsa de informații, legislația stufoasă, fiscalitatea excesivă – sunt doar câteva aspecte semnalate de antreprenori ce sunt corelate cu sistemul de reglementare și fiscalizare.

Antreprenorii de startup, mai pesimiști decât cei maturi

În ciuda faptului că antreprenorii de startup sunt mai tineri decât antreprenorii cu afaceri mature, 66% dintre ei situându-se în intervalul de vârstă 25-35 de ani, față de 73% respondenți ai Barometrului antreprenoriatului românesc 2016, care au peste 40 de ani, tinerii antreprenori sunt mai pesimiști în privința culturii antreprenoriale din România. Astfel, 60% dintre antreprenorii de startup cred că mentalitățile românești nu sunt pro-antreprenori, comparativ cu 50% dintre antreprenorii români care consideră că mentalitățile sunt pro-antreprenori.

Unul din cinci antreprenori maturi nu se simte inspirat în activitatea de business de niciun model de antreprenor străin sau român

41% dintre antreprenorii maturi sunt inspirați în primul rând de un antreprenor român de succes în activitatea lor ca oameni de afaceri, dar procentele sunt foarte fragmentate între antreprenorii nominalizați. Singurul antreprenor român care se distanțează în preferințe este Ion Țiriac. Aproape unul din cinci antreprenori îl percep ca pe un model de urmat în business.

La fel de mulți (20%) indică faptul că nu au un antreprenor care să îi inspire. Dintre antreprenorii străini, Steve Jobs și Bill Gates sunt preferații oamenilor de afaceri maturi respondenți. Prin comparație, cei mai mulți antreprenori de startup se simt inspirați de modele de afaceri din străinătate, 46% dintre ei indicând un antreprenor străin ca inspirație pentru afacerea lui, pe primul loc situându-l pe Elon Musk – antreprenor în serie, CEO Tesla Motors și fondator SpaceX și PayPal.

• Antreprenorii de startup din România muncesc în medie 10 ore pe zi la propria afacere
• 46% dintre ei își doresc continuarea procesului de relaxare fiscală
• 15% dintre startup-uri vor să acceseze fonduri europene în acest an
• Marketing-ul și promovarea – cea mai importantă zonă de investiții pentru startup-uri în 2016
• Cea mai mare provocare pentru startup-urile românești – accesul la finanțare
• 86% consideră că educația oferită în școală nu încurajează spiritul antreprenorial în România
• 64% dintre ei merg la cel puțin un eveniment de networking pe săptămână
• 38% dintre antreprenorii de startup câștigă sub 500 EUR pe lună

Antreprenorii români care conduc o afacere de tip startup consideră scăderea impozitării muncii cea mai importantă măsură fiscală pentru dezvoltarea acestui tip de afaceri. Astfel, 78% dintre acești antreprenori îi atribuie un impact major, conform studiului EY și Impact Hub – Barometrul afacerilor de tip startup din România – 2016.

301 de antreprenori români care conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani au răspuns întrebărilor Barometrului afacerilor de tip startup din România. 66% dintre respondenți au între 25 și 35 de ani, 19% au peste 35 de ani, în timp ce 15% se situează ca vârstă sub 25 de ani. Urmând celor trei ediții ale Barometrului EY al antreprenoriatului românesc și altor două ediții dedicate educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, respectiv afacerilor de familie, studiul analizează și centralizează percepțiile și zonele de interes ale antreprenorilor aflați la început de drum.

Antreprenorii de startup din România muncesc în medie 10 ore pe zi la propria afacere

Cei mai mulți antreprenori aflați la început de drum dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, ceea ce indică faptul că lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România. Conform unui studiu Eurofound, angajații români au lucrat în anul 2014 cel mai mult dintre angajații Uniunii Europene, numărul de ore lucrate ajungând la 41 pe săptămână. Deși cei mai mulți dedică 10 ore propriei afaceri, 27% dintre antreprenori depășesc limita celor zece ore, unii dintre aceștia ajungând chiar la 18 ore de muncă în fiecare zi.

64% dintre antreprenorii de startup merg la cel puțin un eveniment de networking pe săptămână

Majoritatea antreprenorilor înțelege importanța construirii de relații pentru succesul inițiativei antreprenoriale. Astfel, 64% dintre respondenți participă la cel puțin un eveniment de networking în medie într-o săptămână, față de 29% dintre respondenți care nu participă la niciun astfel de eveniment. Fie că vorbim despre construirea de parteneriate de business, de vânzări și marketing sau de identificarea de furnizori de servicii pentru startup sau de mentori, dezvoltarea de relații de business este vitală pentru creșterea afacerii.

38% dintre antreprenorii de startup câștigă sub 500 EUR pe lună

Dacă 38% dintre antreprenorii respondenți în cadrul studiului au un venit lunar situat sub 500 EUR, 11% au depășesc nivelul de 2.000 EUR pe lună. În România, venitul mediu net în luna noiembrie 2015 s-a ridicat la 432 EUR.

Birocrația – cel mai important obstacol în calea inițiativei antreprenoriale

În linie cu antreprenorii respondenți ai Barometrului EY al antreprenoriatului românesc – edițiile 2012-2015, birocrația a fost indicată și de către antreprenorii de startup ca fiind cel mai important obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România. Neclaritățile legislative, lipsa de informații, legislația stufoasă – sunt doar câteva aspecte semnalate de antreprenorii de startup ce sunt corelate cu fenomenul birocrației.

În topul obstacolelor identificate de antreprenori, atât maturi cât și aflați la început de drum, intră de asemenea aspectele fiscale, accesul dificil la finanțare și lipsa educației antreprenoriale.

46% dintre antreprenori își doresc continuarea procesului de relaxare fiscală

26% dintre respondenți își doresc o relaxare fiscală care să vizeze numai startup-urile, în timp ce 20% consideră că o relaxare fiscală generală la nivelul firmelor ar avea cel mai mare impact în susținerea antreprenorilor. În topul măsurilor de urmat de către autorități pentru a susține inițiativa antreprenorială intră și reducerea birocrației (14%), crearea mai multor programe de finanțare pentru startup-uri din Fonduri Europene sau fonduri nerambursabile din partea statului român, dar și crearea unor instituții care să sprijine în mod real startup-urile prin consultanță, spații de lucru, incubatoare de afaceri administrate și finanțate de stat; un e-ghișeu funcțional și digitalizarea instituțiilor.

78% văd scăderea impozitării muncii ca o măsură ce ar avea un impact major pentru startup-uri

În mod specific în domeniul fiscalizării, scăderea impozitării muncii – atât pentru angajați, cât și pentru angajatori (78%), simplificarea reglementărilor și taxării startup-urilor (78% dintre răspunsuri) și scăderea impozitării veniturilor startup-urilor (74%) sunt cele mai importante măsuri din perspectiva antreprenorilor pentru a îmbunătăți mediul de reglementare și fiscal pentru startup-uri.

Fondurile proprii – cea mai importantă sursă de finanțare pentru începerea afacerii

Conform Global Entrepreneurship Monitor 2012 US Report, 73% dintre antreprenorii care au fondat companii în Statele Unite le-au finanțat din economiile personale. Procentul se apropie și în România de aceeași valoare, 69% dintre respondenți indicând fondurile proprii, inclusiv împrumuturi de nevoi personale și salariul încasat dintr-un alt loc de muncă decât startup-ul, ca fiind cea mai importantă sursă de finanțare. Pe următoarele două locuri se situează fondurile europene și finanțările nerambursabile oferite de statul român, familia și prietenii reprezentând doar a patra cea mai importantă sursă pentru startup-urile locale.

15% dintre respondenți vor să acceseze fonduri europene în acest an

Din totalul respondenților, 15% au intenția de a accesa fonduri europene în următoarele 12 luni, în timp ce 13% intenționează să acceseze programe guvernamentale pentru startup-uri. Creditele bancare se clasează pe locul al șaselea în intenția startup-urilor, iar pe locurile 7 și 8 se situează fondurile de capital de risc și cele de private equity.

Marketing-ul și promovarea – cea mai importantă zonă de investiții pentru startup-uri în acest an

În 2016, cei mai mulți antreprenori de startup vor aloca resursele cele mai mari pentru promovare (32%) și vânzare și distribuție (28%). Definirea produsului sau serviciului este a treia zonă de investiții, cel mai probabil datorită faptului că 50% dintre firmele respondente au sub un an vechime. Operaționalul și HR-ul sunt ultimele zone de investiții planificate, la fel ca și definirea și optimizarea modelului de business.

86% dintre antreprenori consideră că educația nu încurajează spiritul antreprenorial

Antreprenorii de startup consideră într-o măsură covârșitoare – 86% – că școala românească nu îi pregătește pe tineri pentru a deveni antreprenori. Educația precară a antreprenorilor este indicată chiar de oamenii de afaceri ca al treilea obstacol în dezvoltarea antreprenorială. Aceștia subliniază lipsa mentorilor și a unei educații relevante în domeniul financiar, de management, marketing și vânzări.

Doar 18% din antreprenorii de startup consideră eșecul în afaceri un prilej de învățare

Frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului în România, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale. Cea mai mare pondere a antreprenorilor de startup consideră eșecul în afaceri un eșec în carieră (26%), în timp ce 22% cred că acesta va constitui o barieră pentru viitoarele inițiative antreprenoriale, iar 20% cred că indică lipsa abilităților necesare. Doar 18% consideră eșecul un prilej de învățare, iar 5% cred că acesta nu are un impact asupra viitoarelor startup-uri.

Vlad Craioveanu, Managing Director Impact Hub Bucharest & Cluj-Napoca: “Alături de Impact Hub sprijinim mediul antreprenorial românesc încă din 2012, odată cu deschiderea primului spațiu Impact Hub în București și ne extindem prezența națională odată cu deschiderea în martie 2016 a spațiului din Cluj-Napoca. Urmărim cu atenție evoluția acestui domeniu și am participat cu un interes deosebit la acest studiu întrucât el relevă nevoile pe care fondatorii de start-up-uri le au și cum putem pe viitor să dezvoltăm noi soluții la provocările pe care aceștia le au.”

Alexandru Lupea, Assurance Partner și Strategic Growth Markets Leader, EY România: “Îi susținem pe antreprenori încă de la primele etape de dezvoltare pentru că știm că liderii de mâine ai mediului de business au nevoie de sprijin astăzi. EY are o tradiție de peste treizeci de ani în proiecte cu companii antreprenoriale. Lucrăm împreună cu antreprenori, adaptându-ne abordarea, resursele și capabilitățile la ritmul rapid de creștere al acestor companii. Colaborăm cu startup-uri care se află la prima rundă de finanțare, până la companii care sunt evaluate la miliarde de dolari.”