Autori: Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România

Mihnea Crăciun, Managing Director, Endeavor România

EY România și Endeavor lansează astăzi studiul „Profilul antreprenorului român în tehnologie”, care oferă o privire de ansamblu asupra mediului antreprenorial din sectorul tehnologic din România. Studiul evidențiază tendințele demografice, provocările și succesele antreprenorilor români din tehnologie, subliniind contribuția lor la economia națională și globală.

Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrală, subliniază importanța antreprenoriatului în contextul economic actual: „În România, antreprenoriatul este un fenomen în plină expansiune, reflectând reziliența și evoluția mediului de afaceri local. Studiul nostru arată că 53% dintre antreprenorii din tehnologie își orientează inițiativele către piețele internaționale, demonstrând adaptabilitate, planificare strategică și o viziune globală. Profilul antreprenorului român care se distinge din acest studiu este caracterizat de perseverență, reziliență, dar și spirit autodidact și determinare, trăsături esențiale care îi ajută să depășească dificultățile și să creeze noi oportunități. În plus, aceștia sunt tineri, educați și capabili să colaboreze eficient în echipă. În colaborare cu Endeavor, o organizație globală care sprijină antreprenorii să-și scaleze afacerile și să aibă un impact pozitiv asupra economiilor locale și globale, am realizat această cercetare pentru a evidenția contribuția vitală a antreprenorilor la creșterea economică și la inovarea mediului de afaceri.”

„Acest raport spune o poveste despre curajul și perseverența antreprenorilor români care au reușit să transforme obstacolele în oportunități. Dincolo de date, descoperim o comunitate de lideri care și-au construit afacerile pe o fundație de inovație și colaborare, iar succesul lor este o dovadă că, în ciuda provocărilor economice, antreprenorii români continuă să își urmeze viziunea, sprijiniți de o rețea solidă de mentori și parteneri strategici,” a declarat Mihnea Crăciun, Managing Director, Endeavor România.

Conform studiului, București și Cluj-Napoca sunt orașele care sprijină antreprenoriatul tehnologic în România. Din 2014, Bucureștiul a înregistrat o creștere de 35,9% a numărului de inițiative antreprenoriale, în timp ce Cluj-Napoca a avut o creștere remarcabilă de 66,5%. Aceste orașe beneficiază de ecosisteme economice puternice și instituții academice de renume, care creează medii propice pentru inovație și dezvoltare de afaceri.

Jumătate dintre antreprenorii români din sectorul tehnologic își încep afacerile înainte de vârsta de 25 de ani, iar un procent notabil de 11% încep chiar înainte de a împlini 18 ani. Nivelul de educație este ridicat în rândul acestor antreprenori, 90% dintre ei având cel puțin o diplomă de licență. Domeniile predominante de studiu sunt disciplinele tehnice (45%) și finanțele sau economia (29%).

Antreprenorii români din tehnologie demonstrează reziliență și adaptabilitate, vizând adesea piețele internaționale, cu 53% dintre inițiativele lor orientate global. Această orientare internațională subliniază ambiția de a scala și inova dincolo de granițele naționale. Mulți antreprenori acumulează experiență valoroasă de muncă și își completează educația înainte de a-și lansa afacerile, ceea ce le oferă abilități esențiale și o înțelegere cuprinzătoare a dinamicii pieței. Totodată, ei preferă inițiativele colaborative, datele arătând rate de succes mai mari pentru afacerile fondate de mai multe persoane (80%) comparativ cu inițiativele solo (20%). Abordarea colaborativă îmbunătățește performanța afacerii prin diversificarea abilităților, împărțirea responsabilităților și îmbunătățirea lucrului în echipă.

Provocări și tendințe strategice

În pofida succeselor lor, antreprenorii români din tehnologie se confruntă cu provocări semnificative, în special în obținerea investițiilor externe. Un procent covârșitor de 95% preferă să mențină controlul privat asupra afacerilor lor, ceea ce poate limita potențialul de creștere din cauza reticenței de a accepta finanțare externă. De asemenea, antreprenoriatul pare să fie influențat de familie și cercurile sociale apropiate, 53% dintre respondenți raportând o conexiune familială sau socială cu antreprenoriatul.

Obținerea finanțării este o provocare semnificativă, majoritatea antreprenorilor bazându-se pe fonduri personale (42%) pentru capitalul inițial, urmate de angel investors (19%) și fonduri de investiții (15%). Experiența în industrie se dovedește crucială pentru succes, 71% dintre antreprenori valorificând cunoștințele anterioare pentru a-și conduce afacerile.

Succesul pentru antreprenorii români din tehnologie este multifațetat, măsurat de obicei prin creșterea companiei, generarea de venituri și validarea pieței. Dorința lor de a se extinde și de a genera profit este alimentată de angajamentul de a construi echipe competente și de a dezvolta produse pregătite pentru piață. Acest parcurs, caracterizat de ambiție, planificare strategică și reziliență, ilustrează un ecosistem antreprenorial promițător și inovator în România.

România a făcut pași importanți în ultimele trei decenii și a parcurs un drum lung, în care progresul făcut este mai bun decât îl percepem și există în continuare potențial mare de creștere. Dezvoltarea economiei și a societății românești este perspectiva din care EY România face un bilanț al implicării sale active în această evoluție pe durata celor 30 de ani de când compania de consultanță și audit a intrat pe piața locală, vorbind despre importanța asumării prezentului pentru conturarea viitorului.

Între anul 1992, când EY se lansa în România, și anul 2022, economia țării a crescut de peste 9 ori în valoarea absolută a PIB-ului, o evoluție de la 25 miliarde USD în 1992, la aproape 250 miliarde de USD în 2021. Numărul de companii noi înregistrate anual a crescut de aproape 14 ori în cele trei decenii, de la aproximativ 7.000 de firme înregistrate în 1990, la peste 100.000 în 2021.

Pe măsură ce economia a înregistrat procente de creștere din ce în ce mai solide, EY a sprijinit progresul antreprenoriatului în România. În 2014, lansa în premieră în România, competiția internațională anuală „EY Entrepreneur Of the Year”, oferind antreprenorilor locali șansa să intre în singurul program internațional care recunoaște performanța antreprenorială. Peste 200 de antreprenori au fost deja implicați în competiție.

În cei 30 de ani, EY a avut o contribuție activă la construcția ecosistemului economic și social local, sprijinind trecerea la o economie de piață funcțională și conectând România la trendurile de business globale. Prin intrarea sa în piață, în anul 1992, EY a oferit atât sectorului public, cât și celui privat, acces la know-how-ul său internațional și la asistență specializată, prin intermediul a patru linii de servicii integrate: audit; asistență fiscală și juridică; strategie și tranzacții și consultanță. Prin echipe multidisciplinare de specialiști, EY a asigurat asistență în proiecte locale de anvergură, care au vizat atât dezvoltarea și implementarea de politici economice și structurale, cât și strategii de creștere durabilă.

„E nevoie de o aliniere a leadership-ului la realitatea actuală: o lume transformată de tehnologie, agilă, conectată și hiper-rezilientă. Tema e valabilă atât în business, cât și pentru cei care generează politici publice. În acest segment, al politicilor și viziunii, EY are o perspectivă globală, creată de cei 300.000 de colegi din toată lumea. Cu cât schimbarea se face mai rapid, cu atât progresele mediului din România vor putea fi vizibile și valorificate”, Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Printre proiectele reper prin care EY România a contribuit la progresul României în toți acești ani se numără restructurarea sistemului comun de TVA, armonizarea regulilor în privința accizelor și taxelor vamale sau crearea practicii de prețuri de transfer, pe care Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică din cadrul EY a lansat-o în anul 2003, cu mult timp înainte de reglementarea prețurilor de transfer din 2008, anticipând nevoile pieței.

În această perioadă, echipe ale EY participă la proiectul privind Fișierul Standard de Control Fiscal (SAF-T), cel mai mare proiect de digitalizare al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) care, alături de celelalte proiecte de digitalizare a ANAF (cum ar fi RO E-factura și RO E-transport) vor genera o schimbare de paradigmă în relația ANAF-contribuabil.

„Suntem martorii unor schimbări ireversibile în relația stat-contribuabil – viteza de apariție a unor noi reglementări, transparența impusă și apariția unor noi raportări, totul este diferit de ceea ce știam. Așa cum stau lucrurile la acest moment, într-un interval scurt de timp, raporturile contribuabililor cu Fiscul vor fi duse la un alt nivel și este important ca toți contribuabilii să fie pregătiți”, arată Alex Milcev, liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică.

EY România a contribuit la transformarea entităților de stat prin privatizarea Dacia și cumpărarea de către Renault, achiziția Electrica Muntenia Sud, Banat și Dobrogea de către Enel și a Distrigaz Nord de către E.ON, tranzacții de anvergură care au adus beneficii economice semnificative pentru România.

La începutul anilor 2000, EY a participat la structurarea activității de supraveghere pentru piața de capital și cea de asigurări și a oferit asistență Băncii Naționale a României pentru elaborarea politicilor necesare.

EY a contribuit la realizarea unei politici publice pentru dezvoltarea serviciilor sociale ce are la bază un studiu național, care a fost o premieră pentru România. Implicarea noastră în definirea politicii de digitalizare a serviciilor publice ale administrației centrale din România și a strategiei de digitalizare 2020-2030 sunt printre cele mai importante proiecte de transformare a sectorului public.

De asemenea, centrul de excelență EY pentru automatizarea proceselor de la București, care servește atât piața locală, cât și pe cea globală, a derulat peste 100 de proiecte în ultimii ani.

„Activitatea noastră transcende toate domeniile economiei, nu doar sectorul de business. Suntem mândri de contribuția noastră în societate prin rolul nostru de a ajuta la transformarea sectorului public. România are un potențial uriaș, nu numai în sectorul tehnologiei, care e extrem de creativ și inovator, ci și în agricultură, producție și servicii”, subliniază Peter Latos, liderul departamentelor de Consultanță, Strategie și Tranzacții.

Un alt proiect structural important a fost alinierea raportărilor financiare ale companiilor din România, introducerea unor standarde și bune practici, prin care Departamentul de Audit și Servicii Conexe a contribuit la creșterea încrederii în mediul de afaceri local și a stimulat parteneriate cu mediul de business internațional.

„Unul dintre obiectivele noastre acum este acela de a convinge și a sprijini antreprenorii din România să se angajeze în efortul de planificare strategică, pe termen lung, astfel încât să valorifice resursele financiare pentru asigurarea unei creșteri accelerate”, spune Alina Dimitriu, liderul departamentului de Audit.

Pentru a marca aniversarea a 30 de ani de activitate continuă în România, s-a lansat campania EY: 30 pentru România, care se va derula pe tot parcursul anului 2022. Vor fi aduse în atenția publică proiecte, personalități și momente care au marcat progresul României în 30 de ani, se vor derula inițiative colaborative de implicare comunitară împreună cu parteneri și colaboratori EY.

Concepută inițial pentru marile companii, guvernanța corporativă pare că se referă doar la acestea. Că se aplică doar companiilor listate cu scopul protecției drepturilor acționarilor și factorilor implicați. Că datorită guvernaței corporative se oferă un cadru de monitorizare a activității managementului și că scopul este să încurajeze obținerea de rezultate tot mai bune. Dar acest concept se referă și la companiile antreprenoriale mici și mijlocii. Chiar dacă în cazul acestora de multe ori managementul este realizat de proprietarii companiei și acțiunile sunt deținute de membrii familiei, guvernanța corporativă este de o binevenită relevanță.

În companiile unde proprietarii sunt și directori executivi, managementul și exercitarea dreptului de proprietate sunt aliniate, dar interesul poate să nu coincidă cu toți factorii interesați. Acolo unde nu toții membrii familiei sunt implicați în conducerea afacerii, activarea mecanismelor de protecție a drepturilor lor este necesară.

Din acest punct de vedere adaptarea guvernanței corporative la dimensiunea și nivelul de maturitate al companiei antreprenoriale este de ajutor. Deoarece guvernanța corporativă stabilește rolul fiecărui membru al familiei în cadrul afacerii, structurează nevoia de dezvoltare prin raportarea la generațiile viitoare care vor prelua afacerea, definește rolul, structura și componența conducerii și stabilește impactul managerilor cu senioritate asupra afacerii și nevoia unui plan de succesiune.

Beneficiile adoptării guvernanței corporative pentru IMM-uri

International Finance Corporation arată că beneficiile care rezultă din adoptarea guvernanței corporative și adaptarea acesteia la afacerile antreprenoriale mici și mijlocii sunt următoarele:

• Mai puține conflicte între membrii familiei sau alți acționari implicați în conducerea companiei și cei care nu sunt implicați
• Protecție mai mare la fraudă, delapidare sau costuri financiare generate de un control intern slab
• Accesul mai facil la creditare și la generarea unei creșteri mai rapide a afacerii

Importanța reîmprospătării componenței Consiliului Director

Consiliul Director este o componentă importantă a guvernanței corporative în companiile mari, dar este la fel importantă și în companiile mici și mijlocii. Prin cooptarea în această structură de decizie a directorilor externi compania accesează competențe, experiență și comportamente de management corecte. În plus, beneficiază și de o rețea de contacte ce depășește limitele contactelor și expertiza proprietarilor.

Reîmprospătarea consiliului director cu membri externi deschide perspectiva cu privire la clienți, furnizori sau factori de reglementare și oferă un punct de vedere și o analiză mai obiectivă cu privire la strategie, măsurarea performanței și îmbunătățirea proceselor.

Cercetările arată o creștere slabă a companiilor care au un Consiliu Director prea stabil și o componență formată din membri cu succese limitate. În schimb, companiile cu directori externi în Consiliul Director au tendința să crească mai repede, mai ales prin achiziționarea altor companii. Directorii externi au contacte pe care le pot folosi când doresc să facă achiziții, sunt mai bine conectați la realitățile pieței și au informații la zi despre industrie.

În concluzie

Fondatorii au un rol decisiv până la un anumit nivel de creștere al companiei peste care nu pot să treacă cu mentalitatea care i-a ajutat să ajungă până acolo. Ajung să fie obosiți de schimbările pieței și să perpetueze rețeta care le-a adus succes. Modelul de business devine depășit și apare criza de creștere. În momentele de criză, guvernanță corporativă este de ajutor deoarece permite infuzarea de noi idei, deschiderea de noi perspective și oferă răspunsuri cu ajutorul cutiei de rezonanță asigurate de existența directorilor externi.

Companiile din ziua de azi nu funcționează într-un mediu static, ci într-unul care evoluează în permanență. De aceea este necesar ca și fondatorii companiilor antreprenoriale să își ridice perspectiva pentru a observa pertinent dezvoltarea afacerii lor. Adoptarea guvernanței corporative îi plasează într-un punct de observație ce privilegiază luarea deciziilor celor mai avantajoase pentru compania și familia lor. 

Autor: Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta

* * *

Despre PKF Finconta

De peste 23 de ani, PKF Finconta este una dintre principalele 10 firme de servicii profesionale din România. Ca membri ai PKF International Ltd. suntem parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, care oferă consultanță și audit oriunde în lume.Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora oferim servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Companiile mari sunt asociate cu birocrația. Structura organizatorică stufoasă, excesul de proceduri, email-uri și aprobări sufocă inovația. Ca să răspundă competiției globale, mediul de afaceri se schimbă. Inovația și antreprenoriatul se propagă în lumea întreagă. Companiile care apar sunt mici și propun soluții tot mai îndrăznețe. Antreprenorii, de multe ori proveniți din corporații, știu sincopele de agilitate ale companiilor mari și le speculează inerția. ”Business as usual” nu mai funcționează. Internetul le dă curaj celor întreprinzători. Calea spre antreprenoriat este pavată de biți de inițiativă.

Inovația și antreprenoriatul vor câștiga teren la nivel global datorită următoarelor condiții esențiale:

1. Gândirea antreprenorială– Ceea ce au antreprenorii bun și beneficiază tot mediul de business, este că pot să vadă, să înțeleagă și să valorifice oportunitățile din piață. Abilitatea lor de a gândi diferit, de a vedea ce alții nu văd, de a observa ce nu există și identifica oportunitățile potrivite sunt doar câteva calități care diferențiază antreprenorii de salariați.

2. Încrederea–Criza economică declanșată în anul 2008 a erodat încrederea în sistemul financiar și în capacitatea autorităților de a preveni situații economice care afectează semnificativ companiile. Neîncrederea provenită din slaba reglementare, respectiv operare, a instrumentelor financiare i-a responsabilizat pe oameni, a reinventat comunități, țări și societăți. Ca atare, dintr-un sentiment de insecuritate individuală, s-au creat emoții colective care susțin încrederea în antreprenoriat.

3. Colaborarea între companii– La nivel global se configurează colaborări între antreprenori. Obișnuitele proiecte de colaborare pe inovație între state, prin institute de cercetare și universități, acum devin obișnuite între companiile antreprenoriale. Concomitent, proiecte de mare succes tip Start-up Nation sunt tot mai des întâlnite în țările UE și din Asia. În peisajul antreprenorial, privilegiați sunt cei care pornesc un start-up în tehnologie. Incubatoarele de afaceri sunt tot mai des considerate opțiuni viabile pentru țările care vor să-și crească competitivitatea.

4. Comerțul global– Chiar dacă în acest moment există tensiuni comerciale între marile puteri politico-economice, acestea sunt pasagere. În fond, condițiile comerțului global s-au îmbunătățit. Economiile sunt interdependente și, per ansamblu, barierele comerciale se ridică. Accesul facil la internet a devenit de facto un drept al omului la informare. Aceste condiții conduc la reforme politice, la proliferarea transparenței comerciale și culturale, la progres social și crează un context favorabil pentru business.

5. Responsabilitatea față de societate și mediu– Obiectivele de afaceri ale companiilor sunt inseparabile de societatea și mediul în care acestea funcționează, iar a nu lua în considerare impactul asupra acestor două componente ar face nesustenabile activitățile companiilor. Performanța prin urmărirea “obiectivelor prezentului” și responsabilitatea obținerii rezultatelor “fără a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și atinge propriile obiective” vor conta în preferințele de cumpărare a produselor și serviciilor companiilor care susțin acest deziderat.

Nevoia de inovație și spiritul antreprenorial care o acompaniază vor fi orientate spre un scop altfel: dorința unui nivel de trai mai bun, operaționalizarea ”instinctului binelui” în slujba comunității, protejarea mediului și profit sustenabil. Trebuie să construim o lume mai bună.

Autor: Alina Făniță, CEO, PKF Finconta

• Unul din trei antreprenori români are ca model un om de afaceri străin
• Antreprenorii sunt mai bine văzuți de societatea românească

Antreprenorii români percep o îmbunătățire vizibilă a modului în care societatea susține inițiativa privată și antreprenoriatul. Astfel, percepția negativă față de antreprenori a scăzut de la 59% în 2014, la 46% în 2015 și 35% în 2016, conform Barometrului antreprenoriatului românesc 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Schimbarea de percepție din ultimii ani poate fi pusă pe seama creșterii exponențiale a vizibilității antreprenorilor în mass media, prin expunerea poveștilor lor de succes, fie că a fost vorba despre antreprenori cu afaceri mature sau start-up-uri. Acest tip de expunere este unul dintre cei mai eficienți factori de favorabilizare a societății în alegerea căii antreprenoriale. În același timp, inițiativele de sprijinire a antreprenoriatului s-au înmulțit și ele, de la hub-uri și spații comune de lucru pentru start-up-uri, până la programe de mentorat, cursuri și ateliere de antreprenoriat.

Frica de eșec este unul dintre cele mai importante obstacole pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România

În ciuda îmbunătățirii percepției față de antreprenori, frica de eșec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului în România, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale. Atunci când eşecul în afaceri are un cost foarte mare impus de societate, potenţialii antreprenori aleg cu greu această cale.

Astfel, doar 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature consideră că eșecul în afaceri este perceput pozitiv (de exemplu este un prilej de învățare sau pur și simplu nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri). Procentul celor cu percepție pozitivă relativă la eșec nu doar că a rămas mic, dar chiar a scăzut în 2016, dar pe seama antreprenorilor nehotărâți. De aceea, percepția negativă a scăzut de la 81% în ediția 2014 a Barometrului EY a antreprenoriatului românesc, la 65% în 2015 și 60% în 2016.

Punând în oglindă răspunsurile antreprenorilor maturi, cu cele ale antreprenorilor respondenți în cadrul Barometrului afacerilor de tip startup din România 2016 și cele ale studenților din Barometrul culturii și educației antreprenoriale în rândul studenților 2014, se observă că antreprenorii maturi sunt cei mai optimiști. Astfel, 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature cred că eșecul în afaceri este un prilej de învățare sau că nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri, față de 23% dintre antreprenorii de startup și 28% dintre studenți.

Unul din trei antreprenori români are ca model un om de afaceri străin

41% dintre antreprenori sunt inspirați în primul rând de un antreprenor român de succes în activitatea lor ca oameni de afaceri, dar procentele sunt foarte fragmentate între antreprenorii nominalizați. Singurul antreprenor român care se distanțează în preferințe este Ion Țiriac. Aproape unul din cinci antreprenori îl percep ca pe un model de urmat în business.

Un procent foarte mare (20%) indică faptul că nu au un antreprenor pe care să îl urmeze ca model, în timp ce 35% au ca inspirație afacerea unui om de afaceri străin. Steve Jobs și Bill Gates sunt preferații oamenilor de afaceri respondenți în cadrul Barometrului antreprenoriatului românesc 2016. Prin comparație, cei mai mulți antreprenori de startup se simt inspirați de modele de afaceri din străinătate, 46% dintre ei indicând un antreprenor străin ca inspirație pentru afacerea lui.

Barometrul antreprenoriatului românesc – ediția 2016, realizat de EY România în parteneriat cu Raiffeisen Bank, analizează răspunsurile a 350 oameni de afaceri. 45% dintre respondenți conduc afaceri cu venituri de peste 10 milioane de EUR, în timp ce alți 45% dintre respondenți se regăsesc în intervalul 1-10 milioane EUR. 10% din companii au o cifră de afaceri mai mică de 1 milion EUR. Studiul are la bază un chestionar aplicat în perioada 28 martie – 20 aprilie 2016. Studiul Barometrul antreprenoriatului românesc măsoară percepţiile antreprenorilor români în privinţa a cinci piloni fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului: accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, cultura antreprenorială, educaţia şi sprijinul coordonat oferit de asociații specializate în susţinerea antreprenoriatului.

* * *

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

Autor: Aurelia Costache – Financial Services Industry Advisory Leader, EY România

Ne confruntăm cu un ritm accelerat al schimbărilor tehnologice, cu efecte economice semnificative. Se estimează că, până în 2027, 75% din top 500 companii listate pe bursele americane vor ieși din clasament. Efectele pe piața muncii vor fi de asemenea importante: se așteaptă ca 2 miliarde de locuri de muncă să fie profund afectate în următorii 15 ani.

Companiile, industriile și angajații vor fi cu toții impactați de digitalizare și de schimbările tehnologice. Iar dacă firmele cu cea mai mare capitalizare bursieră sunt amenințate de noile tehnologii, economia românească trebuie să ia foarte în serios provocările aduse de aceste schimbări care pot pune sub semnul întrebării însăși existența pe piață a companiilor tradiționale.

La începutul secolului al XX-lea, 60% din populația ocupată a Statelor Unite lucra în agricultură. Astăzi, doar 3%. În România, numărul acestor persoane a scăzut cu 30%, în perioada1992 și 2008. Persoanele active în domeniul serviciilor, 18% la nivelul SUA și 40% în România (atât în sectorul privat, cât și public)[1], trec acum prin același tip de transformare pe care cu 100 de ani în urmă a cunoscut-o sectorul agricol. Este dificil de spus ce se va întâmpla cu acești oameni, dar știm cu siguranță că există un deficit de abilități între ce știu să facă angajații și ce caută firmele pe piața muncii.

Nu toate posturile vor fi afectate şi nu toate aceste locuri de muncă vor fi eliminate. Ca și până acum, automatizarea va înlocui şi, simultan, va completa munca umană, însă locurile de muncă care nu vor fi impactate de acest fenomen vor fi mai degrabă o excepţie de la regulă. Ne aflăm în primele etape ale acestor schimbări, este însă cert că nu doar locurile de muncă cu valoare adăugată mică vor fi impactate, dar și profesioniștii și persoanele creative.

Sectoare întregi de activitate se transformă, la rândul lor. Să ne gândim doar la efectul Airbnb[2] asupra industriei hoteliere. De asemenea, dronele şi maşinile autonome transformă sectorul logistic, iar industria agricolă trece printr-o nouă revoluție tehnologică datorită sistemelor GPS și a dronelor.

A fi companie de tehnologie sau a nu fi deloc

Din ce în ce mai multe firme din diverse sectoare ajung să se identifice în primul rând ca fiind “de tehnologie”. Această tendință se observa acum câțiva ani mai ales în sectorul media și de divertisment. În prezent, creșterea importanței software-ului în componența produselor şi serviciilor conferă un avantaj competitiv indiferent de sectorul în care activează compania.

De exemplu, industria automobilelor se schimbă radical. În trecutul recent, câţiva producători globali de automobile concurau pentru proiectarea, producţia şi vânzarea de vehicule. Astăzi, 50% din valoarea automobilelor este reprezentată de software. Până acum câțiva ani, 90% din valoarea mașinii era dată de echipamentele fizice cu care era echipată. Și în acest domeniu, ca în multe altele, status-quo-ul este amenințat de companii din tehnologie precum Alphabet și Apple.

Această tendință se poate vedea și la nivel de branduri. În 2006, top 5 branduri din lume, conform BrandZ, proveneau din cinci industrii diferite. Pe măsură însă ce revoluția digitală a avansat, brandurile din top au fost înlocuite de companii din tehnologie. În acest an, primele patru mărci în topul BrandZ sunt Google, Apple, Microsoft și Facebook.

Tăvălugul schimbărilor vine și peste companiile din România, iar modelele de business se vor schimba profund.

Uber și Airbnb sunt deja în România. Să nu uităm că ultimul nu deține niciun hotel, așa cum Uber nu deține niciun autoturism. Companiile digitale tind să se debaraseze de activele fixe, în timp ce jucătorii tradiționali sunt împovăraţi de costurile pe care le implică acestea.

Inteligenţa artificială (IA) şi robotica și-au făcut intrarea și în România. Inteligenţa artificială este deja folosită în call centere, pentru a răspunde la cerinţe de bază, şi în telefoanele inteligente, pe post de asistent personal. Împreună, inteligenţa artificială şi robotica vor combina capacitatea de a lua decizii mai bune cu capacitatea de execuţie care elimină eroarea umană.

În ciuda provocărilor, jucătorilor tradiționali le lipsește expertiza digitală la nivel de leadership pentru a reacționa eficient. Un posibil răspuns din partea companiilor românești de top este încheierea de alianțe și chiar de achiziții de startup-uri, mai agile și mai inovatoare în acest mediu foarte dinamic. 40% dintre companiile respondente în cadrul studiului global EY Capital Confidence Barometer intenționează să intre în astfel de alianțe.

De asemenea, pentru a avea o șansă în fața acestor schimbări, este nevoie ca firmele românești să susțină creativitatea și spiritul antreprenorial și intraprenorial; ca și accelerarea asimilării de abilități digitale în interiorul firmei.

Vedem acest răspuns și în rândul antreprenorilor finaliști, în acest an, în cadrul competiției EY World Entrepreneur Of The Year. Cei mai mulți dintre cei 55 de antreprenori din finala mondială au înțeles importanța inovației și răspund contextului disruptiv prin creșterea rolului acordat tehnologiei în afacerile lor.

Acest lucru se datorează noilor tehnologii care nu aduc doar provocări, ci și oportunități majore. Prin utilizarea tehnologiei, vă puteți reinventa modelul de afaceri, automatiza operațiunile, scădea semnificativ costurile, scala business-ul cu resurse limitate și înțelege mult mai bine preferințele clienților.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 212.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 28,7 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2015. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 650 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România este cel mai dorit angajator în România dintre companiile Big 4, conform studiilor Trendence și Catalyst. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.

[1] La nivelul anului 2008, atât în servicii private, cât și publice, conform bazei Tempo a Institului Național de Statistică

[2] Airbnb este o companie americană înființată în 2008 care deține o platformă online prin care se pot închiria folosind telefonul mobil sau tableta, oriunde în lume, camere, apartamente, castele sau case întregi direct de la proprietar. Compania deține un serviciu de închirieri care acoperă peste 34.000 de orașe în mai mult de 191 de țări.

La Sfera Business, alături de Cătălin Stancu, va face training, marketing startegic și consultanță

Sfera Business are începând de astăzi în echipa sa un profesionist valoros. Elena Badea s-a alăturat companiei ca Partener și Senior Consultant, după ce a construit o carieră de peste 22 de ani în marketing, vânzări și business development. Timp de 15 ani a fost Director Marketing al unei companii internaționale de top ce activează din 1992 și în România. În această periodă, timp de 10 ani a condus departamentul de Marketing & Business Development, după care a coordonat activitatea de PR și de comunicare a brandului odată cu evoluția rapidă a companiei din ultimii 5 ani.

“Pentru mine este deosebit de important faptul că Elena a ales să vină la Sfera Business. Am construit acestă companie pe principiul experienței demonstrate și toți colegii care sunt alături de noi și cu care colaborăm pentru programele pe care le livrăm au minim 15 ani de experiență hands on în temele pe care le susțin. Facem diferența prin pasiunea pe care o punem în tot ceea ce facem, prin implicarea 100% alături de partenerii de afaceri cu care lucrăm și prin aspectele practice, aplicabile imediat în activitatea de zi cu zi pe care le includem în programele noastre”, spune Cătălin Stancu, Managing Partner Sfera Business.

“Este o schimbare importantă pentru mine și un început de drum care îmi aduce multă muncă de construcție în față. Este o nevoie uriașă de taining experiențial în piață, care, corelat cu alte tehnici, poate da rezultate rapide și pe o durată mai mare în business. În afară de training și consultanță pentru oameni de afaceri și antreprenori vreau să dezvolt și proiecte pentru tineri aflați la început de drum în carieră sau în antreprenoriat. Valorile mele sunt leadership, pasiune, învățare continuă și inovație. Ele mă vor ghida și în acest nou drum pe care îl încep la Sfera Business”, spune Elena Badea, Partner & Senior Consultant Sfera Business.

De peste 7 ani Elena Badea este implicată în mediul academic, fiind invitată să predea cursuri în cadrul programului de Master al Griffiths School of Management din Oradea. A coordonat numeroase cercetări privind mediul de business și antreprenorial din România și s-a implicat în programe de formare și coaching pentru manageri și oameni de afaceri, dar și în proiecte de responsabilitate socială și educație. Publică frecvent articole în presă și este invitată ca vorbitor la numeroase conferințe naționale pe teme actuale de marketing și business development.

În ultimii trei ani a susținut peste 300 de ore de cursuri atât în cadrul unor companii multinaționale, cât și în cadrul unor mari firme antreprenoriale românești. Temele pe care le abordează includ: marketing și comunicare, business development, account management, limbajul trupului în afaceri, tehnici de prezentare, de networking, de dezvoltare a brandului personal, psihologia vânzărilor și neuromarketing.

Despre Sfera Business

Sfera Business este o companie de training și consultanță înființată în anul 2010. Suntem o firmă de training și consultanță axată pe oferirea de soluții integrate în vânzări, management și relații cu clienții. Lucrăm alături de clienții noștri pentru a găsi soluții practice prin care ei să obțină creșterea dorită. Lucrăm întotdeauna personalizat pornind de la nevoile clientului. Fiecare program este dedicat unei singure companii. Înțelegem rapid provocările de business și ne asigurăm că obținem rezultate conforme cu așteptările managementului. Decoperiți mai multe detalii despre noi și echipa noastră pe www.sferabusiness.ro.

Autor: Mihaela Matei – Special Projects & Digital Officer, coordonatoarea Barometrului antreprenoriatului românesc

• Lipsurile marchează psihologia antreprenorului român, de la lipsa predictibilității fiscale, lipsa resurselor umane calificate, la lipsa de viziune a politicilor publice, a resurselor financiare sau educației antreprenoriale
• România se plasează pe locul 48 din 189 de țări analizate în 2015 în privinţa uşurinţei de a desfăşura afaceri, în urcare de pe locul 73 în 2014

La întrebarea cu răspuns deschis “care considerați că este cel mai important obstacol în începerea și dezvoltarea unei afaceri în România”, cei mai mulți antreprenori români indică aspecte de natură fiscală: impredictibilitatea reglementărilor, sistemul complicat de fiscalizare și reglementare și nivelul ridicat al taxelor.

De asemenea, dintr-o analiză a celor mai utilizate cuvinte ca răspuns la întrebarea de mai sus, din cadrul studiului EY Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului românesc 2015, observăm că lipsurile marchează psihologia antreprenorului român. Antreprenorii menționează că se confruntă cu lipsa predictibilității fiscale, lipsa resurselor umane calificate, lipsa de interes pentru antreprenori în cadrul administrației centrale și locale, lipsa de viziune a politicilor publice, lipsa incubatoarelor de afaceri, a resurselor financiare sau educației antreprenoriale. De asemenea, birocrația îi preocupă în măsură foarte mare pe oamenii de afaceri români.

Adjectivele “excesiv” și “stufos” apar în calificarea legislației fiscale românești, birocrației și a controalelor diverselor agenții și autorități, în timp ce alți antreprenori indică existența unei “legislații neatractive”. Toate aceste aspecte legate de birocrație sunt însumate de unii antreprenori respondenți sub un singur cuvânt: “statul”, în timp ce alții nu sunt mulțumiți de atitudinea autorităților fiscale, locale sau centrale față de contribuabili.

Deși nu este prima dată când aspectele legate de fiscalizare și birocrație sunt indicate de antreprenori ca probleme importante, antreprenorii nu percep în majoritatea lor îmbunătățiri în această arie în ultimul an.

Aproape jumătate dintre ei consideră că acest factor s-a deteriorat în ultimul an (49%). Trebuie însă adăugat că sunt mai puțini antreprenori care cred că aspectele legate de fiscalitate și legislație în general s-au deteriorat, față de ediția de anul trecut a studiului EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc. 29% consideră că acest aspect nici nu s-a îmbunătățit, nici nu s-a deteriorat în România, în timp ce 20% cred că operează într-un mediu legislativ îmbunătățit.

Concluziile Băncii Mondiale: Doing Business 2015 – Going beyond efficiency

Dacă luăm în calcul însă clasamentul realizat anual de Banca Mondială, Doing Business 2015, mediul legislativ s-a îmbunătățit în România pentru firmele mici și mijlocii. Țara noastră se plasează pe locul 48 din 189 de țări analizate în privinţa uşurinţei de a desfăşura afaceri în mediul privat, în urcare de pe locul 73 în 2014. Analiza este valabilă pentru cel mai mare oraș din fiecare țară analizată, respectiv București, pentru România.

Urcarea de 25 de locuri în clasamentul Băncii Mondiale este explicată prin modificările legislative și administrative din România, dar și prin schimbarea de metodologie în realizarea acestui top.

În același timp, în țări precum Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania rămâne mai ușor să desfășori afaceri din punctul de vedere al reglementărilor decât în România, conform aceluiași clasament. Din aceeași zonă geografică cu România, Ungaria, Slovenia și Moldova s-au situat după țara noastră în topul Băncii Mondiale.

În concluzie, în ciuda urcării în topul Băncii Mondiale, antreprenorii indică pentru autorități nevoia stringentă de concentrare asupra sistemului fiscal pentru a ajuta la dezvoltarea antreprenoriatului din România prin măsuri ca reducerea costurilor administrative și de conformitate a companiilor cu reglementările în vigoare, simplificarea complexității legislației, mai ales pentru companiile mici, cu resurse reduse, și scăderea poverii fiscale, mai ales pentru start-up-uri.

Printre măsurile punctuale sugerate de antreprenori în domeniul fiscalității și birocrației se află, într-o ordine aleatoare:

• Colectarea fiscală mai bună
• Facilități fiscale pentru start-up-uri
• Cod fiscal care să nu se modifice timp de 5 ani
• Simplificarea contabilității pentru IMM-uri
• Reducerea numărului controalelor fiscale
• Adoptarea unei legi a antreprenoriatului
• Corelarea prevederilor dintre diversele acte normative
• Funcționarii din administrația de stat să fie sancționați în cazul obstrucționării activității antreprenorilor
• Un birou unic pentru înființarea firmelor, e-government
• Reducerea TVA-ului

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com

Susținerea antreprenoriatului este un element cheie pentru creșterea economică în România – consideră Demet Ozdemir, EY EMEIA Strategic Growth Markets Leader, unul dintre invitații speciali din străinătate ai Romanian Business Leaders Summit 2015. Alături de ea, și alți invitați de marcă au detaliat subiectul, printre aceștia numărându-se Marie Ringler – Director Europa Centrală și de Est, Ashoka Austria, Anja de Bakker – partener, Team Academy International și Daniela Terminel – VP EMEA, Endeavor New York.

Demet a vorbit la Summit despre importanța susținerii antreprenoriatului, punctând nevoia implicării tuturor actorilor în dezvoltarea mediului antreprenorial din România, dar și la nivel mondial.

Astfel, Demet a notat faptul că nu doar antreprenorii și guvernul trebuie să joace un rol în acest proces, ci și corporațiile, investitorii, media, universitățile și organizațiile neguvernamentale. Acest sprijin trebuie adecvat fazei de dezvoltare pe care o traversează potențialul antreprenor și compania sa.

“În mod special, trio-ul alcătuit din antreprenori, guvern și corporații trebuie să colaboreze strâns pentru sprijinirea antreprenoriatului, sub umbrela a ceea ce noi, la EY, numim Puterea celor trei,” a spus Demet Ozdemir, EY EMEIA Strategic Growth Markets Leader și partener.

Firmele antreprenoriale își aduc aportul în economie, prin crearea de noi locuri de muncă și ca factor al schimbării, cu o contribuție cu atât mai importantă în mediul economic actual, în care creșterea economică trenează. Dar, pentru ca potențialul companiilor antreprenoriale să devină realitate, antreprenorii trebuie să aibă la dispoziție instrumente specifice.

Peste 40 de recomandări adresate guvernelor, antreprenorilor și corporațiilor au fost definite în Barometrul realizat de EY în cadrul economiilor G20 în privința dezvoltării antreprenoriatului . Aceste recomandări se înscriu în 5 mari teme, toate foarte importante pentru orice ecosistem antreprenorial robust: accesul la finanțare, fiscalitate și reglementare, educație și formare, cultură antreprenorială și ajutorul coordonat oferit de organizații specializate în antreprenoriat.

 Ca parte din acest efort, EY se implică în inițiative ce sprijină spiritul întreprinzător de peste 30 de ani și este chiar inițiatorul unor astfel de acțiuni, de la studii și rapoarte ce analizează starea antreprenoriatului și măsurile care se impun pentru sprijinirea întreprinzătorilor, până la programe precum EY Entrepreneur Of The Year, ce premiază cei mai buni antreprenori din peste 60 de țări. Începând cu anul 2014, România s-a afiliat programului EY Entrepreneur Of The Year, iar antreprenorul Mircea Tudor, Președinte MB Telecom, va reprezenta România în finala mondială, World Entrepreneur Of The Year din iunie 2015, la Monte Carlo.

Pe lângă EY Entrepreneur Of The Year, EY este alături de antreprenori prin programe ca: EY Entrepreneurial Winning Women, EY Accelerating Entrepreneurs, NextGen Academy și prin evenimente precum Strategic Growth Forum.

De asemenea, EY realizează studii despre antreprenoriat, în parteneriat cu World Economic Forum, G20 Young Entrepreneurs’ Alliance și organizații dedicate antreprenorilor precum Endeavor și Purpose.

În România, EY realizează în fiecare an studiul Barometrul antreprenoriatului românesc și studiul Accesul la finanțare al companiilor antreprenoriale. De asemenea, la finalul 2014, EY România a lansat Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, prin care a agregat percepțiile a 765 de studenți referitoare la antreprenoriat și alegerea antreprenoriatului ca soluție de carieră.

“EY susține antreprenoriatul și lucrează cu antreprenori în întreaga lume din diverse industrii, în țările în care activează. Competiția EY Entrepreneur Of The Year este poate dovada cea mai puternică a dedicării noastre față de antreprenori. În România, interesul pentru antreprenoriat este sensibil mai mare acum decât în urmă cu câțiva ani, ceea ce nu poate fi decât o motivație în plus pentru sprijinirea dezvoltării unui ecosistem antreprenorial cât mai dinamic și robust la nivel local,” a concluzionat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova.

****

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 500 angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina noastră de internet: www.ey.com.