Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificare și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

Impozit pe profit

Se introduce limitarea deductibilității pierderii nete rezultate din creanțe cesionate la 30% din valoarea acestei pierderi.

De asemenea, pierderea netă se determină ca diferenţă între preţul de cesiune şi costul de achiziţie al creanţei, doar în cazul în care cesionarul cedează creanţa.

Mai mult, în cazul instituţiilor de credit, 70% din diferenţa între valoarea creanţei înstrăinate şi preţul de cesiune reprezintă elemente similare veniturilor cu condiția ca acele creanţele cesionate să fie acoperite parţial sau integral cu ajustări pentru pierderi aşteptate, precum și în situația în care creanțele sunt scoase din evidență în conturi în afara bilanțului și apoi cesionate.

Taxa pe valoarea adăugată

Majorarea plafonului stabilit pentru regimul special de scutire de TVA la 300.000 lei se aplică începând cu data de 1 aprilie 2018.

Impozit pe venit

Potrivit ordonanței, avem în vedere următoarele modificări cu privire la regulile de stabilire a venitului net anual din activități independente, determinate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate:

• Eliminarea referinței „conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății” în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate și introducerea serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, plătite în scopul personal al contribuabilului ce intră în categoria cheltuielilor deductibile în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

• Introducerea cheltuielilor cu serviciile medicale furnizate sub formă de abonament în categoria cheltuielilor nedeductibile, altele decât cele care reprezintă cheltuieli deductibile potrivit Codul fiscal.

De asemenea, referința „conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății” în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate și serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament este eliminată și în cazul veniturilor salariale și asimilate salariilor.

Contribuții sociale

În ceea ce privește baza lunară la care nu se calculează contribuții de asigurări sociale:

• Este eliminată trimiterea la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății în cazul primelor de asigurare voluntară de sănătate;
• Se introduc serviciile medicale furnizate sub formă de abonament.

Autori:

Arcadie Parfenie – Senior Manager, Impozite directe

Cristina Galin – Senior Manager, Impozite indirecte

Corina Mindoiu – Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale

Măsurile fiscale luate de Guvern în ultimele luni au pus în dificultate femeile însărcinate și pe cele care abia au devenit mame și se află în concediu de sarcină și lăuzie. Acestea nu sunt neapărat în poziția de a negocia o mărire a salariului ce ar putea compensa impactul măsurilor fiscale adverse.

Este cu atât mai important astăzi, când ne îndreptăm aprecierea către femeile din întreaga lume, să analizăm situația femeilor active pe piața muncii din România, care se pregătesc să devină mame. Contextul este cu atât mai important cu cât modificările au apărut brusc, au avut efect imediat de la 1 ianuarie 2018, iar planificarea familială este imposibilă în lipsa unui cadru fiscal predictibil.

Măsurile care au dus la scăderea indemnizației de maternitate au fost creșterea cotei de contribuții de asigurări sociale la 25% și modificarea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale datorată de persoanele care beneficiază de concedii medicale de la 35% din salariul mediu brut la nivelul propriu zis al indemnizației de maternitate. Pentru a elimina aceste efecte negative ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 3/2018, alături de cele ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 79/2017, Guvernul a reintrodus formula de calcul al contribuției de asigurări sociale valabilă în luna decembrie 2017, respectiv 10,5% aplicat la 35% din 3.131 lei, (în total 115 lei), datorată pentru această indemnizație.

Măsura reparatorie a fost introdusă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 8/2018 și se aplică începând cu obligațiile declarative ale lunii ianuarie 2018, persoanelor care în perioada 1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018, inclusiv, se află sau intră în concediu de sarcină și lăuzie. Ordonanța prevede ca, în cazul plăților de indemnizații efectuate înainte de intrarea sa în vigoare, pentru care contribuția de asigurări sociale este mai mare decât nivelul de 115 lei, angajatorul să depună declarații rectificative și să plătească diferențe de indemnizații până la 31 martie 2018.

Măsurile adoptate de Guvern prin Ordonanța de Urgență nr. 8/2018 sunt aplicabile o perioadă limitată de timp. Astfel, începând cu 1 octombrie 2018, indemnizațiile de maternitate nete vor scădea, întrucât se vor aplica din nou prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 3/2018, măsură care afectează negativ și nivelul indemnizației de creștere a copilului. Cuantumul acestei indemnizații este de 85% din media veniturilor nete realizate din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din activități agricole, silvicultură şi piscicultură, în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate depăși nivelul de 8.500 lei.

Mai mult decât atât, aplicarea retroactivă a măsurilor reparatorii ridică întrebări asupra constituționalității acestei Ordonanțe.

Sintetizăm în tabelul de mai jos modificările adoptate de Guvern:

 Considerăm o indemnizație de maternitate de 4.000 lei, acordată pentru o lună întreagă. Presupunem că la data publicării OUG 8/2018, indemnizația de maternitate aferentă lunii februarie a fost deja plătită. Potrivit OUG nr. 8/2018, în acest caz, angajatorul/ plătitorul plătește persoanei în cauză diferența de 885 lei și depune declarația rectificativă pentru luna februarie 2018. *Prevederile OUG nr. 8/2018 se aplică persoanelor care în intervalul 1 ianuarie 2018 – 30 septembrie 2018, inclusiv, se află sau intră în concediu medical pentru maternitate prevăzut de OUG nr. 158/2005 la art. 2., lit. c).

Toate privirile sunt ațintite acum asupra ministerelor competente în așteptarea unei soluţii pentru viitoarele mame. Aceste aşteptări trebuie însă ponderate, întrucât o soluţie universală care să repare toate cazurile specifice este foarte greu de imaginat.

Autor: Claudia Sofianu, Partener, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România

Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 3/8 februarie 2018 aduce câteva modificări la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Am rezumat în cele ce urmează câteva modificări prevăzute de prezenta Ordonanță de Urgență:

• Scopul Ordonanței de Urgență

Scopul modificărilor este de a menține veniturile salariale nete din decembrie 2017 în cazul categoriilor de persoane care au fost afectate de schimbările aduse Codului fiscal privind transferul de contribuții sociale de la angajator la angajat.

• Contribuabilii vizați

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, în baza contractelor individuale de muncă sau a actelor de detașare, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

• Documentul care reglementează relația de angajare era aflat în derulare la data de 31 decembrie 2017;
• Angajatul se încadrează în categoria persoanelor fizice scutite de la plata impozitului pe venit (angajații din IT, cercetare și dezvoltare, muncitori sezonieri, persoane cu handicap grav sau accentuat);
• Salariul brut al angajatului este majorat cu cel puțin 20% față de nivelul celui din luna decembrie 2017.

Măsurile vizate se aplică și persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori nerezidenți și care datorează contribuții sociale în România.

• Reținerea unei contribuții de asigurări sociale de sănătate reduse

Pentru aplicarea măsurilor prevăzute, se va reduce cuantumul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) reținute de la angajați. Formula de calcul utilizată de către angajatori/plătitorii de venituri, în vederea stabilirii, reținerii la sursă și a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, este următoarea:

CASS _reținută = Venit brut ₂₀₁₈ – CAS _{datorată în 2018} – Salariu Net _{decembrie 2017}

Prezentăm mai jos un exemplu de calcul: prin comparația între luna decembrie 2017 si luna ianuarie 2018, în situația în care venitul brut al angajatului este majorat cu 20%:

Diferența între CASS reținută și cea datorată conform Codului fiscal va fi evidențiată separat în declarația 112.

Menționăm că pe măsură ce creșterea salariului brut este mai mare, prevederile acestei Ordonanțe de Urgențe nu mai sunt aplicabile. Astfel, în cazul în care creșterea salariului brut este de peste 28%, CASS ajunge să fie datorată la nivelul prevăzut de Codul fiscal (10%).

Salariul brut din luna decembrie 2017, pentru care se aplică metoda de calcul prevăzută de Ordonanța de Urgența, cuprinde:

• Salariul brut de încadrare;
• Alte venituri de natură salarială acordate lunar și prevăzute în contractul individual de munca valabil in decembrie 2017, care sunt incluse în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

Dacă salariul brut este diminuat prin acordul părților pe perioada vizată de prezenta Ordonanță de Urgență, prevederile acesteia nu sunt aplicabile.

Dispozițiile avute în vedere sunt aplicabile veniturilor din salarii și asimilate salariilor realizate în anul  2018.

Pentru veniturile realizate în perioada anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, pot fi efectuate regularizări până la data de 31 decembrie 2018, prin depunerea declarațiilor (112) rectificative.

Contracte individuale de muncă cu timp parțial

Ordonanța de Urgență aduce de asemenea modificări cu privire la plata CAS și CASS datorată pentru angajații cu contracte individuale de muncă cu timp parțial, după cum urmează:

• în situația în care baza de calcul pentru CASS este mai mică decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară, diferența de CASS datorată se va plăti de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului;
• similar, și în situația în care baza de calcul pentru CAS la venitul realizat este mai mică decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară, diferența de CAS datorată va fi plătită de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului.

Aceste modificări vor fi aplicabile începând cu obligațiile declarative pentru luna ianuarie 2018.

În vederea ilustrării modificărilor prevăzute, vă prezentăm un exemplu de calcul:

Având în vedere că nu au fost aduse modificări la baza de calcul al impozitului pe venit, considerăm că deducerea contribuțiilor se va face la cotele integrale chiar dacă parțial sunt plătite de către angajator.

Ordonanța de Urgență prevede emiterea normelor în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a acestei.

Autor: Stela Andrei – Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale

„Revoluția Fiscală” continuă … Și este din ce în ce mai greu să identificăm beneficiile ei, atât din perspectiva veniturilor ce se doreau a fi colectate în plus la bugetul de stat în urma implementării pachetului de măsuri, dar și a incertitudinii, confuziei sporite și nesiguranței pe care au generat-o modificările legislative din ultimele luni în general, iar pentru angajatori și angajați în particular.

Din nou în fapt de seară, a apărut un proiect de ordonanță de urgență care vizează compensarea (adică înțelegem suportarea de la bugetul de stat) unei părți din contribuția la asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru a diminua pierderea cauzată de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat pentru persoanele care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii. Ca urmare a bine-cunoscutei și mult discutatei deja Ordonanțe de Urgență a Guvernului nr. 79/2017, printre categoriile de salariați afectați în mod negativ sunt persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul IT, precum și cei din domeniul cercetării –dezvoltării și inovării.

În nota de fundamentare a proiectului de act normativ se subliniază – de apreciat, de altfel – importanța adoptării unei astfel de măsuri în vederea asigurării „stabilității locurilor de muncă și […] a aceluiași nivel al veniturilor din salarii și asimilate salariilor realizate în anul 2017 de persoanele fizice”, cu păstrarea aceluiași nivel de costuri asociate pentru angajatorii în cauză.

Concret, măsura (compensarea) este condiționată de majorarea de către angajator a salariului brut lunar cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajații beneficiari. În principiu, s-ar rezolva astfel problema „discriminării” din punct de vedere fiscal a angajaților din domeniul IT și cercetare-dezvoltare ca urmare a diminuării venitului lor net cu 7-8% în cazul păstrării acelorași costuri pentru angajator, în raport cu ceilalți angajați.

Fără a contesta bunele intenții ale inițiatorilor proiectului de act normativ de a corecta „răul” făcut în decembrie 2017, acesta pare a aduce cu el niște „provocări” din punct de vedere al implementării, printre care:

–    Pare a institui o nouă formalitate administrativă pentru angajatorii din domeniul IT și de cercetare-dezvoltare, întrucât atrage o raportare separată în cuprinsul Declarației 112;

–    Facilitatea fiscală (compensarea) ar putea fi cerută după data intrării în vigoare și până la 31 decembrie 2018, adică din nou un act normativ cu efect limitat; evident se naște întrebarea „și ce se va întâmpla în 2019”?

–    Deși rămâne de confirmat cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, el pare a nu se aplica în cazul angajatorilor care au decis să acorde bonusuri de compensare până la stabilizarea lucrurilor și nu au majorat salariile brute în schimb.

Deja compensarea de către angajatori a diferenței de venit net obținut de angajați – atunci când ea a îmbrăcat forma unui bonus (adică măsură cu caracter limitat în timp în mod normal) – a  generat în unele cazuri nesiguranță, neîncredere din partea angajaților și chiar cereri de încetare a contractelor individuale de muncă din partea acestora, în „favoarea” unor angajatori care au implementat măsura prin majorarea salariilor brute. În plus, acum, proiectul de ordonanță de urgență – cum este el scris în acest moment – pare să refuze acestei categorii/angajatori și beneficiul acestei facilități.

„Revoluția Fiscală” continuă, incertitudinea și nesiguranța la fel. Cine câștigă?

Autor: Claudia Sofianu, Partener EY România

Ordonanța de Urgență pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2018

În data de 31 ianuarie 2018, a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgența nr. 2 / 31 ianuarie 2018, prin care se prevede prorogarea termenului de depunere a formularului 600 – „Declarație privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate”.

Termenul inițial de depunere a formularului 600, prevăzut la art. 148 alin. (3) art. 170 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, a fost extins de la 31 ianuarie 2018 până la 15 aprilie 2018.

Autori:
Claudia Sofianu – Partener, Impozit pe venit si Contributii sociale
Andreea Cosmanescu – Manager, Impozit pe venit si Contributii sociale

Vă informăm că în Monitorul Oficial nr. 95 din 31.01.2018 s-a publicat Ordonanța de Urgență nr. 2/2018  privind prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin care s-a stabilit că Formularul 600 – Declarație privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate – va putea fi depus până la data de 15 aprilie 2018.

Vă reamintim că Formularul 600 se depune de către persoanele fizice care realizează venituri asupra cărora se datorează contribuție pentru asigurări sociale (exemplu: venituri din activități independente realizate din una sau mai multe surse de venit) și/sau contribuție de asigurări sociale de sănătate (exemplu: în anul fiscal precedent s-au realizat venituri anuale cumulate ce depășesc plafonul de 12 salarii minim brute, 12 x 1.900 = 22.800 lei, din una sau mai multe surse de venituri precum: venituri din activități independente, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții, venituri din activități agricole, venituri din alte surse).

Vă stăm la dispoziție pentru orice clarificări privind obligația depunerii acestui formular.

În Monitorul Oficial al României nr. 885/10.11.2017 a fost publicată OG 79 / 2017 pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal (denumită în continuare ”OG 79”).

Punctăm, în cele ce urmează, principalele noutăți și modificări aduse de OG 79 prevederilor Codului Fiscal, referitoare la:

CONTRIBUȚIILE SOCIALE OBLIGATORII

OG 79 redefinește sistemul fiscal existent în domeniul contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute de Codul Fiscal.

Astfel contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

Contribuțiile de asigurări sociale (CAS)

•    Contribuția de asigurări sociale este datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății, precum și de angajatori în anumite situații.

•    Cota datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății este în cuantum de 25%.

•    În situația contractelor cu timp parțial de muncă, această contribuție nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea procentului asupra salariului de bază minim brut pe țară, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna în care contractul a fost activ, decât în anumite situații.

•    Obligativitatea calculării, reținerii la sursă, declarării și plății revine persoanelor fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, cu excepția persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuții sociale obligatorii.

•    Angajatorii sunt obligați să achite contribuția de asigurări sociale numai în situația condițiilor deosebite de muncă (4%), precum și în situația condițiilor speciale de muncă și a altor condiții de muncă prevăzute în Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (8%).

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

•    Contribuția de asigurări sociale de sănătate este datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății.

•    Cota datorată este în cuantum de 10%.

•    Obligativitatea calculării, reținerii la sursă, declarării și plății revine persoanelor fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, cu excepția persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuții sociale obligatorii.

Contribuția asiguratorie pentru muncă

•    Contribuția asiguratorie pentru muncă este datorată de persoane fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și de persoanele fizice cetățeni români, cetățeni ai altor state și apatrizi în anumite condiții.

•    Cota datorată este în cuantum de 2,25%.

•    Baza de calcul a contribuției asiguratorii de muncă o reprezintă veniturile din salarii și asimilate salariilor acordate de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice cetățeni români, cetățeni ai altor state și apatrizi în anumite condiții.

Pentru veniturile aferente anului fiscal 2017, contribuțiile sociale obligatorii sunt cele în vigoare în perioada căreia îi sunt aferente veniturile.

TVA

OG 79 legiferează faptul că dreptul organelor fiscale de a refuza deducerea TVA intervine doar dacă, după administrarea mijloacelor de probe prevăzute de lege, se poate demonstra că persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea în baza căreia s-a exercitat deducerea face parte dintr-un lanț de operațiuni având scopul de a frauda TVA.

IMPOZITUL PE PROFIT

OG 79 transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne.

Astfel, se introduc în Codul Fiscal o serie de definiții specifice, dintre care menționăm:

(i)    costurile îndatorării
(ii)   costurile excedentare ale îndatorării
(iii)  întreprindere asociată
(iv)  întreprindere financiară
(v)   transferul de active
(vi)  transferul unei activități economice desfășurate printr-un sediu permanent etc.

Totodată, se stabilesc reguli fiscale potrivit cărora:

– este limitată deductibilitatea dobânzii precum și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic;
– este stabilită impozitarea transferului de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent pentru care România pierde dreptul de impozitare;
– este introdusă regula antiabuz, potrivit căreia poate fi reîncadrat un demers sau o serie de demersuri întreprinse cu scopul obținerii de avantaje fiscale la calculul obligațiilor fiscale;
–  este definită societatea străină controlată și se stabilesc reguli privind impozitarea acesteia.

IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Modificările aduse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor prin OG 79 sunt urmatoarele:

– Plafonul maxim de venituri pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se majorează la echivalentul în LEI a 1.000.000 EUR.
– Este eliminată condiția referitoare la aplicarea impozitării pe veniturile microîntreprinderilor doar în situația obținerii de venituri din consultanță și management în proporție de maximum 20% din veniturile totale.
– Este eliminată posibilitatea optării pentru aplicarea impozitului pe profit în situația subscrierii unui capital social de cel puțin 45.000 LEI.
– Este eliminată interdicția aplicării impozitării pe veniturile microîntreprinderilor de către societățile care desfășoară activități (i) în domeniul bancar, (ii) în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, pieței de capital, (iii) în domeniul jocurilor de noroc, precum și de către societățile care desfășoară activități (iv) de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale.

IMPOZITUL PE VENIT

Principalele modificări aduse impozitului pe venit prin OG 79 sunt următoarele:

Cota de impozit pe venit este diminuată de la 16% la 10%.

– Venitul obținut din transferul unui număr mai mare de 2 autoturisme din patrimoniul personal, realizat într-un an fiscal, este considerat, în vederea impunerii, venit din alte surse.
– Este majorat cuantumul maxim al venitului lunar brut în limita căruia se acordă deducere personală, de la 3.000 LEI la 3.600 LEI.

ACCIZE ȘI ALTE TAXE SPECIALE

OG 79 extinde măsura confiscării cisternelor, recipientelor, precum și a mijloacelor de transport utilizate în comercializarea produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate.

IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE

OG 79 modifică impozitul pe mijloacele de transport pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, precum și pentru combinațiile de autovehicule, autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă, cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone.

Modificările și completările menționate mai sus vor intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2018.

La data de 8 noiembrie 2017 a fost publicată Ordonanţă de Urgenţă nr. 79 care aduce modificări semnificative Codului fiscal.
În cele ce urmează detaliem noutățile legislative care au incidență asupra impozitării indivizilor:

Cotele de contribuții de asigurări sociale

Au fost stabilite următoarele cote de con-tribuții de asigurări sociale:
a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;
b) 4% datorată în cazul condițiilor deose-bite de muncă;
c) 8% datorată în cazul condițiilor speci-ale de muncă.

Venituri din salarii

CAS

Pentru persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, baza lunară de calcul pentru CAS o reprezintă suma câștigurilor brute realizate de persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuția, pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.

Pentru condiții normale de muncă, CAS va fi datorată de angajați.

CAS datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu poate fi mai mică decât nivelul CAS calculate prin aplicarea cotei de 25% asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

CASS

Se datorează contribuția în cotă de 10% asupra câștigurilor brute obținute de salariat. CASS va fi reținut la sursă de către angajatori și virată la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz.

În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii/solde sau diferențe de salarii/solde stabilite în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, precum și în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declarațiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective.

Venituri din activități independente

CAS

Baza lunară de calcul al CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente va fi reprezentată de venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară (SMB) aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția.

Cota de contribuție folosită va fi de 25%.

În continuare, persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum și persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile din activități independente.
Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse de venit, vor datora contribuția de asigurări sociale numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții, după caz:

a) venitul net realizat în anul precedent, exclusiv cheltuielile reprezentând CAS, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puţin egal cu nivelul SMB pentru luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția;
b) venitul net lunar estimat a se realiza este cel puțin egal cu nivelul SMB în vigoare în luna în care își încep activitatea sau nivelul SMB în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la stabilirea venitului net anual pe baza datelor din contabilitate.
c) valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egală cu nivelul SMB în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfășoară activități impuse pe bază de norme de venit;
d) venitul net lunar realizat în anul precedent pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuală, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielii deductibile de 40%, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul SMB în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția.

Contribuabilii care au obligația de a se asigura prin îndeplinirea uneia dintre condițiile de mai sus vor depune la organul fiscal până în data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția declarația privind venitul asupra căruia se va plăti această contribuție.

Pe baza Declarației de venit asigurat organul fiscal competent va emite decizia de impunere  în care baza de calcul al CAS se evidențiază lunar, iar plata contribuției se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Persoanele care în cursul anului fiscal se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției, cele care intră în suspendare temporară a activității potrivit legislației în materie, precum și cele care își încetează activitatea depun la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit evenimentul, o declarație în vederea stopării obligațiilor de plată reprezentând CAS.

Alte venituri decât cele de natură salarială

CASS

Contribuabilii datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă realizează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 SMB din una sau mai multe surse de venituri din următoarele categorii:

a) venituri din activități independente;
b) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor de impozit pe venit, profit sau Legii nr. 170/2016  (impozitul specific)
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
f) venituri din alte surse.

Încadrarea în plafonul amintit anterior se realizează prin însumarea tuturor veniturilor obținute conform literelor (a) – (d) în anul fiscal precedent.
Baza lunară de calcul pentru CASS va fi reprezentată de salariul de bază minim brut pe țară, cota aplicată fiind de 10%.
Persoanele fizice care datorează contribuția conform celor prezentate anterior vor depune la autoritățile fiscale, până în data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția, o declarație cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul lunar. Pe baza acestei declarații organul fiscal va emite decizia de impunere și va determina contribuția datorată, aceasta urmând a se plăti trimestrial (până pe 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru), cu bază de calcul evidențiată lunar.

Persoanele fizice care realizează venituri anuale sub nivelul a 12 SMB pot opta pentru depunerea declarației de asigurare și pentru plata CASS pentru anul în curs, în aceleași condiții prevăzute pentru persoanele care realizează venituri anuale peste nivelul a 12 SMB. Opțiunea este obligatorie pentru întregul an fiscal, cu excepția situației în care persoanele își încetează activitatea / intră în suspendare temporară a activității.

CASS datorată de către persoanele fizice care nu realizează venituri

Persoanele fizice care nu realizează venituri nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS datorează contribuția astfel:

a) lunar, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul reprezentând valoarea SMB, și au obligația să plătească CASS pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive, începând cu luna în care se depune declarația de asigurare, sau
b) la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări sociale de sănătate potrivit legii, prin depunerea declarației de asigurare, aplicând cota de contribuție asupra bazei de calcul reprezentând valoarea a de 7 ori SMB.

Au fost abrogate capitolele referitoare la următoarele contribuții:
–    Contribuțiile asigurărilor pentru șomaj
–    Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate
–    Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale
–    Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
 Contribuția asiguratorie pentru muncă

Contribuabilii obligați la plata contribuției asiguratorii pentru muncă sunt, după caz:

a) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori,
b) persoanele fizice cetățeni români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, și care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

Contribuția asiguratorie pentru muncă se datorează în cotă de 2,25% pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor.
Baza lunară de calcul al contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor,

Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției asiguratorie pentru muncă sumele prevăzute ca fiind general scutite și în scopul CAS și CASS. Contribuția asiguratorie pentru muncă nu se datorează pentru prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Angajatorii au obligația de a calcula contribuția asiguratorie pentru muncă și de a o plăti la bugetul de stat, într-un cont distinct, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc veniturile, după caz.

Persoanele fizice prevăzute la lit. b) de mai sus efectuează plata contribuției până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.

Persoanele fizice care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, au obligația de a calcula contribuția asiguratorie pentru muncă, precum și de a o plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.

Contribuția asiguratorie pentru muncă se va declara prin Declarația 112.