•    “Frica de a rata oportunitatea” (FOMO) alimentează evaluările eronate al token-urilor, fără nicio legătură cu fundamentele piețelor
•    Cererea investitorilor pentru proiecte de oferte inițiale de monede (ICO) rămâne mare, însă capacitatea de a atrage fonduri descrește încă de la mijlocul lui 2017

Lipsa unei evaluări riguroase și a unui proces de due diligence efectuat de investitorii potențiali generează o volatilitate extremă a pieței ICO, se arată într-un nou studiu publicat de EY. Studiul constată că, în unele cazuri, investitorii ICO contribuie cu capital într-un ritm mediu de peste 300.000 USD pe secundă.

În urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde USD¹, adică dublul volumului investițiilor fondurilor cu capital de risc în proiecte blockchain. Mai mult, Statele Unite dețin prima poziție, cu cel mai mare volum de ICO-uri provenind din această țară. Urmează Rusia și China, fiecare cu peste 300 milioane USD.

Carmen Adamescu, Partener EY România, spune: “În România, în perioada ianuarie-februarie 2018, au fost lansate aproximativ 26 de ICO-uri cu scopul de a finanța proiecte sau idei de afaceri. Pe măsură ce ICO-urile continuă să câștige popularitate și jucători tot mai importanți apar la nivel local și global, există riscul de a vedea piața inundată de cantitate în dauna calității investițiilor. Pe 6 februarie, Banca Națională a României a emis un comunicat de presă prin care clasifica monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile și riscante. În consecință, pentru a evita riscului reputațional la nivelul instituțiilor de credit, descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entitățile care oferă servicii de investiții sau de tranzacționare a acestor monede. Comunicatul de presă al BNR a venit la o zi după ce China anunța că intenționează să utilizeze tehnologiile pentru cenzură online („The Great Firewall”), cu scopul de a bloca accesul cetățenilor săi la platformele internaționale de tranzacționare al criptovalutelor. În acest context, investițiile de mare risc și complexitatea ofertelor ICO trebuie gestionate în așa fel încât să-și păstreze credibilitatea pentru a fi utilizate ca mijloace de atragere de capital pentru companii, antreprenori și investitori deopotrivă.”

Token-uri utilitare
Unul dintre rezultatele cheie ale studiului EY arată că multe dintre token-urile utilitare oferite pieței
s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business din piață. Token-urile utilitare sunt, în esență, o formă de monedă specifică aplicațiilor care combină elementele specifice tehnologiei blockchain cu o componentă speculativă pentru investitori, conform căreia valoarea acestor token-uri va crește odată cu utilizarea monedei respective.

În cele mai multe cazuri, însă, nu e nevoie de un token de schimb specific unei aplicații. Pentru firmele care își înregistrează veniturile și cheltuielile în dolari sau euro, reglarea vulnerabilităților inter-companii prin emiterea unei monede volatile specializate adaugă complexitate și riscuri, fără beneficii semnificative. Tehnologiile de bază și beneficiile blockchain pot fi aplicate operațiunilor de business fără a fi nevoie să se utilizeze o valută digitală brevetată.

Evaluări bazate pe FOMO
Spre deosebire de ofertele publice inițiale (IPO) de pe piețele de capital, ofertele inițiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piață înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluției. Chiar dacă unele companii foarte promițătoare au reușit un IPO înainte de a înregistra profituri, acestea au dispus aproape întotdeauna de venituri și clienți care le-au permis să facă niște evaluări.
O ofertă ICO tipică nu are nici clienți, nici venituri și, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcțional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere și o mică aplicație software care demonstrează cum sunt emise și gestionate token-urile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante și extrem de speculative.

Rețele congestionate
Studiul a analizat, de asemenea, un număr de peste 110 ICO-uri care au strâns până acum 87% din toate fondurile. Mai bine de 70% dintre ele s-au desfășurat pe platforma Ethereum, un blockchain public. Iar aceasta nu este doar principala platformă pentru ICO-uri, ci și platforma care găzduiește o mulțime de alte aplicații, inclusiv populara piață Cyrptokitties. Rezultatul constă în congestionarea rețelei, pe măsură ce trader-ii și operațiunile de business concurează tot mai puternic pe spații limitate de tranzacționare. Pe termen lung, Ethereum va dezvolta o capacitate de comercializare și tranzacționare mai mare, conform cercetării EY. Pe termen scurt însă, congestionarea rețelei ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru investitori.

“Este clar că tehnologia blockchain are deja un impact asupra multor subiecte de business dincolo de cyber-valute. Cu toate acestea, dezbaterea privind folosirea monedei în sine rămâne deschisă, este un fenomen care a început odată cu creșterea utilizării tehnologiei blockchain. Dar, odată cu implementarea de noi standarde acceptate de toți participanții – legitime, care să permită o mai mare transparență și în măsură să prevină fraudele – protejarea investitorilor şi a utilizatorilor deopotrivă are șanse mai mari de succes”, concluzionează Carmen Adamescu.

Infograficul poate fi descărcat de aici.

[1] Cifrele privind volumele de finanţare ICO (total şi per proiect) provin din surse deschise la nivelul lunii decembrie 2017. EY nu a auditat şi nici nu a confirmat datele. Datorită volatilității ridicate, datele de la momentul publicării şi al folosirii lor ar fi putut suferi modificări semnificative.

Bitcoin, cripto-monede. Pentru unii un hobby, pentru mulți încă o idee abstractă, iar pentru alții o soluție rapidă de a câștiga bani. Însă, pentru cei ce au văzut dincolo de o simplă aplicație pe telefon, este deja de câțiva ani un subiect de interes, un concept aflat într-o continuă expansiune. Ceea ce încă nu se discută în forum deschis este modalitatea de impozitare. Mulți utilizatori preferă o abordare simplistă – “nu este o monedă reglementată, prin urmare nu vorbim de un venit recunoscut de autoritățile fiscale, prin urmare nu am de ce să plătesc taxe”.

Însă, dacă ne raportăm la definiția bitcoin – sistem de plată descentralizat și monedă de plată electronică – precum și la faptul că bitcoin, dar și celelalte cripto-monede, au un echivalent și își raportează valoarea la monedele “tradiționale”, atunci din punct de vedere fiscal am putea vorbi de un venit.

Este adevărat că România, ca majoritatea țărilor de altfel, este încă departe de a reglementa aceste monede ca și concept, în general, și tratamentul lor fiscal, în subsidiar. Însă, lipsa unor prevederi specifice în Codul Fiscal actual nu presupune faptul că nu este în esență un venit. Mai departe se impune întrebarea: “cum încadrăm acest venit”, atunci când este obținut de utilizatorii persoane fizice? O abordare „îndrăzneață”, bazată pe faptul că nu există în prezent o legiferare a acestor tipuri de monede, ar putea fi că, mai ales atunci când suntem în prezența unei tranzacții singulare, astfel de câștiguri ar putea fi considerate drept bunuri din patrimoniul personal, altele decât cele din titluri de valoare sau proprietăți imobiliare, fiind astfel neimpozabile potrivit Codului Fiscal.

Pe de altă parte însă, luând în considerare esența tranzacțiilor cu cripto-monede și mai ales când există mai multe tranzacționări, cu caracter repetat, sugerând astfel existența unei activități ”profesionale”, există în principiu două variante la care ne putem referi, și anume, alte venituri din investiții sau venituri din alte surse, acestea fiind venituri taxabile. Pentru ambele, Codul Fiscal nu prevede o listă limitată de tipuri de venituri ce pot fi considerate ca atare, ci mai degrabă o serie de exemple.

În plus, în condițiile în care mulți participanți care au investit în cripto-monede la vârf de piață ar putea înregistra pierderi ținând seama de fluctuațiile din ultimul timp, e de clarificat și ce se întâmplă cu aceste pierderi din punct de vedere fiscal.

Fie că încadrăm câștigul din cripto-monede ca fiind venit din investiții sau din alte surse, obligațiile fiscale sunt aceleași: persoana fizică trebuie îl declare prin declarația anuală de venit (Declarația 200/ Declarația 201), depusă până pe data de 25 mai a anului următor celui în care câștigul a fost realizat. Atenție: ne referim la câștig realizat atunci când cripto-monedele sunt transformate într-o monedă clasică și sunt transferate din portofelul virtual al utilizatorului în contul bancar al acestuia.

Ulterior procesării declarației anuale, organul fiscal va calcula impozitul pe venit datorat, aplicând cota de 10% și va emite decizia de impunere. Plata impozitului va fi efectuată de persoana fizică în termen de 60 de zile de la comunicarea acestei decizii.

În plus, în anul următor celui în care s-a obținut venitul din tranzacționarea cripto-monedelor, dacă acesta depășește plafonul peste care se datorează contribuția de asigurări sociale (n.b., 12 salarii minime pe brute pe economie, adică RON 22,800 pentru anul 2018), se va depune și declarația 600 și se va plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate – de 10% aplicată acestui plafon.

Conform unei păreri emise recent de Ministerul de Finanțe, aceste câștiguri ar reprezenta venituri din alte surse. În plus, Ministerul de Finanțe așteaptă luarea de poziție de către autorități precum BNR, ASF, pentru a trece mai departe la elaborarea regimului fiscal aplicabil.

Chiar dacă până în prezent nu s-a pus accent pe urmărirea și taxarea acestor venituri, cu siguranță mai devreme sau mai târziu, va veni și rândul acestora să fie reglementate. Vrem sau nu, este o piață, chiar dacă virtuală, mult prea mare pentru a rămâne în afara legislației, în special a celei fiscale.

Autor: Alex Milcev, Partener, Lider al departamentului de Asistență Fiscală, EY România