Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat pe website-ul Ministerului de Finanțe

În data de 10 ianuarie 2018 pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe a fost publicat un proiect de Hotărâre a Guvernului privind modificarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Se propun o serie de modificări în ceea ce privește:

•    Impozitul pe profit
•    Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
•    Impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România
•    Impozitul pe venit
•    Contribuțiile sociale obligatorii
•    Accize

Am rezumat în cele ce urmează cele mai importante modificări propuse:
•    Impozit pe profit

Se va putea deduce doar 30% din valoarea creanțelor înstrăinate, indiferent că scoaterea din evidență a acestora se va contabiliza pe seama conturilor de cheltuieli sau nu. De asemenea, în măsura în care nu sunt contabilizate ca și venituri, anularea provizioanelor anterior deduse, precum și prețul de cesiune al creanțelor, vor fi considerate elemente similare veniturilor.Se aduc clarificări cu privire la modul de calcul a limitei deductibile în ceea ce privește costurile excedentare ale îndatorării, reglementări ce înlocuiesc vechile limite privind deductibilitatea fiscală cheltuielilor cu dobânzile aplicabile până la 31 decembrie 2017.

•    Impozit pe veniturile microîntreprinderilor
Se aliniază normele cu noile prevederi privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor incluse în Codul fiscal și aplicabile începând cu 1 ianuarie 2018. Pentru aceasta, printre altele, se elimină referințele la veniturile realizate din consultanță și management, precum și la persoane juridice care activează în domeniul bancar, al asigurărilor, piețelor de capital, etc., având în vedere că aceste condiții nu mai sunt relevante pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 ianuarie 2018.

•    Impozit pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România
Sunt abrogate din norme prevederile privind modul de stabilire al impozitului, pentru reprezentanțele care se înființează/desființează în cursul anului, ca urmare a preluării acestor prevederi în Codul fiscal.

•    Impozit pe venit
Se corelează normele cu noile prevederi privind modul de calcul al bazelor de impunere și reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din activități independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii și din alte surse, și de la 10% la 7% în cazul stabilirii plăților anticipate efectuate în contul impozitului anual pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală. Se aduc clarificări cu privire la plafonul neimpozabil de 450.000 lei pentru transferul mai multor proprietăți imobiliare din patrimoniul personal, printr-un singur act juridic.

•    Contribuții sociale
Sunt modificate normele având în vedere noile prevederi privind contribuțiile sociale din Codul fiscal și aplicabile începând cu 1 ianuarie 2018, fiind abrogate capitolele distincte alocate contribuțiilor asigurărilor pentru șomaj, contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și contribuției la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale și este introdus un nou capitol pentru Contribuția asiguratorie de muncă. Ca element de noutate, sunt aduse exemplificări privind modul de încadrare a veniturilor realizate în anul fiscal 2017, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, în plafonul minim echivalentul a de 12 ori salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie 2018, pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale.

•    Accize
Se aliniază Normele metodologice la prevederile Codului Fiscal cu privire la stabilirea autorităților competente care vor efectua autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor înregistrați. Astfel, această autorizare va fi făcută de către Autoritatea fiscală teritorială. Totodată, operatorii economici care extrag cărbune sau produc cocs, dar și cei care importă sau achiziționează intra-comunitar aceste tipuri de produse, dar și producătorii, distribuitorii sau redistribuitorii de energie electrică sau de gaz natural vor trebui să se înregistreze la autoritațile fiscale teritoriale. A fost modificată formula utilizată pentru denaturarea completă a alcoolului etilic.Au fost stabilite modalitățile și condițiile de restituire a accizelor plătite la Bugetul de stat în România, pentru produsele din tutun încălzit fabricate în România și supuse accizelor nearmonizate, dar care fac obiectul unei livrări intra-comunitare sau export.

Autori:
Răzvan Ungureanu – Manager, Impozite directe
Andreea Cosmanescu – Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale
Cristina Galin – Senior Manager – Impozite indirecte

Sumar:
Ordinul Președintelui ANAF nr. 3049 privind aprobarea modelului și conținutului formularului „Raportul pentru fiecare țară în parte“ („OPANAF nr. 3049”)

Raportul pentru fiecare țară în parte

În data de 14 noiembrie 2017, a fost publicat modelul raportului pentru fiecare țară în parte, formular ce trebuie depus de societățile cu rezidență fiscală în România care au calitatea de societate-mamă finală sau sunt desemnate entitate raportoare în cadrul unui grup de întreprinderi multinaționale, cu venituri consolidate de peste 750.000.000 euro.

Raportul se depune la autoritățile fiscale competente în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare a grupului de întreprinderi multinaționale.

De asemenea, a fost publicat modelul notificării ce trebuie depusă de către fiecare entitate constitutivă a unui grup de întreprinderi multinaționale care își are rezidența fiscală în România, prin care se atestă calitatea acesteia în cadrul grupului de întreprinderi.

Notificarea se depune la organul fiscal competent, în format PDF, cu fișier XML atașat, pe suport CD, însoțit de formatul hârtie, semnat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, până cel târziu în ultima zi a anului fiscal de raportare al respectivului grup de întreprinderi multinaționale, dar nu mai târziu de termenul-limită de depunere a declarației fiscale anuale privind impozitul pe profit.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

Sumar:

Analiză practică a impactului deciziei CJUE C-101/16 Paper Consult, de la caz la caz

Cum poate fi recuperată TVA facturată de furnizori inactivi, în urma deciziei CJUE C-101/16 Paper Consult

În contextul deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. D.R.F.P. Cluj, pronunțate la data de 19 octombrie 2017 (sens în care facem trimitere la Buletinul fiscal emis în data de 24 octombrie 2017), s-a pus în discuție modalitatea practică de a recupera TVA facturată de furnizorii inactivi.

Din această perspectivă, considerăm că trebuie analizat fiecare caz în parte, astfel:

1. Contribuabilii care nu și-au dedus în trecut TVA de la furnizorii inactivi

Contribuabilii care nu și-au dedus în trecut TVA facturată de furnizorii inactivi ar putea, în acord cu dispozițiile deciziei CJUE în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. D.R.F.P. Cluj, să regularizeze situația prin includerea respectivelor sume în Decontul de TVA prezent (ca fiind, în fapt, TVA deductibil).

De subliniat faptul că regularizarea se poate aplica de contribuabili și ulterior unui control fiscal, chiar dacă taxa înscrisă în facturile pentru achiziții era exigibilă în perioada supusă inspecției fiscale.

Conform Codului Fiscal, regularizarea de TVA trebuie efectuată în cadrul termenului de prescripție prevăzut în Codul de procedură fiscală, respectiv de 5 ani. Precizăm că termenul de prescripție se suspendă pe perioada cuprinsă între data începerii inspecției fiscale și data emiterii deciziei de impunere.

2. Dispute și litigii în curs

Decizia CJUE în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. D.R.F.P. Cluj ar putea fi invocată, de la caz la caz, în contestații în fața autorităților fiscale și, respectiv, ulterior, în fața instanțelor de judecată în acțiunile în contencios administrativ în care se critică refuzul dreptului de deducere a TVA către persoanele impozabile care au realizat achiziții de la contribuabilii declarați inactivi de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

3. Litigii soluționate în mod definitiv

În ceea ce privește litigiile soluționate în mod definitiv, ar putea fi exercitată, de la caz la caz, calea de atac a revizuirii pe motivul încălcării principiului priorității dreptului comunitar, cu condiția să nu se invoce un nou motiv de nelegalitate și, respectiv, să se fi menționat în actele procesuale dreptul subiectiv ocrotit de dreptul european.

Însă, în ceea ce privește termenul în care poate fi formulată cererea de revizuire întemeiată pe motivul încălcării principiului priorității dreptului comunitar, acesta este de o lună și începe să curgă de la data comunicării hotărârii supuse revizuirii. Totuși, nu poate fi exclus scenariul exercitării căii de atac a revizuirii, însoțite de invocarea unei excepții de neconstituționalitate a textului de lege care limitează la o lună de la data comunicării hotărârii supuse revizuirii termenul pentru promovarea unei asemenea căi de atac.

Autor: Echipa de consultanţi fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

Ordonanța de Urgență nr. 79 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal („Ordonanța nr. 79/2017”), publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 885/ 10.11.2017

Conform Ordonanței nr. 79/2017 pentru modificarea Codului Fiscal publicată la sfârșitul săptămânii trecute în Monitorul Oficial nr. 885/2017, sunt aduse o serie de modificări care vizează în principal aria de impozitare directă, cu aplicabilitate de la 1 Ianuarie 2018, după cum urmează:

1.    Impozit pe venit

Se micșorează rata impozitului pe venit de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018, pentru veniturile obținute din: activități independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii și alte surse.
În ceea ce privește veniturile din salarii se modifică de asemenea și nivelul venitului lunar brut in funcție de care se acordă deducerea personală precum și valoarea deducerii personale pentru a reflecta transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

2.    Contribuții sociale obligatorii

Începând cu 1 ianuarie 2018, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, se transferă sarcina fiscală a obligațiilor privind contribuțiilor sociale obligatorii datorate, de la angajator la angajat. Cu toate acestea, angajatorul va avea în continuare obligația de a reține și de a vira sumele respective la bugetul de stat, va datora de asemenea o nouă contribuție, și anume contribuția asiguratorie pentru muncă precum și CAS, dar numai în cazul condițiilor deosebite și speciale de muncă. Se reduce astfel numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv:

•    Contribuția de asigurări sociale (CAS);

•    Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS); și

•    Contribuția asiguratorie pentru muncă.

Astfel, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

Contribuții datorate de angajați:

•    CAS– 25% în cazul condițiilor normale de muncă;

•    CASS – 10%.

Contribuții datorate de angajatori:

•    CAS (numai în cazul condițiilor deosebite /speciale de muncă – 4%/8%);

•    Contribuția asiguratorie pentru muncă – 2,25%.

De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente vor putea alege baza de calcul a CAS (i.e. cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară), în timp ce baza de calcul pentru CASS va fi stabilită la nivelul salariului minim brut pe țară.
Pentru veniturile aferente perioadelor anterioare anului fiscal 2018, contribuțiile sociale obligatorii sunt cele în vigoare în perioada căreia îi sunt aferente veniturile.

3.    Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Conform noilor prevederi, încadrarea societăților ca microîntreprinderi nu va mai lua în considerare plafonul de 500.000 euro pentru cifra de afaceri. Astfel, societățile care la 31 decembrie 2017 vor avea venituri sub 1.000.000 euro, vor deveni microîntreprinderi începând cu 1 ianuarie 2018, datorând impozit pe veniturile înregistrate în cotă de 1% sau 3% în funcție de numărul de angajați.

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită.

De asemenea, se elimină restricțiile privind domeniile de activitate ale microîntreprinderilor. Astfel, vor putea deveni microîntreprinderi și societățile care vor desfășura activități de consultanță, bancare, în domeniul jocurilor de noroc, asigurărilor, reasigurărilor precum și în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol și gaze natural.

Se abrogă, de asemenea, prevederea conform căreia se poate opta pentru aplicarea regimului de plătitor de impozit pe profit, cu condiția ca valoarea capitalului social să fie de minimum 45.000 lei

4.    Impozitul pe profit

La acest capitol se transpun prevederile Directivei 2016/1164/UE („Directiva”) în domeniul legislației naționale, după cum urmează:

•     Limitarea deductibilității dobânzii și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic

Se înlocuiesc prevederile curente referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda și a pierderilor din diferențe de curs valutar cu un set nou de reguli conform prevederilor Directivei.

Astfel, costurile excedentare ale îndatorării  care depășesc plafonul deductibil de 200.000 euro sunt deductibile limitat, în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul.

Baza de calcul este reprezentată de diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.

În condițiile în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, cheltuielile excedentare ale îndatorării sunt nedeductibile în perioada fiscală de calcul, putând însă să fie reportate fără limită de timp în anii fiscali următori și în aceleași condițiile de deducere.

Prin excepție, costurile excedentare îndatorării pot fi deductibile în integralitate în situația în care contribuabilul este o entitate independentă (nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent).

Începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea fiscală a activelor nu include costurile cu dobânda și alte costuri echivalente din punct de vedere economic.
Dobânzile și pierderile nete din diferențe de curs valutar reportate potrivit art. 27 în vigoare până la 31 decembrie 2017, se vor supune noilor reguli de deductibilitate a dobânzilor începând cu 1 ianuarie 2018.

•     Impozitarea la ieșire

Prin intermediul acestui mecanism, în cazul în care un contribuabil transferă active/activitate economică sau își mută rezidența fiscală într-o altă jurisdicție și dacă în urma acestora, România pierde dreptul de a impozita activele astfel transferate se taxează câștigul de capital creat reprezentând diferența între valoarea de piață și valoarea fiscală.

Orice pierdere rezultată va putea fi compensată cu câștiguri de aceeași natură.

Ordonanța nr. 79/2017 prevede și posibilitatea de a aplica eșalonare la plată pentru impozitul pe profit aferent acestor operațiuni, în anumite cazuri, în condițiile prevăzute de Codul de Procedură Fiscală.

•    Regula generală antiabuz

Prin intermediul regulii generale antiabuz din Directiva se acordă autorităților naționale posibilitatea de a refuza contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive. Regula transpusă de Ordonanța nr. 79/2017 reia în principiu regula deja existentă la art. 11 din Codul Fiscal și anume demersurile care nu sunt oneste, întreprinse cu scopul sau cu unul dintre scopurile principale de a obține un avantaj fiscal și nu din motive comerciale valabile economic, nu vor fi luate în considerare în scopul calculării obligațiilor fiscal. De asemenea se face referire și la prevederile existente în Codul Fiscal la art. 11.

•    Reguli privind societățile străine controlate

Prin această regulă se atribuie veniturile unei societăți străine controlate, supusă unui impozit scăzut în țara de reședință (i.e. altele decât țările membre Spațiului Economic European), către contribuabilul român (societate-mamă), care devine astfel impozabil pentru aceste venituri atribuite, potrivit regulilor societăților străine controlate, în România.
Criteriile de identificare ale unei societăți străine controlate au în vedere procentul de deținere (i.e. entitatea este deținută mai mult de 50% de un contribuabil român, plătitor de impozit pe profit) precum și impozitul pe profit plătit efectiv de către entitatea controlată (numai dacă diferența dintre impozitul pe profit care ar fi fost perceput în România pentru aceleași operațiuni și impozitul pe profit plătit efectiv de către entitatea controlată este mai mare decât acesta din urmă).

Veniturile care ar putea fi atribuite contribuabilului român sunt veniturile pasive, ca de exemplu veniturile din dobânzi, redevențe, dividende, venituri din transferul titlurilor de participare, venituri din leasing financiar, venituri din activități de asigurare, activități bancare, venituri de la societăți care obțin aceste venituri din bunuri și servicii cumpărate de la întreprinderi asociate sau vândute acestora și care au o valoare economică adăugată redusă sau inexistentă.

Veniturile societăților străine controlate menționate mai sus se includ în baza impozabilă a contribuabilului plătitor de impozit pe profit proporțional cu participația contribuabilului în entitatea controlată.

Totuși, veniturile nu vor mai fi atribuite către contribuabilul român în cazul în care societatea străină controlată desfășoară o activitate economică semnificativă, susținută de personal, echipamente, active si spații, astfel cum o demonstrează faptele și circumstanțele relevante.

5.    Accize

Sancțiunea de confiscare a cisternelor, recipientelor și mijloacelor de transport utilizate în transportul produselor accizabile se va aplica și în cazurile de contravenție în care produse accizabile supuse marcării sunt deținute în afara antrepozitului fiscal sau comercializate fără îndeplinirea obligațiilor referitoare la marcaje.

Autor: Echipa de Consultanţi Fiscali din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

La data de 19 octombrie 2017, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat în cauza C-101/16 S.C. Paper Consult S.R.L. Vs. DRFP Cluj, tranșând de o manieră categorică faptul că legislația națională în temeiul căreia dreptul de deducere a TVA este refuzat pentru motivul că furnizorul a fost declarat inactiv este contrară prevederilor Directivei 2006/112/CE de TVA.

Astfel, decizia CJUE stabilește faptul că dreptul de deducere a TVA aferentă achizițiilor efectuate de la un partener de afaceri declarat inactiv nu poate fi refuzat de o manieră sistematică și finală, nepermițând să se facă dovada absenței unei fraude sau a unei pierderi de venituri fiscale.

Mai mult, în ciuda eforturilor autorităților române de a limita în timp aplicabilitatea acestei decizii, aducând în discuție impactul financiar colosal asupra bugetului dacă ar trebui să se acorde deducerea TVA tuturor operatorilor economici care au încheiat tranzacții cu operatori declarați inactivi începând din anul 2007, CJUE a statuat faptul că, în situația analizată, limitarea în timp a efectelor deciziei nu este necesară.

Așadar, dacă aveți achiziții de la parteneri inactivi, în funcție de situația în care vă regăsiți (e.g. nu ați dedus TVA, sau vi s-a refuzat dreptul de deducere și sunteți în curs de contestare sau aveți o decizie finală a Curții etc.), considerăm oportună o analiză aplicată de la caz la caz pentru a identifica potențiale căi de acțiune.

Autor: Alexandru Cristea, Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax

Notificare privind opţiunea de aplicare a mecanismului de plată defalcată a TVA până la 31 decembrie 2017

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.379 / 21 septembrie 2017 privind aprobarea modelului conţinutului şi instrucţiunilor de completare a formularului (086) “Notificare privind opţiunea de aplicare a mecanismului de plată defalcată a TVA”

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 28 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Structura codurilor IBAN aferente conturilor de TVA privind plata defalcată a TVA, deschise la unităţile Trezoreriei Statului pentru persoanele impozabile şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA

Ordin nr. 2.379 / 7 Septembrie 2017 pentru modificarea si completarea Precizărilor privind structura codurilor IBAN aferente conturilor de cheltuieli şi venituri bugetare, precum şi conturilor de disponibilităţi deschise la unităţile Trezoreriei Statului, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1.271 / 2004

Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 25 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Reglementări privind gestiunea de către instituţiile publice a sumelor de TVA în cadrul mecanismului de plată defalcată a TVA

Ordin al Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.426 / 13 septembrie 2017 pentru completarea Normelor Metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice, aprobate prin Ordinul nr. 720 / 2014.

Ordinul prevede procedura de înregistrare în contabilitatea instituţilor publice, în conturi separate, a bazei impozabile şi a taxei pe valoare adaugată aferentă activităţilor economice desfăşurate în cadrul mecanismului de plată defalcată a TVA.

Sumele primite şi înregistrate in respectivele conturi trebuie transferate in conturile de venituri bugetare corespunzătoare în termen de două zile lucrătoare. Conturile bugetare de TVA nu pot avea sold la sfârşitul exerciţiului financiar.

Ordinul se aplică pentru toate instituţiile publice începând cu 1 ianuarie 2018, iar pentru instituţiile publice care au optat pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată începând cu 1 octombrie 2017.

•    Reglementări vamale

Norme tehnice privind autorizarea amânării plăţii taxelor de import

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.670 / 12 septembrie 2017 privind autorizarea pentru amânarea plăţii taxelor la import datorate în legătură cu două sau mai multe operaţiuni vamale

Ordinul prevede Normele tehnice care stabilesc procedura de autorizare pentru amânarea plăţii taxelor la import datorate în legatură cu două sau mai multe operaţiuni vamale.

Autorizarea pentru amânarea plăţii taxelor la import se acordă la cerere, în condiţiile şi perioada prevăzute la art. 110-111 din
Codul vamal al Uniunii, solicitanţilor care sunt titulari ai unei autorizaţii pentru utilizarea garanţiei globale, cu valabilitate geografică în România.

Modificarea şi completarea configuraţiei Codului de accize şi a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate

Ordin al Ministerului Finanţelor Publice nr. 2.331 / august 2017 privind modificarea şi completarea Ordinul nr. 221 / 2016 pentru aprobarea configuraţiei Codului de accize şi a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate

Se atribuie exclusiv în scopul realizării supravegherii fiscale, codul de produs T500 „Alte tutunuri de fumat” pentru produsele din tutun încălzit şi pentru produsele prezentate sub forma unei rezerve care conţine atât tutun încălzit cât şi lichid cu conţinut de nicotină.

Autorizarea pentru utilizarea garanției globale vamale

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Normelor tehnice privind autorizarea pentru utilizarea garanţiei globale în legatură cu două sau mai multe operaţiuni, declaraţii sau regimuri vamale, cu excepţia regimului de tranzit unional/comun

Ordinul prevede Normele tehnice care stabilesc procedura de autorizare pentru utilizarea garanţiei globale, cuprinzând o eventuală reducere sau exonerare, constituită pentru acoperirea cuantumului taxelor la import corespunzător datoriei vamale şi cuantumul altor taxe datorate legate de importul mărfurilor.

Normele tehnice se aplică în legătură cu două sau mai multe operaţiuni, declaraţii sau regimuri vamale, cu excepţia regimului de tranzit unional/comun.

Autorizaţia pentru utilizarea garanţiei globale se acordă la cerere în condiţiile prevăzute la art. 95 din Codul vamal al Uniunii Europene şi la art. 84 din

Regulamentul delegat (UE) 2.446 / 2015.

Modificarea şi completarea Normelor tehnice privind aplicarea uniformă a reglementărilor vamale în zonele libere

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea şi completarea Normelor tehnice privind aplicarea uniformă a reglementărilor vamale în zonele libere, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de  Administrare Fiscală nr. 2.759 / 2016

Ordinul aduce diverse modificări şi completări normelor tehnice menţionate mai sus.

•    Modificări aduse legislației fiscale secundare

Veniturile obținute de persoanele fizice implicate în activități de cercetare-dezvoltare și inovare

Ordinul nr. 2326 / 2855 / 2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilității fiscale prevăzute pentru scutirea de la plata impozitului pe venit pentru venituri din salarii sau asimilate salariilor obținute de persoanele fizice implicate în activități de cercetare-dezvoltare și inovare.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul fiscal nr. 26 din 27 septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Veniturile din salarii sau asimilate salariilor realizate în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă

Ordinul nr. 2343 / 2017 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3), lit. e) din Legea nr. 227 / 2015 privind Codul fiscal.

Vă rugăm să consultaţi Buletinul fiscal nr. 26 din 27 septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

•    Formulare fiscale

Aprobarea modelului şi conţinutului formularului (700)

Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2.372 / 9 august 2017 pentru aprobarea modelului, conţinutului, precum şi a instrucţiunilor de completare a formularului (700) “Declaraţie pentru înregistrare modificare categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal”

Formularul se completează şi se depune ori de câte ori contribuabilii / plătitorii solicită, ulterior înregistrării fiscale, înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligaţii fiscale sau modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarate iniţial.

Formularul se depune exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Ordinul se aplică începând cu 1 ianuarie 2018.

•    Diverse

Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2017 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21 / 1991 Sunt aduse clarificări privind procedura de acordare şi redobândire a cetăţeniei române de către copiii minori născuţi din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie, pentru care se solicită cetăţenia română în cazul adopţiei.

Ordinul nr. 1.626 / 6 Septembrie 2017 prevede lista revizuită a statelor ai căror cetăţeni sunt obligaţi să aplice procedura invitaţiei în vederea obţinerii vizei de scurtă şedere pentru intrarea pe teritoriul României

Conform listei revizuite, cetatenii Chinei sunt exceptați de la procedura invitației în vederea obținerii vizei de scurtă ședere în România.

Procedura privind aplicarea scutirii de taxă pe valoare adăugată în legătură cu livrările de bunuri către organisme recunoscute care transportă bunuri în afara UE ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educaţionale

Ordin al Ministerului de Finanţe Publice no. 2.376 / 6 septembrie 2017 privind aprobarea scutirii de taxă pe valoare adăugată, prevăzută la art. 294 alin. (1) litera p) din Codul Fiscal

Ordinul prevede procedura aplicabilă pentru organismele recunoscute care beneficiază de scutirea TVA pentru livrările de bunuri transportate în afara UE ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educaţionale.

Procedura se aplică pentru organismele neînregistrate din punct de vedere TVA prin restituirea taxei facturate de către furnizor.

Organismele recunoscute înregistrate din punct de vedere TVA îşi exercită dreptul de deducere prin decontul de taxă.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins practica autorităţilor române de a refuza rambursarea de TVA unei societăţi nerezidente pentru importuri de bunuri efectuate în România

Cazul C-441/16 SMS Group GmbH
Vă rugăm să consultaţi Buletinul Fiscal nr. 29 / septembrie 2017 pentru mai multe detalii.

Rezerve şi Notificări ridicate de România față de Convenţia Multilaterală pentru Implementarea Măsurilor legate de Convenţiile pentru Evitarea Dublei Impuneri în scopul prevenirii Erodării Bazei Impozabile şi Transferului Profiturilor (MLI)

————————————————————————–

Ca urmare a semnării de către România a MLI în data de 7 iunie 2017, Guvernul a publicat pe 11 iulie 2017 lista de Rezerve și Notificări așteptate, care vor fi confirmate după depunerea instrumentului de ratificare.

MLI

MLI este un instrument internaţional axat pe eliminarea anumitor lacune existente in fiscalitatea internaţională prin transpunerea anumitor rezultate ale Proiectului BEPS al OCDE in acordurile fiscale bilaterale din întreaga lume.

Prin MLI, modalitatea de aplicare a Convenţiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri este modificată, astfel încât să prevină, printre altele, abuzul de acorduri fiscale, evitarea artificială a statutului de sediu permanent sau să îmbunătăţească mecanismele de rezolvare a disputelor.

România a ales să includă un număr de 91 de Convenţii pentru Evitarea Dublei Impuneri în sfera de acțiune a MLI.

Rezerve prezentate de România

România a prezentat rezervele sale preliminare cu privire la aplicarea următoarelor Articole în scopul Convențiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri acoperite de MLI:

•  Articol 4 (Entități rezidente dual)
• Articol 9 (Câștiguri de capital din înstrăinarea acțiunilor sau din dobânzi pentru entitățile a căror valoare rezultă în principal din proprietăți imobiliare)
• Articol 16 (Procedura amiabilă)
• Articol 17 (Ajustări corespondente)
• Articol 35 (Intrarea în vigoare)

Notificări prezentate de România

România a notificat OCDE cu privire la aplicabilitatea prevederilor MLI la Convenţiile sale pentru Evitarea Dublei Impuneri existente. Rezervele și Notificările vor fi confirmate după depunerea instrumentului de ratificare. Primele modificări asupra Convențiilor pentru Evitarea Dublei Impuneri acoperite de MLI vor deveni aplicabile în cursul anului 2018.

Ordonanţa Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor

Ordonanța Guvernului nr. 25/2016 (în continuare, „Ordonanţa”), publicată în Monitorul Oficial nr. 670/31 august 2016 pentru modificarea și completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Ordonanța transpune unele prevederi ale directivei UE nr. 66/15 mai 2014, privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii. Cele mai importante fiind:

Avizul de muncă în scop de detașare pentru lucrătorii ICT

Un nou tip de aviz de muncă este introdus în scop de detașare pentru lucrătorii transferați în cadrul aceleiași companii (”lucrători ICT”).

Lucrătorii ICT sunt definiți ca cetățenii străini care locuiesc într-un stat terț la data depunerii cererii pentru avizul de detașare și care sunt transferați în cadrul aceleiași companii.

Transferul în cadrul aceleiași companii este definit ca detașarea temporară a unui străin în calitate de cadru de conducere, specialist sau angajat stagiar, de la un angajator dintr-o țară terță la una sau mai multe entități care aparțin acelei companii sau aceluiași grup de companii, dintre care cel puțin una este stabilită în România.

Printre condițiile/prevederile speciale pentru eliberarea avizului de detașare pentru lucrători ICT, menționăm:

• Pe durata transferului șederea străinului va fi exclusiv/în cea mai mare parte pe teritoriul României;
• Perioada detașării străinului este limitată la o perioadă de 3 ani pentru cadrele de conducere și/sau specialiști, respectiv de 1 an pentru angajații stagiari.
• Angajatorul din țara terță și-a asumat obligația de a reprimi în muncă pe străinul în cauză la încheierea transferului;
• Străinul care urmează a fi detașat, a fost angajat la compania din țara terță pe o perioadă de cel puțin 6 luni neîntrerupte imediat anterioare datei de la care se solicită eliberarea avizului de detașare, în cazul cadrelor de conducere și al specialiștilor, respectiv de cel puțin 3 luni neîntrerupte, în cazul angajaților stagiari;
• Străinul detașat în calitate de specialist îndeplinește condițiile speciale de pregătire profesională și experiență în activitate de cel puțin 3 ani, cu relevanță pentru domeniul de activitate, tehnicile sau gestionarea activității companiei din România.

Procedura de eliberare a unui aviz de detașare este simplificată în cazul lucrătorilor ICT din alte state membre ale Uniunii Europene care urmează a fi detașați și pe teritoriul României si care se încadrează în situația de mobilitate pe termen scurt, respectiv termen lung. Astfel, nu mai este necesară îndeplinirea tuturor condițiilor generale și speciale pentru obținerea avizului de muncă în scop de detașare pentru lucrătorii ICT dacă sunt îndeplinite o serie de condiții.

Aceștia pot desfășura activități de muncă în baza unui aviz special de detașare pentru o perioadă de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile (termen scurt) sau pentru o perioadă mai mare de 90 de zile (termen lung).

Străinii titulari ai unui permis ICT eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene pot desfășura activități pe teritoriul României de la data depunerii cererii de eliberare a avizului de detașare pentru lucratori ICT de catre beneficiarul prestării de servicii din România.

Prelungirea dreptului de ședere în România pentru lucrătorii ICT

Străinii titulari ai unui permis ICT eliberat de un alt stat membru pot intra și rămâne pe teritoriul României pentru a desfășura activități în muncă în calitate de lucrători ICT fără obligativitatea obținerii unei vize.

Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT se prelungește pentru toată durata transferului în cadrul aceleiași companii, dar nu mai mult de 3 ani pentru cadrele de conducere și specialiști, respectiv de un an pentru angajații stagiari, de la data intrării pe teritoriul României în acest scop.

Dreptul de ședere temporară în scop de detașare în calitate de lucrător ICT din alt stat membru care urmează a fi detașat în România pentru o perioadă mai mare de 90 de zile se prelungește pentru toată durata detașării pe teritoriul României, fără a depăși o perioadă egală cu durata de ședere prevăzută a se efectua pe teritoriul primului stat membru sau valabilitatea permisului ICT eliberat de primul stat membru.

Străinii posesori ai unui permis ICT/mobile ICT (situația mobilității pe termen lung) beneficiază de prevederea legislativă legată de reîntregirea familiei similar străinilor posesori ai cărții albastre a UE.

Totodată, Ordonanța transpune și unele prevederi ale directivei UE nr. 36 / 26 februarie 2014, privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri. Printre cele mai importante menționăm:

Se elimină perioada determinată de maxim 6 luni într-un interval de 12 luni, în care un angajator român era autorizat să încadreze în muncă ca lucrator sezonier un străin cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru a presta o activitate influențată de succesiunea anotimpurilor.

Lista sectoarelor ce cuprind astfel de activități a se desfășura in funcție de succesiunea anotimpurilor se va stabili prin Hotarare de Guvern în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei Ordonanțe.

Sunt introduse noi prevederi legate de obligațiile angajatorului în situația în care acesta intenționează să asigure cazarea lucrătorului sezonier contra cost sau fară plată.

Viza de lungă ședere în cazul străinilor care au obținut un aviz de angajare ca lucratori sezonieri se poate acorda pe o perioadă egală cu perioada preconizată a contractului de muncă plus 5 zile, fără a depăși perioada maximă de 90 de zile prevazută de legislație.

Prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă pentru lucratori sezonieri este limitată pe teritoriul României la 180 de zile în decursul oricărei perioade de 365 de zile.

Modificări suplimentare prevăzute de Ordonanța în legătură cu regimul străinilor în România:

• Străinii, titulari ai unui drept de ședere temporară în scop de detașare, pot solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă, în calitate de lucrători permanenți, fără a avea obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajarea în muncă;
• Cererile pentru acordarea vizelor de lungă ședere (cu excepția celor de angajare în muncă/detașare) se soluționează în termen de până la 60 de zile de la data depunerii dosarului pentru obținerea acestora;
• A fost mărită perioada în care un străin poate beneficia de ședere în România în interiorul valabilității permisului de ședere, după încetarea raportului de muncă cu angajatorul român. În cazul în care individul nu beneficiază de indemnizația de șomaj, acesta poate rămâne pe teritoriul României până la 90 de zile;
• A fost modificat și regimul contravențiilor aplicat companiilor ce primesc la muncă pe teritoriul României un străin fără aviz de angajare sau un străin cu sedere ilegală. Începand cu data de 30 septembrie 2016, cuantumul amenzii va fi cuprins între RON 10.000 – RON 20.000 RON pentru fiecare persoană identificată.

Ordin al ministrului finanțelor publice pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența fiscală în România a persoanelor fizice

Ordinul nr. 1.099/2016 (în continuare, „Ordinul”), publicat în Monitorul Oficial nr. 577/29 iulie 2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice

Sumarul prevederilor principale:

• Clarificări cu privire la rezidenţa fiscală parţială: dacă o persoană fizică soseşte în România pe parcursul unui an fiscal, aceasta va fi supusă impozitului pe venit din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care persoana fizică devine rezidentă în România. În perioada cuprinsă între data sosirii si data la care devine rezidentă în România, persoana fizică este supusă impozitului numai pentru veniturile obţinute din România, fiind considerată nerezidentă;
• Persoanele fizice străine care au devenit rezidente în România și care pleacă din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive vor fi considerate nerezidente de la data plecării, fără a avea obligația de a face dovada schimbării rezidentei;
• Persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, continuă să fie considerate rezidente în România, având obligație fiscală integrală, până la data schimbării rezidenței. Prin urmare, în practică autorităţile fiscale nu ar trebui să mai refuze schimbarea rezidenţei pentru perioade retroactive;
• Locuinţa permanentă aflată la dispoziţia persoanei fizice (un criteriu important pentru stabilirea rezidenţei fiscale) este considerată a fi orice loc disponibil pentru şi/sau pentru membrii familiei acesteia (fie proprietate personală, fie închiriată). Astfel, Ordinul ar clarifica în mod normal cazurile în care anumite autorităţi fiscale nu considerau a fi locuinţe permanente spaţiile închiriate de terţi pentru persoanele fizice;
• Ordinul modifică conţinutul Chestionarelor pentru stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea în România/ plecarea din România, precum şi a notificărilor emise de autorităţile fiscale (de ex: notificările vor indica data de la care persoana fizică este considerată rezidentă sau nerezidentă fiscal în România).

Aspecte importante care nu au suferit modificări:

• Persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat au în continuare obligaţia completării chestionarului de rezidenţă fiscală;
• Persoanele fizice care pleacă din România (inclusiv cetăţenii români care îşi păstrează domiciliul în România) pentru o perioadă mai mare de 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive au în continuare obligaţia completării chestionarului înainte de a părăsi ţara;
• Persoanele fizice care sunt/devin rezidente fiscal în alte state trebuie să obţină un certificat de rezidenţă fiscală şi să îl pună la dispoziţia autorităţilor fiscale române (cu exceptia cazurilor specifice prevăzute de lege);
• Persoanele fizice trebuie să înştiinţeze autorităţile fiscale cu privire la orice schimbare a informaţiilor iniţiale relevante în stabilirea rezidenţei fiscale. Autorităţile vor emite, dacă este cazul, o nouă notificare;
• Persoanele fizice trebuie să transmită autorităţilor diverse documente justificative (de ex: contracte de angajare/ detaşare, contracte de chirie). De asemenea, autorităţile pot solicita un certificat care atestă scoaterea din evidenţa fiscală din celălalt stat. Toate documentele trebuie traduse în limba română.

La data intrării în vigoare a prezentului Ordin, Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 74/2012 se abrogă.

Prevederile Ordinului intră în vigoare începând cu 29 iulie 2016.

Ordin al Preşedintelui ANAF nr. 2328/5 august 2016 pentru modificarea Ordinului Preşedintelui ANAF nr. 3769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, Monitorul Oficial nr. 601/8 august 2016

Ordinul modifică art. 8 din Ordinul nr. 3769 / 2015 cu privire la termenul de depunere a declaratiei 394.
Termenul limită de depunere a declarației 394 la organul fiscal competent este 30 inclusiv a lunii următoare încheierii perioadei de raportare. În cazul în care perioada de raportare este luna calendaristică, Ordinul menționează că termenul de depunere al declarației pentru luna ianuarie este 28, respectiv 29 februarie, după caz.