Autori:

• Romana Schuster, Associate Director, Taxation Services, KPMG România
• Lucia Grecu, Associate Manager, Taxation Services, KPMG România

Rezumat: Nu mai e o noutate majorarea cotei de impozit pe dividende distribuite de persoanele juridice române către participanții săi la capitalul social începând cu 1 ianuarie 2023, astfel că reprezentanții acestora se văd obligați să ia decizii cât mai rapide până la finalul anului 2022, urmărind interesul asociaților/acționarilor, însă fără a afecta negativ interesul societății. În prezentul articol, analizăm în linii mari principalele aspecte legate de distribuirea de dividende interimare sub incidența prevederilor legale, contabile și fiscale, cu concentrarea pe modificările impuse de O.G. nr. 16/2022 și a proiectului de lege de aprobare a acesteia. Totodată, analizăm și principalele puncte-cheie care ar trebui luate în considerare de reprezentanți înaintea adoptării unor decizii de repartizare sau nu a rezultatului sub forma de dividende.

Summary: The increase in the dividend tax rate as from January 2023 is not news anymore, but companies’ directors are under pressure to make a few quick decisions before the end of 2022, The decisions they need to take should further the interests of shareholders while preserving companies’ financial health. We analyse here the main accounting, tax, and legal implications of interim distributions of dividends, with a focus on the provisions of G.O. 16/2022 and the draft law to approve this ordinance. We also point out the key points which company directors should consider before making the decision to distribute retained earnings as dividends.

1. Introducere

Din ianuarie 2023, crește de la 5% la 8% cota de impozitare a dividendelor distribuite persoanelor fizice. Modificarea instituită prin O.G. nr. 16/2022[1], aparent simplă și clară, a generat însă numeroase controverse legate de modul de aplicare. Analizăm două situații distincte separat.

2. Distribuirea de dividende interimare în contextul modificării cotei de impozitare

Controversele vizează în special cazul dividendelor interimare, creșterea cotei generează din motive evidente presiuni de repartizare a profitului exercițiului financiar curent în vederea economisirii unui procent de 3% din valoarea brută a dividendului. Ordonanța nu menționează vreo regulă tranzitorie pentru situația regularizării dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare cu ocazia închiderii exercițiului financiar 2022. Din acest motiv, în proiectul de lege de aprobare a prezentei ordonanțe, PL-x nr. 628/2022[2], este inserat un paragraf care să pună capăt controverselor privind impactul fiscal al regularizării dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare, efectuată pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2022. Acesta ar urma, conform clarificării aduse, să se realizeze tot la cota de 5%, valabilă până în anul 2022, deși se face în anul 2023. În lipsa acestei stipulații, pentru dividendele distribuite și/sau plătite în cursul exercițiului financiar 2022 în baza situațiilor financiare interimare s-ar fi recalculat impozitul pe dividende la noua cotă, de 8%. Din păcate însă, legea de aprobare a O.G. nr. 16/2022 nu va intra în vigoare, aproape cert, la 1 ianuarie 2023, fiindcă a fost contestată recent la Curtea Constituțională a României (denumită în continuare „CCR”). În ciuda intențiilor legislativului, contestarea la CCR prelungește starea de incertitudine fiscală, în condițiile în care oricum acest subiect, în ultima perioadă, a generat numeroase discuții legate de distribuirea de dividende interimare aferente trimestrului IV, părerile fiind împărțite dacă discutăm de dividende interimare la trimestrul IV, și care ar fi cota aplicabilă.

[1] Art. I pct. 3 din O.G. nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale (publicată în M. Of. nr. 716 din 15 iulie 2022).

[2] PL-x nr. 628/2022 – Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, disponibil pe https://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2022/pr628_22.pdf.

Puteți citi continuarea articolului în nr. 6/2022 al revistei Tax Magazine. Găsiți aici mai multe detalii despre abonamentele Tax Magazine.

• Decalajul mare între așteptările liderilor de companii și cele ale investitorilor în privința sustenabilității reprezintă o amenințare pentru piețele de capital și lupta împotriva schimbărilor climatice.
• 78% dintre investitori doresc ca organizaţiile să se concentreze asupra activităților de mediu, sociale și de guvernanță, chiar dacă acestea afectează profiturile pe termen scurt, însă doar 55% dintre liderii de companii sunt dispuși să facă acest lucru.
• 76% dintre investitori spun că organizaţiile sunt foarte selective referitor la informațiile privind activitățile de sustenabilitate pe care aleg să le facă publice.

Companiile și mulți dintre cei mai mari investitori din întreaga lume sunt în dezacord în ceea ce privește acțiunile necesare în domeniul sustenabilității. Acest conflict de opinie amenință să blocheze accesul la capital pentru multe organizații și ar putea împiedica progresul în ceea ce privește decarbonizarea se arată în cel mai recent raport EY – Global Corporate Reporting Survey.

Studiul sondează opiniile a 1.040 de directori financiari (CFO) și alți lideri financiari de rang înalt, precum și a 320 de investitori instituționali din întreaga lume și analizează așteptările și obiectivele acestora în ceea ce privește investițiile și raportarea în domeniul sustenabilității.

Laura Vrînceanu (fostă Ciobanu), Senior Manager, Schimbări climatice și sustenabilitate, EY România: „Deși observăm deja că unii actori importanți din domeniul investițiilor trec de la investițiile tradiționale la cele sustenabile, există încă diferențe mari între așteptările și ambițiile companiilor și ale investitorilor în ceea ce privește sustenabilitatea, după cum arată acest sondaj. Și este mai mult decât o diferență de perspectivă: este o deconectare care poate submina buna funcționare a piețelor de capital și eforturile de combatere a schimbărilor climatice în general. Pentru a evita ca profiturile pe termen scurt să se transforme în datorii pe termen lung, companiile trebuie să se asigure că sustenabilitatea este încorporată în strategia lor de afaceri și că raportarea privind sustenabilitatea urmează o abordare structurată, riguroasă și fiabilă. Companiile trebuie să treacă de la simpli indicatori gestionați de Chef Sustainability Officer – CSO și de departamentul de sustenabilitate, la procese care să implice funcțiile din întreaga organizație, sub responsabilitatea directă a managementului companiei”.

Investiții pe termen lung sau câștiguri pe termen scurt

Potrivit raportului, mai mult de trei sferturi dintre investitori (78%) sunt de părere că societățile ar trebui să investească în îmbunătățiri legate de aspectele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), chiar dacă acest lucru le afectează profiturile pe termen scurt, însă doar 55% dintre liderii de companii au aceeași opinie.

Mai mult de jumătate dintre companii (53%) consideră că eforturile lor de a stimula investițiile pe termen lung sunt, de fapt, afectate de presiunea investitorilor de a vedea câștiguri pe termen scurt. Unul dintre cinci (20%) respondenți lideri financiari a spus că investitorii sunt „indiferenți” față de investițiile pe termen lung, inclusiv față de cele de sustenabilitate.

Preocupări în privința greenwashing

Investitorii sunt, de asemenea, foarte critici față de abordarea companiilor în publicarea de informații importante privind activitatea de sustenabilitate. Aproape toți investitorii intervievați (99%) spun că raportarea ESG este o parte crucială a procesului de luare a deciziilor de investiții, dar trei sferturi (76%) consideră că organizațiile sunt „foarte selective” cu informațiile pe care le furnizează. Aceasta generează îngrijorări cu privire la greenwashing – și aproape nouă din zece (88%) respondenți sunt de părere că organizaţiile publică informaţiile legate de sustenabilitate doar atunci când sunt obligate să facă acest lucru.

În cazul în care companiile fac investiții pe termen lung în domeniul sustenabilităţii, 80% dintre investitori spun că adesea nu reușesc să își explice raționamentul și susțin că acest lucru poate face ca astfel de investiții să fie greu de evaluat.

Loc de îmbunătățire

Multe companii par să recunoască faptul că există loc pentru a-și îmbunătăți abordarea în materie de raportare. Puțin peste jumătate (54%) dintre organizațiile intervievate au declarat că oferă investitorilor informații relevante privind activitatea de sustenabilitate, însă un procent semnificativ recunoaște că nu o fac. Un procent de41% dintre liderii financiari au recunoscut că raportarea ESG așa cum se face în prezent nu ar face față unei examinări în baza standardelor de audit, cunoscute sub numele de „asigurare rezonabilă”.

Puncte de vedere comune privind deficiențele de raportare

Sondajul evidențiază și puncte comune între companii și investitori. Aceștia sunt de acord cu privire la punctele slabe ale standardelor actuale de raportare și subliniază lipsa cerințelor privind dovezile justificative, separarea raportării ESG de raportarea financiară obișnuită și lipsa informațiilor privind perspectivele de viitor, ca fiind aspecte cheie care trebuie abordate.

Sondajul subliniază unele măsuri pe care organizațiile le pot lua pentru a consolida încrederea și evidențiază două priorități – îmbunătățirea raportării privind sustenabilitatea pentru a răspunde așteptărilor și creşterea importanţei rolului liderilor financiari și al funcției financiare în această raportare.

• În 2022, volumul IPO-urilor la nivel mondial a scăzut cu 45%, iar veniturile au scăzut cu 61% față de anul precedent
• Comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei, numărul de tranzacții a crescut cu 16%
• Asia-Pacific a reprezentat 67% dintre veniturile globale din IPO-uri

După un 2021 record, piața globală de IPO-uri a luat o întorsătură bruscă în direcția opusă în 2022. Cu doar 1.333 de IPO-uri, care au cumulat 179,5 miliarde de USD, activitatea IPO a scăzut cu 45% în ceea ce privește numărul de tranzacții și cu 61% ca încasări de la an la an (YOY). Pe măsură ce dimensiunea medie a tranzacțiilor s-a redus din cauza evaluării reduse și a performanțelor slabe ale pieței bursiere, nu au mai avut loc lansări de IPO-uri mari în 2022, arată studiul EY Global IPO Trends 2022.

Pe parcursul anului 2022, activitatea IPO globală a fost afectată de volatilitatea crescută a pieței și de alte condiții nefavorabile, la care s-a adăugat performanța slabă a multor IPO-uri care au fost listate începând cu 2021. Pe fondul unui mediu definit de o inflație mai mare și de rate ale dobânzii în creștere, investitorii au respins noile companii publice și s-au îndreptat către clase de active mai puțin riscante. În mod similar, activitatea IPO-urilor sponsorizate de sectorul financiar a înregistrat o scădere abruptă de 77% în ceea ce privește numărul și, respectiv, de 93% ca încasări. De asemenea, majoritatea societăților de achiziție cu scop special (SPAC) listate de la sfârșitul anului 2020 au ajuns la limita de doi ani, iar acum trebuie fie să găsească o altă firmă pentru fuziune, fie să returneze investitorilor veniturile obținute din IPO. În timp ce aceste cifre reprezintă un declin puternic față de 2021, tranzacțiile IPO la nivel mondial au punctat totuși o creștere de 16% ca număr, în comparație cu 2019, anul prepandemic.

În pofida faptului că activitatea de pe piață a fost în mare parte în scădere în general, au existat câteva industrii și regiuni care au înregistrat un succes modest. Sectorul tehnologic a continuat să conducă în volume, reprezentând 23% dintre tranzacții, în timp ce sectorul energetic a dominat ca încasări, reprezentând 22% în 2022. În rândul mega IPO-urilor listate, care sunt definite ca fiind cele care au strâns venituri de peste 1 miliard de USD, veniturile medii din 2022 sunt cu 45% mai mari decât cele din 2021, pe fondul unei evaluări puternice pentru mega IPO-urile din domeniul energiei care au avut loc în acest an. Anumite piețe, cum ar fi China continentală, Orientul Mijlociu și unele țări din ASEAN, au înregistrat performanțe relativ bune, în ciuda subperformanței semnificative la nivel global.

Iulia Bratu, Partener, Head of Lead Advisory, EY România: „În pofida multiplilor factori care afectează piețele globale de capital, piața IPO din România rămâne rezistentă și continuă să ofere perspective de creștere solide pe termen mediu și lung. Numărul companiilor care iau în considerare listarea la Bursa de Valori București a crescut, stimulat de succesul ofertelor publice recente ale companiilor blue-chip locale. În plus, Aero, piața secundară locală, a atras în mod activ un număr tot mai mare de companii mai mici, în vederea pregătirii pentru cerințele mai rigide ale pieței principale. Observăm, de asemenea, o creștere constantă a numărului de investitori de retail activi, un număr tot mai mare de persoane care devin tot mai sofisticate în ceea ce privește investițiile lor financiare. Un plus pentru activitatea în creștere a bursei locale este interesul tot mai mare din partea companiilor de top din Republica Moldova”.

Perspective pentru 2023: așteptăm fereastra de oportunitate potrivită, concentrându-ne în același timp pe elementele fundamentale și pe ESG

Privind spre 2023, se întrevede o rezervă puternică de oferte publice inițiale. Chiar dacă activitatea de IPO va rămâne probabil slabă cel puțin până în primul trimestru, se pare că sunt condiții favorabile pentru ca activitatea de IPO la nivel mondial să recapete un impuls mai mare până în a doua jumătate a anului.

Pentru ca piața IPO să redevină mai activă, există o serie de condiții prealabile: un sentiment pozitiv și o creștere a performanțelor bursiere, scăderea inflației și încetarea majorărilor de rate ale dobânzilor; atenuarea tensiunilor geopolitice și diminuarea efectelor pandemiilor asupra economiei mondiale.

Multe companii vor adopta în continuare o abordare de tip wait-and-see, așteptând momentul potrivit. Deocamdată, investitorii se vor concentra mai mult pe elementele fundamentale ale unei companii, cum ar fi creșterea veniturilor, profitabilitatea și fluxurile de numerar, decât doar pe proiecțiile de creștere.

Întrucât există o corelație pozitivă între performanța acțiunilor companiilor după oferta publică inițială și comunicarea strategiilor lor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), investitorii vor analiza din ce în ce mai mult și agenda ESG a companiei.

• Pentru marea majoritate a industriilor analizate, randamentele s-au menținut pe tendința de creștere observată încă de la mijlocul anului trecut și au înregistrat noi valori maxime

Costul capitalului a continuat o tendință crescătoare în cel de-al treilea trimestru al anului curent, conturată încă din a doua parte a anului 2021, conform analizei sectoriale EY România.

Din perspectiva evoluțiilor față de aceeași perioadă a anului trecut, cele mai mari creșteri ale costului capitalului s-au înregistrat la nivelul sectorului de servicii medicale (+7,5 p.p.) și cel al proprietăților imobiliare (+6,3 p.p.). Excepții notabile fac sectorul materiilor prime și cel al serviciilor financiare, unde scăderile de randament comparativ cu trimestrul al doilea al anului curent sunt de 1,5 p.p. (puncte procentuale), respectiv 3,2 p.p. O evoluție trimestrială negativă a fost înregistrată și în cazul bunurilor de larg consum (-0,1 p.p. față de trimestrul anterior), consemnată după o creștere solidă în trimestrele anterioare.

În prezent, climatul investițional este semnificativ influențat de presiunile inflaționiste, pe fondul creșterii continue a prețurilor cu energia și materiile prime, generate în principal ca urmare a invaziei militare declanșate de Rusia în Ucraina, eveniment ce a avut impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare și producție. Coroborând aceste aspecte cu înăsprirea curentă a politicilor monetare de către băncile centrale și tendința de menținere a conduitei de creștere a dobânzilor de politică monetară și în viitorul apropiat, se observă că balanța înclină tot mai mult spre o încetinire a creșterii economice la nivel global pentru perioada următoare.

Totuși, chiar dacă efectele evenimentelor recente asupra lanțurilor de aprovizionare sunt resimțite încă puternic și afectează activitatea economică, presiunea începe să se atenueze, prin diminuarea impactului constrângerilor privind producția și activitatea economică. În acest sens, pentru trimestrul al treilea s-a înregistrat o creștere a randamentului așteptat de investitori în sectorul produselor industriale (comparativ cu scăderea înregistrată în trimestrul al doilea, față de primul trimestrul al anului curent). În plus, pe fondul creșterilor temerilor statelor europene în ceea ce privește securitatea energetică, Uniunea Europeană își focalizează tot mai mult atenția asupra eforturilor de sprijinire a tranziției către economia verde, prin sprijinirea investițiilor sustenabile și încurajarea raportărilor non-financiare de către companii, cu precădere în domeniul ESG (environment, social, governance) și al finanțărilor de tipul „obligaţiunilor verzi” (green bonds).

„Contextul macroeconomic și geopolitic a determinat continuarea tendinței de creștere a randamentelor așteptate de investitori, conturată încă de anul trecut. Un astfel de mediu are însă potențialul să genereze și fructificarea de oportunități, cu perspective pe termen mediu și lung, cum ar fi atragerea fondurilor nerambursabile și investiții în proiectele de sustenabilitate cu impact cumulat la nivelul comunităților și al societății în ansamblul său. Exceptând sectorul bunurilor de larg consum, al materiilor prime și cel al serviciilor financiare, toate celelalte sectoare analizate au continuat să înregistreze creșteri ale costului capitalului și în acest trimestru, ajungând la un maxim al perioadei de 7 ani analizate”, declară Ileana Guțu, Partener și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.

La finalul trimestrului al treilea, se constată menținerea tendinței din trimestrul anterior, respectiv înregistrarea celor mai scăzute randamente la nivelul sectoarelor de telecomunicații și tehnologia informației, în timp ce sectorul proprietăților imobiliare se află, din nou, la nivel maxim.

În trimestrul trei al anului curent, costul capitalului propriu a depășit pragul psihologic de 10% pentru toate sectoarele analizate, marcând astfel o nouă etapă din perspectiva apetitului investitorilor.

Analiza se bazează pe datele financiare disponibile la sfârșitul celui de-al treilea trimestru (T3) al anului 2022, publicate de companiile listate din 10 sectoare: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.   

• Majoritatea multiplicatorilor financiari au consemnat o tendință de scădere, fiind angrenate chiar și sectoarele care au înregistrat creșteri semnificative în perioadele anterioare

Pe fondul temperării estimărilor pentru perioada următoare, generate de contextul macroeconomic și geopolitic, multiplicatorii aferenți sectorului de proprietăți imobiliare, respectiv materii prime (care au înregistrat anterior creșteri), se alătură tendinței generale de scădere. Valorile aferente multiplicatorilor au fost influențate inclusiv de evoluția pieței bursiere care a consemnat o scădere în ultimul an a principalilor indici la nivel global, piața din România urmând același trend.

Coroborat cu estimările sumbre în ceea ce privește nivelul ridicat al inflației și scenariul politicilor monetare agresive, sectorul proprietăților imobiliare a suferit cea mai mare scădere a multiplicatorului EBITDA (cu 5,1x), ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii 7 ani (11,9x), urmat de cel al serviciilor financiare (scădere cu 3,7x), și el la minimul aceleiași perioade. Aceste evoluții pot determina reminiscențe din perspectiva sectoarelor care au fost cele mai afectate ca urmare a crizei financiare mondiale din anul 2008, impunându-se astfel o atenție sporită asupra acestora în perioada următoare, precum și asupra potențialului impact cumulat la nivelul celorlalte sectoare.

Singurele sectoare care nu au înregistrat stagnări trimestriale sau evoluții negative din perspectiva multiplicatorului EBITDA sunt cel al telecomunicațiilor (creștere cu 0,3x, la nivelul de 9,4x) și al bunurilor de larg consum (creștere cu 0,3x, la nivelul de 11,4x).

„În ciuda scăderii produsului intern brut al României, consemnată în prima parte a anului curent, previziunile privind creșterea economică pentru anul 2022 au fost îmbunătățite cu 0,6 p.p. (de la 2,9%, la 3,5%), pe fondul evoluțiilor peste așteptări în sectoare precum cel al transporturilor, serviciilor informatice, serviciilor pentru întreprinderi, precum și a accelerării creșterii activității în construcții în cel de-al doilea semestru al anului curent. Acestea au fost stimulate și de măsurile privind implementarea PNRR, cât și de programele privind ajutoarele de stat. Totuși, chiar dacă estimările privind evoluția economiei pentru perioada următoare sunt revizuite în creștere, potențialul economic este frânat de presiunile inflaționiste și contracția sectorului industrial în Europa, pe fondul disruptiv al problemelor aferente lanțurilor de aprovizionare și creșterii prețurilor la energie”, declară Ileana Guțu, Partener și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.

Instrumentul de analiză sectorială este dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modelling and Economics – VME) din cadrul departamentului de Strategie și Tranzacții al EY România, iar analiza sectorială poate fi accesată în secțiunea site-ului EY „Valuation Insights”/„Perspective de Evaluare”, baza de date fiind actualizată trimestrial.