Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, dat publicităţii de curând, România rămâne statul membru care înregistrează cel mai mare deficit de colectare de TVA, de 37,2% (diferenţa dintre sumele de TVA ce ar trebui colectate şi încasările efective din TVA). Aceasta se traduce într-o sumă neîncasată de aproximativ 7,7 miliarde de Euro.

„Pentru a pune lucrurile în context, suma necolectată din TVA este mai mare decât alocările bugetare ale României în anul 2017 pentru educaţie, investiţii în infrastructură sau sănătate”, a declarat Daniel Anghel, lider impozite și taxe indirecte PwC Europa Centrală şi de Est.

„PwC România a susţinut în mod constant necesitatea implementării unor măsuri de creștere a gradului de colectare a TVA şi de combatere a evaziunii fiscale. O soluţie în acest sens ar fi preluarea bunelor practici ale altor state membre, cu rezultate palpabile apărute într-un termen rezonabil şi numai după consultări cu mediul de afaceri şi, dacă este cazul, cu Comisia Europeană.  Există soluţii care au avut un rol important atât în creşterea gradului de colectare, cât şi din perspectiva impactului pozitiv asupra mediului de afaceri, precum: Dosarul Standard de Audit pentru taxe, obligativitatea utilizării unui software certificat pentru facturare, sau menținerea unei baze de date pentru monitorizarea centralizată a TVA”, a adăugat Daniel Anghel.

Potrivit studiului, România a înregistrat o îmbunătăţire în privinţa colectării de TVA pe parcursul anului 2015.

„Evaziunea în zona de TVA s-a diminuat în principal ca urmare a trecerii la cota redusă de TVA pentru produsele alimentare şi a măsurilor colaterale, cum ar fi taxarea inversă şi limitarea plăților în numerar. Lupta împotriva fraudei TVA trebuie să continue şi să fie bazată în principal pe operaționalizarea obținerii informațiilor fiscale prin intermediul infrastructurii IT a ANAF şi prin automatizarea analizei de risc”, a conchis Daniel Anghel.

Studiul Comisiei Europene privind deficitul de încasare a TVA în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene cuprinde date aferente anului 2015.

Conform rezultatelor acestui studiu, țările din Uniunea Europeană au înregistrat un deficit de aproximativ de 152 de miliarde EUR din TVA în cursul anului 2015.

Din ianuarie până în prezent, ANAF a colectat 82,42 miliarde de lei venituri bugetare cumulate, cu 3,32% mai mult decât programul prevăzut de legile bugetare anuale. La bugetul de stat s-au colectat 57,63 miliarde de lei, cu 3,46 mld. de lei mai mult față de program, astfel:

• la impozitul pe profit s-au colectat 7,35 miliarde de lei, cu 443,11 mil. de lei (6,41%) mai mult decât programul;

• la impozitul pe venit s-au colectat 10,91 miliarde de lei, cu 317,69 mil. de lei peste program;

• TVA colectată în primele cinci luni ale lui 2016 a fost de 22,25 miliarde de lei, cu 4,04% mai mult decât programul. Cota de TVA a fost redusă în medie cu 26.6%, dar în primele cinci luni au fost recuperate 11,2 puncte procentuale din reducere. În luna mai, TVA colectată a fost de 4,27 mld. lei, comparativ cu 4,46 mld. lei colectați în mai 2015. Tendința colectării TVA este determinată atât de reducerea cotei standard de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, fapt care s-a reflectat începând cu luna februarie, cât și de introducerea unei cote reduse de 9% la alimente începând cu 1 iunie 2015. De asemenea, valoarea rambursărilor de TVA în primele cinci luni din 2016 a fost de 5,95 mld. de lei, în luna aprilie rambursarea fiind de două ori mai mare decât în ianuarie 2016.

• colectarea de accize (inclusiv taxa pe viciu) a fost de 10,82 miliarde de lei, gradul de realizare a programului de 102,8% fiind influențat de obligația producătorilor de tutun/țigarete de a se conforma prevederilor Directivei nr. 40/2014/UE și a intrării în vigoare a Legii antifumat.

• la capitolul „rest venituri” colectarea a fost mai mare cu 1,35 mld. de lei (130%) față de programul prevăzut de legile bugetare anuale. La bugetul fondului naţional unic pentru asigurări de sănătate s-au colectat 9,1 mld. de lei cumulat pe cinci luni în 2016, iar gradul de realizare a programului de încasări a fost de 99,1% faţă de program.

La bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate (FNUASS), realizările şi programul includ contribuţia datorată pentru medicamentele finanţate din bugetul FNUASS şi din bugetul Ministerului Sănătăţii (taxa de clawback ).

La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au colectat 14,91 mld. de lei în primele cinci luni din 2016 și s-a înregistrat un grad de realizare a programului de 95,26%, unul din factori fiind creșterea peste nivelul prognozat a sumelor aferente contribuției la fondul de pensii administrate privat. În plus, a avut un impact negativ măsura legislativă privind nedatorarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat de către personalul din armată, poliție și funcționarii publici.

La bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj s-au colectat 772,51 mil. de lei, iar gradul de realizare a programului este de 99.92%.

Veniturile colectate de ANAF sunt aferente principalelor patru bugete componente ale bugetului general consolidat, respectiv bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. ANAF nu are atribuții de administrare si colectare pentru veniturile bugetelor locale (incasate de Direcțiile de Impozite și Taxe Locale din cadrul primariilor), pentru fondurile de la Uniunea Europeană, și nici pentru veniturile proprii ale instituțiilor publice autofinanțate cum ar fi fondul pentru mediu.

Rezultatele activității de colectare a veniturilor bugetare de către ANAF sunt actualizate și publicate lunar pe www.transparenta-bugetara.gov.ro sau în secțiunea “Transparența Bugetară” de pe www.mfinante.ro.

În 2015, Agentia Nationala de Administrare Fiscală a colectat 196,80 miliarde de lei (43,73 miliarde de euro), cu 14,26 miliarde de lei (7,8%) mai mult decât în 2014. Ponderea veniturilor bugetare în PIB a ajuns astfel la 27,9%, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât în 2014. Încasarile din TVA la bugetul de stat au crescut cu 12% faţă de 2014, până la 57,13 miliarde de lei (12,69 mld euro), iar cele din impozit pe profit au crescut cu 13%, până la 12,33 miliarde de lei (3,06 mld euro).

La sumele atrase la buget au contribuit structurile inspecţiei fiscale, care au stabilit obligaţii suplimentare de peste 18,9 miliarde lei şi au diminuat pierderea fiscală declarată cu peste 2.69 miliarde lei.

De asemenea, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscala au destructurat reţele tranzacţionale frauduloase şi au stabilit sume (prejudicii aferente actelor de sesizare penală şi sancţiuni contraventionale) în valoare totală de peste 5 miliarde lei (1,2 mld euro), valoarea actelor de sesizare cu prejudiciu mai mare de 1 milion de euro reprezentând 87,6% în total prejudicii identificate.

Inspectorii structurilor de control al veniturilor persoanelor fizice au identificat în total peste 20 milioane de lei nejustificaţi, care aparţineau unui număr de 350 de contribuabili. Prin structurile vamale s-a asigurat supravegherea şi controlul vamal a 20 de milioane de călători şi 6 milioane de mijloace de transport, printre altele fiind confiscate 4,58 milioane de ţigarete de contrabandă.

Pentru asigurarea recuperării sumelor stabilite suplimentar şi a prejudiciilor, au fost dispuse măsuri asigurătorii în valoare totală de peste 7,5 miliarde lei (1,67 miliarde euro). În 2015, proiectul de Modernizare a Adnninistraţiei Fiscale (RAMP) a continuat şi au fost încheiate în total opt contracte, atât pentru consultanta (AARC Consultancy), cât şi pentru furnizare de bunuri (1.600 staţii de lucru, 3 servere de test etc.) şi servicii tehnice aferente. De asemenea, în cadrul Acordului guvernamental Delivery Unit, 44 de unitati fiscale au implementat şi operaţionalizat conceptul de “ghişeu unic”.

“ANAF are experienţa şi determinarea necesară pentru a asigura o administrare fiscală modernă şi eficientă, capabilă să ofere contribuabililor servicii de înaltă calitate. Ne vom concentra pe simplificarea procedurilor de administrare şi plată a obligaţiilor fiscale şi pe o interacţiune cât mai facilă” a declarat dl Dragoş DOROŞ, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.