• 42% dintre respondenți au declarat că doresc să inițieze noi proiecte în domeniul logisticii și lanțurilor de aprovizionare în România în următorul an
• Aproape un sfert din viitoarele investiții în România (24%) vor fi atrase de regiunea de Vest
• Toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici

România a rămas o destinație preferată pentru investitori, în Europa de Est, după doi ani de pandemie și având în vedere situația din Ucraina. România s-a clasat pe locul al 16-lea (4%) din 32 de țări în clasamentul țărilor cele mai atractive pentru investiții în 2022, depășind țări precum Ungaria (2%) şi Republica Cehă (2%) și se află aproape de Polonia, al cărei procentaj este de 6%.

În 2022, 56% dintre companiile străine intenționează să înființeze sau să își extindă operațiunile din România, ceea ce plasează această țară pe locul al patrulea, la egalitate cu Franța și în urma Portugaliei (62%), Lituaniei (60%) și Regatului Unit (58%). Totodată, România se situează deasupra mediei europene, care este de 53%.

Cu toate acestea, România ar trebui să își concentreze atenția asupra perspectivelor pe termen lung, în următorii trei ani, având în vedere prognozele, care arată că atractivitatea va scădea de la 41% în 2021 la 34% în 2022.

Totuși, actuala situație ar putea da naștere unui paradox, deoarece România are multe oportunități în viitor. Una dintre ele este relocarea companiilor din Ucraina. România este într-o poziție privilegiată la nivel european în ceea ce privește planurile liderilor executivi de a își reloca serviciile de asistență pentru întreprinderi și funcțiile de lanțuri de aprovizionare în Europa (operațiuni de reshoring și nearshoring) pentru a reduce la minimum impactul viitoarelor perturbări.

„Cu o criză aflată pe final – pandemia și o alta în plină desfășurare – războiul din Ucraina, economia noastră este din nou pusă la încercare, însă ne aflăm şi în faţa unei oportunități: sprijinirea cât mai multor companii provenind din zonele afectate care ar putea căuta să își mute activitatea peste granițe și să aleagă țara noastră ca posibilă destinație. Totodată, pachetele de asistență europene destinate statelor membre vor ajuta România să își asigure necesarul pentru crearea unui mediu stabil, care ar trebui să atragă și mai mulți investitori străini”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Regiunea vestică a României vizează primul loc

La nivel european, Bucureștiul se poziționează pe locul al 25-lea din 44 de orașe, depășind capitale precum Budapesta, Vilnius, Riga, dar și importante orașe europene, precum Munchen, Porto, Rotterdam, Geneva, Valencia.

În 2021, București a fost în mod clar cel mai vizat oraș din România pentru ISD, conducând clasamentul cu 38,9%, în timp ce regiunea vestică a însumat 19,5% din investițiile străine directe, singurii reprezentanți fiind județele Arad și Timiș.

Cu toate acestea, decalajul dintre regiunea de Vest și București poate fi aproape egal din punctul de vedere al planurilor investitorilor pentru acest an. Aproape un sfert din viitoarele investiții în România (24%) va fi atras de regiunea Vest, principalul județ din această zonă fiind Sălaj, cu 9% din investiții, urmat de Arad, Timiș și Bihor, toate cu câte 5%.

Muntenia se situează pe locul al treilea, Argeș și Prahova fiind singurele reprezentante, fiecare cu câte 3,5% din investițiile totale. Pe de altă parte, zona nord-estică a României este reprezentată de județul Neamț (1,8%) și județul Suceava (1,8%).

În partea de sud a României, singurul județ care va atrage investiții, potrivit respondenților, este Teleorman, cu 1,8% din total.

Diferit de anul trecut este faptul că județe precum Sibiu, Brașov sau Ilfov nu reprezintă destinații pentru investiții în opinia investitorilor.

Lanțurile de aprovizionare și logistica, preferate de investitori pentru al doilea an consecutiv

Pandemia a afectat operațiunile de lanțuri de aprovizionare și logistică la nivelul întregului continent european, determinând companiile să dorească relocarea activităților mai aproape de piețele de origine și de clienții locali. Comparativ cu 2020, când au fost înregistrate 595 de proiecte, în 2021 s-au înregistrat 655 de proiecte în domeniul logisticii. În 2021, numărul de proiecte industriale a depășit nivelul de dinainte de criză, reflectând un efect de revenire și o reorganizare globală a lanțurilor de aprovizionare.

Conform predicțiilor din ediția 2021, România devine un centru al operațiunilor de logistică și producție tot mai mare în Europa de Est, datorită competitivității sale în materie de costuri și a ofertei de forță de muncă, evenimentele din Ucraina acționând ca un catalizator în acest sens. În prezent, România este cea mai dorită destinație pentru investiții în 2022 în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare și logistică.

Diferența majoră față de anul trecut rezidă în creșterea popularității serviciilor de asistență pentru întreprinderi, care au depășit producția. Cea mai mare creștere a fost înregistrată de proiectele de cercetare-dezvoltare, de pe locul al șaptelea în 2021, pe locul al patrulea în 2022.

IMM-urile și politicile de mediu ar trebui să reprezinte prioritățile României

În 2021, investitorii considerau că principalele trei priorități cărora România trebuie să le acorde atenție sunt: sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului și creșterea calității și a valorii adăugate a produselor.

În 2022, principalele două priorități au rămas aceleași, subliniind un mesaj puternic către sectoarele public și privat din România și anume că IMM-urile și mediul trebuie să rămână temele cele mai importante. Totuși, în 2022, a treia poziție este ocupată de inovație și sectorul tehnologiilor avansate. Această temă a urcat opt poziții comparativ cu anul trecut.

La nivel european, studiul a relevat că percepția și perspectivele liderilor executivi ai IMM-urilor sunt mai puțin optimiste decât cele ale conducătorilor de companii multinaționale. Numai 26% dintre companiile mici au declarat că planurile lor de investiții s-au extins datorită pandemiei, comparativ cu 64% dintre companiile mari.

Cu toate acestea, numai 44% dintre IMM-uri intenționează să investească în Europa în anul următor sau în următorii trei ani, iar 58% consideră că atractivitatea Europei va crește în același interval. Totodată, 83% dintre companiile mari plănuiesc să investească în Europa.

Pentru IMM-uri este important să beneficieze de sprijinul autorităților. De exemplu, toate companiile mari au declarat că Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un factor decisiv în decizia lor de a își menține sau extinde activitățile în Europa, comparativ cu 54% dintre companiile mici.

Sustenabilitatea, un sector primordial pentru România

Încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului a fost selectată pentru al doilea an consecutiv drept al doilea cel mai important aspect asupra căruia România ar trebui să își canalizeze eforturile în viitor pentru a rămâne competitivă în rândul economiilor globale. Totuși, atunci când au fost întrebați cum poate România să rămână atractivă din punctul de vedere al sustenabilității, aproximativ 59% dintre liderii executivi au declarat că este nevoie de reglementări pentru a susține practici comerciale durabile (de exemplu, obligații de reciclare, reglementarea protecției biodiversității, standarde pentru clădiri ecologice). 45% dintre aceștia au fost de părere că România trebuie să își îmbunătățească potențialul de decarbonare a lanțurilor de aprovizionare (de exemplu, prin reducerea transporturilor, prin acces la materiale durabile).

Aproape același procentaj de respondenți (43%) au declarat că este important să se majoreze numărul de surse regenerabile în producția de electricitate, iar 42% au menționat că România ar trebui să asigure existența abilităților și competențelor necesare pentru a facilita proiectele de sustenabilitate.

Printr-un decret din data de 10 octombrie 2017, Ministerul Federal al Finanțelor din Germania a adoptat două hotărâri ale Curții Supreme de Justiție (Bundesfinanzhof) din anul 2016 prin care și-a schimbat opinia cu privire la tratamentul TVA pentru stocuri puse la dispoziția clientului.

Ca o mențiune, Germania nu a implementat niciodată o masură de simplificare pentru stocuri puse la dispoziția clientului. Aceasta înseamnă că, de regulă, companiile străine care expediau bunuri ce se constituiau în stocuri puse la dispozitia clientului în Germania aveau obligația să se înregistreze în scopuri de TVA în Germania și să emită facturi cu TVA din Germania.

Ca urmare a deciziilor Bundesfinanzhof, autoritățile fiscale acceptă să considere stocurile la dispoziția clientului drept livrări intracomunitare de bunuri din UE (fără obligația înregistrării), dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

De asemenea, a fost implementată și o regulă tranzitorie pentru trecut.

În cazul companiilor străine care dețin stocuri la dispoziția clientului în Germania și care sunt înregistrate în scopuri de TVA ar trebui analizat dacă respectiva înregistrare poate fi anulată. În mod similar, pentru noile acorduri privind stocurile la dispoziția clientului, ar trebui să se aibă în vedere aspectele TVA. În cele din urmă, dacă în trecut persoanele impozabile nu s-au înregistrat și acest aspect este acum disputat în cadrul inspecției fiscale, ar putea fi invocate noi argumente pentru a reduce expunerea financiară provenind din TVA și dobânda aferentă.

Autor: Ramona Ștefan – Manager, Asistență fiscal

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Exportul de produse şi servicii generat de industria de IT din România va atinge 77% din totalul pieţei de IT în 2017, o creştere semnificativă faţă de ponderea de 69% din anul 2015. Aşa arată datele furnizate de studiul Software and IT Services în România lansat de Asociaţia patronală a industriei de soft şi servicii (ANIS). Comparativ cu exportul, procentual, consumul de produse şi servicii în piaţa locală este în scădere de la 31% în 2015 la 23% în 2017.

Deoarece piaţa IT (export şi piaţă locală) a crescut, în termeni nominali piaţa locală se află într-o relativă stagnare. Potrivit aceleaşi surse, în condiţiile curente, se estimează o consolidare a pieţei, care va creşte de la 4,1 miliarde euro (estimare pentru 2017) la aproximativ 5,5 miliarde euro în 2020. Factorul decisiv de creştere îl reprezintă tot exporturile, care vor urca la o pondere de 79% din piaţa de IT în 2020.

În prezent, din totalul de 4,1 miliarde euro, exportul de produse şi servicii reprezintă 3,15 miliarde euro (18,2% creştere faţă de 2016),în timp ce piaţa locală este puţin sub 1 miliard de euro (0,5% creştere faţă de 2016).

O primă explicaţie pentru această proporţie între exporturile şi piaţa locală de IT este faptul că din top 300 companii din industrie 40% sunt companii româneşti şi 60% companii străine. O a două explicaţie este că 78% din veniturile companiilor din top 50 îl au companiile străine. A treia explicaţie, care le conţine pe celelalte două, este că la nivelul întregii industrii 73% dintre venituri aparţin companiilor străine şi doar 27% celor româneşti.

La toate aceste dovezi măsurabile se adaugă următoarele trei ipoteze:

1. Consumul local de tehnologie, atât în sectorul public cât şi cel privat, stagnează.
2. Cererea crescută din pieţe externe puternice economic şi orientate spre inovaţie şi eficientizare cu ajutorul tehnologiei.
3. Consumul local de tehnologie are o parte dintre furnizori, companii străine, care apelează la specialişti români aşa încât exportăm produse şi servicii pe care uneori le contractăm tocmai de la cei care au accesat specialiştii români.

În primul caz, stagnarea consumului de tehnologie are impact asupra competitivităţii şi productivităţii sectorului public dar mai ales asupra celui privat. În cazul doi, este o firească cerere externă, importantă ca volum şi semnificativă ca venituri, pentru furnizorii din piaţă locală. În cel de-al treilea caz înregistrarea cifrelor de export, respectiv piaţă locală, poate fi afectată de practica exportului către companii străine care deţin dreptul de proprietate şi vând înapoi pieţei din România. Avem de multe ori de-a face cu muncă în regim lohn a dezvoltatorilor locali cu efect în valorile înregistrate în consumul local.

Potrivit Eurostat indicele productivităţii medii în România în 2016 a fost de 62,6, comparativ cu media ţărilor Uniuniii Europene de 100. Totuşi acest indice este în creştere de la 59,3 în 2015 şi 56.9 în 2014.

Dacă competitivitatea şi productivitatea se corelează cu consumul de tehnologie, atunci pare că se verifică cea de-a treia ipoteză privind practica exportului către companii străine care cumpără dreptul de proprietate şi vând înapoi customizat către sectorul public şi companiile din România.

Potrivit datelor IDC pentru Europa Centrală şi de Est din 2016, digitalizarea centrată pe infrastructură IT de tip cloud, soluţii ERP şi CRM, a înregistrat o creştere cuprinsă între 16% şi 31% în România. Cu toate acestea, conform Eurostat (indicele DEŞI) România este pe locul 28. Mai mult, integrarea tehnologiilor digitale de către companii, deşi foarte importantă, în România înregistrează rezultate sub media UE, iar progresele sunt limitate.

Conform ANCOM, companiile din România utilizează internet mobil după cum urmează: 67% prin telefonul mobil, 40% prin stick USB pentru laptop, 21% prin tabletă, în timp ce 23% spun că nu folosesc internet mobil. Deşi s-a făcut alegerea opţiunilor cu randamente superioare aplicaţiilor tradiţionale de IT, procentul companiilor care nu folosesc internetul mobil este mare. În ce priveşte serviciile publice digitale, rezultatele României sunt sub media UE, dar se preconizează progrese importante mai ales prin promovarea unei politici de date deschise (tip Open Dată).

Aşadar cauzele proporţiei mari a exporturilor în valoarea totală a pieţei de IT sunt derivate dintr-o creştere insuficientă a pieţei locale, care se cuplează cu cerere externă mare şi cu exportul de produse IT, din care unele se întorc customizate către piată care le-a produs cu specialişti români.

6 potenţiale soluţii:

1. Valorificarea talentului dezvoltatorilor locali şi crearea de produse şi servicii proprietare care să genereze valoare adăugată în piaţă locală aşa că încât să crească consumul de tehnologie în România
2. Testarea în piaţă locală a produselor dezvoltate şi lansarea ulterioară a acestora la nivel global aşa încât exportul să fie bazat pe licenţe ale unor produse şi servicii locale
3. Stimulente fiscale pentru licenţierea de produse/servicii ale companiilor antreprenoriale locale
4. Susţinerea industriei prin crearea unui cadru favorabil educaţiei şi crearea de start-up-uri, acceleratoare, incubatoare şi clustere de tehnologie
5. Crearea unui cadru transparent de acces la licitaţii pentru achiziţionarea soluţiilor oferite de dezvoltatorii locali
6. Modernizarea sectoarelor economice cheie din România va oferi în continuare oportunităţi pentru furnizorii din sectorul de IT în domeniul bancar, petrol şi gaze, energie şi telecomunicaţii.

* * *

Despre Constantin Magdalina

Constantin Magdalina are o experienta profesionala de 8 ani, timp in care a lucrat la companii multinationale, atat in tara cat si in strainatate. Constantin are un Master in Marketing si Comunicare la Academia de Studii Economice Bucuresti. Este certificat Lean Six Sigma si ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i faciliteaza o buna intelegere a proceselor si transformarilor din cadrul organizatiilor. Pe de alta parte certificarea obtinuta de la Chartered Institute of Marketing ii completeaza expertiza de business. In cei peste 4 ani de activitate la o companie din Big4 a initiat si coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din Romania. Printre acestea se afla previziunile economice de crestere ale firmelor in 2013-2016, managementul cunostintelor, experienta de cumparare in era consumatorilor digitali, social media si mediul de afaceri romanesc, utilizarea dispozitivelor mobile in Romania. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovatie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitala, tendinte si tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente si conferinte de business.